Patria, octombrie 1921 (Anul 3, nr. 220-245)
1921-10-01 / nr. 220
Ciki. 1 Octomvrie 1921 UN LEU EXEMPLARUL Anul 111. # Numarul 220 Partidul Naţional va ţine mari adunări poporale în zilele de 1 Octomvrie la Turda şi de 2 Octomvrie la Cluj, la cari vor lua parte fruntaşii partidului. MEDIATIUNEA CEHOSLOVACA In legătură cu evacuarea Ungariei de vest de către armatele si autoritit'le guvernului din Budapesta, le!«, gramele ne anunţă demersul energo . al Crhosîoveenii şi Jugoslavia!. DU Benei, ministru de Intene cehoslovac, a trimis guvernului ungaresa un ult’mat, In deplin acord cu Iugoslavia, In care atunci oi daca în opt zde Ungaria nu va evacua judele atibuite Austriei prin tratatul de pace, armata cehoslovacă va trece frontiera ungară. O notă asemănătoare a trimis dl Beneş și Consiliului ambasadorilor, propunându le că In caz că bosada economică nu va determina d« unguri si respecteza tratatul dela Trianon, Cehoslovacia e gata si int«rvinft cu armele Telegrame din Viena enunţă ei la Bratislava şî la C»sovia eu foat concentrata două divizii cehoslovace iar Ia Szabadka mai multe divizii sârbeşti. In faţa acestui pas energia al Cehoslovaciei şi Iugoslaviei guvernul ungareso a trimis un delegat special la Praga pentru a trata cu disnes. Ministrul cehostovac a repetat Inaintea delgatului ungar cerate comunicase In atitist, iar, In urma acestei atitudini notărate ministrul de externe Banffy, a rugat guvernul cthoe'ovaa să le decline»S3i rolul da intermed'ar pace acestei din urma.’ * *“ Telegramele nu amintesc nimic despre rolul pe rare Tar avea și România în aeesstl constrângere a guvernului unguresc Intru «secatarea tratatului de psee. Vedem că de câ- teorie vaba de lichdarea definitivă a chestiunilor ce ne privesc pe noi, chstiuni n bgheră cu executarea tratatului de pace da la Trianon, acţiunea e pornită şi susţinuţi de Cehoslovacia şi Iugoslavia, da Italia chiar, fără să se pomenească nimic de ettndiresa Etniei, e şi când «pî n*»m fi în Mica Antantă, ca şi când pe noi raaeventsrea tratatului dela Trianon şi stingerea grabnică a focarului războinic din Ungaria imperialistă şî azi. Ministrul nostru de externe îşi dă cu părerea despre toate chestiu- f cile politice externe cari privesc pe alte ţări, numai când e vorba de politica „ stemă a României stie şi tacă. * ‘ Daa deşi poartă sonorul titlu demare european" e luat pa dinainte de colegii săi din Cehoslovacia şi Iugoslavia, şi chestiunile de politică externă cari privesc Europa centrală, Statele moştenitoare ale Austro-ungariei, sunt puse şi soluţionate, de obiceiu, fără concursul dsaia. In chipul acesta România va trebui să cadă,, nesmintit, pe un plan secundar chiar în cadrele Micei Antante. Chestiunea revenirii Hibsburgilor, mai întâi, apoi aceea a Ungariei de Vest, a lăsat impresia în opinia publici mondială să ceî ce au cuvântul la executarea tratatului dela Trianon sânt cehoslovacii şi iugoslavii şi nici daaât românii. Când tinerelor State Îs va rsuşi să oblige Ungaria la stricta executare a tratatului de pace, când vor siliba ei desarmeze, când vor stânge forarul de revendicări imperialiste dîn Ungaria, -lumea va şti că toate aceste binefaceri pentru asigurarea picii, s’au clştigat fără concursul României, şi atunci ni se pare ci titlul demare european al mînistrului nostru de externe va fi zdruncinat definitiv, şi odată cu el şi important« Satului nostru In polities externă din centrul Europei va fi bnişor