Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-19 / nr. 202

­ CONCURS Cu 1 Octomvrie c. se începe la Cluj un nou curs de un an pentru Surori de Ocrotire. Condiţiile de primire sunt: 1. Sănătate deplină,­­ 2. Etate de 20—40 ani, 3. Absolvenţa alor 4 clase civile, (escepţional se primesc şi cu 2 clase civile), 4. Conduită exemplară. Elevele primesc, pe durata cursului, în Institutul Surorilor de ocrotire din Cluj (Str. Mănăşturului Nr. 27), toată întreţine­rea (pat şi masă) gratuit. După trecerea examenului de fine de an, absolventele primesc­ Diploma de Soră de Ocrotire şi se incadre­ază ca funcţionare de stat în clasa de salarizare XI—VIII. Fac apel la toate femeile şi fetele cari doresc să se dedic­e­ acestei carierieri frumoasa şi ideală ca muncă femeiaşcă, să se prezinte până la 25 c. cu cererile adresate Secretariatului general al sănătăţei şi asistenţei publice din Cluj şi cu actele justificatoare la unul dintre Inspectoratele igienice din Cluj (Str. Mikó Nr. 1.) Timi­şoara, Sibiu, Braşov sau Târgul Mureş. E­evele primite vor avea să aducă cu sine: 6 schimburi albituri de corp, 6 păre­ţi ciorani, 2 păres­­hi ghete, 3 şorţuri lungi albe (cu mâneci şi încheate la spate), 6 şervete pentru masă, 6 șervete pentru vase, 6 pr­­oape, 1 c­așca pentru cafea, 1 pahar pentru apă, 3 farfurii, tacâmuri. Hainele de pat le dă Institutul­ Cluj, la 9 Septemvre 1920. Inspectorul igienic: 1141­3­3 Dr. Titus Slăvoacă. Pagina 2 De vânzare o moară cu două petri, mânată cu benzină, având un motor de 16 puteri. Se poate vedea la proprietarul ei în Nădăşel (lângă Cluj.) 1175 1­1 DE VÂNZARE în str. Universităţii Nr. 7 în etaj la stânga. Canapele, fetele, scaune Thonot, haine, dulap de bucătărie, pot pentru servitoare cărţi, stelaj pentru vase şi altele. 1168 1­ 1 De vânzare în str. Universităţii Nr. 7 în etaj. O canapea, fetele, oglindă antică, oglindă pentru toaletă cu masă de marmoră, de perete, o masă, o sonieră oglindă de electrică şi altele. 1-2 De vânzare. Un aranjament pentru odaie de domnii, o canapea, 2 scaune, masă de scris şi dulap de cărţi. Un aranjament pentru dor­mitor, un pat, un dulap cu oglindă, o garnitură de piele Thonet, o masă şi 4 scaune. Un pian scurt aproape nou cu un ton bun. Adresa la admi­nistraţia ziarului. 11741­3 Cărbuni de Peatră Cafenii (Braunkohle) prima calitate literează cu vagonul în preţul de zi cel mai eftin. „ Pax“ Societate comercială ge­nerală Comande şi informaţiuni de Georg Chleband, Sibiu, str. Cchevis 5. 1171-113 Anunţ La secţia Comercială a Băncii „TIMIŞIANA“ din Timişoara află imediată aplicare un funcţionar, care poate cores­ponda indepedent în limba română, germană şi maghiară. Cei cu prată bună vor fi preferiţi. 1170 1­2 Nr. 787—920. Purelîcaţiune Casa crişmei comunale împreună cu supra­edificatele ei din comuna Comlod, judeţul Cojocna se va licita ca orândă în localul casei comunale în 23 Septemvrie 1920 a. m. ora 10. Preţul de strigare 250 lei. Durata arândării 3 ani. Informaţiuni se pot primi la secreta­riatul cercual din Milaşul-de-câmpie. Milaşul-de-câmpie, 6 Septemvrie 920 Csernátony Ignat, 1163 1—1 secretar. „Vulcan“, societate industrială pe acţiuni. ________________Blaj.________________ Aviz Domnii acţionari ai societăţii „Vulcan“ sunt rugaţi, ca până la 31 Octomvrie 1920 să binevoiascâ a-şi achita ratele restante după acţiile din emisiunea a III-a. Plătirile se pot face la cassa societăţii în Blaj, precum şi la filiala „Albina“ Cluj. Faţă de acţionarii cari nu răspund ratele restante la termicul de mai sus, se vor observa dispoziţiile din statute. Blaj, 10 Septemvrie 1920. 