Patria, iunie 1920 (Anul 2, nr. 116-139)

1920-06-02 / nr. 116

Miercuri . DIRECTOR: ION AGARBICEANUJ REDACȚIA SI ADM2OT8TSATÎA CLUJ, Str. REGINA MARIA 11 ML «MUT AL PARTIDULUI NATIONAL tautv^posT nn3*m Numarul 2 Compand andi­tia Nominal 116. PRIM-REDACTOR: RADU DRAGNEA ABONAMENTUL: PE UN AN 240 LEI - 480 COR FE V« AN! 120 LEI —240 COR PS *1» AN SOLEI-12QOOB TELEFON 1^DA £9 PARTIDUL NATIONAL Alegătorii din vechia­ Regat, Basarabia şi Bucovina, s’au pronunţat pentru partidele democratice, alegând un mare nu­măr de deputaţi, şi guvernul nu a putut să-şi aleagă o majoritae decât prin teroare, bătae şi amestecul administraţia Ardealul este chemat să-şi spună ultimul cuvânt cază guvernul a vrut să umilească Ardealul, prin amânarea alege­rilor numai la noi, fiţi vrednici, alegători, de renumele provinciei voastre, arătaţi că Ardealul este o rezervă a României­ mari şi votaţi numai candidaţii Partidului Naţional, ca prin numărul lor covârşitor, să sporească până unde trebuie, rândurile democraţiei. Partidul Naţional a înfăptuit reforma agrară, electorală şi celelalte reforme, cu care s’a clădit vieaţa de Stat român în Transilvania şi a salvat prin Vaida-Voevod, soarta României, în străinătate. Unirea pe care a făcut-o la Alba-lidia, nu o poate desăvârşi decât printr-o operă democratică cu partidele democra­tice din celelalte provincii româneşti în contra ciocoimei. Pentru a-şi continua spera începută sub guvernul Vaida, şi pentru a­ veni în ajutorul fraţilor voştri ţărani din celelalte provincii,­­ votaţi numai pe Candidaţii Partidului Naţional. nmrrawMMM« wirnnrrMn»nfiwiiinn­­mmmmtmtaamMia** ammmmmmfmmmmmmmmmmmmmmmmmasammmmammmmmm ...................................................................................................................................................... Zr-W'Datoria Ardealului ! Inter vechiul Regat şi Ardeal, de­­alungul veacurilor a fost un schimb de servicii reciproce; după solia de libe­rare trimisă de Muntenia Ardealului prin Mihai Viteazul, Ardealul a trimis Mun­teniei, prin George Lazăr, solia desro­­bitoare a sufletului cu ajutorul cărţii. Istoria neamului nostru este pre­sărată de-a lungul şi de-a latul de astfel de servicii pe cari şi le-au făcut cele două provincii româneşti, una, alteia. Dar Ardealul a rămas dator în ul­timul timp, faţă de vechiul Regat. După sângele vărsat de fraţii de dincolo, noi avem o datorie de plătit şi nu o putem plăti decât acuma. Vechiul Regat aşteaptă mântuirea lui din ghiara ciocoimei,­­ dela arde­leni. Când primul glonţ s’a descărcat la graniţa Ardealului, atunci s’a ştiut în adâncul sufletului ţăranilor luptători, de dincolo, că a venit şi ziua lor de mântuire. Ei o aşteaptă şi astăzi. Speranţa pe care şi-o pusese în generalul Ave­­rescu, se spulberă zi de zi, văzându-l copleşit de mantila fanariotă a ciocol­­iaei decăzute, — şi ca o dovadă, pri­viţi la biruinţa ţărăniştilor, votaţi de ţăranii în care generalul Averescu a reuşit să-şi facă popularitatea. Generalul Averescu este prizonie­rul ciocoimei, a acelei ciocoimi, care răuşise să facă din vechiul Regat, o ţară de vânzare, să o scoată la tarabă, cum au făcut înainte şi în timpul dom­niei lui Cuza Vodă, cu Vogorizii, Mav­­rocordaţii şi toate celelalte scursuri ale Bizanţului grecesc. Ardelenii au datoria acum, strân­gând rândurile în Partidului Naţional, ca împreună cu democraţia ţărănă­­nească din celelalte provincii, să facă să triumfe dreptatea claselor munci­toare contra nedreptăţii claselor trân­dave. Ciocoimea vrea să stăpânească mai departe, folosindu-se de o popu­laritate militară a unui general care n'a făcut politică, pentru că-i interzicea