Patria, octombrie 1921 (Anul 3, nr. 220-245)
1921-10-26 / nr. 241
Claj % Miercuri 26 Octr*1 UN LEU EXEMPLARUL Alim III. # Numărul 241 Noua descălecare a Iui Carol de Habsburg — Ungurii își bat Jloe du Europa întreagă — Fostul împărat al Austriei și rege apostolic al Ungariei, încearcă, pentru a doua oară el pună stăpânire pe tronul strămoșilor săi. Dacă la aceasta încercare personală ** Habsburgului s’ar riduca întreaga sfidare a tratatelor de pace, loviturile ă? Stat plănuite s’ar reduce la simpla farse ridicule. 1 I Adevărul e însă cu totul altul: prin Carol încercarea o face însăși Ungaria și Austria. Carol nu face altceva decât si se supună tentative- lor, care nu vor muri curând, de-a reface monarhia dualistă, fie deocamdată, şi numai prin unirea dintre Ungaria de zz şi Austria decât Adevărul acesta a atât de limpede, atât da evident, încât a mai stărui asupra lui ar însemna să ne îndoim de capacitatea de a judeca, a Europei, de dupi războiu. Întâia lovitură de Stat se ştie că Habsburgul a încercat-o cu concursul guvernului maghiar. De trei ani diplomaţia ungară pregăteşte mereu readucerea lui Carol pe tronul Ungariei, ca un început pentru refacerea Ungariei istorice şi a uniunei dualiste ca Austria, sub patronajul Germaniei, încercarea de sol se face, ori cum ar fi ştirile despre „rezistenţă*, despre „eiosuri de trupe*, de acelaşi guvern ungar, şi ea vine îndată după hotărârea conferinţei dela Veneţie Triumfând punctul de vedeu unguresc, alplebiscitului în Ungaria de vest, în contra depozţiilor tratatului da la Trianon. Guvernul unguresc, a avut tot dreptul să încerce aducerea la izbândă a celuilalt punct al său de vedere: Restaurareaababwgilor, tot împotriva tratatului de pace. Guvernul unguresc a lucrat şî va lucra sistematic. Ei nu joacă o comedie, el merge hotărât spre opintă. Comedia o joacă, trase fiind sforile de unguri, Marile Puteri, şi într’o măsură oarecare, şi Mica Antantă. De doi ani marile puteri lasă pe unguri să dea acest uimitor spectacol Europei întregi, îi ajută săîncerce toate posibilităţile pentru a răsturna tratatul da pace iscălit de ele, pentru ca apoi, când fapta ungurească se produce, să se alarmeze la luarea de măsuri, da cele mai multe ori neîndestulătoare pentru a o zădărnici, şi lăsându-le mereu ungurilor o nădejde de-a reînvece. De mult ar fi fost momentul os cel puţin ţările moştenitoare sie monarhiei dualiste, direct interesate, să fi procedat energic împotriva acţiunii ungureşti Dar’ nici faptul acesta nu s’a produs. In ce priveşte în special România, politica noastră externă la această direcţiune a fost nulă! Am dat, de-o săptămână, strigătul de alarmă că prin hotărâtei de la Veneţia da sub sapă tratatul dela Trianon. Miniatrul nostru de externe intr’un comunicat oficios al agenţie „Rador* ne-a lămurit că pe noi nu ni interesează direct conflictul dintre Anstria şi Ungaria. Telegrame: c [azi ne spun că a doua încercara a t [lui Carol de-a veni pe tronul ungu f ’rese a fost proecî&tâ tocmai pe zboia c conferinţei din Veneţia, şi numai r lipsa unui aeroplan a făcut ca reprec zentanţii Ungariei să se întoarcă date [ Veneţia nu numai pui plebiscitul ei şi toui apostolicul regs al Ungariei 1 j I Dl Tache Ioneseu, la înapoierea sa , din străinătate, declara, că se vor va s dea in curând urmărite bunei aprec cieri în etremitate, de care sa bucură azi România. Urmările le vedem : surparea tratatului dela Trianon prins admiterea plebiscitului în Ungaria def, , Vesi ! a doua încercare a magnaţi-L ?!or ung. i da a-şi aduce pe tron pe' j imântuitorul Habsburg.Nici aceasta nouă încercare nu va|c dechide ochii guvernului nostru pentru |i a vede* limpede manoperelor ungu-L [reşti? Şi acum va spune dl TaaheS Ilonesau, că conflictul nu ne intere L isa azi direct? ! I — EFEMERIDE; . 