Patria, martie 1921 (Anul 3, nr. 44-68)

1921-03-03 / nr. 44

Jos­é Maitiö 1921 Reforma agrară Cea mai mare problemă socială care a preocupat aproape timp de șase­zeci de ani guvernele și pe toți oamenii de bine ai țârii noastre a fost problema agrară. In afară de marele act al îm­pro­­prietărirei de la 1864, când Vodă 3oza și Mihail Cogălniceanu au redat țtrânimei „un drept care era­­ el“ toate celelalte încercări de re­­zolvare a chestiei agrare nu au fost decât slaba manifestări făcute sub msiunea evenimentelor și prin prizma itereselor personale și de clasă. Dar, odată cu marile mișcări de­mocratice și de dreptate socială aduse de războiul mondial, s’a impus și la loi în mod imperios și inevitabil re­­solvarea celor două mari reforme: votul universal și exproprierea. Promise în 191T prin cuvântul Regal, votul universal a fost în­făptuit și prin aceasta, imensa masă muncitoare are dreptul a-și spune cuvântul în conducerea țarei, Râmâne, deci, pentru conservarea Însăși a românismului în nouile lui granițe, ca și a doua mare re­formă, cea agrară, să ia fiica­. Intrate pentru prima oară în viața publică, atunci când prin votul uni­versal i-s au dezlegat lanțurile unei robii politice de deceniu­ țărănimea români, alături de toți ceilalți buni patrioți din alte clase sociale, a adus la cârmă guvernul dlui Al. Vaida, printr’o liberă manifestare de voințî. Având înscrisa în program, ca cea dintâi și mai de cinste datorie, re­forma agrară, guvernul dlui Al. Vaida a început înfăptuirea ei,­­votând și punând în aplicare această reforma, în cel mai larg spirit democratic, în Basarabia. Și, când după o muncă de patru luni, învățătorul Miha'ache, ministrul domeniilor în acest guvern, a adus în parlament reforma agrară pentru vechiul Regat, ei apoi să o aducă și pentru celelalte provincii, în acelaș larg spirit democratic, oligarhia coa­lizată a reușit ca, printr-un complo incalificabil, să răstoarne de la putere guvernul dlui Vaida crezând că astfel vor putea împiedica înfăptuirea marei reforme. A trecut aproape un an de­ atunci și dacă până acum țăranul nu­­ a avut brazda Iui de pământ, cauza nu este alta decât izgonirea singurului guvern care ar fi putut rezolva în mod rad­cal și cu adevărat democratic reforma agrară. După aproape un an legea aceasta este adusă în discuția parlamentului, de un guvern mai mult decât reac­ționar, fiind întocmită de un mare proprietar care încearcă să mai sal­veze tot ca se poate din vechea si­tuație a celor cai trebuesc si se su­­pue marilor nevoi sociale și națio­nale. Astfel proectul guvernului prevede o întindere de pământ pentru expro­priat mai mici decât Cea cerută prin proectul Mihalache care, avea ca principiu al exproprierii nu moșia, ci persoana, pentru a avea, în­totdea­una când ar fi nevoe, pământ dispo­nibil pentru o nouă împroprietă­rire. Apoi, în privința plăței pământului este o deosebire destul de mare, da­r a avea proectul M batache prevedea, con­form legei care spune c­ă prețul se d­orește la vânzare chiar când ni­ s’a făcut plata atunci, fixarea prețu­­ui la de 20 ori prețul arendei. Proectul guvernu­ui prevede map rarea acestui preț de trei ori, ceea ce ar însemna un plus de șase miliarde, fără a mai aminti că în expunerea de motive dl­ajroflid, autouil lege, cire si discută, spune categoric că marea proprietate trebue minu­­ată. Deosebindu-se de legea agrară a guvernului care se discută scun, le­gea agrară a dlui Miha’arhs însuș tă și susținută de întreaga opoziție na­țională, este superioară prin princi­piul ex­rop­ierei persoanei