Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)

1920-10-01 / nr. 210

1 Octomvrie 1920 La ora 8 se dă cuvântul apărărei. Dl A. Statescu, pentru inculpatul Péchi Pál, cere indulgenţa Curţii din cauza iresponsabilităţii acestuia. Arată că inculpatul a fost sub examinarea dlui U­­reche şi diferite clinici de alienaţi. Péchi Pál este anormal şi cată a fi achitat de penalitate. , Dl dr Cismaşiu pentru colonelul Ányos Aladár, discută chestiunea de fapt reţinută în mareria clientului său arătând că pentru simplul fapt al convorbirei avută la Budapesta cu maiorul Simonfalvi, şeful biroului I. K. Ányos Aladár nu poate primi o pedeapsă Nu, s’a făcut cu nimic dovada vinovăţiei lui Ányos Aladár. Cere achitarea. Dl advocat Ştefan Oprea, ia cuvân­tul pentru colonelul Kratochwill Károly. Apărătorul declară că deşi a ascultat cu atenţiune desbaterile n’a înţeles ce anume faptă se impută fostului comandant al Diviziei de JSăcui. Pentru a putea face a­­părarea colonelului Kratochwill, este ne­cesar să înţelegem cauza pentru care toţi inculpaţii au fost aduşi în faţa justiţiei. Ce li se impută în general tuturor incul­paţilor ? Faptul de-a fi voit să readucă în Ardeal status quo ante, când armatele ro­mâne păstrăm­ pe aceste teritorii în calitatea de trupe ocupante. Dacă suntem fixaţi asupra faptului să căutăm calificarea pe care dl comisar regal a dat-o acestui fapt Apărătorul combate art. 53 C. F. M. pe cuvântul că acest text nu i calificativ ci­ numai declarativ de penalitate. Că acu­zarea neavând în codul comun nici un text care să sancţioneze ceia ce s’a reţinut în sarcina inculpaţilor, a găsit în art. 53 C. F. M., o penalitate, negăsind însă cali­ficarea legală a vre­unei fapte reprimată. S'ar putea spune că inculpaţii se fac vino-­ vaţi de faptul arătat la art. 79 c. comun.­­ Apărătorul face teoria complotului. In ce priveşte persoana colonelului­­ Kratochwill, fostul comandant al secuilor, a fost chemat în judecată numai pentru rezolu­ţiunile sale criminale dacă aceste rezoluţiuni au trecut prin mintea sa. Dar justiţia socială n’are dreptul să cenzureze actele interne ale oamenilor. Nu s’a făcut dovada existenţii acelor acte exterioare cari singure pregătesc executarea şi sunt reprimate. Cere achitarea colonelului Kra­tochwill, el neaparţinând justiţiei ro­mâneşti. Dl advocat Vasile Ponescu pune con­cluzii în privinţa inculpatului Kászony Zol­tán, declarând că a luat apărarea acestei cauze întrucât o consideră dreaptă. Ká­szony Zoltán, fost căpitan în divizia de se­cui, comandată de colonelul Kratochwiil, a fost pus în urmărire pe declaraţia lui Tamásy a căreia moralitate este atât de îndoelnică. Nu este exclus că la Buda­pesta biroul L­t. să fi desemnat pS Ka­­szony ca guvernator al Clujului Dacă­ mandatul dat lui Tamásy era să ceară generalului Flohr cele 25 milioane luate tilul unde sunt prizonieri, calcă acest ju­rământ şi în mod făţiş ridică armele con­tra acelei armate. Cerea achitarea. Dl advocat dl Roman,îşi începe vor­birea prin a face consideraţiuni de ordin social şi politic. Analizează faptele ce se reţin în sar­cina fiecărui din inculpaţi pe care-i apără, sdrobind acuzaţiunile aduse în privinţa ge­neralului Flohr şi subloc. Thurzo Bela. Referitor la Borons Gyula, apărătorul arată