1 SingEldars pentru un c?! Mă bucur totdeaunc când întâlnesc câta v,n 1 om, câruia sâ-i plăcu animalele și să le ooro- 1 ; teássá. Știu atunci, că sub zdrenţele lui sau . .! sub îmbfibăiaL'cn-i luxoasă ascunde o «mimă bună. Sunt.lnsă atât de rara cazurile 3 ; acestea, atâta sunt de copleșite inimile bune ide celelalte inimi, incat arare sumai și iu-i ' gitiv, fac hS. se vorbească de ele. *, 1 Zilele trecute însă am cetit într’un ziar I francez un caz de dragoste pentru animale, ' cum n’am mai pomenit pâni acum. O femeie ? s’a sinucis pentru un cal. Femeia, o țărancă , franceza din Roncevaux, in vârstă de 51 ani, i avea un biet cal bătrân. O slujise dobitocul d • un şir da ani, acum insă ajuns la neputinţă , nu mai făcea multe parale ; îşi primea cu toate astea hrana regulat, căci îl iubea stă, papa, iar animalul cuminte li înţelegea iu-1 1 birea. I I într’o zi acum a’a îmbolnăvit calul şi veterinarul i-a spus femeii, că trebue neapărat' I să 1 împuşte, deoerece-i o boală ce nu se ‘ vindecă. La asta nu s'a putut Îndupleca stă- I pâra calului şi mai bine a hotărât să moară 'şi ea cu vita ei deodată. A scos animalul 1, din grajd şi a pornit cu el la râu. Acolo s’a: 1, legat p’o frânghie de cal, atârnând de capătul celalalt al frânghiei tmn bolovan greu și .-a intrat apoi în apă cu calul, înecandu-se , împreună. 1 ARHIABO A OCMI I] Declaraţii ministeriale I La Cernăuţi dl Averescu, primulministru al târii, a ţinut să se războ- IIască cu Undinteie separatiste aleprovinciilor. A făcut-o intr’o vorbire publică, într’un centru din care ştirile pornea foarte uşor în cele patru văntari. A făcut-o in calitate de prim ministru, iar nu ca șef de partid. O acuza pe cari, la noi acasă,pro- vinciile au respins-o mereu cu indigl nare, ca neavănd nici o buză reală, îprimul-ministru al târli a finul s’o a- Iducă înaintea aeropagului opiniei pubbice mondial. Ca și când dușmanii noștri, ungurii mai tntăi, na iar ni- I sal îndeajuns să ne arate lumii desbinaţi. ! Fomănda și o arr&4 di partid din- I tr'o acuză inventată In luptele de po! Idled inttiuia, an om care în fruntea guvernului, dar care. nu-şi mai dă seama de urmările declaraţilor ce face 5 vrlmejtH^fsU anttiiea făril, prin faptui că puterile nu-l mai slujesc deât sa ducă o demagogie luptă de partid. „ Dan aceasta acuză gravă care nu poate porni niciodată din gara unui Iadevărat român, fiindcă aceia ii cunoaşte origina şi-i simte neadevărul, vine să fie făcută într'o adunare politică de prim-ministrul tării, să ni se dea voe să nu mai putem avea nici îndoială, şi nici o mustrare de cuget , în a spune că puterile intelectuale i’au , părăsit prea mult pe fostul general, pentru a mai avea pretenția să vorbească in numele țării. Acuzele pe care politica de partid şi mai ales concepţia nesănătoasă a Istâpăntr’t dictatoriale ale unul singur partid poilic, le aduce împotriva separatismului provinciilor, le vom zdrobi i no d in curând, să n'aibă nici o grije i i ni. trolit de meserie. Nu vor trece am ; j provinciih vor arăta prin fapte câ \”t ■ ć mit mult la integrity tei şi unica- t |tea Romănki dicât cdlee ne aduc astfel de acuze. Dar e o adevărată crimă să aduci cu rea credinţă înaintea streinâtâtii ! acuze pe care nu numai nu le pofi i susţie acasă, dar care chiar atei n’au avut răsunet de tăt In gonacii i căpătuirilor