Patria, aprilie 1921 (Anul 3, nr. 69-93)

1921-04-01 / nr. 69

e*. 50 bani Viner 1 Aprilie DIRECTOR • Í0N AGARBICEâ®^ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAI 1­­ CLUJ, Str. REGINA MARI. ANUNȚURI DUPĂ TAI PRIMEȘTE ADMINISTRAT ȘI AGENȚIILE DE PUBLI­­CITATE AMI? !U. NUMĂRU* 69 ABONAMENTUL: PE UN AN ... 120 LEI PE VI An ... . 60 LEI PE VN AN , 80 LEI TPI FROM ! REDACT!« !*-« &E.L.E.JUDI tTOOGRAFIA 11-11 Di­luciu Maniu vorbește Ar­dealului despre retragerea opoziției și situația politică Lupta se dă intre democrație și rămășițele oligarhice, — Guvernul care va urma va fi al democra­ției care va birui — In numărul de azi al ziarului de­scriem documentat, cu toate amănun­tele, cum a luat naștere și care sunt cauzele conflictului dintre majoritate și opoziția naționala, în urm­a căruia, opo­ziția națională a părăsit Camera. Profitând de prezența dlui Iuliu Maniu, — președintele partidului național — în Cluj, am cerut părerea d-sale asupra însemnătății și a urmărilor pe care le poate avea acest conflict. Conflictul este un simptom luptei dintre democrație și oli­ai­garhie . Conflictul grav dintre opoziția națională și guvernul Averescu spri­jinit pe partidul poporului este numai un simptom al grelei lupte ce o duce democrația națională, față de rămășițele puterei oligarhice, care vrea cu orice preț să se mențină la putere. Forța politică emanează astăzi de la m­assele largi ale poporului, pe care se sprijină opoziția națională. Ori, oligarhia și plutocrația română, vor să țină puterea în mână chiar și in contra voinței masselor. Procedeurile ilegale și imoraltă­­țile politice Acest scop insă nu și-l poate ajunge decât prin procedeuri ilegali și prin imoralități politice, falsificând voința adevărată a poporului, nesoco­tind dispoziții clare ale legilor, îm­părtășind foloase nemeritate, par­tizanilor săi, și favorizând terese particulare și unilaterale, nu cu bruscarea bunului simț care cer, pretinde, apărarea intereselor supe­rioare ale î­nr­egei țări. Această structură psihică iubește în­tunericul și înconjură cu orice preț, controlul parlamentului. De-aici urmează ura ce nu s’a mai văzut poate nicăieri alt­undeva, pe care o poartă guvernul Ave­rescu și majoritatea pe care se spri­jină, opoziției naționale, care în defi­nitiv n’a făcut nimic altceva decât a dovedit prin fapte concrete, imoralitatea electorală din care a ieșit această ma­joritate și măsurile abuzive cu care se susține. Activitatea opoziției nationale In această activitate a sa, opoziția națională în timpul șurat­a luptă tenace, din urmă a desfă­în deosebi înfie­rând protecț­inea materială ilegală, a­le cae au împărtășit guvernul pr n sistem­ul Argetoianu-Tăslăuanu, parti­zanii săi politici,­­ protestând în com­­­a șicanelor ilegale și fără sfârșit, la care sunt expuși oficialii Statului din literele de partid și combătând cu ur­­­ma energie, incercarea generelului A­­verescu, Argetoianu, Garoflid, de­ a da­­ primă osebită, de multe miliarde, mi­ilor propritari din vechiul Regat, în rontul tuturor contribuabililor din în­­reaga Românie, peste prețul pământu­­ui, pe care îl plătesc ță­anii împro­­prietăriți prin reforma agrară.