1149 203 Direc­ţiunea _____Regia Monopolurilor Statului._____ Pubiîcaţiun© Regia Monopolurilor având trebuinţă de cantitatea de 240 (douăsutepatruzeci) vagoane grâu recoltă amilului 1920, curat fără pleavă cu cel mult 8% corpuri streine, aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 30 Septemvrie 1920 se va ţinea licitaţie cu oferte înscri­­se atât la Direc­ţiunea Generală a R. M. S. (Serviciul Exploatării) Bucureşti cât­ şi la D­recţiunea Regională a R. M. S. din Cluj. Oferte însoţite de o garanţie provizorie de 5% din valoare vor indica preţurile franco pe vagon în gara de predare. 1140­3-s Direcţiunea Generală. CONCURS La societatea de asigurare din Sibiu „România“ sunt de ocupat pe lângă condi-ţ­iuni potrivite împrejurărilor de azi urmă­­oarele posturi: La centrala societăţi în Sibiu: Un şef de secţie, Un contabil, Doi funcţionari la contabilitate, Doi funcţionari pentru lucrări admi­nistrative, Un arhivar, Mai mulţi funcţionari şi funcţionare pentru lucrări auxiliare. La reprezentanţa principală din Arad: Un secretar conducător, Un funcţionar, O dactilografă. Reflectanţii să-şi înainteze ofertele împreună cu documentele ce le posed direct la centrala societăţi în Sibiu până la 1 Octomvrie a. c indicând pretenziunile de salar. Reflectanţii pot fi şi de naţionali­tate streină întrucât posed limba română cel puţin în vorbit. 1158 2—3 Direcţiunea. ANUNŢ Inscrierele pentru Şcoala Superioară de Medicină Veterinară din Bucureşti se primesc până în ziua de 15 Octomvrie c. când incep cursurile. Actele ce se cer sunt următoarele: 1. Actul de absolvire a liceului, 2. Actele de naştere, de vaccin şi dacă sunt intrari acte doveditoare că au învoirea părinţilor să se înscrie în această Şcoala. Actele se pot trimite cu poşta printr- o cerere timbrată în regulă sau candidaţii se pot aduce personal până la data sus­­dicată. Peste data de 15 octomvrie nu se mai primeşte nici o înscriere. Pentru anul acesta sunt disponibile 60 de ajutoare de învaţământ acordate de Minister (300) a 300 Lei lunar. Domnii studenţi au cămin şi cantină în chiar localul Şcoalei. 1170 1­4 Ministerul Agr. ai Domeniilor. Primăria Comunei Lupeni jud. Hunedoara Plasa Petroșeni.___________ Nr. 1757—920. Publicațîune La Primăria comunei Lupeni sunt vacante următoarele posturi: 1. Un cancelist, 2. Un imanuator, 3. Un cantoner (drumar). Doritorii de a ocupa acestea posturi să bînevoiască a se prezinta la Primărie. Lupeni, la 8 Septemvrie 1920. 1160 2—2 Primăria. Căsătorie! Comerciant român, cult, solid, cu trecut nepătat şi bine situat întrun oraş de frunte, s’ar călători cu o domnişoară română (sau văduvă tinără fără copii) simpatică, cu creştere bună şi econoamă bună. Oferte detailate şi serioase, cu fotografie a se adresa redacţiei sub: M58­3­ 3 „Comerciant activ“. _______Tribunalul Oradea-Mare.