și nu al moșiei, p­in preț ;ri­a pământului care este de trei ori mai mică și prin în­tinderea supraf­ței expropriabile care este mai mare decât în proectul Ga­roflid. Democratizar! partidului național Consecvent marilor principii de­mocratice cari au fost însăși baza actului de la Alba-lulia, partidul național român nu pierde nici o ocazie de a se afirma ca un aprig susținător al înfăptuirei lor. Alături de reforma agrară, par­tidul național a înscris în pro­gramul său și reforma electorală, cea mai lurgă, prevăzând votul universal, atât pentru bărbați cât și pentru femei, reformă care ar aduce după sine o emancipare deplină a femeei și o intensifi­care a vietei politice. In discuțiile urmate în ședin­țele con­siei electorale a Came­rei, dl luliu Maniu, președi­ntele partidului național, și-a spus cu­vântul pledând pentru acordarea dreptului de vot la femei. Acest cuvânt al dlui Iuliu Ma­­niu, care reprezintă și punctul de vedere al parti­dului și unul din dezideratele actului de la Alba­­Iulia, a arătat îndeajuns adevă­ratul democratizm de care este animat partidul național. Și, ca o recunoștință pentru sus­ținerea unei cauze atât de drepte societățile femeniste din țară au adresat dlui Iuliu Maniu adrese de mulțumire. Atitudinea președintelui parti­dului național într'o chestie atât de importantă, atât pentru eman­ciparea femeei, cât și pentru viito­rul societăței românești, a întâm­pinat în toate straturile socetă­­ței, pe lângă mulțumirile adresate și aprobarea unanimă a tuturor acelor cari consideră această re­formă drept un proges pentru noi, în concertul Urnei civilizate. Dl Stere în partidul ță­rănesc basarabean O­ganul partidului țărănesc din vechiul Regat „Țara Nouă" aduce știrea că între dl Stere, ales deputat la Soroca în Basarabia și între depu­tații țărăniști basarabeni a avut loc o lungă consfătuire. Dl Stere ar­e declarat că va întră în partidul țără­nesc basarabean, deodată cu mai mulți aderenți ai d-sale. „Țara Nouă“ scrie că dl Stere a făcut o largă expunere asupra acuze­lor ce i se aduc, ca germanofil, edu­când argumente și dovezi pentru res­pingerea lor. Dl Stere ar mai fi de­clarat că e dușmănit de oligarhia ro­mână pentru convingerile sale demo­cratice și că, luând cuvântul la Ca­meră, va produce documente care „să potolească nervositatea acuzatorilor săi oligarhiei“.. Din consfătuirea avută nu se știe ce atitudine au luat deputații țără­niști basarabeni față de du­ptere. Căsătoria A. S. R. Principesa Elisabeta București —• Capitala este în plină bucurie; străzile și cazele sunt îm­podobite ca steaguri; animația este te nedescris; zeci de mii de oameni aștesptă pe căsătoriți. La ora 11 tânăra pereche întră în na­atul regal; mulțumea striga ura! Căsătoria civilă s’a ofi­ciat în prezența familiei reg­le, a guvernului, a C­sei regale, civile și militare Ofițer st­rei civila a fost di ministru Anto al nesei, martori primministrul cu doamna. In momentul acela s’au tras clopotele tuturor bisericii din C­p­tală. La ora 1130 ecrterul regal însoțit de gizda regală a plecat; la miropo­lie, muzicola cântau imnul românesc­­ grecesc Pe strada, micțimea a aruncat flori in strigăte de urai La mitropolit așteaptă corpul diplomatic, atașații militari, deputații, senatorii și înaltele autorități militare și civila. La ora 12.30 s’a celeabrat căsito­ria rel­gioasă de către mitropolitul primit ajutat de toți mitropol­ții și înalții prelați bisericești. In tot impus in diferite stăzi mu­zicile cântau, bucuria și îns­­­eț­ reat fost de nedescris La ore 130 s’a dat un djm la