*) . Cazul tipic Argetoianu-Schusler Un caz tipic în această luptă pentru egalitate,este cazul Argetoianu-Schuller, bine cunoscut înaintea publicului ro­­mânesc. In mijlocul deprinderii dreptului de­ontrol al minorităței, prezidentul Ca­­nerei și majoritatea, s’au intuit a re­­duce la tăcere, prin teroare și violență, opozi­ia națională, Excluderea deputaților și a șefului țărăniștilor In mod volnic și în contra rațiunei i a dispozițiunilor clare ale regulamen­­ului interior al Camerei, a exclus 5 eputați ai opoziției naționale, între care i pe șeful partidului țărănist, dl I. M­halache, dela ședințele Camerei. *) Dl Iuliu Maniu fece aluziune la faptul­­ mejiritatea guverns Mantua din Senat Sn olului contra opoz­ției naționale, a stal­orii relui pământului la suma de 20 de ori 9nta regională, pe i care-l plutesc țăranii im­­roprietăriți, și sfiră da aceasta să primes­scă e ?0 de ori arenda regională și de la Stat eatru intrrgul boran rxpropriat. Evident, că opoziția naționala, în fața acestui atent contra parlamentarismului și dreptului minorității din parlament, a trebuit să reacționeze. Ce putea face? Erau numai două posibilități: sau a împiedeca cu obstrucțiune tehn­ică,­ ți­nerea ședințelor în absența celor 5 de­putați excluși în mod ilegal, sau a ma­nifest­arin absența ei solidară, contra ședințelor ilegale ale Camerei, care este încomplectă în urma absenței forțate a celor 5 membri. Opoziția națională a ales această din urmă modalitate,­­ca singură potrivită demnită­ei sale, conștiinței de drept și intereselor superioare de Stat. S’a distrus ultimu­l rest al presti­giului moral și politic al guvernului — Ce însemnătate are conflictul? — Un conflict atât de grav intre o opoziție so­lidară, care numără 100 membri și între majoritățile parlamen­­are, este de o însemnătate evidentă și dovedește înainte de toate incapabilita­­tea guvernului și majorități de a con­duce normal, viața parlamentară. Iar dacă se va lua în considerare incidentul din care s’a născut acest con­flict, este clar, că el a distrus și ulti­mul rest de pres­igiu moral și politic al guvernului. Lovitura ce a primit guvernul, este ireparabilă. Neclibăcia guvernului și nervozitatea majorităței se învederează cu prisosin­ă prin manifestarea depla­sată a urei față de partidul țărănesc. Excluderea șefului acestui partid, dsale I. Mihalache, — este o neiertată greșală politiă. Excluderea șefului partidului țărănist, atunci când vin în discuție reformele cele mai importante și mai ales pentru țărănime, — cum este legea agrară, legea electorală, legr­e pentru introdu­cerea de noi­­ impozite, — este un act lipsit de orice prevedere politi­c. Democrația va ieși biruitoare și numai din sânul ei va ieși un nou guvern — Ce credeți cu privire la conse­cințele acestui conflict? — Consecința primă este că o viață parlamentară normală cu actualele ma­jorități pe lângă Conducerea actualului gu­vern este imposibilă. Ordinea morală și de drept vătămată, pretinde reparațiune, pe care guvernul actual, nu știu cum le-ar putea da. Acest­ guvern, asupra căruia opinia publică și-a dat verdictul și pe cand, nimeni nu 1 mai ia în serios, nu poate dăinui.i Fără prestigiu nu se poate gu­vernă. Ori, după cazul Argetoianu și după violențele săvârșite, — cine mai poate crede în prestigiu­lui ? Intre­barea este numai: ce guvern va ama ? Evident ci numai un guvern al sincerei democrații, care, sigur, va ieși biruitoare din această luptă. PDMbTIA P­HCT Dl I. I. C. Brătianu vorbind Duminecă la adunarea generală a casei part. liberal, a declarat că retragerea opoziției naționale din parlament este inoportună. Nu pricepem cum de nu a găsit inopor­tună și retragerea dsale, definitivă, cu atât mai mult cu cât gestul opoziției este pe deplin justificat, pe când dsa l'a făcut din simplu capriciu ciocotesc. Sau dl Brătianu are două morale? * Dl Argetoianu a spus în Cameră că ce­lebrul Schuller este un excroc. Dl Madgearu a dovedit tovărășia dintre ministrul de interne și omul de afaceri al partidului poporului. Un vechi proverb românesc în înțelep­ciunea lui cinstită zice : „Spune-mi cu "cine te însoțești ca să-ți spui cine ești. Talaat de N. I­ RGA. Glontele unui student armeam, care avea să răzbune o întreagă familie