personale şi nu iresponsabili ridicați la suprafață de valabiilii luptelor de partid. i| PUNERI LA POHCT lj Dl Averescu a lansat un manifest către ţărani prin care caută să le explice că impozitele aduse de guvernul ’ său nu sunt mari. II Explicaţia adevărată o au ţăranii nu prin cele scrise de dl Averescu, ci prin punga pe care şi-o vor vedea golită după ce vor plăti nouile impozite. (Urmare) El mai degrează căldură, cum ar face un cărbune inoar descent. Astfel un gram de radia emite cam 134 calorii pe oră şi ar fi capabil sî ducă o aceeaşi greutate de apă dela 0° până la 100°, adică să o facă sâ fiarbă in trei sferturi de oră. Ori, pentru a obţine acelaş rezultat, ar trebui un cărbune incardescent care să cântărească nu un gram ci opt sute de grame, adică un cărbune de opt sute de ori mai mare. In sfârşit el face ca aerul sau gazele, rele conducătoare de electricitate, sa piardă puterea lor izolatoare. Proprietăţile de a face corpu 11c fosforescente, da a impresiona placa fotografică, de a degaja căldură, da a descărca în aer un corp electrizat, acestea sunt principalele caracter ale radio-activităţii. Dar prin ce modalitate, obţin cor-â Progresele medicinii Radiul şi cancerul de Dr. BAUDETipurile rado-active aceste efecte ? Carei este intermediarul de exemplu, între eîe și placa fotografică pa, oare o impresionează ? Razele A. B. Y. Acestea sânt razete pe c^ri eie Ie drgajarzâ. Ctehnul nostru nu i.;o»te aă vadă aceste r*ze dar spiritul noiitru ie urmărește. Ei despane asemănările și deoseb!r*te lor *dai la punctul de a ie putea grupa sn trei categorii destul de distincte: razele A. B. şi Y. Diferenţele între mai multe rezs emanate de acelaş corp nu au nimic cam să ne poată mira. Razele soarelui negri ne încălzesc şi ne ImninoszS sunt de asemenea felurite şi cu toate că sunt amestecate între ele, noi ştim să le distingem şi să le izolăm. I La spectroscop mai vedem razele calorice grupându-se către banda roşie şi razele luminoase, la cealaltă extremitate a spectrului, către banda violetă. I Cu toate că sunt grupate în fascicole, liniile lor de lumina au efecte diferite și noi știm aceasta. ! Desaamenas, fiecars grupă de fraze radio activa, te eşirea sa dial Iradiu prezintă caractere care-i sunt] * proprii. s Razele A sunt cele mai puternice.: Ele singure aproape dau radiului to-? [talitatea energiei sale: lor ei te da-!j ; toreşte puterea sa electrică. Din contră iele diferă de razete A şi Y prin tsUba lor putere de pătrundere. Eie nu pot să traverseze corpurile opace : o simplă foaie de hârtie le absoarbe, o pătură de aer de şapte centimetri grosime este un ecran suficient pentru ca să le oprească. Se zice atunci că sunt slaba şi nepătrunzătoare. Razele B au drept caracter principal, impresiunea plicii fotografice. Eîs sunt de altfel mai pătrunzătoare’, decât precedentele. Razei Y, mai puţin electrica decât razele A, mai puţin fotografice decât razele B sunt extrem de pătrunzătoare , de o sută de ori mai pătrunzl- Itoare decât B și de zece mii de ori decât A. De aceea este indispensabil* să se închidă sarea de rediu într’o] parte metaîică foarte groasă. I Deci razete A, B şi Y sunt cele, cari duc dala rediu in afară, forţa] I radio-activă. Dar care este natura] razelor ? Natura razelor ] Sunt acestea nişte fire subţiri şi f rigide, cari hin se împrejurul lor ca [săgeţile? Sunt eie chiar vibraţii ale eterului, asemenea acelora, cari, după Huyghens, ar propaga lumina? Nu. Razele radiale sunt raza materiale. Ele sunt formate din particule raciale, foarte fine, proiectate cu o viteză