regulamentul. La vot, ardelenii într’un "glas cu basarabenii, bucovinenii şi fraţii din vechiul Regat, să arate că ei înţeleg v­ii’ i * A ţi unificarea, nu cu ciocoti­ea şi cu mo­ravurile ei corupte, ci cu sănătatea, vigoarea şi munca creiatoare a straturi­lor ţărăneşti şi orăşăneşti care ne-au dat Unirea. Datoria Ardealului politic stă în votul fiecăruia dintre alegătorii de la noi. Votaţi candidaţii Partidului Naţional din jud. Cojocna! Circ. Teaca: Dr Alexandru Rus, fost secretar general, fost deputat. Circ. Cojocna: Sever Dan, fost de­putat Circ- Cluj: Dr Aurel Socol, fost de­putat. Circ. Gilău: Dr Ioan Giurgiu, fost deputat. Circ. Huedin: Aurel Muntean, preot, fost deputat. Circ Hida: Dr Emil Haţieganu, fost deputat, fost șef de resort, prof. uni­versitar. Semnificaţia căderii d-lui A. C. Cuza Dl A. C. Cuza care a candidat la Iaşi în numele partidului naţionalist­­democrat, a căzut în alegeri, împreună cu toţi candidaţii de pe lista sa. Se ştie că dl Cuza s-a despărţit de dl N. Iorga pe tema că d- sa reprezintă ade­vărata doctrină naţionalistă, înainte de alegeri, în ziarul „Unirea“ de la Iaşi dl Cuza a căutat să demonstreze într’o serie de articole că dsa a dat naştere acestei doctrine şi că partidul naţionalist este acolo unde este dl Cuza, nu unde este dl . Iorga. Iată însă că alegătorii, cari au şi ei cuvânt la o astfel de dispută principială, s-au declarat pentru dl N. Iorga, nealegând pe dl Cuza, care de 4 ori se alesese până acum la Iaşi, şi sub vechiul sistem electoral şi sub sufragiu universal. Pe când lista din­ Cuza a întrunit 5869 de voturi, lista Federaţiei a întrunit 15329 de voturi, şi dacă cartelul între li­berali şi averescani, se rupea înainte de alegerile din vechiul Regat, pe lista Fe­deraţiei erau să iasă 1 sau 2 candidaţi. Dacă dl Cuza nu se va putea alege nici la Senat, unde candidează pe lista guvernului la Arad, atunci parlamentul viitor va fi lipsit de irascibilul tempera­ment al unui parlamentar înfocat, și aceasta nu din vina alegătorilor, ci a d-lui Cuza, pe care nu l-a mai putut scoate­­ nici guvernul. Alegători clujeni! Candidatul nostru pentru Cameră este dl dl Aurel Socol, fost deputat în parlamentul trecut. Candidatul partidului poporului la Cluj a fost dl Duca, liberal dar în urma ruperei cartelului dintre guvern şi liberali, dl Duca a rămas la Cluj numai în calitate de candidat liberal. Dacă nici partidul poporului din Bucureşti nu s’a împăcat cu liberalii, cum s’ar împăca alegatorii dela noi, care n’au nimic co­mun cu ciocoimea din partîdul liberal? Pentru ca oraşul nostru universitar, si£fie reprezentat, spre mândria noastră, de un clujan, votaţi pe dl Aurel Socol, vechiu luptător al românilor sub unguri şi care cu atâta bărbăţie ne-a reprezentat în parlamentul trecut, mergănd numai alături de democraţia ţărănistă, astăzi biruitoare în toate provinciile. ALEGATORI CLUJENI, VOTAŢI PE Dr AUREL SOCOL ! Cuvântul dlui N. Iorga la timpul alegerilor dl N. Iorga a scris următorul articol în „Neamul Ro­mânesc“, care a zguduit vechiul Regat şi nouile provincii, de regimul guvernului. Ziarele se lasă înşelate de liniştea, în care se desfăşură alegerile în Bucureşti. Această naivitate ne uimeşte. Redacţiile lor par să nu fi primit ştirile despre lucruri fantastic de scandaloase, care ne vin din judeţul Ilfov şi din toate judeţele celelalte. inclusiv capitalele. Administraţia şi armata au luat făţiş, cinic conducerea maselor electorale. Pretu­tindeni delegaţii şi candidaţii chiar ai opo­­siţiei cinstite, sunt bătuţi până la sânge. În astfel de împrejurări a socoti actul unor mulţimi înspăimântate şi buimăcite ca o alegere înseamnă să