______ Publicaţiune In baza cererei petentului Sándor loan reprezentat prin advocatul Dr. Vasile Bligea și în virtutea punctului b) din art. 77 al legii XXL din 1894 Tribunalul învită pe Bagasi Maria cu domiciliul necunoscut ca în termin de un an socotit data a doua inserare a acestei publicaţiuni în „Gazeta Oficială“ şi „Patria“ să res­abilească cu soţul ei convieţuirea conjugală bazată pe căsă­toria contractată înaintea ofiţerului stării civile din Ocselend, la 2 iulie 1919 căci la caz contrar Tribunalul în urma acţiunei petentului va delibera asupra desfacerii căsătoriei. O învită mai departe, să încunoştin­­ţeze Tribunalul despre domiciliul său, căci la caz contrar fără să mai fie c­­ată va fi reprezentată prin advocatul George Simonca numit de curator. , Oradea-Mare, la Maiu 1920. Dr. Rednik Gábor m. p., 1148 2­2 jud. la tribunal Nr. P. I. 817/91.8-17. „PATRIA“ A ai anunţat controlul locuinţelor, care merse în cea mai bună regulă, fiindcă comisia de control este alcătuită din zia­rişti şi funcţionari superiori, cari umblând din casă în casă nu acceptă nici legitima­ţiile date de poliţie, parceptorat ori de con­siliul orăşenesc şi birourile de încartiruire şi evacuare ci constată adevărul după ac­tele vechi, cari nu se pot falsifica. Astfel, prin acest mijloc se pot con­stata uşor ilegalităţile săvârşite până a­­cuma şi nu mai încape îndoială că se vor găsi locuinţe. S'au aflat până acuma de­stule şi­ dacă controlul va merge ca şi până în prezent, atunci nu numai că se vor putea plasa sub acoperemânt toţi func­ţionarii, ci vor rămâne în plus destule locuinţe şi pentru particulari. Indrăsneala unora a mers atât de de­parte, încât îşi ţinea pentru 4-5 persoane câte 6-7 camere. Unele birouri, cari se puteau plasa în 2 camere, aveau câte 4 - 6 camere. Cele mai multe locuinţe erau re­chiziţionate, însă în ele nu locuia de câteva luni nimeni. Unele locuinţe erau rechi­ziţionate pentru oameni de afaceri, în special evrei, a căror prezenţă nu este ne­cesară în Cluj. Asemenea aveau foarte multe camere unii capitalişti şi magnaţii, a căror prezenţă în Cluj este absolut inutilă. Toţi acei cercetaţi erau revoltaţi şi nemulţumiţi, în special oamenii de afaceri şi atotputernicii, pentru că nu îi­.se lăsa pentru 4 persoane, decât 3—4 camere. Se împăcau însă cu ideia de a li se rechiziţiona din multele camere, pentru că se convingeau de , adevărul, pe care îl evidenţia comisia, arătând mizeria, în care se află funcţionarii din cauza lipsei de lo­cuinţe. Având însă în vedere, că sunt foarte multe elemente a căror prezenţă în Cluj este absolut inutilă, s-a protedat modificarea regulamentului de evacuare: 1. Toate persoanele, a căror prezenţă în această comună nu este absolut necesară, şi au casă ori moşie în alte părţi, din ordin general vor fi evacuate. 2. Toate elementele, a căror prezenţă în centrul oraşului nu este necesară, vor fi evacuate la periferie. 3 Toate persoanele, care cad sub re­gulamentul de evacuare, dacă sunt în sta­rea materială ca să-şi poată construi case, vor fi obligate la aceasta. Numai astfel se va tolera rămânerea lor în Cluj. 4. Oficiile se vor controla şi vor fi constrânse şi cele militare. Această modificare a fost necesară pentru a curma lipsurile şi abuzurile actuale şi sa speră, că va aduce un foarte bun re­zultat. Un singur lucru este de neînţeles însă până acuma. Am găsit foarte multe camera rechi­ziţionate pentru unele persoane, cari nu au nici un rost să stea în Cluj. Cum s’au dat aceste bonuri de rechi­­ziţie, pe când funcţonari ai Statului stăteau pe străzi. — Este un mister. Nu va întârzia însă mult şi se va face lumină, de­oarece se lucrează cu stăruinţă la descoperirea tuturor ilegalităţilori, cari trebuie să înceteze cu orice preţ. Participarea presei la control este o garanţie, că nu va mai fi nici o ilegalitate, pentru că va scoate la iveală orice inter­venţie s’ar