micşorat. fr Sau se are de la ministerul nostru de externe el evacuarea de câtre Ungaria a judeţelor de Vest priveşte mai mult pe Cehoslovacia şi Iugoslavia sau Italia, prin faptul că geograficeşte eceste țări sunt mai aproape de un teritoriu pe care ungurii vor sili declara In litigiu ? Dar este vorba de executarea unei pârji a tratatului dela Trianon, tratat este sau se execuţi în întregime, sm e surpat In csaşi temelia sa, şi deşi nime nu poate susţine ci pe noî nu ne privise. Dac* ungurilor de pldit le-ar reuşi sl obţin», — cum dogesc — plebiscitul in judeţele Ungariei de Vest, n’ar fi aceasta o portiţă prin care să intre revizuirea întregului Ira’s* .a pare? Se tntelege, punem îatribă'ea nu fiindcă ne-am teme de plebiscite, c' ? fiind îs însăşi idaea posibilităţii revM Z'iird trântelor da pace cu poate , admisă în vederea consolidării păcii d n Europa centr all. S da aceea mărturisim că Intale-? gestul Întărât »1 dlui Rareş Iugoslaviei şi al Italiei, şi nu înţele-1 gsm de loc tiperea ministrului no- stru de externe în chestia evacuării Ungariei de Vest. Ziariştii englezi la Ciul AsearS au sosit In oraşul no*stru venind cu automobilele dinSermas, distinşii publicişti englezi; Sir Harry Brittain, membru al parlamentului britanic şi preşedintele Asocîaţiunei ziarelor B*i- 1**, Xtâ%rGt^aia^ffprul Walter Lee redactor la Sec(iS informaţiilor industriale a Asociaţiei publicistice a dlui Sydney Waffen, Dl Leon Saster — al patrulea membru al misiune! — ?mbolnflvinda»se In timpul cfltatorld In Ardeal *’a înapoiat la Bucureşti. Distinşii oaspefi sunt însoţiţi de dn Vasile Stoica şi T. Constantinescu din ministerul de externe. Astaseara vor asista la spectacolul de deschisere al Operei Naţionale, cu Samson şi o lila de Cămille Saint-Săens în premieră. ny.La spectacol va avea loc o masa la restaurantul New-Yor, oferita de Sindicatul Presei Romane din Ardeal în onoarea di-1* stnşilor noștri confrați. EFEMERIDE «MM [ 0 excursiune cu ghinion ! Pe strftzila Romei a stârnit aerzaţie x'lele trecute plimbate» unui vizitator străin, ne » cât de nsob »nu.t pe atâta de temut şi perioulos. Era un taur, destul de s.lbatec, 8S1- I.h d.Ht poşte H de vedere» mulţimei de oameni ce mişunau în toate părţile. Animalul japapaae din gară cu prilejul desciioârii unui vagon de vita. Venea din cina ştie ca sat ascuns poate din altă tură şi a crezut să se folosească de oazie şi sâ fac o vizită în oraşul papal, că pa urmă cine ştie ce v» mai fi. » Aşa si fSou. Placă frumişul când In gaj turbftt cu gâtul îndoit, cu ochii rot’ndu-i amarinţstor, când în p*sniaiştit, domol bo«tcându-şi mândru bărbia ce-i spânzura către I pământ — tot d’Bona lesă lă ndu-şi oale lată prin mulţimea ce fuvea în cele miiâ de spaimă Vre-o câţiva, în graba cea mare de a i se fen din drom, făcură câte-o mătanie !n nofroi. Printre aceştia s’a Intâmat să fie chiisr f u un baron, baronul care a f.cut de silă o fl«ie tn nămol, pentrucâ turistul nostru nu voise să ştie de titluri şi deosebiri. In eaf^Doana »Curso* a rastumst câteva mese, a dat scaunele peste cap. Circulaţia tramvaiului a trebuit să fie întreruptă ca aă nu se întâmple nenoroc ri. Nici n'ii crede câte poata face un taur pe str zile unui tras mare. Umblase în pas, fugise tn goană ascuns, după cum îşi simţea păzitorii ce-1 a-' lUDgau din urmă. A figurat câteva pătrare de ceas ca rel s mai mare şi mai tare în toată Roma şi în sfirşit frânt de oboseală , a poticnit in apropiere de Valleria. A rămas un moment nemişcat zâcând, ai fi prenu s®. mai. P»ate Pune *a piciosro. Câţiva carabinieri s’apropiară să-1 leg,,, dar simţindu-i, animalul s’a smucit, furios şi a în*in°oraPQ’1 mai repede 9‘ mai tUrbit decâ! .