Patria, octombrie 1921 (Anul 3, nr. 220-245)

1921-10-26 / nr. 241

Claj % Miercuri 26 Octr*1 UN LEU EXEMPLARUL Alim III. # Numărul 241 Noua descălecare a Iui Carol de Habsburg — Ungurii își bat Jloe du Europa întreagă — Fostul împărat al Austriei și rege apostolic al Ungariei, încearcă, pentru a doua oară el pună stăpânire pe tronul strămoșilor săi. Dacă la acea­sta încercare personală ** Habsburgu­­lui s’ar ri­duca întreaga sfidare a tra­tatelor de pace, loviturile ă? Stat plă­nuite s’ar reduce la simpla farse ri­dicule. 1 I Adevărul e însă cu totul altul: prin Carol încercarea o face însăși Ungaria și Austria. Carol nu face altceva decât si se supună tentative-­ lor, care nu vor muri curând, de-a refac­e monarhia dualistă, fie deocam­dată, şi numai prin unirea dintre Un­garia de zz­ şi Austria de­cât Ade­­vărul acesta a atât de limpede, atât da evident, încât a mai stărui asupra lui ar însemna să ne îndoim de ca­pacitatea de a judeca, a Europei, de dupi războiu. Întâia lovitură de Stat se ştie că Habsburgul a încercat-o cu concursul guvernului maghiar. De trei ani di­plomaţia ungară pregăteşte mereu readucerea lui Carol pe tronul Un­gariei, ca un început pentru refacerea Ungariei istorice şi a uniunei dualiste ca Austria, sub patronajul Germaniei, încercarea de sol se face, ori cum­ ar fi ştirile despre „rezistenţă*, de­spre „eiosu­ri de trupe*, de acelaşi guvern ungar, şi ea vine îndată după hotărârea conferinţei dela Veneţie Triumfând punctul de ved­eu ungu­resc, al­­plebiscitului în Ungaria de vest, în contra d­epoz­ţiilor tratatului da la Trianon. Guvernul unguresc, a avut tot dreptul să încerce aducerea la izbândă a celuilalt punct al său de vedere: Restaurare­aababwgilor, tot împotriva tratatului de pace. Guvernul unguresc a lucrat şî va lucra sistematic. Ei nu joacă o come­die, el merge hotărât spre o­pintă. Comedia o joacă, trase fiind sforile de unguri, Marile Puteri, şi într’o măsură oarecare, şi Mica Antantă. De doi ani marile puteri lasă pe un­guri să dea acest uimitor spectacol Europei întregi, îi ajută să­­încerce toate posibilităţile pentru a răsturna tratatul da pace iscălit de ele, pentru ca apoi, când fapta ungurească se produce, să se alarmeze la luarea de măsuri, da cele mai multe ori neîn­destulătoare pentru a o zădărnici, şi lăsându-le mereu ungurilor o nădejde de-a reînvece. De mult ar fi fost momentul os cel puţin ţările moştenitoare sie mo­narhiei dualiste, direct interesate, să fi procedat energic împotriva acţiunii ungureşti Dar’ nici faptul acesta nu s’a produs. In ce priveşte în special România, politica noastră externă la această direcţiune a fost nulă! Am dat, de-o săptămână, strigătul de alarmă că prin hotărâtei de la Veneţia da sub sapă tratatul dela Trianon. Miniatrul nostru de externe intr’un comunicat oficios al agenţie „Rador* ne-a lămurit că pe noi nu ni interesează direct conflictul dintre­­ Anstria şi Ungaria. Telegrame­­: c [azi ne spun că a doua încercara a t [lui Carol de-a veni pe tronul ungu f ’rese a fost proecî&tâ tocmai pe zb­oia c conferinţei din Veneţia, şi numai r lipsa unui aeroplan a făcut ca repre­­c zentanţii Ungariei să se întoarcă date [ Veneţia nu numai pui plebiscitul ei şi t­­oui apostolicul regs al Ungariei 1 j I Dl Tache Ion­eseu, la înapoierea sa­­ , din străinătate, declara, că se vor va­ s dea in curând urmărite bunei apre­c cieri în etremitate, de care sa bucură azi România. Urmările le vedem :­ surparea tratatului dela Trianon prins admiterea plebiscitului în Ungaria def, , Vesi ! a doua încercare a magnaţi-L ?!or ung. i da a-şi aduce pe tron pe' j imântuitorul Habsburg.