palatul r gal­es care au luat parL membrii guvernului, foștii pr­imi­­n’s'ri, orpul diplomați j și atașații militari. S'au ro3sit discursuri de către pri­mul ministru la numele guvernulu­i tri I LI T­eke Ionescu a vo­bit pen­tr­ j comentarea intereselor de acum veșnic lzotate între Grecia și Romînia. M. S. Regale a ma1 furi­t atâi a mișcat, de asemenea și D­ictohul Gre­­ciai care Imarcună­ cu principesa Eli­sabeta a fost foarte emoționați. La ora 4 s’a terminat d­junul. Diplomația bolșevică Varșovia — Cu începere din Aprilie și până la sfârșitul lunei Decemvrie 1920, au trecut prin Estonia în­spre Occident 1620 de curieri diplomatici ai guvernului lui Lenin și Trotzk. Din aceștia numai 589 s’au înapoiat în Rusia, de unde se poate deduce că res­tul curierilor a rămas în streină­­tate pentru a face propagandă bolșevică. PIERI LA PICT Ziarul „Viitorul“ laudă pe dl A. C Cuza ca o urmare a faptului că a luat apărarea dlui Ionel Brătianu cu ocazia ex­cluderei sale din Cameră. Dl. A. C. Cuza este acelaș care a fă­cut în Cameră cel mai aspru rechizitoriu al partidului liberal și al oligarhiei pe care o reprezintă atât înainte de război, cât și în timpul războiului la Iași.­­ Presa liberală, spunând că bugetul dlui Titulescu este eroic, cere ca eroizmul să înceapă cu tăierea sinecurelor. Da. Dar, să nu facă cum au făcut li­beralii în 1913, când dl. Al. Constanti­­nescu a dat afară câteva zeci de funcțio­nare de la ministerul de domenii, ca inu­tile și. . . în mai puțin de două luni a numit cu câteva zeci mai multe.. . par­tizane politice. Reluarea transportului pe Dunăre Viena. — „Donaupost“ anunță că cu ziua de 15 Februarie s’a reluat s­rviciul transportului de mărfuri pe Dunăre. In luna viitoare se va în­cepe și transportul de pers­oane. EFEMERIDE Un cetitor ideal Publicul nostru cetitor de z­are, care da multe ori,caută cusururi și e ostil muncii ga­zetărești, se poate convinge din poveștile­ ce urmează că de realaltă parte a globului sunt oameni cari înțeleg mai bine și pro­­țitească inima asta și pe cei cari o sivâr­­țesc. E drept și aceea, că n’era nici țarului Columb c e­ât un s­ngur exemplar ca S­un Rodgirs din Statul Oh­o și cred că de-ai căuta ziua’n amieza mare cu lumina aprinsă nu i-ai găsi pe rachi pe tot rotogolul pă­mântului. Acant Sam Rodg»rs avea gazeta lui favo­rită și o cerea regulat de mai mulți ani de zile. La moartea sa a lăsat prin testament suma necesară pentru achitarea abonamen­tului pe timp de 20 ani cu designația de-ai fi dusă foaia zi de zi in cripta sa, care era aranjată anume pentru acest scop America­nu' Rodgers avea deci nădejde că ziarul său va apare încă 20 de ani. Ce perspectivă frumoasă și rară în t­ipu­­rile de o zi când ziarele luptă cu atâtea lip­suri și greutăți și mai ales ce exemplu bun ar putea fi Rodgers acesta pentru iubiții noștri abonenți cari își mai uită uneori că au rămas în restanță cu plata abonamentului. ARÎ^TAHu « U'Jüá.V, 50 bani Liberalii și Concordatul Față de declarațiile dlui Tache Io tescu la Senat în chestiunea Con­­cor­daturw, ziarul „ Viitorul“ spune ca punctul de vedere al ministrului no­stru de externe este greșit. „ Viitorul“ susține că nime­ni este înpotriv­i în­­cheerii Concordatului care trebuie să regulezi situația bisericei catolice față de Stat, dar că Concordatul nu poate fi încheiat­ decât odată cu schimbarea Const­­iției. Dupa cât știm dl Ta­­hi Ionescu nu s’a pronunțat cu privire la termenul când se va încheia Concordatul. Dar , Viitorul­ dacă e de bună credință, va trebui sa recunoască un lucru :l tratativriă