că inculpatul deşi a ţinut ascunsă scrisoa­rea pe pânză, aceasta nu poate fi conside­rat ca constituiend din partea sa acceptarea propunerii făcută de la Budapesta. In chestiunea de drept, apărătorul este de a­­cord cu vorbitorii de mai înainte. Terminând printr’o peroraţie, cere a­­chitarea tuturor inculpaţilor. Dl Comisar Regal special şi dl Comi­sar Regal permanent iau cuvântul în re­plică. Răspund din partea apărărei: dnii Ştefan Oprea, Popescu şi dl Roman. La ora 3’45 Curtea întră în delibe­rare şi după o oră aduce un verdict nega­tiv în privinţa inculpaţilor următori: Generalul Flohr, colonel Kratochwill, locot.-col. Ányos Aladár, căp. Kaszony, inginer Tarzó Béla, comerciant Péchy Pál, pe care-l achită de orice penalitate; Boross Gyula a fost condamnat la 5 ani muncă silnică. Sentinţa a lăsat o bună impresie. Până seara târziu, publicul a staţionat în faţa fostei „Case a magnaţilor“ unde a avut loc procesul. Reportaj MARELE COMPLOT CONTRA SIGURANŢEI STATULUI — Ziua lll-a — Predoarele apărărei — Replica comisarului regal — Sentinţa Situaţia agricolă în Transilvania Grâul de primăvară se prezintă în condiţiuni aproape identice cu cel de toamnă, orzul ceva mai bine, iar orăşul promite o recoltă abundentă, deşi in unele părţi e atacat de tăciune. Prăşi­toarele, leguminoa­sele, textilele, uleioasele se află în stare foarte bună. In jud. Salăgiu la porumb şi cartofi se prevede o recoaltă foarte abundentă. In unele regiuni vegetaţiunea porumbului e cam întârziată din cauza ploilor. Din ace­iaşi cauză sfecla de zahăr e cam slabă pe alocuri. In judeţul S­ătmar starea porumbu­lui e mediocră din cauză că boabele au fost mâncate în pământ de nişte vermi, care s’au trimis serviciului entomologie din Bu­cureşti spre examinare. In judeţul Bistriţa* *­­Năsâud, porumbul e cam îngălbenit din cauza ploilor. In judeţul Bihor porumbul târziu a suferit ceva din cauza secetei. In judeţul Arad porumbul semănat târziu din cauza secetei e în stare mediocră. Inul şi cânepa sunt foarte frumoase; cânepa de vară se recoltează. Aceste două plante s’au semănat însă pe întindere mică, aşa c­ă în regiunile unde există fabrici de frunghii, sfoară şi ţesătorii de in şi cânepă, acestea vor trebui aduse din alte părţi. Zarzavaturile sunt foarte frumoase, deşi în unele părţi s’au semănat cam pu­ţine. In special se prevede o recoltă foarte abundentă de cartofi. .PATRIA“ Ultimele informaţiuni De la biroul partidului Rugăm pe dnii deputaţi şi se­natori ai partidului naţional şi ai partidelor aliate să ne comunice de urgenţă unde au înfiinţat cooperative şi cu ce capital secietar ? Statute şi formulare se găsesc la birou, Cluj, str. Regina Maria 11. Secretarul partidului: Dr Sever Dan. 3—10 * cepători) Ziua se va fixa în înţelegere cu studenţii. Prof. I. Lupaş — Lecturi practice de diplome ungaro-latine, Miercurea, dela 9-11. înscrierile se primesc între 1—10 Octomvrie, dela 3 până la 5 p. m în lo­calul Institutului (lângă cancelaria Admi­nistraţiei Universităţii), unde se vor ţine şi lecţiunile anunţate. Presa­ din Capitală scrie: Campania presei liberale împotriva „Reşiţei“ a fost întreruptă brusc în urma a­anjamentului intervenit între iniţiatorii acestei cointeresări şi paridul liberal la dispoz­i­a căruia sa pus un lot de o