­Nici aceasta nouă încercare nu va|c dechide ochii guvernului nostru pentru |i a vede* limpede manoperelor ungu-L [reşti? Şi acum va spune dl TaaheS Ilonesau, că conflictul nu ne intere L isa azi direct? ! I — EFEMERIDE; . 1 SingEldars pentru un c?!­­ Mă bucur totdeaunc când întâlnesc câta v,n 1 om, câruia sâ-i plăcu animalele și să le ooro- 1 ; teássá. Știu atunci, că sub zdrenţele lui sau . .! sub îmbfibăiaL'cn-i luxoasă ascunde o «mimă bună. Sunt.lnsă atât de rara cazurile 3 ; acestea, atâta sunt de copleșite inimile bune ide celelalte inimi, incat arare sumai și iu-i ' gitiv, fac hS. se vorbească de ele. *, 1 Zilele trecute însă am cetit într’un ziar I francez un caz de dragoste pentru animale, ' cum n’am mai pomenit pâni acum. O femeie ? s’a sinucis pentru un cal. Femeia, o țărancă , franceza din Roncevaux, in vârstă de 51 ani, i avea un biet cal bătrân. O slujise dobitocul d • un şir da ani, acum insă ajuns la neputinţă , nu mai făcea multe parale ; îşi primea cu­ toate astea hrana regulat, căci îl iubea stă­, papa, iar animalul cuminte li înţelegea iu-1 1 birea. I I într’o zi acum a’a îmbolnăvit calul şi ve­­­terinarul i-a spus femeii, că trebue neapărat' I să 1 împuşte, deoerece-i o boală ce nu se­­ ‘ vindecă. La asta nu s'a putut Îndupleca stă- I pâra calului şi mai bine a hotărât să moară 'şi ea cu vita ei deodată. A scos animalul 1, din grajd şi a pornit cu el la râu. Acolo s’a: 1, legat p’o frânghie de cal, atârnând de capă­­t­­ul celalalt al frânghiei tmn bolovan greu și .-a intrat apoi în apă cu calul, înecandu-se , împreună. 1 ARHIABO A OCMI I] Declaraţii ministeriale I La Cernăuţi dl Averescu, primul­­ministru al târii, a ţinu­t să se războ- IIască cu Undinteie separatiste ale­­provinciilor. A făcut-o intr’o vorbire­­ publică, într’un centru din care ştirile pornea foarte uşor în cele patru văn­­­tari. A făcut-o in calitate de prim­­­ ministru, iar nu ca șef de partid.­­ O acuza pe cari, la noi acasă,pro-­­ vinciile au respins-o mereu cu indig­­l nare, ca neavănd nici o buză reală, îprimul-ministru al târli a finul s’o a- Iducă înaintea aeropagului opiniei pu­­b­b­ice mondial. Ca și când dușmanii­­ noștri, ungurii mai tntăi, na iar ni- I sal îndeajuns să ne arate lumii des­­binaţi. ! Fomănda­ și o arr&4 di partid din- I tr'o acuză inventată In luptele de po­­! Idled inttiuia, an om care în fruntea guvernului, dar care. nu-şi mai dă sea­­­ma de urmările declaraţilor ce face 5 vrlmejtH^fsU anttiiea făril, prin fap­tui că puterile nu-l mai slujesc de­­ât sa ducă o demagogie luptă de­­ partid. „ Dan aceasta acuză gravă care nu poate porni niciodată din gara unui Iadevărat român, fiindcă aceia ii cu­noaşte origina şi-i simte neadevărul,­­ vine să fie făcută într'o adunare po­litică de prim-ministrul tării, să ni se­­ dea voe să nu mai putem avea nici îndoială, şi nici o mustrare de cuget , în a spune că puterile intelectuale i’au , părăsit prea mult pe fostul general, pentru a mai avea pretenția să vor­­bească in numele țării. Acuzele pe care politica de partid şi mai ales concepţia nesănătoasă a Istâpăntr’t dictatoriale ale unul singur partid poilic, le aduce împotriva se­­­paratismului provinciilor, le vom zdrobi i no d in curând, să n'aibă nici o grije i i ni. trolit de meserie. Nu vor trece am ; j provinciih vor arăta prin fapte câ \”t ■ ć mit mult la integrity tei şi unica- t |tea Romănki dicât cdlee ne aduc ast­­­­fel de acuze. Dar e o adevărată crimă să aduci cu rea credinţă înaintea streinâtâtii ! acuze pe care nu numai nu le pofi i susţie acasă, dar care chiar atei n’au avut răsunet de tăt In gonacii i căpătuirilor