dintre guvernul român și­ Vatican tribue să aibă ca rezultat un proect gata pentru momentul când va fi să se supună Corpurilor legiui­toare. De altfel Constituia cel veche, sau cea nouă care se va aduce, nu va p­utea cuprinde decât arlicit fundam­n­­tali­ment­a recunoaștere: culturilor ne­ortodoxe Nimănui nu-i trece prin gând, de­si­gur, că prin noua Consti­tute liber­tat­ea cuitului va fi re­dănsă în Rmânia. Ași că guvernul, dară pârerea noastră, poate urma de pe acum tratative cu Vaticanul, fiind dați sup opoziț­a libertății cultului care va a­sigura și prin noua Const­tu­ie, după cum a fost asigurată prin cea veche. Concordatul nu poate fi decât re­fularea raportului dint­e biserică și Stat — de ordin mai mu­l administra­tiv — pornind din principiul libertății cultului. Așa că s­ ab­linda­se de pe acum un proect de concordat nu se atinge Const­tuția, nici cea veche, nici cea nouă, — iar însuși proectul de con­cord­a, d­­ar având aprobarea guver­nului și a Vaticanului, știm că nu se va ridica la valoare de lege decât după ce vor fi urmate formele consii­­tiționale, adecă după ce va trece și prin Corpurile legiuitoare. Așa că vine dintre oamenii cu scaun la cap nu se poate gândi nici la vinderea Const­tuției, răci la pri­mejduire a ortodoxismului prin tratati­vele dintre guvern și Vatican urmate în vederea stabilirii unui t­ot pentru Concordat, Anii*1 !ll. Numărul 44 ABONAMENTUL: PE UN AN ... 120 LEI PE V, AN .... 60 LEI PE Vi AN ... . 30 LEI TF1 FFOM /Redacția xa­ si lCL.crtflN /tipografia ti-u Politica noastră externă Pe când popoarele aliate fac acorduri între ele, România se mulțumește cu alcoolismul oratoric al dlui Tache Ionescu Să ne ierte cetitorul pentru cuvân­tul „alcoolism­ oratorie.“ Este o ex­presie franceză, pe care am văzut-o de curând în Lt. Figaro și cu care francezul caracterizează vorbăria fără fapte, a oamenilor politici sterpi și sterili. Dar pentru a ne scuza comple­t, amintim, că expresia fran­­c­eză a fost mai de mult întrebuințată în limba noastră de Titu Maiorescu, pentru literatura greșită căreia i-a zis, „beția de cuvinte.“ Dl Tache Ionescu, de când este ministru de etterne în guvernul Averescu, face „alcoolism oratoric“ sau beție de cuvinte:" S să vedem, cum !* Da curând, săptămâna trecută, zia­rele eu publicat acordul încheiat între Polonia și Franța, prn care ambele țări se obligă la un ajutor economic și militar reciproc. Ajutorul militar reciproc este stipulat în Art. 3 Dacă se ține seama de situați Poloniei, față cu bolșevismul și dacă se ia în considerare vecinătatea ei cu Germa­­niania, care se împotrivește la exe­cutarea tratatului de pace, acordul franco polonez cste de toată impor­tanța și pentru Franța ca și pentru Polonia. Marele cor d­an francez Le Temps î nreg­strează într’un articol de l­end, cu mare satisfacție, acest acord și în concluzie sfârnește și . . . România, să închie un acord cu Polonia. După reclama pe care și-a finut-o dl Tache loiescu — adică: România! — astă vară, când a mers la Varșovia, re­­com­andația cotid­anului francez ar părea de prisos. Ș totuși România are nevoe de un’ imbold din afară pentru a fa­ce un pas, pe care, în beția de cuvinte a d’ui Tache Ionescu, ai crede că l­a și fă­cut. Dar să vedem lucrurile mii în­de­­aproape pentru a nu fi nedrepți cu „marele european“ din cabinetul Averescu. * ] De la închearea păcei și până la­­ acor­dul polono-rus, mai toate țările­­ aliate, mari și mici, au căutat să in­di­ce astfel de acorduri. Mun­stru de externe sârb a declarat că a încheiat o alianță între Jugo­­slavia