face în favoarea celor vinovaţi. Se crede că astfel nu va mai inter­veni pentru nimeni nici dl Bucasm, nici Consiliul orăşenesc şi nici alţii pentrucă vor fi infieraţi la public. Graţie intervenţiilor, n’am avut lo­cuinţe pentru funcţionari până acuma, din care cauză foarte mulţi s’au îmbolnăvit, ori nu puteau munci la birou, neavând nici noaptea odihnă, fiindcă nu aveau unde să-şi plece capul Publicul românesc, în special presa aşteaptă şi de la ziarele maghiare şi de la acele cari fac politică maghiară iredentistă, ca să dea concursul acestei opere salutare pentru oraşul nostru. Trebuie să se ştie, că nu este eva­cuat nimeni, care este element de ordine şi muncă cinstită şi prezenţa îi este nece­sară în Cluj, lucrând pentru binele obştesc. Dacă presa maghiară doreşte, ca să se convingă de munca comisiilor actuale, care este reală, este invitată să se prezintă la Primărie la şedinţa de Duminecă la ora 10, ca să fie grupată pe comisii. Astfel se va vedea şi de către cei cari par nemulţumiţi că cei evacuaţi, vor fi evacuaţi just. (inm.) Ancheta noastră Controlul locuinţelor Constatări şi propuneri Cum şi cu cine se face unificarea — Exemple dela alegerile din Şomcuta-mare — Ziarele tăslăuano-gogiste se laudă cu biruinţa de la alegeri, secondate fiind cu glas tare de comiii liberali. Amândouă aceste partide cunoscând puterea partidului naţional în Ardeal s-au dat mâna făcând front comun în contra lui, cum fac de obicei doi slabi când e vorba să lovească în unul care-i tare. Aşa s-a întâmplat şi acum la alegerile parţiale din momeuta Candidatul partidului naţional dr Aurel Silvan a întrunit, după cum am spus la timpul său 79 voturi majoritate absolută bătând pe candidatul averescan dl Cioc, care pentru a-şi face reclamă s’a lăudat că va fi numit prefect în Sătmar şi pe dl Vintilă Brătian, care cu toată faima­­ ciocoissca abia a obţinut sărăcăciosul nu­măr de 6 voturi. Nemulţumit cu rezultatul acesta, preşedintele secţiei Coaş a ordonat vo­tare nouă în secţia Coaş pe motiv că s’au comis u­nele incorectităţi, adecă: a lipsit forţa jandarmerească, un alegător n’a fost trecut pe listă etc. Preşedintele a anulat mai multe voturi, date partidului naţional. Revoltat de aceste ilegalităţi, bărbatul de încredere al partidul nostru, dl Ilia Lazar, a refuzat iscălirea procesului verbal. Despre nimicirea acestei alegeri abia după patru zile am aflat In acest timp agenţii libarali şi averescani au eutrierat satele umblând din casă în casă, conscriind membrii de familie şi promiţând grâu la oameni, dacă aceştia vor arăta biletele con­trare. Liberalii văzând că nu le surâde no­rocul sprijineau acum pe averescani. So­sind alegătorii din comuna Cornia, agenţii provocatori averescani-liberali i-au luat în primire numai­decât încărcându-i cu pro­misiuni de tot felul pentru că să-i câştige, apoi i-au dus în trâşmă şi le-au dat de băut. Preşedintele fiind provocat de di­nie Lazar ca să ia măsuri contra lor, acesta nu numai că n’a voit ci i-a răspuns chiar în ziua de alegere că dacă-i mai întrerupe opreşte votarea. Pe un alt bărbat de în­credere al partidului naţional a ordonat să­­ aresteze pentm că a îndrăznit să pro­testeze contra ilegalităţilor ce se săvârşeau Pentru averescani, au votat şi vre­o 2—3 morţi. In schimb, preşedintele n’a voit să dea unui alegător bietul partidului na­ţional. Faptele acestea credem noi — vor­besc destul de clar despre simţul de or­dine şi dreptate