Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)
1921-11-01 / nr. 246
Cluj # Marți 1 Noemvrie 1921 și 111. #'Numârul 246 UN LEU EXEMPLARUL unor calomnii — Adevăratul cuvânt al dlui Vaida despre prerogativele regale şi armată — N'am spus p.e^ mult în titlul sofstui articol când am afirmat că atau, spulberaturile calomnii politice, brodate cu atâta meşîişug coresc! în jirul parsonalităţei şi »titadnsil politic» a fostului gr.m m nistru, dlj AUx Vaida. Crlorapia rel t.v ta a -I mai este recent#, așa că nu ma’ se stojpte nevoo a o untat', în outaliii fine. Cea cu preroga.i ele rognta înss poate ss va fi uitat «a de aicea vom insist* mai mult asupra felului cum ea a fost lansată din sânul oligarhiei. Era după marea brui!* pe care o repurtase di Vaida la Londra, undd moștenind o susțla politiaS hiotică în jurul Romuamii, prin scote î sasiri caractarist'cî oamenilor polili i, răus se să amolgt recunoajtaraa unirii Basarabiei la patria mumă din partea Marilor Putari. Daci rod moment a fost pentru ţară o revelaţie moral şi o prospeţime a energii or morale pentru vechile partide era un moment de dspresiime, văzându-se a însuiaţata îa ex stenţa lor tactica. Şi atonei profitând da un sih mb tie scrisori Intre premierul englez dl Lloyd George — care ne reonoscuse Basarabia,— și premierul român — oara smulsese această recunoaștere — pres* partidelor oligarhice, a pornit o luptă, acompaniată di calomniile oralei de la persoan# 1«; persoană — fa''rao««el8 și ta li {ionatale .unsîtiri“! — pa tema oS dl Vaida vrea să reduc prerogativele regale I* cele rastrânse engleza. „Patarea politie» a Regelui Romataei va abdica în mâna »rdetaaoului V* dn, pentrucă așa s’a înțeles cu Lloyi iGeorge*, — acest* fra limbagiul ce se (iira pa atunci. S ca să se vadă pâiâ unde se întindea palomii», rar» devenea mame, amintim a* „Pat/tu", pubiicând o telegramărx sunt, publicată de toata ziarele, prin eara a anunţa ei Venizeris va restrâ ig.prerogativele regalitâtei greceşti, » ficut ca foarte multe ziare ba dea alarma că în admvir, partidul naţional, St suflat de di Valds, ameninţă prerogativele regale. O teiegraafă sx terni, care o publaau toits ziarele, era prilej în coloanele „Petrie *, de interpretsri, care conveneau d.. minune oligarhiei. De ce recurgea ta Ia a cat procedeu? Pentrucă altfel n’ar avea cum sa Iove »sei în omul care in câteva luni smulsese Basarabia și care în iriterioml ţliei ameninţa cu reforma radicale. A trecut de atunci cui mult de un an de zile, dl Verde. în acest timp, a avut prilejul să facă declaraţii politice asupra mai tuturor problemelor de care depindă organizarea Marei Românii şi pericolul luării prerogativelor regale nu s'a văzut nici odăii, s^ra dcaiiuz a oligarhisi Dar itt i că in momentul câad era tnfiâ it# dcfi riîiv ps « alea st*bHirii unei primejdii într e Voronni s, fost prim miniatru, d! Alexandra Vaida vine să facă un şir de declaraţii la Cohalm, în privinţa piroga tivdor rtgsie. Importanţs acestor declaraţii creşte cu a â, mai mult cu cât ne aflăm in ajunul erevrei unei noui Constituţii, care este cerută de toate partidele politice de România, în minus pe al dlui Avereeea şi ai dlui Tache Ionescu. In timpul verii, dl Tache Ionescu a scris o serie de articoleprin BUniversul* prin oara spunea că nu ne tr&bue o nouă Constituție $i că mai ales, a Convoi o Cameră cu acest scop, ar însemna* să sa psrtolitfeze prerogativa’e regata.! Ca întoidsauna tâ,d esta vorba să fi! servaisnai scopurbce sa e politice, de Tache ionessa ara... eb 1 Daclarațiita dsla Ceh lm als dlui Alexandru Vaida viu flg spulbera nu numsi o veche calmoie, nu numai si intăjre*soâ un primipiu roasiitnţiODai, dar s* înlăture şi abilitsţiîe