foarte mare. Sunt chiar atomii radiului, cari, se detaşează dela el, şi împrejurul lui şi care lovesc în toate direcţiile ca gloanţele ieşite dintr’un cuib de mitraliere, dar cu o viteză fantastică, care atinge douăzeci şi cinci de mii kilometri pa secundă. Aceşti atomi sânt acei cari radiind din radia, duc către corpurile învecinate forţele radio-active. Atomii radiaui Orice corp simplu, şi există în natură aproape 82, este format din ■ atomi, atomul fiind unitatea fiecărui corp, de altfel variabil pentru fiecare corp. El este pentru substanţa vnor-rganică ceea ce este celula pentru] ]corpul viu organizaţi; dar celula, latomul fiinţei viiforme (peştele, viermele, frunze, firul de tambl) are dimensiuni mensurabile, o formă care se poate desena şi noi vedem cu ochii noştri, ajutaţi de un microscop, schimbările cari se fac în ea. Atomul noi nu îl vedem. El este în afară simţurilor noastre, dar nu în afara spiritului nostru. Fiindcă noi concepem existenţa lui, îi măsurăm greutatea şi numărul elementelor pe cari el II atinge în fiecare corp. Greutatea. Dacă greutatea atomului de hidrogen, cel mai uşor care există, este reprezentată prin 1, atomul de uraniu trebue să fie reprezentat prin 240 şi cel da radiu prin 226. Numănul se admite, după calcule riguroase şi exterierţa foarte precise, că un minigram de radium conţine două milioane de trilioane de atom!. Dacă această bogăţie atomică a ra- 1 diului vă pare prea mare, cât de mari vă va parisa risipite sate nebuneşti. Căci puterea sa radială radio-activă, desface şi duse In afară raiiului un număr infinit da partiame radiale, In bombardamentul continuu care I caracterizează radio-activitatea, el consumă cinci sute de milioane da obuze A într’o secundă. Ei bine, cu toată risipa aceastis înspăimântătoare, radium na pierde decât£un atom din 2000, adică el poate sl o conduce timp de 2000 până la 2.400 * de ani La sfârșitul acestui timp, descompunerea sa este completă şi energia sa radio-activă dispărute. Dar ea a durat 2000 de ani. Acţiune biologică Am văzut şi explicat cum se manifestă proprietăţile radio-activa în natură. Să vadam, în general, şi fără a intra in cazurile particulare, ce acţiune exercita radiul asupra fiinţelor vii. Dealtfel fizicianul şi biologiaiul nu întrabuinţează radial, pur, si sîram, sulfat, clorură şi mai ales bromura de radiu, care conţine trei cincimi de brom, şi a cărei radio-activitate este de trei cincimi din greutatea sa totală. (Va urma.) limitarea Înarmărilor Inainta de conferinţa dezarmatei de la Washington, Liga Naţiunilor a hotărât limitarea înarmărilor Problema reducerei armamentulu, care apasă şi astăzi ca şi înainte d: război bugetele Statelor, în specialMa celor eşite învingătoare din conflagraţia mondială, va fi obiectul discuţiilor con-ferinţei de la Washington, la care au a- ’derat toate Statele mari, inclusiv Japo- nia, de a cărei atitudine în externul-m orient depinde în parte pacea lumei. Această problemă a fost obiectul unei serii de rezoluţii pe cari Liga Naţiunilor le-a luat în luna aceasta, în urma rapoartelor celei de-a trei comisiuni, însărcinată cu studiarea acestei chestiuni. Controlul bugetar prima rezoluţie a Ligei Naţiunilor, relativă la dezarmare, este acela de a cere Statelor participante să-şi ia angajamentul că nu vor cheltui în urmă- torii doi ani, pentru scopuri militare, decât sumele prevăzute în acest scop’ în buget. A hotărât în acelaş timp fa-! cerea unei anchete statistice asupra ar- mamentului diferitelor ţări din anii 1913—1921. Guvernele vor trebui să arate Ligei Naţiunilor