și Ceho­slovacia și s’a grăbit și el să adauge că cu Român­a— recte : Tiche Ionescu­­ — încă nu este nici­­un aaord. La San­ Remo s’a încheiat astă­­vară un acord sau o alianță între Italia și Jugoslavia, prin care cele două țări se obligă să se apare reciproc contra revenirii Habsb­ur­gilor. Alianța anglo-franceză este de do­meniul public. Iar în Cehoslovacia și Piatra, este o continuă preocu­­pare, pentru încheerea unei astfel de alianțe. * Dar România? Ce face România, vecina Poloniei și a I­ugoslaviei ? România, prin glasul dlui Tache Io­­nescu, face... alco­olism oratoric. Dl Ta­c­he Ionescu a zăpăcit lumea cu „Mica Antantă“ și rezultatul a fost că nu s’a format nici o astfel de antantă. Mica Antantă a dlui Tache Io­ni­sm nu există; în schimb există acordu­i la separate între puteri, din care România nu face parte. România, graț­e politicei da vor­bărie a dlui Tache Ionescu, a rămas izolată în Orient, ca și când ar fi Bulgaria. La București se aș­eaptă vizita prințului S..p­eln, ministru de tac terna polonez și poate numai graț­i daale și îndemnului francez, guvernul va porisi o clipă vorbire a dlui Tacha Ionescu și va face și el un pas ho­tărâtor, pentru aducerea României în concertul a­ord­arilor și al an‘el­or aliate. Ad. Ad. Evenimentele din Rusia Mari preparative militare — Concentrări bolșevice în Ucraina — Lupte sângeroase — Organizația economică­ agricolă Londra. — Sa anunță din Kopen­­haga că Sovietele organizează o pu­ternică armată de cavalerie. O mei sute de mii de oameni vor fi rec­u­­tați din triburile pe jumătate sălba­tice din Siberia. Sovietele au stabilit în toată Rusia sistemul de rechiziție al cailor, care este aplicat cu toată rigurozitatea, cu toate protestările.* Londra.­­ După telegramele so­site din Helsingfors, bolșevicii efectuează o mare concentrare de cavalerie în Ucraina. Această grupare de trupe care are loc în împrejurimile orașelor Poltava și Harkov, este destinată a reprima mișcările revoluționare ucrainene.* Varșovia. — „Comunistul“ din Kun anunță că după o luptă înverșunata, t­upele roșii au reluat din mâiile in­surgenților stațiunea K’onty, pe linia Kitw Bakamatch și înaintează către orașul Czrnigow ocupat de către ră­­sculați încă de la În Ianuarie. Guvernul sovietic ucrainian a so­­mat de curând pe țăranii răsculați sa dipue armele, declarând că dacă nu se vor supune, trupele bolșevice vor întreprinde vaste operațiuni pentru a stârpi orice urme de răsvrăt­ie. Ță­ranii însă au răspuns printr'un refuz categoric.* Lyon. — Consiliul economic de la Moscova a d­ecis să împartă întreaga Rusie în cinci regiuni di­ntre care fie­care să fia obligată a furniz­a o e­n­­titate anumită de g­â­t. Acest s­stem de im­or­tî tribue să dea bolșevicilor 433 450 000 de puză da grâu din care j­ami­tate cade în s­tema S­beriei și a Cau­cazului Dacă recolta es­e așa cum nncij duește constiui economic, rațiile zi­rice de hrană vor fi asigurate intru toată populaț­u ma R­publicei sovietelor. * Constantinopol. — In bazinul car­bonifer al Donului situația este foarte rea. Oprirea întregei producții în a­­ceastă regiune atât de importantă pentru Rus­i, este iminentă. Au fost luate măsuri fiarta tnergice pentru a împiedeca această oprire. A fost decretată mob­lizarea populației civile pentru transportul combustib­lului la uzine și pentru lucrul în mine. Producția unui lucrător este pe zi de 100 kgf, pe când înainte de răz­boi era de 400 kg­, adică de patru ori mai mult. Această mare acă­dere se datorește în bună parte slăbiciunei morale și fi­zice a populsț­ei. Higiena