cu care şi fac reclamă pe hârtie oamenii dela putere Nimic nu mai e sfânt şi nici o amiă destul de josnică atunci când e vorba să-şi ajungă scopul. Elementele­­de cari se slujesc sunt acelea ce n’au mai trebuit nimănui. Aşa de pildă agentul provocă­tor averescan Vasile Mica a voit întâi să candideze cu progra­mul partidului naţional, refuzat fiind a a­­lergat în braţele guvernului Acest­a. Mica a fost cândva sub-şef de poliţie la Caren­­­mari şi dat afară din slujbă din cauza scandalurilor. Trei fraţi Nistor din Baia-Sprie, tot agenţi provocatori de-ai guver­nului, sunt teroriştii Băii Sprie, cari stau sub cercetare şi acum din cauza ilegalită­ţilor şi pungăşiilor comise în Halmen ca funcţionari ai biroului de alimentare. Mai nainte au fost liberali La ordinul dlui Dragoş au trecut la averescani. Un alt a­­gent, e Petre Creţoiu, care a candidat cu programul partidului poporului în Situl­ Mare, dar a fost trântit de dl Dascal, so­cialistul. Petre Creţoiu e încredinţat acum cu organizarea partidului liberal. Şi în sfârşit, cel mai vrednic dintre toţi, a cărui fapte il cunoaştem deja din cele înşirate mai sus, e însuşi preşedintele Ceaşului, preotul I. Paşca, care pe lângă slujitor al altarului mai e şi crâşmar în sat. Sfinţ­a sa e­liberat şi îşi slujeşte cu credinţă stă­pânii, poate cu mai nuntă credinţă chiar de cum îşi slujeşte altarul. Iată deci cum și cu cine se face uni­ficarea. Casa învăţătorilor Am publicat în ziarul nostru un estras din memoriul dlui Ghibu adresat ministerului instrucţiunii în chestia re­organizării „Colegiului latin“ cum i­ se zice azi institutului care sub unguri a purtat numele de „Casa învăţătorilor“. Am publicat şi protestul învăţă­torilor împotriva intenţiunii de a trece în proprietatea universităţii din Cluj a a acestui Colegiu, învăţătorii susţin că dreptul de proprietate asupra „Casei învăţătorilor“ îi are asociaţia lor. Noi mărturisim că n’am cunoscut mai de aproape controversa asupra dreptului de proprietate a acestui că­min, şi am considerat întreaga che­stiune a reorganizării Colegiului latin ca o chestiune de ordin cultural. După desluşirile care se cuprind în protestul învăţătorilor vedem că a­­cest institut a fost susţinut în trecut şi cu taxe obligătoare anuale ale învă­­ţătorim­o noastre şi că învăţătorii no­ştri au m­tive de-a pretinde ca să ră­mână şi pe mai departe Căminul ceea ce a fost în trecut: adăpost pentru copiii învăţătorilor cari vor urma la univer­sitatea din Cluj. Dar credem că dreptul de proprie­tate asupra Căminului, chiar rămânând asociaţiei învăţătorilor, nu poate avea nimic de-a face cu reorganizarea Că­minului, şi aceasta se cuprindea în rezu­matul memoriului dlui Ghibu dat de noi. 19 Septemvrie 1920 Propagandă criminală Demagogismul averescan dă naştere la crime. In ziarul „Voinţa“ din Cluj cu data de 6 Septemvrie a apăr­t un articol sub titlu „Distrugerea pădurilor din Ardeal“. In acest articol se scrie, că devastările se datoresc în mare parte promisiunilor ne­socotite ale unor foşti candidaţi de depu­­taţi. Un caz: la Albac, ţăranii moţi au bătut pe brigadierul silvic Petru Scrob până l-au lăsat mori, fiindcă nu i-a lăsat să tae pădurile Statului şi a particularilor. Subsemnatul am fost candidat de deputat al partidului naţonal în circum­scripţia Câmpeni, de unde să ţine şi co­muna Albac. Ce scrie „Voinţa“ referitor la Sarob Petru este adevărat, îmi pare bine, că „Voinţa“ constată, că dl dr