personale şi nu irespon­sabili ridicați la suprafață de valab­i­ilii luptelor de partid. i| PUNERI LA POHCT lj Dl Averescu a lansat un manifest către ţărani prin care caută să le ex­­­­plice că impozitele aduse de guvernul ’ său nu sunt mari. II Explicaţia adevărată o au ţăranii nu prin cele scrise de dl Averescu, ci prin­­ punga pe care şi-o vor vedea golită­­ după ce vor plăti nouile impozite. (Urmare) El mai degr­­ează căldură, cum ar face un cărbune inoar descent. Astfel un gram de radia emite cam 134 calorii pe oră şi ar fi capabil sî ducă o aceeaşi greutate de apă dela 0° până la 100°, adică să o facă sâ fiarbă in trei sferturi de oră. Ori, pentru a obţine acelaş rezultat, ar trebui un cărbune incar­descent care să cântărească nu un gram ci opt sute de grame, adică un cărbune de opt sute de ori mai mare. In sfârşit el face ca aerul sau ga­zele, rele conducătoare de electrici­tate, sa piardă puterea lor izolatoare. Proprietăţile de a face corpu 11c fosforescente, da a impresiona placa fotografică, de a degaja căldură, da a descărca în aer un corp electrizat, acestea sunt principalele caracter ale­ radio-activităţii. Dar prin ce modalitate, obţin cor-â Progresele medicinii Radiul şi cancerul de Dr­­. BAUDET­i­purile rad­o-active aceste efecte ? Carei este intermediarul de exemplu, între­ eîe și placa fotografică pa, oare o impresionează ? Razele A. B. Y. Acestea sânt razete pe c^ri eie Ie drgajarzâ. Ctehnul nostru nu i.;o»te aă vadă aceste r*ze dar spiritul no­­iitru ie urmărește. Ei despane ase­mănările și deoseb!r*te lor *dai la punctul de a ie putea grupa sn trei categorii destul de distincte: razele A. B. şi Y. Diferenţele între mai multe rezs emanate de acelaş corp nu au nimic cam­ să ne poată mira. Razele soare­lui n­egri ne încălzesc şi ne ImninoszS­­ sunt de asemenea felurite şi cu toate că sunt amestecate între ele, noi ştim să le distingem şi să le izolăm. I La spectroscop mai vedem razele calorice grupându-se către banda ro­şie şi razele luminoase, la cealaltă extremitate a spectrului, către banda­­ violetă. I Cu toate că sunt grupate în fasci­cole, liniile lor de lumina au efecte­­ diferite și noi știm aceasta. ! De­saamenas, fiecars grupă de f­raze radio activa, te eşirea sa dial Iradiu prezintă caractere care-i sunt] * proprii. s Razele A sunt cele mai puternice.: Ele singure aproape dau radiului to-? [talitatea energiei sale: lor ei te da-!j ; toreşte puterea sa electrică. Din contră iele diferă de razete A şi Y prin tsUba lor putere de pătrundere. Eie nu pot să traverseze corpurile opace : o simplă foaie de hârtie le ab­soarbe, o pătură de aer de şapte centi­metri grosime este un ecran suficient pentru ca să le oprească. Se zice atunci că sunt slaba şi nepătrunzătoare. Razele B au drept caracter prin­cipal, impresiunea plicii fotografice. Eîs sunt de altfel mai pătrunzătoare’, decât precedentele. Razei Y, mai puţin electrica decât razele A, mai puţin fotografice decât razele B sunt extrem de pătrunză­toare , de o sută de ori mai pătrunzl- Itoare decât B și de zece mii de ori decât A. De aceea este indispensabil* să se închidă sarea de rediu într’o] parte metaîică foarte groasă. I Deci razete A, B şi Y sunt cele, cari duc dala rediu in afară, forţa] I radio-activă. Dar care este natura]­­ razelor ? Natura razelor ] Sunt acestea nişte fire subţiri şi f rigide, cari hin se împrejurul lor ca [săgeţile? Sunt eie chiar vibraţii ale­­ eterului, asemenea acelora, cari, după Huyghens, ar propaga lumina? Nu. Razele radiale sunt raza materiale. Ele sunt formate din particule ra­ciale, foarte fine, proiectate cu o vi­teză foarte