cifrele bugetului lor de război, pe aceşti ani, şi un expozeu în cărei să arate necesităţile pe cari le au pen- tru garantarea siguranţei naţionale, obligaţiile internaţionale pe cari le au, situaţia geografică şi condiţiile speciale cu indicarea forţelor poliţieneşti şi mi-' litare cari sunt indispensabile pentru asigurarea liniştei interne. Fabricarfc» armele ! In afară de fabricile Statului, fabricarea particulară a armelor poate aduce consecinţe rele şi de aceia Societatea Naţiunnilor cere membrilor ei ca să se pue de acord pentru remedierea acestui pericol. Toţi membrii, cât şi Statele care nu sunt membri, vor trebui să ia parte la oconferinţă internaţională asuprafabricărei particulare şi comerţului de farme. Data fixărei acestei conferinţe rămâne să fie fixată de comitetul Ligei, ea va avea loc însă înainte de viitoareaadunare generală. Traficul de arme Liga Naţiunilor a mai hotărât că controlul traficului de arme şi muniţiuni este o măsură preliminară esenţială pentru supravegherea efectivă a înarmărilor şi aceasta nu se va putea face decât dacă marile ţări vor introduce acest control. Statele semnatare ale convenţiei de la Saint-Germain trebui să ratiace cât mai neîntârziat această convenţe. In acelaş timp, consiliul va pregăti un proect de protocol care va fi supus examinărei diferitelor guverne. Stocurile de muniţii de război, car există actualmente în lume, constitue un pericol foarte grav pentru pace şi servesc a alimenta războaiele cari continuă astăzi. Comisiunea temporară mixta a Ligei Naţiunilor a fost însărcinată să caute măsurile prin cari va putea să fie distrus surplusul acestor stocuri. Gazele toxice ! S’a zis că, după război, invenţii ■ noui vor permite, prin mijlocul bombelor toxice, distrugeri în masă. I Liga Naţiunilor a hotărât deci săceară publicitatea completă a cercetărilor ştiinţifice, pentru a face impracticabilă întrebuinţarea acestor arme. S’a şi făcut chiar un apel către toţi savanţiidin lume pentru ca să publice toate rezultatele descoperirilor pe cari le-ar face în această direcţie. Marea adunare de la Agnita Grandioasa manifestare a acestei circumscripţii pentru partidul naţional — Poporul cere dizolvarea parlamentului şi îndepărtarea guvernului In ziua de 16 Octomvrie a avut pe la Agnita o mare adunare poporală a Partidului Naţional la care au uut parte peste 3000 de cetăţeni din toate bircumacripţia. Oaspeţi veniţi de la Mediaş sent ntâmpinaţi de un grup de călăraşi naţionali. In hotar, unde se încrupişează şoseaua cu drumul comunei Coveş, comună curat româneasofi, ţăranii în frunte cu preotul lor I. Savu au ridicat o poartă de triumf, din prioi şi covoare, unde aşteaptă sute de oatenii oaspeţii. La sosire vrednicul preot, într’o scurtă şi bine potrivită cuvântare arează bun venit oaspeţilor. Poporul etrigă „trăiască Partidul Naţional*. Trăiască dl Maniu ! Trăiască dl Vaida! In sasat interval soseşte încă un grup mare de trăsuri şi căruţe cari preacă împreună cu oaspeţii formând un cortegiu impunător. Pe la orele 12 30 se zărise călăraşi dinspre capul oraşului. Fanfara re- , numită din Brateiu intonează „Pe-al nostru steag“. Soseşte dl deputatul,eironmscripţiei dl Roman Dionisie, dl dr Gropşan fost promier general, dl dr Pohoce fost prefect şi dl dr Vaier Moldovan deputat şi avocat. Publicul isbucneşte în urale. Sala fiind neîncepătoare pentru atât popor adunerea se ţine în curtea primăriei iar oratorii vorbesc din balcon. Curtea este arhiplină, sunt peste 3500 cetăţenii, preoţi, învăţători şi alţi fruntaşi ai poporului iau parte la această