pă­trime din numărul acţiunilor ce urmează a fi subscris, rezervândui-se şi două locuri în consiliul de administraţie. Iată cum la liberali o afacare ne­­patrioticâ şi spoliatoare se transformă cu uşurinţă într’o noapte în întreprinderea cea mai onestă. Cu aceiaşi uşurinţă cu care într’o noapte un liberal devine milionar. In legătură cu zvonul de vânzare aurului se comunică oficială : „Ministerul de finanţe nu admite sub nici un c­u­v­ânt exportul de aur în streină­­tate. El se va vinde numai în interesul ţârii. Vânzările se vor face numai cu autorizaţia specială a acestui minister pentru fiecare caz în parte şi pe cursul pieţei. Nici o înţelegere în această chestiun nu s’a stabilit între ministerul de finanţe şi cel de industrie. De altfel nici o vânzare de aur nu s’a efectuat până acum.“ * Partidul socialist a convocat un raee­­ting a muncitorilor la Arenele române pentru a protesta în potriva tratamentului la care sunt supuşi muncitorii deţinuţi în diferite închisori. S-a cerut de către toţi oratorii ca deţinuţii să fie judecaţi cât mai in grabă, sfârşindu-se odată cu sistemul deţinerilor preventive.* Cetim în ziare că la alegerea din Zilau fixată pe 17 Octomvrie, guvernul va sprijini pe dl Tătărăscu, membru al partidului liberal şi fost deputat liberal in parlamentul trecut. Deci coaliţia liberalp­averescană se accentuiază tot mai mul * La examenele de piano ţinute pentru admiterea în anul al VI. al Conservatoru­lui local, dra Constanţa Bădescu a repur­tat cel mai frumos succes, remarcându-se prin netăgăduitul său talent. * Cursurile şcoalei superioare de comerţ române din Cluj, vor începe în zia de 1 octomvrie 1920, ora 8 dimineaţa. Cursurile Academiei Comerciale vor începe probabil la 15 Oct. * Cumpăr o complectă torcătorie de lână fără om­ cu răsboaie. Oferte la Agen­ţia de Publicitate Carol Schulder & S. Berger, Str. Karageorgevici , Et. I., tele­fon 11/84, sub „Lână*, Nr. 1231­1­1 * Societatea vânătorilor român Cluj şi jur, aranjază lunar în 1 şi 15-lea conve­nire în restaurantul „Central“. * Dl Emil Haţegan, profesor universi­tar şi fost şef al resortului de justiţie pleacă mâine la Bucureşti în chestia func­ţionarilor ale căror doleanţe le sprijineşte atât de călduros.* Îu începutul acestui an şcolar, la şcoala medie (civilă) din Aiud s’a deschis un curs comercial superior de un an. Ab­solvente de 4 clase liceale şi civile se pot înscrie până la 10 Oct. la direcţiunea şcolii. Direcţiunea Institutului pentru studiul istoriei române de pe lângă Universitatea din Cluj face cunoscut persoanelor dori­toare a se pregăti pentru cercetări istorice că în semestrul de iarnă al noului an şco­lar va ţine pe seama acestor persoane cum şi a studenţilor, în mod gratuit, ur­mătoarele lecţii: Prof. Al. Lăpedatu — Exerciţii prac­tice de paleografie romană. Sâmbătă, dela 15­ 7. Prof. N. Bănescu — Exerciţii prac­de la Kászony,­ ce însemnătate avea acest fir^o greafiă “adelă}­­pentru în­mandat în ce priveşte imputarea adusă inculpatului. S’a dovedit vre-un fapt în sarcina lui Kászonyi ? Trecând la chestiunea de drept, apă­rătorul recunoaşte bifurcarea făcută de a­­cuzare în cetăţeni unguri şi ofiţeri prizo­nieri de răsboi, însă greşeşte când aşează pe Kászony în prima categorie, inculpatul fiind ofiţer