mare. Sunt chiar atomii radiului, cari, se detaşează dela el, şi împrejurul lui şi care lovesc în toate direcţiile ca gloanţele ieşite dintr’un cuib de mi­traliere, dar cu o viteză fantastică, care atinge douăzeci şi cinci de mii­­ kilometri pa secundă. Aceşti atomi sânt acei cari radiind din radia, duc către corpurile înveci­nate forţele radio-active. Atomii radiaui Orice corp simplu, şi există în na­tură aproape 82, este format din ■ atomi, atomul fiind unitatea fiecărui­­ corp, de altfel variabil pentru fiecare­­ corp. El este pentru substanţa vnor-­­rganică ceea ce este celula pentru] ]corpul viu organizaţi; dar celula,­ latomul fiinţei viiforme (peştele, vier­mele, frunze, firul de tambl) are di­mensiuni mensurabile, o formă care se poate desena şi noi vedem cu ochii noştri, ajutaţi de un microscop, schimbările cari se fac în ea. Atomul noi nu îl vedem. El este în afară simţurilor noastre, dar nu în afara spiritului nostru. Fiindcă noi concepem existenţa lui, îi măsurăm greutatea şi numărul elementelor pe cari el II atinge în fiecare corp. Greutatea. Dacă greutatea ato­mului de hidrogen, cel mai uşor care există, este reprezentată prin 1, ato­mul de uraniu trebue să fie repre­zentat prin 240 şi cel da radiu prin 226. Numănul se admite, după calcule riguroase şi exterierţa foarte precise, că un minigram de radium conţine două milioane de trilioane de atom!. Dacă această bogăţie atomică a ra- 1 diului vă pare prea mare, cât de mari vă va parisa risipite sate nebuneşti. Căci puterea sa radială radio-activă,­­ desface şi duse In afară raiiului un număr infinit da partiame radiale, In bombardamentul continuu care I caracterizează radio-activitatea, el consumă cinci sute de milioane da obuze A într’o secundă. Ei bine, cu toată risipa aceastis în­spăimântătoare, radium na pierde de­­cât£un atom din 2000, adică el poate sl o cond­uce timp de 2000 până la 2.400 * de ani La sfârșitul acestui timp, descompunerea sa este com­pletă şi energia sa radio-activă dis­părute. Dar ea a durat 2000 de ani. Acţiune biologică Am văzut şi explicat cum se ma­nifestă proprietăţile radio-activa în natură. Să vadam, în general, şi fără a intra in cazurile particulare, ce ac­ţiune exercita radiul asupra fiinţe­lor vii. Dealtfel fizicianul şi biologiaiul nu întrabuinţează radial, pur, si sîram­, sulfat, clor­ură şi mai ales bromura de radiu, car­e conţine trei cincimi de brom, şi a cărei radio-activitate este de trei cincimi din greutatea sa totală. (Va urma.) limitarea Înarmărilor Inainta de conferinţa dezarmatei de la Washington, Liga Naţiunilor a hotărât limitarea înarmărilor Problema reducerei armamentulu,­ care apasă şi astăzi ca şi înainte d: război bugetele Statelor, în specialMa celor eşite învingătoare din conflagraţia­­ mondială, va fi obiectul discuţiilor con-f­erinţei de la Washington, la care au a- ’­derat toate Statele mari, inclusiv Japo-­ nia, de a cărei atitudine în externul-m orient depinde în par­te pacea lumei.­­ Această problemă a fost obiectul unei serii de rezoluţii pe cari Liga Na­ţiunilor le-a luat în luna aceasta, în urma rapoartelor celei de-a trei comi­­siuni, însărcinată cu studiarea acestei chestiuni. Controlul bugetar prima rezoluţie a Ligei Naţiunilor, relativă la dezarmare, este acela de a cere Statelor participante să-şi ia an­­­gajamentul că nu vor cheltui în urmă-­ torii doi ani, pentru scopuri militare,­ decât sumele prevăzute în acest scop’ în buget. A hotărât în acelaş timp fa-! cerea unei anchete statistice asupra ar-­­ mamentului diferitelor ţări din anii­ 1913—1921.