adunare. Daşlo, hunical şi Înacu»,it«l ‘ şedinţe al partidului naţional judeţan dl dr. Romul Carta, deschide în cuvinte frumoase şi simţite adunarea, dă cuvântul deputatului acestei cir-. cumscripţii dlui dr. Roman. Cuvântarea dlui dr. D. Roman Numitul dvoastră frumos, — spune oratorul, — arată îndestul ce sentimente nutriţi partidului, şi mie. Vorbind da unirea cu furca care a fieut-o guvernul actual, arată că nemulţumirile ce sunt în popor din această cauză sunt multe. Despre cinste, pe care guvernul averesean a dispreţuit-o, zice că îmbogăţirea fără muncă e crimă. Descrie apoi activitatea sa parlamentară: participarea la şedinţe în general, legiferarea şi controlul partidului guvernant. Despre schimbul coroanelor, legea agrari (Mihalache), legea agrară din Ardeal, legea financiară care duce populaţia la nemulţumiri, deapre legea administrativă şi concentrarea administrativă, ştergerea autonomiei judeţelor de către guvernul actual şi la urmă arată panamaua „Reşiţa“, la auzul căreia publicul izbucneşte în strigăte: „Jos hoţii*, jos ticăloşii*, jos Sihulleri jos Tâzăuam! Excluderea sa din Cerimă stârneşte strigăte tot atât de mari. Vorbeşte contra destituirilor şi transferărilor ilegale comise in »«est judeţ, termina spunând: am venit si vi dau seama de activitatea mea parlamentară şi să vă pronunţaţi asupra actualelor stări ilegale.(Strigăte: Jos cu guvernul! Jos Averescu!) Cuvântarea dlui dr. Gropşan După discursul dlui dr. Roman, preşedintele dă cuvântul dluî dr. Oropşan,, procuror general, care a primit cu aplauze îndelungate şi ovaţiuni. Dl dl Groopsen spune că cel mai mare duşman al ţărei este azi dl Averesen. Dovedeşte pss cu pas că, cine poate sta azi încă in tovărăşii lui Tislăuanu şi Schuller sunt necinstiţi. Sfetnicii culeşi de oriunde şi de teapa acestora, nu ne mai pot guverna. Cerem celui mai mare român Msj. S. Regelui (strigăte se trăiască) ca ordonă alegeri noi şi poporul, liber, să-şi aleagă pe cine va dori. După daa mai verbete: dl dr Pihona şi dl dr V. Moldovan. După terminarea cuvântărilor se citeşte, în aplauzele unanime ale asistenţei, moţiunea următoare: Moţiune Adunarea poporală a partidului naţional ţinută la 16 Octomvrie a. c. in Agnita ascultând darea de seamă a deputatului circumscripţii Agnita- Cincumare, şi expunerile asupra situaţiei politice făcute de fruntaşii partidului, a hotărât cu unanimitate : 1. Aproabă activitatea ori corpurile Leguitossia a deputatului. 2. îşi exprimă cea mai sinetă şi dudurossă alipire către partidul naţional român, şi va lupta şi în viitor neclintit pentru biruinţa principilor depuse în programul partidului. 3. Nu are nici o încredere în guvernul Averescu, da oarece adunătura aceea de oamenii neapți şi in- Imorali, s’a dvedit cu desăvârşire neputincioasă de a conduce destinele ţării, zdruncinând fundamentul pe ‘ care trebue să sa clădească un Stat: cinstea, munca, şi regatistea. 4. Aproabă retragerea psshlamentarilor partidului naţional, din Corpurile Leguitoare, şi socotind-o de definită, îl roagă să nu mai ia parte la lucrările acestui parlament. 5. Cere înlăturarea din funcţiuni a oamenilor de căpătuială, cercetarea întregei lor sotivitSiţiu pentru fraudate şi nedreptăţile făcute darea în judecată şi pedepsirea lor. 6. Pretinde tragerea la răspundere a actualului guvern pentru încălcările de legi şi acte samavolnice săvârşite în cursul activităţii sate. 7. Pentru ca voinţa ţării să se poată manifesta liber, cerem oregan libere condusa de un guvern care să prezinte depline garanții, că va respecta voința alegătorilor. ..