ministrului da externe. A puce în discuţie crearea unei nouă Constituţii, nu înseamnă de loc, cum vraa‘ să acrediteze di Tache Ionssau. Spulberarea ei ee periaHiiază prerogativele restale, când.nu este vorbi da ele, ei de alte reforme constituţionale, eum pres b’vissî.»e dl Tache LoopsCc. I Dl Alextfudu Vind.4 a dafr Ia Cjajha'm «»xp esie e.lui mai înalt şi câni, I loial can»aticism din nunta Ardea-jj u ni când » s ui o*: „Noi, Ardelenii,jt îa i tară d tranţionala noastră iubire şi utaş muntul crndincios faţăi do Suvrranut Urb, avrm ferma con-| vingeri, oă păsare'-» irerogativelorf rrgc.'e, es'e o necesitate impe?'oas? J în vaţa Surului român“. Iriâ în ce| sa vezuoi* doctrin» dincsticismului ^ scntimmtuî dinasdo al Ardealului A doua ca omule s iu barată îa Cohalm a fost csslomnias eu armata Oligarhia vechilor partide, văzând 'oii au pierdut partida tu prsregatmle regale, a mei încercat alte și muHff loviteri, dtla detronarra guvernuluii Vaida, care însi au culminat prin opune - ci fostul prim-miniatru »1 Românii în turneu! politic de toamnal aceatria, a »tapat... »rmata Pr raul-I min stru care eeî dintâi a ls silit da-1 preiul da mobilizsre al Minatei ro I mâre, — ou care pe nedrept s'pr’u uzurpare, d! Avereseut, In alegerile generale, ți-a facut leclaa'i eredo- ral* —, primul-mioistm care ?ntotdiauna și-a exprimat admirițis pentru brava și glonoa-a armă romín??, sS o pmsegretsol î.t întruniri po'itice... Do sgrr oi întricea- oria*" margini «ta icnaginațîiîor invimtivo în calomnii. Dar iată că și 'ufei di Alexandru Va da, a v!»nit, nu «3 dea o dom ntire osdomniatotuo), dar aă arate oare ■ s e punctul de vedere și atitudinea justă în această li? st iu?. L" Co hdm, dia exprimându-și idmrția pentru" oroisuml «ratatei, a stresi atenţia ou esi care târâia în lut.ts’e po’it'Ce, cum *’& făcut dovoia înj Ow* ăifti, undo, m ocazia venirii d'uij Averpsscu, a lust p»u* brireigi garî mzo^PA da ffițerj, e.ât ta gării mda! au prim.t poanfesi partidului ro. om!ui rât și la întrunirea »partidului, îa al c*rui scop von so dl Averesnu în capitala Bucovinei. Este aceasta un atac ,la adresa armii oi, raad se oara siostersari dn luptele politice? Ce Dumnezeu ! Ne lipsite nvât.’ituri istorice, sau ntavem memorie de oaim-nî politiei sau gazetar?, câd uităm cum cu soesc on^tio, ercarti, a fost îatra-| buințată h dctaon&rra Ini Csz*1 Vodă? Am uitat tri«ul se col când în noaptea doronârii, dapa-i cam scris Xenopol In istoria dom-! niei lui Caza, so!d»ţii «are făceau dar santinelă, au foit instruiţi ca să sftaai cu spatele la Domnitorul lor sfânt şi bon, In vreme,pe oligarhia ?1 so - tea dio p. tat? Am uitat straltul da; desperare pe mra lan sîcs oamenii politici, timp ds 50nea»i, ea »“mita’ sS fie s pus# din arena politrck ? Ua Carp, un Titu Miorisiu, ud Th.; Râsete, un Ma?gh'ornau și u i Bra. ? tBDU ? I Atarei? Cum! . sta or m . â d scoate acehisi eirigst Alexandru: Vsida ? Dar să fim 'strioşi şi să lăfuim la o parte naivitatea. Laiţia dela Columu cologă PU181 a PCRCT La întrunirea ţărănistă de em, pre- 1fectul poliţiei a comunicat oratorilor că va opri adunarea dacă vor vorbi de legile financiare ale dlui Titulescu. Probabil că dsa socoteşte aceste legi ca ... . subversive şi discuţia lor ca........un atentat la siguranţa Statului. Nu degeaba este prefect averescan. * Oficiosul guvernului scrie că conducerea ţărei este în mâini puternice. „înfrăţirea“face aluzii răutăcioase la adresa dlui Argetoianu, care a ameninţat pe dl Iorga că bagă „pumnul“ în gură. Comedia de la Varşovia ! Aproape vesel „Adevărul“, inspiraţi mereu în politica externă de dl Tache Ionescu, ne anunţă, că s-au suspendat negocierile din Varşovia între delegaţii României şi ai sovietelor. Vesel că a scăpat şi de data asta de a ajunge la o soluţie în chestiunea rusească, dl Tache Ionescu ne Vesteşte, nici mai mult nici mai puţin, decât că «titligatlanea română a fost trasă intr'o cursa." Ai naibii bolşevicii aia! Au crezut, că-l pot înfunda pe ministrul nostru de externe! " Aşteptăm un comunicat oficial al guvernului român, deci» h'murt-r, să ? ştim odată, dacă într’adevăr Rusia solvietîcă ne-a cerut Basarabia, dacă oconsideră ca pe un „teritor ocupat?