de sub comanda Kratochwill. In consecinţă căpitanul Kászony ca şi colo­nelul Kratochwil, nu sunt justiabili de Curtea Marţială deoarece conform convenţiei dela Haga, ofiţerii prizonieri de răsboi numai în cazul când au fost puşi în libertate, făcând jurământ de a nu ridica armele contra s­a­* Pe temeiul recomandaţiunei făcute de dl director N. T. Ionescu, delegatul Direc­­ţiunei Generale a Statisticei, au fost nu­miţi la serviciul regional de statistică cre­­iat la Cluj, domnii: N. Istrate, ca redactor pentru stati­stica agricola; G. Mureşeanu, registrator-arhivar; Ioan Kazintzi, verificator; Pavel Codru, impiegat cl. I şi Dra Maria Toth, impiegată cl. II. Pentru încadrarea întregului personal necesar acestui important serviciu, dl di­rector N. T. Ionescu a plecat la Bucureşti. « Suntem informaţi că corpul VI va fi mutat la Iaşi şi Corpul IV va veni în Ar­deal cu şedinţa la Tg-Mureş. Corpul VII din Sibiu va fi mutat la Bucureşti şi cor­pul II va veni la Sibiu. * La 26 Septemvrie a avut loc la clubul naţionalist democrat o consfătuire intimă în care s a hotărât ţinerea unui congres al partidului la 7 şi 8 Noemvrie, când se va hotărî asupra eventualei fu­ziuni cu partidul ţărănesc. * Capela eroilor din Cluj, ridicată în memoria eroilor căzuţi pentru întregirea neamului, se va sfinţi Duminecă în 3 oc­tomvrie 1920 la oarele 9 a. m. prin man­datarul mitropolitului, arhimandritul Nico­­lae Ban, asistat le clerul din localitate, cu solemnitatea prescrisă pentru sfinţirea bi­sericilor. La orele 4 p. m. va fi vecernia cu concertul religios, dat de muzica militară a Regimentului 83 de infanterie. Italia faţă de resursele ruşi Pagina 3 ULTIMA ORA Conferinţa internaţională financiară de la Bruxelles Lyon. — Luni de dimineaţă, dl Brand vice-preşedintele englez a arătat că este necesar să se protejeze industria privată, şi să se reducă urgent cheltuielile Statelor. După amiază, după ce dl Vitorio R­oci, de­legatul italian, a făcut apel la fraternitatea internaţională pentru a împărţi materiile prime, dl Avenol, delegatul francez a sta­bilit un budget regulat al restaurărilor ra­vagiilor răsboiului, care se resimt în toate ţările, căci 500 000 de hectare au putut fi redate culturei. Oratorul şi-a terminat expozeul expri­­mându-şi speranţa că conferinţa va şti să găsească soluţiunile tuturor problemelor examinate. Reîntoarcerea dlul Vivian­i din A­­merica Lisabona. — Stamearul Alma­­zona, având pe bord pe dl Viviani, care se reîntoarce din America de Sud, a sosit la Lisabona. Demisia ministrului de răsboi bel­gian Lyon. — Dl Emilie Janson, ministrul apărărei naţionale a Belgiei şi-a dat demi­sia preşedintelui de consiliu, pentru a pu­tea conlucra mai departe la acordul franco belgian. Roma. — „Le Journal d’Orient“ Stambulinski la Bucureşti Sofia. — Stambulinsky ministrul ulgar va veni la Bucureşti înaintea plecării sale la Londra pentru a încerca o apropiere politico-economică de Ro­mânia. Estrad­area vinovaţilor bulgari Sofia. — Aliaţii cerând Bulgariei estradarea ofiţerilor cari au săvârşit a­­trocităţi în vremea ocupaţiei în Serbia, Grecia şi România, guvernul bulgar va ruga pe Aliaţi să îngăduie ca ofiţerii să fie judecaţi de tribunalele bulgare Presa bulgară pretinde refuzul simplu, după pilda dată de