asasinată prin ordin a pus capăt, în Charlottenburg, unde se refugiase, zi­lelor lui Talaat-Pașa. In omul acesta, gras, greoiu, comun fără strămoși și fără cultură, având ca singură armă în vieață, nu cura­jul, ci o Indiferență orientală, căptu­șită cu bunul simț pe care romanticul Enver, îndrăgit de el însuși, nu­­ avea, se re­zuma ceea ce mișcarea Junilor Turci avea mai real și mai efectiv. Fostul telegrafist, care ajunsese prin minuni cum se oferta odinioară numai Orientul, stăpân al unor împărății și temnicer al unui palid Sultan Invizibil, n’a ajuns să aibă niciodată calitățile pe care mintea noastră le leagă fi­rește de un om de Stat. „Concepția­ sa era hotărârea nebiruită de a se menținea, iar în l­o0 de mijloace intelec­tuale, el cunoștea numai bmnul: violența Cu dânsa urmarea un ideal imposibil- Turcia a Turcilor,ca jertfa miilor de tre­­st nt cari împestrițează și încurcă, așa incât, fără șovăire și fără milă, subițt suprimați, orice ar zice Europa, care uită b­i­ne, când are interesul s-o facă Abia au trecut câțiva luni de câ­nd alt aventurier Eșaă Albanesul Ispășta la Paris o altă carieră de crime. Se pare că totuși sunt puteri tainice care urmăresc pe acela cari s’au făcut vi­novați de crima cea mai odioasă, acela ie Ies-umanitate- Și când nu este mă­car ca scop o Huste nobilă, osânda e și mai meritată. EFEMERIDE O călătorie cu ghinion Sa nacăjase englezii cu f »poarele luate •le la nemți, deoarece notat?* nicidecum nu vor să divulga secretul construcției lor. Deunăzi, vaporul uriaș „Imparator“ a în­treprins prima oursă între America și Eu­ropa aub coaiucere englezi. Abia ești 1* arg­ câțiva cklm. de e­lată se răsucește la­­­ mprtjur și numai după mari sforțări și aaurgare de timp i-a reușit pe soia lului să-l îndrume dar pe calea cea bună. A mers el cut a mai mers târându as a nevoie apoi s’a răsturnat pe ooaaie, așa din bun senin, căci marea era netedă ca oglinda A pi­tit așa ceasuri întregi alunecând într’o parte și în­­tr’alta neputincios câtă vreme pe bord se iscase o panică de nedescris, de rup șt se cârma. Pasagerilor li-a’a adus la cunoștință că atât căpitanul cât și personalul de ser­­viciu călătoresc acum pentru pr­ia oară cu vaporul ,Imperator“ nu-i cunosc rostul mâ­inilor, și în consecință resping orice lă­muriri și răspundere asupra verigulelor ce au survenit. Cu b­in eu vai în fine au ajuns ceasta europonean?. In loc da 6 s’le, pasagerii s’au plimbat pe mare 14, fiind buni bucuroși și așa c’au ajuns teofori la uscat. In ulti­mele zile n’a mai fost un picur de apă pe vapor și de mâncare nimic alta de oi pânes pregătită d­e ovăs. Din apa dupt In loo de spă onigan olsu, psctru că țevile erau greșit pisa. In acelaș timp ziarele engleze publi­cau la informații următoarele : „O furtună violentă a împiedecat plecarea vaporului ,Imperator“ etj.“ — Neamțul de zgur își râde în pumni, ARÎSTÂKO­SI CÎOMP 0 lămurire Ziarul „îndreptarea11, oficiosul gu­vernului, precum în zilele trecute ofi­­ciosul liberal „ Viitorul“ întreabă con­ducerea partidului național, dacă aprobă sau nu, un articol apărut în ziarul nostru. Ținem să stabilim și pentru alții, că „Patria“ este organul partidului național numai întrucât privește, pro­gramul, doctrina și tactica partidului și că mai departe este un ziar care, după tradiția istorică a presei ardelene are latitudinea de a discuta proble­mele la ordinea zilei, în toată liber­tatea, așa cum se înfățișează ele, re­dacții și colaboratorilor din afară, în dorința lor de a creza o opinie pu­blică conștientă. „Patria“ fiind așa­dar, după tra­diție, nu un ziar exclusiv de partid, ci un organ al marelui public ardelean, nu reprezintă, în toate chestiunile, numai punctul de vedere