fim victima nevino­vată a bandei, care s’a înstăpânit pe ţară. Comedia elect­uală r¥ Guvernului Ma­iestăţii Sale se înfăptuieşte. Istoria va şti pe cine să-l facă răs­punzător. Iar poporul conştient va găsi şi acum, ca şi pe vremea liberalilor, cari au introdus votul universal anume pentru a fabrica majorităţi cu sila, să găsească mij­loacele, prin care, în scurt timp, să poată da peste cap Guvernele călcătoare de lege de drept, împreună cu miserabilele lor ma­jorităţi. Noi credem însă, că era mai bine, ca zguduit inevitabile acum să fie evitate unei ţări, care simte atâta nevoie de linişte. Acela pe cad i-a chemat la putere contra tuturor normelor constituţionale Co­roana, sileşte politica României să între pe drumuri pe cari noi nu le-am dorit, pe cari nu le vom călca noi cei dintâi, dar cari vor deveni fatal singura cale deschisă pentru recăştigarea libertăţilor publice. Un guvern de ciocoi decăzuţi, de aventurieri fără conştiinţă şi de ambiţioşi fără scrupul, — aceasta, să ne ierte ori­cine, dar nu o va tolera ţara, chiar dacă nu i-am spune-o noi ,­ dacă n- am învăţa-o noi cum să scape de dânsul. Iar ce se ventilează între culise, clă­direa pe spatele unui Parlament netrebnic a unui Guvern fabricat în anume culise din fărmăturile călcate în picioare ale os­păţului oligarhic pentru a fi prezintat ca Guvern Naţional o aşa de mare batjocură a bunului simţ, încât, am, merita ca Apu­senii să-şi ia bilete, speciale pentru Ro­mânia ca să vadă în plin veac al XX-lea minuni cari nu se mai pot vedea aiurea. Cine are puterea şi răspunderea pu­terii, a apăsat capacul pe o oală în fier­bere. Ce se va întâmpla după această în­temniţare a aburilor cari, orice s’ar în­­tărila, trebuie să iasă, aceasta nu ne pri­veşte pe noi, şi nimeni nu va putea să ne facă vinovaţi de ceia ce fatal vor face straturile populare conștiente, ca și inteli­gența revoltată a acestui neam, N. Iorga. Rezultatul alegerilor Marea biruinţă a ţărăniştilor înfrângerea partidelor vechi Ţara s’a pronunţat. Cu toate atrocităţile guvernului, cu toate barbariile comise de agenţii electo­rali, cu toate schinjuirile şi bătăile candi-,­daţilor ca şi alegătorilor, ţara s’a pronun­ţat contra guvernului. Guvernul a anulat zeci de mii de vo­turi, a declarat judeţele unde ştia că are să cadă, ca Tulcea, contaminate de boale molipsitoare şi nu a mai dat voie ţărani­lor să vină la vot; a împănat localurile de vot cu agenţi cari terorizau pe ţărani; la Vlaşca însuşi prefectul a promis cu gura lui, că ţăranii pot lua izlaz, păduri şi pă­mânt, unde vor voi şi cât vor voi, numai să voteze guvernul. Prefectul a fost dat judecăţii de proprietari ca instigator la re­voluţie. La Dâmboviţa, în celulei de votare, au fost prinşi şi daţi pe mâna armatei a­­genţi cari se răsteau la ţărani şi-i ame­ninţau cu arestarea dacă nu votează gu­vernul. La Teleorman candidatul ţărănist Pr. Drăghici a fost bătut până la sânge ca şi un ofiţer de rezervă, decorat cu­­Mi­hai Viteazul“. Şi totuşi ţara s-a pronunţat contra guvernului. Până Duminecă seara, guvernul luase numai 73 de locuri, ţărăniştii 37 şi socia­liştii 12 locuri. Dl N. Iorga a fost ales la Covurlui. Şeful partidului ţărănit Ioan Mihalache a fost ales în două locuri: la R-Sărat şi la Muscel. Dl dl Lupu a ieşit împreună cu doi federalişti la Fălciu şi este ieşit şi la Bucureşti. In ultimul timp ni­ se comunică ştirea că dl dl Lupu este ieşit şi la Chi­­şineu. Aşadar ,bolşevicul­ de Lupu este ales în trei locuri, în vreme ce oamenii de or­dine, aceia cari arată democraţia ca bol­şevism, au căzut toţi în alegeri: Al. Mar­ghiloman, Al. Constantinescu, dl Anghe­­lescu şi mai ales fraţii