Germania. Arestarea unui general munte­negrean Belgrad. — Generalul muntene­grean Vesovici fost­ ministru de răsboi fost arestat de către Sârbi, din mo­­tivul că Vesovici n’a voit să facă ju­rământul de credinţă către Regele Sârbiei, Politica Vaticanului Roma. — „Narodni Listi“ scrie că Vaticanul regretă monarhia habs­­burgică şi ar dori o uniune între Ba­varia, Austria şi ţările de la Rin într’o monarhie sub sceptrul dinastiei de Habsburg sau Wittelsbach. Sfântul Scaun este de asemenea favorabil Poloniei. Iugoslavia este în­clinat să creadă că va fi uşoară o conciliaţiune cu Italia. In Anglia spri­jinul Vaticanului este foarte preţios pentru rezolvarea crizei irlandeze. Propaganda bolşevică Declaraţiile lui Stambolinschi Lyon. — Relativ la relaţiile Mo­­ruse ziarul parizian „Le Temps“ scrie că este natural ca Italia dem­ocrică să caute a se apropia de Rusia care are resurse imense de materii prime şi are nevoe de produse manufacturiere, pe când Anglia şi Statele­ Unite fac ve­chiul joc al capitalismului care încearcă să-şi asigure monopolul tuturor bo­găţiilor. Tratativele între Danzig şi Polonia Paris. — In chestia tratativelor de la Paris, între Danzig şi Polonia, primarii­ general, Sohin, intre altele a declarat îna­intea plecărei sale că delegaţiimea Dan­­zig-ului va încerca din partea sa, ca pro­iectul depus de ea pentru convenţ­a cu Polonia să corespundă spiritului tratatului de pace, mai cu seamă unde este vorbit de suveranitatea Danzig­ului, care nu tre­buie înţeleasă aşa ca să se facă răsboit pe propria socoteală ori alianţă cu state streine. Liga popoarelor trebuie săi acorda proiec­telor suveranitatea Danzig-ului. « Lyon. — Comunicatul polonez anunţă reluarea oraşului Grodno. Guvernul rus, după cum se anunţă din Helsingfors, pro­cedează la reorganizarea armatei rusești sub comanda supremă a lui Trotzki, Benes și mica Antantă Nauen. — Corespondentul special al ziarului „Petit Parisian“ comunică o con­vorbiră cu Benes privitor la Mica Antantă, care merită a fi sprijinită de cea mare, in locul vechei Austro-Ungarie care a servit ca bază Europei centrale, creiată de Bismark, aceasta va trece la o organi­zaţia puternică fondată pe voinţa fermă a statelor urmaşe, în Bucureşti, Belgrad şi Praga insistând cu toate stăruinţele pentru reclădire şi ordine. La obieeţiunea că dacă Mica antantă nu abandonează oare Austria şi Ungaria, lăsându-le în sfera de influenţă ge­r­mană, Benes a răspuns, că faţă de a­­ceste se va păstra atitudinea amicală din partea Cehoslovaciei, României şi Iugo­slavia­, cari nu se cer alteava, decât rati­ficarea şi executarea tratatului de pace. Prietenia franco-italianl ajuta Italiei­­ rezolvarea teribilelor che­stiuni economise cari o prese­a­ză dela ■ risboi. Prietenia Franţei şi Italiei este o con­­diţiune esenţială pentru pacea Europei. „Messagero“ scrie că colaborarea Franţei şi Italiei ara o bază naturală în faptul că se completează: una oferă ca­pitalul, cealaltă munca. Relaţiile italo-turce Lyon. — „Pravda“ din Moscova pu­blică o adresă a lui Lenin către mun­citorii germani şi francezi, îndemnându-i să se despartă de elementele oposu­­niste dinspre dreapta. Organul independent german „Frei­heit“ numeşte acest articol al lui Lenin cu scrisoarea comitetului