al partidului național, ci și al marelui public. In consecință a lua la răspundere conducerea partidului pentru tot ce apare în B Patria* este deplasat. Pre­stigiul redacției, și al colaboratorilor oferă destulă răspundere chiar și pentru „Viitorul* sau „îndreptarea*. Retragerea opoziției din Cameră Președintele rămân­e dezarmat de Cameră in unanimitate, la cuvântul dlui Iuliu Maniu, iar deputații sunt excluși — Guvernul și majoritatea complici cu dl Argetoianu — — Țara are cuvântul! - goificotul a venit pe neașteptat». Deși guvernul actual prin lipsa to­tala de simț, de legalitate și lipsa de scrupul în ce privește corectitudinea politică și în ce privește unii membri ai săi — chiar și cea morală, — nu putea fi sa aștepți decât la ruperea oricărui contact politic cu opoziția națională, totuși acesta din pur inte­les, față de interesul obștesc al țării, nu a da negat concursul ei în ce pri­vește pregătirea marelor reforme do­rit arab­a. Concursul opoziției la pregătirea reformelor Reprezentanți opoziției naționale sa lucrat în comisiunile parlamentare a­­lături cu reprezentanții majorității, 1* pregătirea legii electorale, la proeotul de lege privitor la asociațiile munci­­t­ore­ști, precum și la pregătirea tutu­ror proectelor de legi, pe care guver­­nul l* pregătise. Asemenea și în Se­­nat, senatorii opoziției nnionale, au dezvoltat cea mai intensă activitate în ce privește reforma agrară, presem­nând amendamente absolut reale și necesare aproape la toate articolele acestei legi. Este suflecat de­ a aminti, în acea­stă tendință, valid­area modului abso­lut inegal din D Sânmărtin, nemai­pomenitul tratament al funcționarilor din Ardeal și nesocotirea intereselor econoizica ale Ard­alului. N*cinstea dlui Argetoianu In această atmo­feră a pronunțat interpelarea dl Midgearu, în afa­cerea Argetoianu-Sehuiler. In decur­sul interpelării interpelatorul a reușit să d­ovedească că ministrul de interne dl Argetoianu a pus la dispoz­ția samsarului și prietenului său finan­­ciar și politic, bonuri de tezaur în­­ valoare de­­ sute mii lire s­erlin»­­ adică 1 ă0 milioane lei, pentru a le fulgii în scopul afacerilor particulari­ste acestui bancher. Dl Argetoianu în răspunsul alu­i recunoscut că afacerea are­­ o lăture urâtă“ și a declarat și l-a calificat pe acest bancher de un ,c*croat. Ori dl Midgearu a dovedit că dl Argetoianu ad­uia și­­ ei*r:*“, în calitate de mi­nistru de finsnțe, i-a acordat împru­muturi­l» ale receevei în valoare d­e milioane coroane în preț favorizat și i-a dat și un permis de ixport scutit de vama da export, p8intru­­ mii vagoane porumb, făcând să piardă Statut și să câștige bancherul cehui­­lor, 1* milioane din această afacere. In fața acestor fapte opoziția națio­nala a prezentat o tențiune prin di deputat iunian, în care cerea ca întreaga afacere sa se transpună Co­­misiunei financista și bugetare pentru a constata modul cum in realitate­a­ a întâmplat acesta abuzuri în detri­mentul Statului, propunând totodată, un vot de neîncredere dlui Argetoianu. Comisie de cercetare a afacerei Argetoianu se declară Incompetenta ori­care alt guvern de pe luare și ori­care altă majoritate decât ceea a partidului poporului 'ar fi făcut alt­ceva decât ar fi insistat înșiși ca cer­cetarea să sa facă cât de grabnic și temeinic și In baza cercetărilor făcute, și-ar fi tras concluziile în conformi­tate cu rezultatul cercetărilor. In loc da a face așa, majoritatea și amicii politici ai dlui Argetoianu s’au s­lit prin fel și fel de apucături, să întâr­zie clarificarea afacerii și pe urmă, nu mai putând împiedica întrunirea Com­siunei financiare și bugetare, au recurs în mijlocul că cemisiunea s’a declarat după 8 zile, necompetentă