«.]»4ni0? «0trenindttot mai mMâ » {jst ebein* tă^ poliţia, care împreună cu tineretul ce ■ a pf«rt benevol a'ajute a reuşit în cele din urmă să va dt animalul. I»tă ce trist s'a sfârşit expuraiunea bietului taur pe străzile Bonuri. ARISTRO A ‘ Congresul sociolog International Torino — 0« gresul sociologia in— ternational cgauiEst de institutul de socioîog'n din Turin, sa va reuni la Turin dela 9—16 O îtomvie a. o Merni rii congresului vor pute» face 1 Cmuniciri în limbile englez*, frsn• ră, italian*,' spaniolă și germani, cUr eo^aluzila vor fi admise numai ’ în limba francezi, — aceasta fiind limba oficială a congresului. Numai membrii congresului, regulat înscriţi, vor putea prezenta memorii şi vor participa la discuţiuni. : Prezentul comitetului de onoare al opag’ssului este di Paolo Boselli, fost președinte de consiliu, iar director al institutului de sociologie este profesorul universitar, Francesco Cosentini. Ds acest congres a aderat șî România prin di Tache Ionescn minim . __----n__ -5. Convenţia americano-japonezi . Paf^‘ — »Le Matin® anunţă că o soluri« amiabilă asupra diferendului Insulei Jao a intervenit între Japonia Şi actele Unite, ?n următoarele eonidijiani. Statele Unite nu vor ridica n ai o che*t uae contra mandatului teritorial atribuit J*ponisi asupra insulei Jap. Jaionis în schimb va ceda platelor ca te controlai telegrafia al principalelor cabluri toarte de Jap și da a uni insula prin fir telegrafia cu atfieie-U ilte și cu J nonja. și Controlul frontierelor Paris. — Azi a fost aci un consulm da miniştrii sub prezidenția dlui Moli Brand, prim ministrul francez a expus consiliului noordul intervenit între aliați relativ , controlul ce-l va stabili la frontera renană după ridicama sanțiuriilor economie. Dl Briand adaogă că guvernul Retohului a acceptat condiţiile stpulata. Sa convin & conferinţa latre primii delegaţi din comisia de repartţie ai Frant*’, Anglei, Italiei, Statelor-Uni»«*, Belgei asupra acordului dela Wiesbaden, privitor la repartiţii a în natură la care s’a obligat Germania. (A. T. R) Binevoitorii \ — la vreme ce partidul national dace os fată lupta pentru deldturarea ac- j t aiului regim pe cărei crede o ne- i no'ocHe pentru fU'ă, In vreme ce frun- ] taşii partidului fac declaraţii catego- ] rice şi limpezi, din care nici un om de buă credinţă nu va putea vedea o schimbare In programul nostru polic, răsar din tufă „binevoitori“ partidului nostru şl spun ră s'au făcut schimbări In program. M t ales e urmărit de aproape preş dentUl partidului nostru, dl Ialtu M nlu, şl reporterii ziarelor U des'.optre mereu InUntiumir*. Şi lucru curios, aceste intenţUnl nu-s in legătură ca declaraţiile făcute de dl Miniu in adunările poporate, ci cu cutare şoaptă a catârul membru din alt partid, şoaptă înregistrată de reporter cu o plăcere pe care nu o poate ascunde, deşi declară că nu poate crede. Vorba aceea: Dumnezeu să mă ferească de prieten, că de duşmani mi feresc cu ! Astfel, in „Adevărul" fost azi, un reniter care-l poartă Sâmbetele dlui Minlu, spune că „se afirmă in unele cazuri“ că presldintul nostru ar fi dat aprobarea unui capitol despre restrângerea libertăţi de presl, artf dl cuprins un proiectat