­­ Guvernele vor trebui să arate Ligei­­ Naţiunilor cifrele bugetului lor de război, pe aceşti ani, şi un expozeu în cărei să arate necesităţile pe cari le au pen-­ tru garantarea siguranţei naţionale, o­­­­bligaţiile internaţionale pe cari le au,­ situaţia geografică şi condiţiile speciale­­ cu indicarea forţelor poliţieneşti şi mi-' litare cari sunt indispensabile pentru asigurarea liniştei interne. Fabricarfc» armele ! In afară de fabricile Statului, fabri­­­­carea particulară a armelor poate aduce consecinţe rele şi de aceia Societatea Naţiunnilor cere membrilor ei ca să se pue de acord pentru remedierea acestui pericol.­­ Toţi membri­­i, cât şi Statele care­­ nu sunt membri, vor trebui să ia parte la o­­conferinţă internaţională asupra­­fabricărei particulare şi comerţului de farme. Data fixărei acestei conferinţe­­ rămâne să fie fixată de comitetul Ligei, ea va avea loc însă înainte de viitoarea­­adunare generală. Traficul de arme Liga Naţiunilor a mai hotărât că controlul traficului de arme şi muni­­ţiuni este o măsură preliminară esen­ţială pentru supravegherea efectivă a înarmărilor şi aceasta nu se va putea face decât dacă marile ţări vor intro­duce acest control. Statele semnatare ale convenţiei de la Saint-Germain trebui să ratiace cât mai neîntârziat această convenţ­e. In acelaş timp, consiliul va pregăti un proect de protocol care va fi supus examinărei diferitelor guverne. Stocurile de muniţii de război, car există actualmente în lume, constitue un pericol foarte grav pentru pace şi servesc a alimenta războaiele cari con­tinuă astăzi. Comisiunea temporară mixta a Ligei Naţiunilor a fost însăr­cinată să caute măsurile prin cari va putea să fie distrus surplusul acestor stocuri. Gazele toxice ! S’a zis că, după război, invenţii ■ noui vor permite, prin mijlocul bombe­­­­lor toxice, distrugeri în masă. I Liga Naţiunilor a hotărât deci să­­ceară publicitatea completă a cercetări­lor ştiinţifice, pentru a face impractica­bilă întrebuinţarea acestor arme. S’a şi făcut chiar un apel către toţi savanţii­­din lume pentru ca să publice toate rezultatele descoperirilor pe cari le-ar face în această direcţie. Marea adunare de la Agnita Grandioasa manifestare a acestei circumscripţii pentru partidul naţional — Poporul cere dizolvarea parlamen­­tului şi îndepărtarea guvernului In ziua de 16 Octomvrie a avut pe la Agnita o mare adunare popo­rală a Partidului Naţional la care au uut parte peste 3000 de cetăţeni din toate bircumacripţia. Oaspeţi veniţi de la Mediaş sent ntâmpinaţi de un grup de călăraşi naţionali. In hotar, unde se încrupişează şo­seaua cu drumul comunei Coveş, co­mună curat româneasofi, ţăranii în frunte cu preotul lor I. Savu au ri­dicat o poartă de triumf, din pri­oi şi covoare, unde aşteaptă sute de oat­­­enii oaspeţii. La sosire vrednicul preot, într’o scurtă şi bine potrivită cuvântare arează bun venit oaspeţilor. Poporul etrigă „trăiască Partidul Naţional*. Trăiască dl Maniu ! Trăiască dl Vaida! In sasat interval soseşte încă un­ grup mare de trăsuri şi căruţe cari preacă împreună cu oaspeţii formând un cortegiu impunător. Pe la orele 12 30 se zărise călăraşi dinspre capul oraşului. Fanfara re- , numită din Brateiu intonează „Pe-al nostru steag“. Soseşte dl deputat­ul,­eironmscripţiei dl Roman Dionisie, dl­­ dr Gropşan fost pro­mier general, dl­ dr Pohoce fost prefect şi dl dr Vaier­ Moldovan deputat şi avocat. Publicul­­ isbucneşte în urale. Sala fiind neîncepătoare pentru atât popor adunerea se ţine în curtea primăriei iar oratorii vorbesc din balcon. Curtea este arhiplină, sunt peste 3500 cetăţenii, preoţi, învăţători ş­i alţi fruntaşi ai poporului iau parte l­a această adunare. Daşlo, hunical şi Înacu»,it«l ‘ şedinţe al partidului naţional judeţan dl dr. Romul Carta, deschide în cu­vinte frumoase şi simţite adunarea, dă cuvântul deputatului acestei cir-. cumscripţii dlui dr. Roman. Cuvântarea dlui dr. D. Roman Numitul dvoastră frumos, — spune­­ oratorul, — arată îndestul ce senti­mente nutriţi partidului, şi mie.