întru a cerceta chestiunea. Opoziția națională văzând că aici e vorba de a se ascunde adevărul a­ici­ stat ca conisiunea — care în sen­sul regulamentului și nn baza unei hotărâri a însăși Camerei eta datoare să examineze afacerea — ca această comisiune să consulte dosarul afa­cerei, să asculta pe dl ministru Ar­getoianu și în baza acestora să sta­bilească dacă In eeos­­i li­gilor exi­stente putea ori nu dl Argetoianu sa ia dispozițicunile imputate ca incorect". Comisiunea datoare să răspundă Cemisiunea nu put»« să răspundă decât să dl Argetoianu a lucrat în contra dispozițiunilor Iigii. In ședința de Miersuri a Gmsrsi s’a pus la ordinea zilei, reportul te­­misiunei bugetare prin ssra ea se declară de incompetentă în afacere. Alături de acest raport, «ra prezen­tată opiniunea minorităței din comi­sia bugetară care e»natală că eemi­­siunea este datoare a se pronunța la chestiun» și că dl Argetoianu a greș­t în contra celor mai elementare regula de care trebuia să țină seamă un ministru când a luat dispozițiu­­nile în legătură cu bancherul Schul­ler și cu bonurile de tezaur, puse la dispoz­ția lui. Samavolniciile președintelui Prea­dentul Camerei însă, contra regulamentului, nu a voit și admită aici măcar dispuț’’* privitor la ra­­­portul comisiunei și la propunerile « minoritaței in această ehcctiun», ci­ voia să forțeze sneț­iut de majoritate,­ o votare fără discuțiune, asupra unei propuneri anterioare a dlui Iunian, dându­i cuvânt îndată după raporter numai dlui Argetoianu. O­pez­iia națională vizând acea stă sa­mavolnicie și această violență aplicată chiar din soaunul prezidențial ln fa­voarea ministrului apraat, — cu ne­socotirea dispozițiunilor clare ale re­gulamentului — și văzând că preșe­dintele și majoritatea, vor că eludese dreptul de control al parlamentului față de miniștri, a izbucnit în pro­testări energ­ie și zgomotoase, apo­strofând cu întreruperi aprinse și line de indignare pe ministrul Ar­getoianu și p­ecedeul prezidentului Camerei. Intre acești întrerupători, se gă­seau deputatul ardelean Dionisie Re­man și deputații basarabeni Buzdugan și Bârcă și apoi șeful partidului ță­­rănesc­­ Mihalache, care a strigat către ministrul de interne: „Da pe banca min­steriei s’au tolerat excre­­cherii“. Tumultul ivit din cauza violenței președintelui, a devenit așa de mare, să ședința a trebuit suspendată. La luarea cuvântului de către dl luiu Maniu, Ca­mera dezarmiatfi pe pre­ședinte Bovadacă președintele a purec» ile­gal atunci când n’a voit să pună în d­i­cuție raportul comisiunei ci a voit să forțeze de-a dreptul un vot de încre­dere pentru dl Argetoianu și că prin urmare opoziția națională a avut tot dreptul când s’a revoltat din cauza acestui procedeu ilegal se face cu faptul că îndată după redeschiderea ședinței, luând cuvântul dl Iuliu Ma­niu la regulament, a arătat ilegalita­tea procedeului președintelui Camerei și la propunerea sa, Camera în una­nimitate, a hotărât efl trebue el să pună la discuțiune raportul »omisiu­ne!, dezavuănd astfel însăși Camera pe președintele ei camovab­ia. Fără s fi consulte Camera președinte trimite pe de­putați comisiei discipli­nare Cu toate acestea, președintele, în contra regulamentului, a trimis la comisuunea disciplinară pe deputații amintiți și pe deputatul ardelean Mu­­reșanu, fără a consulta mai întâiu a­­dunarea, cum îl obliga regulamentul, care ceruse cuvântul în zgomotul mare pentru a vorbi la regulament. Comisi­unea disciplinară întrunindu-se în grabă a adus hotărârea cunoscută de excludere, care este absolut ilegală și contra regulamentului din mai multe motive. Măsura excludem unui deputat din parlament s’a luat în regulamentul Oameri din regulamentul Camerei din