de Comiltuţie alpt ttldului liberal. Se Intelecte, reporterul, si ca el — ziarul — nu crede acest svon, dar , intre Vmp „s’au produs schimbări tn programul panidalui naţionaliştilor ardeleni'*. O altă ştire „binevoitoare“ apărută mal ieri In câteva Jurnale vorbea despre Intenflanea dlui Ainlu de a stărui pentru •.. votul plural, și se spune eâ dl Miniu își Inaugurează poUti'.a îa^jpamă la mare printr’an act de Poftim apărări binevoitoare! Căci toate știrile de această natură nu a a st na pot avea a’t scop de ăt de a discredita pe dl Mmiu si pe u?,rildai mtl°nai tn fata opiniei publice. Când partidul nostru in frunte cu prezidentul său a cerut in comisia pentru reforma elecerală a Camerei dreptul de vot şi pentru femei, nu se mai poate ca un ziar să pubice, cu bună credinţă, svonul că acum suntem pentru votul plural. Astfel de zvonuri nu pot găsi nici o crezare in opita publică, mai ales când privesc oamenii politici cari tiau arătat lao port statornici un slujbal democrat el. j îmbunătăţirea valutei — Exportul aurului - Condiţiunile In cari se va face — Deprecirea mare la care a ajuns va-uta noastră din cauza risipei făcută cu banul public şi a greşitei politici economice fâcută de guvernul actual, a adus ţara într o situaţie foarte critică din punct de vedere economic şi finan-; ciar faţă de streinăt rie. f Această situaţie a fost dreiată în pri-ji mul rând din cauza sistemului permi- selor şi al bonurilor de tezaur de pe urma^ căruia au profitat oamenii regi- mului, în detrimentul Statului şî al po- ;; pulaţiei, care suferă toate conferinţele cari rezultă din ea. Pentru a ameliora valuta, guvernul a recurs acum în urmă la două măsuri: monopolul exportului de cereale şi li- bertatea exportului de aur. Ambele măsuri ar putea da rezultate bune dacă nu s’ar fi menţinut acelaş sistem al permiselor. Libertatea exportului de aur va avea însă rezultat bun: va salva de ruină industria minieră auriferă, compromisă , aproape complet din cauza imposibili- ; ţâţei de pană acum, de a-şi valorifica producţia. . . Ministerul de industrie şi comerţ a luat următoarea deciziune cu privire la export al aurului: Autorizaţiunile de export de aur se vor elibera de acest departament, ex- 1 plantatorilor de mine aurifere parţial- 1 lare, în condiţiunile de mai jos : ‘ Se va face dovadă la ministerul de industrie şi comerţ că s'a depus ca ga- ranţie la ministerul de finanţe o canti-' tate de aur egală cu jumătatea aceluiaşi pentru care se cere autorizare, sau 50 Ia sută din costul aurului de exportat, ] pe pre ul zilei când se cere autorizarea 1a cursul mondial. 2. In locul garanţiei prevăzute la ei, sa va admite a se face dovadă că sa depus la ministerul de finanţe o scrisoare de garanţie din partea unei bănci locale pentru aceiaşi sumă de 50 la sută din costul aurului exportat, pe preţul zilei, cursul mondial. Garanţia va fi înapoiată, independent de natura ei, dacă înainte de expirarea termenului pentru care a fost dată autorizarea, se va primi la Legaţiunea noastră din ţara în care se va vinde aurul, notificarea că s'a depus acolo, pe numele ei, la o casă de consemnare, costul integral al aurului vândut în lei româneşti cumpăraţi pe loc, sau dacă se va aduce de exportator însuşi în ţară acel cost integral, făcăndu se pentru aceasta, la ministerul de finanţe dovada punctului vamal prin care s-au introdus coletele sau lăzile conţinând lei. Prin îngrijirea ministerului de finanţe