Amos Frâncu prin pătarea man­datului său cu sânge de moţ a scăpat steagul averescan în circumscripţia Câm­peni. Aici zace adevărul, că averescanis­­mul este un păgânism ciocoiesc faţă de partidul naţional Cer să se cerceteze, că tot ce să atribue propagandei electorale în articolul din „Voinţa“ este manopera lui dr Amos Frâncu deputat averescan cu coloare li­berală­ Am ţinut să precizez că fiind mem­bru al partidului naţional n’am făcut în turneul electoral nimic, ce ar scoborî autori­tatea acestui partid , iar omorârea lui Scrob Petru, i se atribue excluziv propagandei lui dr Amos Frâncu şi a agenţilor săi! Cum te simţi cu mandatul stropit de sânge în mână d­e dr Frâncu? Din codrii din Albac nu auzi stri­gând Umilia lui Scrob Petru „Die Frâncu da ce ai contribuit la omorul tatei!“ Dr Nicola Andrei. Rectificare Primim dela dl dr. Isac: Stimate die Redactor! In cauza de evacuare a dnei Petelei cu dr. I Popoviciu nicicând n am­ intre­­venit, aşadar nici nu m’am putut declara. Cluj, la 18 Sept. 1920. Cu toată stimă : Dl Isac. Dl Isac ne-a prezentat declaraţii dela dna Petelei şi dela dl Suciu, din care rezultă, că d sa n’a intervenit în chestiunea de evacuare. Red. Şcoalele militare Direcţia şcoal­or militare ne face cunoscut ca pentru comp­ertarea locurilor vacante la şcolile militare, se va ţine un al doilea concurs în conformitatate cu O. M. Nr. 339/920 publicate în „Monitorul Oficial Nr. 80 d­e 11/8/920 Examenele vor avea loc pentru toate armele în ziua de 25 Septemvrie a. c la Bucureşti (Şcoala Militară de Infanterie Nr. 1.) — la Iaşi (Liceul Militar) — şi la Sibiu (Şcoala de ar­deţi). Numărul locurilor vacante sunt urmă­toarele : Infanterie .... 535, Geniu....................93, Cavalerie .... 35, Administraţie . . . 131. Sunt adm­şi în anul I fără concurs: 1. Absolvenţii a 6 clase de la liceele militare şi cari au dat examen pentru ad­mitere în clasa 7-a. La liceele militare au avut media generală de admitere. 2 Absolvenţi a 7 şi 8 c­ de liceu sau cu studii echivalente. 3. Absolvenţii a 6 clase de liceu sau cu studii echivalente dacă au cursul su­perior media generală 7, în ambii ani da studii. 4. Tinerii absolvenţi ai anului 11-lea al şcoalelor de cadru­ din fostele monarhii Austro-Ungaria şi Rusia. Cu concurs: 1. Absolvenţii a 6 c case de liceu (pentru secţia Administraţiei numai 4) sau şcoli echivalente, chiar dacă sunt sub drapel. Pentru Geniu se primesc numai acei cu studii reale, trecând examen aparte Actele prevăzute la art. V. (din D. M.) vor fi înaintate până la data Începerii examenului, — la Bucureşti (Şcoala Mili­tară de infanterie Nr. 1) — la Sibiu (Şcoala militară de Infanterie Nr. 2) — şi la Iaşi (Liceul Militar) potrivit locului unde candidatul doreşte să depună examen. Se admit tineri şi sub rezerva com­plectăm actelor până la data începerii cursurilor şcolare. Candidaţii vor prezenta în locul certi­ficatului de stud­i, adeverință de la liceul unde a urmat, cum că a absolvit clasa VI a. // Tratativele de pace Horsea. — Condiţiile de pace, cari vor fi prezentate bolşevicilor la Riga, au fost definitiv redactate de gu­vernul polon. Nu există îndoială, că dacă guvernul rus doreşte cinstit pa­cea, preliminăriile acesteia vor fi iscălite peste câteva zile. Guvernul polon a ţi­nut seama de toate cererile juste ale guvernului sovietic rus, şi este gata a oferi Rus lor toate garanţiile cerute, însă numai admţând principiul de recipro­citate.

Next