Franța, bine știind că ea se aplică numai în cazuri extrem de grave, ea măsură absolut excepția s’ă față de un deputat care s’a uitat eu desăvâr­­­șire de sine. Dovadă că în Camera franceză, care este bine cunoscută de gsene tumultoase, nu s’a apl­iat de­cit o­­ singuri dată pentru un singur deputat In 4 decenii. Dar se prevedea că și în Camera română această mă­sură va fi aplicată ca justă apr­esere ca și în Camera franceză, unde în tot sasul ar fi de neînchipuit ca acea­stă măsură să Se aplice in legătură cu o discuțiune privitoare la o faptă necinstită a unui ministru. Dar chiar judecând numai cuvin­tele și deter­minați unele rigide ale regulamentului, procedeul comisiunei disciplinare și a Camerei a fost ile­gal pentruoă în înțelesul art- 4S pentru întrerupere nu poate fi con­damnat la excludere un deputat, ci poate fi obligat numai să sa explice sau să-și ceară scuze. Excluderea dlui I. Mihalache Dl Mihalache intr’adevir n’a făcut altceva decâtt tn perfectă liniște a re­petat întreruperea sa da­r ori Drin­oara n’a tulburat și n’a putut tulbura decursul ședinței. In înțelesul art.­­1 din regulament chiar dacă Un tumult oarecare pro­­dus da deputați ar tulbura ședința, această infracțiune nu poate fi trans­pusă spre deliberare comisiunei dis­ciplinare, numai după ce prezidentul ar fi aplicat pedepsele mai mici, pre­văzute în art- bl litereit) a, b, o. Și numai după ce presidential a consultat adunarea și aceasta prin vot a hotă­rât transpunerea chestiunei la comi­­siunea disciplinară. Ce se Întâmplă? Președintele Camerei fără a spula aceste trei pedepse disciplinare ante­rioare și fără a cere votul adunărei, a hotărât el asuși convocarea *o­­misi unei disciplinare, care la rândul ei a propus și majoritatea a votat, excluderea deputaților. Președintele continua cu ilegalitățile Această ilegalitate s’a făcut din partea prezidentului și m­igorităței Camerei pentru a intimida și teroriza opoziția națională și a-i face imposi­bili dreptul de control asupra mini­ștrilor abuzivi. Carac­teri etic privitor la pocedura oreșei. Camerei secundar totdeauna de deputații averesienu este, că d­­i Camera a hotărât că trebue pus la discuțiune și la vot raportul comi­­siunei financiare și budgetare, totuși prezidentul la cererea a 1S deputați a declarat îndată după un discurs al dlui Madgearu, că discuția este în­chisă și a pus la vot, nu raportul comisiunei, ci o propunere anterioară, sfortând prin aceasta vot de încredere deghizat pentru dl Argetoian. A fost această procedură atât de voinică încât pe urmă însuși dl Arge­toianu a recunoscut că afacerea d sale va trebui să fie cersetată de comi­­siunea financiară. In aceeași zi președintele Camerei a primit a doua dezavuare. Cu toate aceste au fost excluși­v deputați din Cameră, iar președintele dezavuat de două ori, prezidiați mai departe. Cum au ieșit averesc anii și cum opoziția națională D.’n toate acestea se vtola clar: 1) că majoritatea parlamentară n’a în­cercat din răsputeri ca să salveze prin procedeuri ilegale, pe ministrul său do­vedit cu fapte incorecte; 2) că prin aceasta majoritatea parlamentară s’a făeut complica ce el; 8) că întreg gu­vernul, împreună cu președintele Ca­merei s’au solidarizat cu faptele mi­nistrului Argetoianu, prin care și-au pierdut cu toții orice autoritate morală și politică pentru a mai putea con­duce mai departe treburile țării. Opoziția națională, în semn de pro­test față de acest sistem de teroare și ca dovadă de solidaritate cu cole­gii prigoniți pe nedrept, a părăsit Camera pe timpul cât durează exclu­derea ilegală a coleg­ior săi, dema­rând de ilegale ședințele Camerei, care se țin în asemenea sau­dițiuni și cu seful de proceduri. Al-Ad,

Next