sumele depuse în modul cum se arată la aliniatul de mai sus, vor fi aduse în ţară şi predate vânzătorilor, scăzânduse cheltuelile la care au putut da loc aceste operaţiuni, vor acorda autoriorizaţiuni de export în condiţiuni identice deţinătorilor cari vor produce dovada demnă de luat în consideraţiune că şi-au procurat aurii dela exploatorii de mine din ţară. Garanţia în acest caz va fi de sută la sută. Oricare ar fi termenul autorizaţiunii aurul va trebui să iasă din ţară până în termenul fixat prin jurnal consiliului de miniştri nr. 3215 după care termen nu se mai admite sub nici un cuvânt exportul pe baza acelui jurnal. Adunarea poporală din Cluj Duminecă In 2 Octomvrie par-^i tidul naţional va ţinea o mare adunare popoală în oraşul nostru. După Alba-Iulia, Deva, î Sibiu, Timişoara, Lugoj, On vifa, ' Sân-Mielăuşul Mare, Huedin, Hiăo, Borşa şi Turda, adunarea * organizată de partidul nostru î» ' Cluj, va fi cel mai potrivit Prilej pentu ca alegătorii din aceasta capitală culturală a Ardealului şi din comunei• inviernate să-şi manifesteze voinţa lor politică. |i Adunarea din oraşul nostru,ii luând in considerare faptul, cd J aici avem concentrat pe cei mai mulţi bărbaţi, care au un rol de frunte în viaţa puHnală şi poli- tică a ţării şi luând în seamă împrejurarea că aici s’a simţit mai adânc, pornind de aici, in ce vr iveşte Arisaiul — mizeriile unei guvernări samovolnice şi nenoro-\ eşte — va avea o mare importantă politică, că ţărănimea şi intelectualii din provincie, au găsit de necesar să-ţi spună hotărât cuvântul în legătură cu rezolvirea crizei police actuale, cu atât mai vârtos vor simţi această nevoie intelectualii Clujului. Nu mai Inca fie nici o îndoială că aşii nu mai este un singur intelectual român, care să nu vadă şi să nu simţească mizeriile, pe care regimul averescan le-a adus asuferă ţării întregi, şi mai ales, asupra narilor provincii. Intrarea în legalitate, începerea unei vieţi de Stat într'adevăr constituţionale, nevoia unei unificări, care să aibă la bază nu ordonanţe ministeriale şi decrete-legi, ci o nouă Constituţie potrivită stărilor de fapt şi legi unitar pentru întreg Regatul votate de un parlament liber ales, în frunte cu un guvern, care să fie expresiunea acestui parlament, aplicarea sancţiunilor juridice pentru apăraea moralităţii publice, crearea unui corp de slujbaşi ai Statului inamovibili, scoşi pentu totdeauna de sub influenţa luptelor politice sunt tot atâtea p inapţi care trebuesc puse — după cea mai adâncă convingere a inte-I lectualilor noştri — la banele vieţii de Stat ale Romănieî-mari. Impotriva balcanismului samavolnic şi uşuratic, ca e •'earcă să şi pună stăpânirea fie viaţa de Stat a României-m ni, n»i ebne să luptăm pentru introduerea şi aplicarea sistemelor de guvenare a ţărilor constituţionale din Apus, fiind convinşi, că numai pe acest dr Um putem aştepta consolidarea şi întărirea Statului nostru. Adunarea din Cluj tebue să fie ‘ expresiunea acestei voinţe. PORTUL ARMELOR — Nouile restricţiuni — Cum se obţin autorizaţiile — ; Portul armelor de foc de rizboî şi întrebuinţarea muniţiilor lor, cum şi ’(portul armelor albe sunt cu deslvârfire interzise. ji Portul armelor de fi o uzuale cum [(şi Întrebuinţarea muniţiilor lor sunt ' perm'ee numai cu autorizatiunea prealabilii a autorităţii competinte. Se exceptează, având dreptul de a purta arme albe şi arme de foe. Militarii sub arme sau la serviciu comandat. Agenţii forţei publce: Ofiţerii şi agenţii de poliţie prevăzute In legea asupra organizării poliţiei generale a Statului, codicele penal şi alte legi speciale. I Guarzii câmpeni, păzitorii de livezi şi vii cum şi pîzHorii de vite, considerati ca ageni de politia, se vor su*pune no^rilor stabilite ma i jos pentru particulari, specificându-se că darta autorizării este mărginită la timpul duratei recoltei sau pismnatului. 