Brătianu, cari în „ Viitorul“ duc cea mai deşănţată campanie contra dlui Lupu. Dl Vintilă Brătianu a căzut la Argeş şi dl Dinu Brătianu a că­zut la Muscel,­ trântiţi de ţărănişti. Un fapt care nu se poate contesta din alegerile acestea este, că ţara s’a pro­nunţat contra partidelor vechi. Pe când ţă­răniştii au ieşit biruitori, Partidul Liberal, deşi a fost ajutat de guvern, nu a putut alege decât 5 deputaţi. Partidul dlui Tache Ionescu, deşi este aripa dreaptă a Parti­dului Poporului, totuşi a căzut în alegeri unde nu s’au putut alege decât 2 tachişti, căzând însă­ şi dl Tache Ionescu. Dacă nu se va putea alege la Braşov, dl Tache Io­nescu nu întră în Cameră, deşi este gu­vernamental. O înfrângere mare a suferit şi partidul dlui Marghiloman, care, ca şi celelalte partide vechi, era în cartai elec­torale cu guvernul. Singurul partid care a păşit în ale­geri independent şi în luptă făţişă cu gu­vernul, a fost Federaţia, care a întrunit cel mai mare număr de voturi, după guvern.­ Răuşita guvernului nu mai poate mira pe nimeni. Dacă s a urmărit felul cum a înţeles dl general Averescu să facă alege­rile, uşor se va înţelege, că nu a dat votul unui partid, ci unui om, cu concursul ar­matei şi al administraţiei. Dar pentru a se vedea reala popula­ritate a acestui partid, ar trebui să fie pus în situaţia Partidului Liberal, atunci s-ar vedea, că nu ar putea întruni decât votu­rile acestuia din urmă, adică ar iași nu­mai dl general, dar nu și partidul, care se reduce la un om. Când ţara va avea prilejul să stea di vorbă cu Partidul Poporului din opoziţie, îl va reduce şi pa el la propriile forţe, ofiee marele colegiu electoral s’a pronunţat con­stant şi in alegerile trecute, ca şi în ale­­gerile actuale, pentru democraţia nouă. Cei care au căzut în alegerile din vechiul Regat, să năpustesc cu furie acum la noi. Goniţi, cum am spus de atâtea ori, de fraţii de-acolo, şi îşi caută refugiu din­coace de Carpaţi. încă odată, alegătorii de la noi, cari au văzut ce înfrângere au suferit partidele ciocoieşti în vechiul Regat, Bucovina şi Basarabia, au datoria de a nu vota pe aceia, care-și caută refugiu politic în Tran­silvania. Rezultatul alegerilor Besarabia Din Basarabia se cunosc până acum numai aceste trei judeţe. Cahul Partidul Poporului 3 mandate, Parti­dul Ţărănesc 1. Bălţi înscrişi 58181 Votanţi 42560 Anulate 8518 Au fost aleşi: Ion Pelivan, ţărănist . . 26281 Ion Inculeţ, ţărănist . . 28278 Crihan Anton, ţărănist. . 2627? Mâţă Alexe, ţărănist . . 26270 Pintea Gheorghe, ţărănist ... 96260 Buzdugan Ion, ţărănist , 363&S Orhe! înscrişi 49594 Votanţi 38079 Anulata 5893 Au fost aleşi: Pr. Pavel Cucinsna, port. pop. 9778 Vlad Chiorăscul. . . . 9768 Dr G. Gaşcu, ţărănist . . 10861 V. Borcea, . . . 10850 Elefterie Sinichiu, ţărănist . 10792 Mih. Minciună, independent . 5029 Bucovina In Bucovina s’au ales: 6 guverna­mentali; 9 opoziţie. Sunt 2 balotaj­e. In ultimul timp ni­ se comunică în mod oficial acest rezultat, în care cu intră Ilfovul. Partidul Poporului 160 Federaţia în vechiul Regat . 84 Ţărănesc basarabean . . 25 Naţional-liberal . . . 7 Socialişti .... 14 Restul de 6 obţinut de democraţii in­dependenţi. * Opoziţia a obţinut până In pre­zent jumătate din numărul mandatelor din care a obţinut guvernul. Cauza nereuşitei păci polone-ruse Berlin. — »Wossische Zeitung“ a­­nunţă din Varşovia că nota polonă desti­nată guvernului din Moscova spre reluarea negocierilor de epoce este redactată de mi­nistrul de extern Patek care a declarat că imediat după ocuparea Kiev­ului a fost gata să accepte tratative de pace, dar contra­ofensiva trupelor roșii au făcut aceasta imposibil.

Next