socială Rolul eforiilor școlare în răspândirea igienei în mijlocul populației Una din marile lipsuri dela noi și care s’a­pun î­i discut­e, în afară de reformele agrară și fi­nanciară este fără îndoială și sănătatea publică. In general, starea sanitară a țîrei lasă foarte mult di­fu­it, atât asupra personalului med­ial, a cărui lipsă se simte foarte mult, cât și asupra arterialului și a mijloacele pentru remedierea acestei stări Sunt oraș­e cari boli, cum sunt tuberculoza și sifl­­sul fac ravagii, atingând uneori proporții de peste 50 la sută; sunt regiuni în cari pelag­a și febra pa­lustră ameninți să distrugă populația de la sate. In afară de aceste boli, și de mor­talitatea inLntiia cari micșorează sau influențează foarte mult dezbo­tarea por­uLției țirei noastre, s’a pus în discuție de ci­ând și chestiunea T­gie­nei sociale și în special aceia care treb­ie rîspând­tă prin școli, căutân­­du se a o introduce prin mijloace de asistenți. Pooru a se obține insă rezultate in această direcție este nevoie de concurs­ul tuturor factorilor cari sunt [n legătură cu masa populației, mai ales co’pu’ didact primar. Astfel, comitetul de propagandă a heg­en­ei sociale și de comb­atere a vi­­cil­or, în urma propunerilor savantu­lui medic profesor Marinescu, ș­-a manifestat părerea ca, în afară de preceptele cari se dm în școli, teo­retic, să se d­ea și aut­oapele necesare pentru aplicarea lor. Ministerul muncei a tipărit o carte ilustrată cu precepte de higienă, desti­nată elevilor de ș­oală. Dar, dezide­ratul comitetului consultativ nu s ar putea realiza decât prin îm­părț­rea la elevi, pe lângă broșurile, ce nu conțin sfaturi, și a mijloacelor practice de aplicare, ca săpun, perie de dinți, etc. Aceasta nu o poate face decât efo­ri­le s­olare și eficacitatea rezultate­lor. Va dep­nde de sacrificiile mate­riale ce se vor face. Activitatea acestor eforii sau comi­tete școlare ar putea fi mai redusă prin împărțirea de săpun, perii de dinți, etc, sau mai dezvoltată prin creiarea de camere de spărt pe lângă s­oli și cu activitate­a'g­enică com­plectă prin creiarea unei băi sistema­­tce, de care să se poată servi, în afară de elevi și familiile lor. Avânduse în vedere importanța mare, pe care o reprezintă instituția bi Ior școlare, și pentru a o sprijini cât mai mult, ministerul muniei a­­cordă subvenții acelor eforii, cari vor vor să le înființ­­e, dând un exemplu demn de inii­at. Efori­le și o care t­ebue să-și dea seama de enorma importanță a răs­­pândirei igienei în mijlocul popula­ției, căutând ca activitatea lor pe acest teren să fia cât mai largă. Recepția de la Elysee Lyon.­­ La Elysee, președintele Republicei a primit Joi după amiază comitatul militar al Societății Naț­iu­­nilor. Drepturile politice ale femeilor O adresă de mulțumire dlui Iuliu Maniu C­u ocaziunea discuțiunilor reformei legei electorale, dl Iuliu M­iniu a su­­nut cu multă energie să fie cu­prinsa­t femeile, lucru pentru care As­ dațiunea pentru emanciparea ci­vilă și p­olitică a femei române a adre­sat din Miniu următoarea adresă de mulțumire: Domnule Deputat. Asocia­ția pentru emanciparea civilă și politică a fieei române cu adâncă satisfacie a luat cunoștință de felul cum ați apă­rat cauza dreptului de vot al femei române în ședința dela 9 Feb­­ruarie a. c a comisiunei electorale parlamentare ș’■ voi aduce cele mai călduroase m Ilumi, odată cu urarea de a putea infăptui cât mai curând idealul democrate într’o Românie incită prin spiritul de dreptate socială care guvernează astâz’ intriga lume ci­vlizat­ă

Next