1 Autorizaţiunea pentru portul armelor şi întrebuinţarea muniţiilor lor se vor da de care autorităţile competente civile şi militare, după distine. (lunea următoare: ) In teritoriile supuse regimului stării de sediu, comand stemele militare sunt un drept să reglementeze această chestiune şi si ia măsurile ce vor crede necesare pentru argirarea ordinai şi sigârsmei Statului. In teritoriile stării normale de pace autorizaţianea se va da de citre autorităţile civila mai jos notate : In comunele rurala şi în osie urbane fără prefecturi da politie, autorizatiunile vor fi date da către prefectura judeţului. In comunele urbane cu prefecturii da politie, autorizatunea va fi dată da prefectul politiei. Cererile pentru obţinerea autorizatiunii vor fi motivate şi vor arăta felul armei şi cantitatea de mudiţiuni. Cererile vor fi însoţite da un certificat eliberat de autoritatea comunală şi poliţienească a domiciliului solicitatorului, şi anume: Pentru comunele rurale, certificatul va fi elibrat de primarul comun, curtând viza sefului de post şi a administrata mini plăşii. Pentru comunele urbane, certificatul va fi eliberat de şefulpoliţiei, purtând viza serviciului special de siguranţă, acolo, unde aceste servicii funcţionează. In certificat se va atesta pe răepapairea celor cari îl eliberează şi vizează, că solicitatorul prezintă garanfii reale de bună purtare și moralitate. Cei care au obţinut deja autorizatorii sunt cele și a le prezenta la viză pentru prelungire în termen de două luni dela publicarea acestei deciziuni ?n .Monitorul Oficial*, anexând certificatul cerut pentru nouile autorizaţiuni. Autorizăţiunîîe prelungite sa vor trece in registrul de autorizaţiuni şi el vor comunica autorităţilor specificate mai sus. Termenul de valabilitate al unei eotozaţiuni este de un an dela data eliberării. Sub nici un cuvânt nu se pot acorda autor'zaţiuni de a purta arme. Tuturor acelora cari au fost condamnaţi la închisoare pentru crime sau delicte prevăzute în codicele penal, precum şî acelora pentru cari motive temeinice în interesul ordnei şi siguranţei publica se opun la aceasta. Celor cărora Ie este interzis de codul penal. Minorilor mai mici de 18 ani, iar celor dela 18 ani în sus liga pot acorda autorizaţiunea, numai după cererea pliîntilor sau tutorilor. Autorizăritorea de a purta arme se retrage , când cei care o posidă cade întriunul din nazurile prevăzute mai sus cărora nu li se pot acorda autorizatiuni; Când sa dovedește în urmă că este un element de dezordine; Când dovedește că fanesbuz de armă. PIERI LA PICT Conflictul pe chestia forţei dintre dl Popovici şi lupoaică, a luat o întorsătură foarte gravă. Dl prefect al poliţiei Cluj, spre a-şi distruge adversara care a uzurpat dreptul „forţei“ sau forţa dreptului său, i-a deschis acţiune publică pentru ultraj la bunele moravuri, sub cuvânt că lupoaica dă lapte cu sânii goi într’o piaţă publică. Pe de altă parte aflam că cei doi prunci luând apărarea mamei lor adoptive, au făcut o plângere la Liga Naţiunilor.