executiv mos­covit către independenţi germani ne­­permisă încercare de amestec în che­stiunile cele mai directe ale indepen­denţilor germani. Este deci o nouă dovadă, a into­leranţei şi spiritului german, cum şi a inacceptabilităţii condiţiunilor mosco­­viste. Pe când astfel independenţii ger­mani se plâng de Lenin, unele ziare din Copenhaga află, că Lenin în pre­zent face pauză în revoluţia Germaniei. Ofensiva de propagandă bolşevică se îndreaptă spre Azia, printre masele a­­gitate împestriţate ale popoarelor. Pro­babil însă, că acestea nu înclină spre bolşevism, dar caută un ajutor pentru isgonirea Angliei din Asia. Roma. — Ziarul „Tribuna* afirmă că exagerările din ultimul timp au micșorat cor­dialitatea raporturilor italo franceze. A ve­nit vremea de-a eşi din această atmosferă de neîncredere şi de-a privi viitorul cu în­credere reciprocă. Opinia publică italiană va fi fericită văzând că Franţa ajută Ita­liei la rezolvarea eternei chestiuni . Adria­en Constantinopol scrie că turcii con- Juice. Franţa va trebui de asemenea ca să sideră numirea Marchizului Garroni ca ambasador al Italiei, ca o probă de a­­miciţie a guvernului italian. Italia a căutat să ajute Turcia de la Orlando şi până Sforza. Italia a urmat aceiaş politică amicală către Turcia, care dacă va fi salvată, va datora în mare parte salvarea sa Italiei. Giolitti care este un prieten bun al lui Garroni, mare organizator, l-a trimis pentru a aduce Turciei servicii preţioase. Moartea generalului Polivanof Lyon. — O întrunire a delegaţilor de pace trebuia să se ţină la 25 Septemvrie dar ea a fost amânată în urma cererei de­legaţilor ruşi, din pricina morţei principa­lului lor delegat militar generalul Poli­vanof. Reconcilierea ungaro-română Viena.­­ Vorbind de reapropie­­rea romoâno-ungară, ziarul „Pesti Hírlap“ scrie că inima Ungariei este plină de amărăciune faţă de români însă poli­tica nu se poate face din simpatie. Ro­mânii trebuie să ne facă să uităm ce au făcut în Ungaria. Puţin câte puţin cele două popoare vor reapropie, având multe Sofia. — Preşedintele consiliului Stambolischi, vorbind la cercul militar din localitate, a spus că relaţiile cu Ser­bia şi România sunt corecte şi ami­cale. Are nădejde că va găsi asemenea putea să ser relaţiuni şi la Atena, interese ce-i Vorbind şi de apropiata călătorie nume. Ziarul „Magyarország" scrie că­ la Londra spune că va obţine o în­ Antanta şi mai ales Franţa pot să uşu­reze această apropiere pentru a stabili un echilibru. „Le Jurnal“ crede că dub­ire­a grelelor clauze financiare, pre­văzute în tratatul de pace. A adăugat că va vizita Praga, Ungarie va obţine rectificări de frontieră­: Belgrad şi Bucureşti Austria respinge alipirea la Germania Luop. — Din Viena, Comisiunea însărcinată cu revizuirea Constituţiei, a deliberat îndelung în privinţa plebiscitu­lui privitor la alipirea Austriei de Ger­mania. Plebiscitul a fost respins; numai pangermaniştii au votat. .Socialiştii şi socialii­ creşlni au declarat că un atare proiect este inoportun. Starea sănătăţei dlui Deschanel Paris. — In casa de sănătate la Mal­­maison, din Rueil, di Deschanel îşi conti­nuă convalescenţa Mediii au putut da ştiri destul de bune despre fostul preşe­i­dinte, lângă care d-na Deschanel se află tot timpul.

Next