­ Vorbind da unirea cu furca care a fieut-o guvernul actual, arată că ne­mulţumirile ce sunt în popor din această cauză sunt multe. Despre cinste, pe care guvernul averesean a dispreţuit-o, zice că îmbogăţirea fără muncă e crimă. Descrie apoi activitatea sa parla­mentară: participarea la şedinţe în general, legiferarea şi controlul par­tidului guvernant. Despre schimbul coroanelor, legea agrari (Mihalache), legea agrară din Ardeal, legea finan­ciară care duce populaţia la nemulţu­miri, deapre legea administrativă şi concentrarea administrativă, ştergerea autonomiei judeţelor de către guver­nul actual şi la urmă arată panamaua „Reşiţa“, la auzul căreia publicul iz­bucneşte în strigăte: „Jos hoţii*, jos ticăloşii*, jos Sihulleri jos Tâz­ă­­uam! Excluderea sa din Cerimă stârneşte strigăte tot atât de mari. Vorbeşte contra destituirilor şi transferărilor ilegale comise in »«est judeţ, ter­mina spunând: am venit si vi dau seama de activitatea mea parlamentară şi să vă pronunţaţi asu­pra actualelor stări ilegale.(Strigăte: Jos cu guvernul! Jos Averescu!) Cuvântarea d­lui dr. Gropşan După discursul dlui dr. Roman, preşedintele dă cuvântul dluî dr. Oropşan,, procuror general, care a pri­mit cu aplauze îndelungate şi ova­­ţiuni. Dl dl Groopsen spune că cel mai mare duşman al ţărei este azi dl Averesen. Dovedeşte pss cu pas că, cine poate sta azi încă in tovărăşii­ lui Tislăuanu şi Schuller sunt ne­cinstiţi. Sfetnicii culeşi de ori­unde şi de teapa acestora, nu ne mai pot guverna. Cerem celui mai mare român Msj. S. Regelui (strigăte se trăiască) ca ordonă alegeri noi şi poporul, liber, să-şi aleagă pe cine va dori. După daa mai verbete: dl dr Pihona şi dl dr V. Moldovan. După terminarea cuvântărilor se ci­teşte, în aplauzele unanime ale asis­tenţei, moţiunea următoare: Moţiune Adunarea poporală a partidului na­ţional ţinută la 16 Octomvrie a. c. in Agnita ascultând darea de seamă a deputatului circumscripţii Agnita- Cincu­­mare, şi expunerile asupra situaţiei politice făcute de fruntaşii partidului, a hotărât cu unanimi­tate :­­ 1. Aproabă activitatea ori corpu­rile Leguitossia a deputatului. 2. îşi exprimă cea mai sine­tă şi du­durossă alipire către partidul na­ţional român, şi va lupta şi în viitor neclintit pentru biruinţa principilor depuse în programul partidului.­­ 3. Nu are nici o încredere în gu­vernul Averescu, da oarece adună­tura aceea de oamenii neapți şi in- Imorali, s’a d­vedit cu desăvârşire neputincioasă de a conduce destinele ţării, zdruncin­ând fundamentul pe ‘ care trebue să sa clădească un Stat: cinstea, munca, şi regatistea. 4. Aproabă retragerea psshlamenta­­rilor partidului naţional, din Corpu­rile Leg­uitoare, şi socotind-o de de­fini­tă, îl roagă să nu mai ia parte la lucrările acestui parlament. 5. Cere înlăturarea din funcţiuni a oamenilor de căpătuială, cercetarea întregei lor sotivitSiţiu pentru fraudate şi nedreptăţile făcute darea în jude­cată şi pedepsirea lor. 6. Pretinde tragerea la răspundere­­ a actualului guvern pentru încălcările de legi şi acte samavolnice săvârşite în cursul activităţii sate. 7. Pentru ca voinţa ţării să se poată manifesta liber, cerem oregan libere condusa de un guvern care să prezinte depline garanții, că va re­specta voința alegătorilor. ..

Next