“ ! Cât ne priveşte pe noi, suntem aplicaţi să credem, că delegaţii Rusiei au adus în discuţie chestiunea Basarabiei.Noi am arătat adeseori în ziarul nostru, jucă dl Tache Ionescu a scăpat de mult momentul favorabil pentru a putea începe astfel de negociaţiuni cu sovietele, în care Rusia să ne recunoască, fără discuţii, Basarabia. Dacă s’ar fi continuat imediat trata-I tivele cu Rusia acolo unde le lăsase dl Al. Vaida, am fi scăpat de mult de comedia, pe care o joacă dl Tache Ionescu. Dar ce să faci! „Oamenii noui“ trebuiau delăturaţi, fiindcă primejduiau, cu şi ne experienţa lor, viitorul ţării. Au trejibuit să vină oamenii cu experienţă, marii europeni, cari să ştie ieşi din curse, ba poate chiar să le ştie şi pune. •-----nu n - — Recunoaşterea datoriilor ruse) — După o radiogramă din Riga şovinteie ar fi informat în mod oficial? Franţa şi Anglia că guvernul sovietic recunoaşte datoriile externe ale Ruijsiei. . . Dacă ştirea aceasta se va adeveri lumea, va avea’prilejul să constate din nou căi guvernul sovietic se vede necesitat să-şî renege, rând pe rând, toate prin- cipiile proclamate odată cu luarea pu- terii. Se ştie, că motivul principal pentru care ţările din apus şi în special Franţa, nu voiau să recunoască regimul so-* vietist, a fost declaraţia făcută în toamna anului 1917 de Lenin şi Trotzky,] că Rusia cea nouă nu recunoaşte nici una diri“ datoriile publice ale Rusiei , vechi. Au trebuit să treacă patru ani pen- tru ca despoţii Rusiei de azi să a jungă la convingerea că o datorie pu- blică, folosită pentru drumurile de fer din Rusia şi alte nevoi interne, trebuește plătită. Şcolile confesionale Am stârnit la ios de frunţi tntr’anii ■lin numfru scuti al ziarului nostru rrmfa hotărâri congresului naţional bisettcf.ee' din Sbades mmţine caraeterul confesional al şioa’elor noa- Utre. Sei ştie că la actualul minUter al intracţiunii ss lutrtază Ic statlfl'carea acestor şcoli, şi se mai sile ca un for Hs-ricesc dela noi, noua epis 03/& dela Oradea-mare s’a pronunţ as menea pentru stal fimea şcolilor. Sapienţii for bisedasc scylastic al mitropoliei ortodoxe de dincoace di Carpaţi s -a adus hotărârea sa după [ta a cumpănit îndeajuns toate motivele care ar puea îngreuna azi menţinerea caracterului confesional al şcol'nor. St ştie şi la Sibiu, cum ştim cu iul'* 1, că mijocitatea învăţătorilor cer staţiiirana, că însuşi poporul, mmul cutând face faţă ihelaeilor cu suiţ nerea şcolilor, este pentru soluţia de ştitificare. Oameni cari cunosc fundamental ,chestiunea şcolară de la noi, ca dtii V. Branişte şi V. Godiş, au arătat la congresul din Siiu că e însuşi interesul Steiului român să ne dea tot concursul pentru a ne putea susţine j'şi pe mai departe şcolile noastre cu c -?a temiilor confesional ! Ar fi un salt prea mare şi un pas prea riscat ca temat in împrejurări cu cele de azi, când preocupările de alt ordin deăi cel par material, sunt t 4 mal puţine şi tot mal slabe, să venim ca prin lege sî-i smucă poporului că nu mai are nici o îndatorire faţă de şcoala sa. Pe de altă parte Sistul poate, cu cea mii UnisHtă con- I ştiinţă, sî subvenţioneze aciste şcoli, fi nd eu loial esch’s ca ele să nu-ş' j îndeplinească mimunea cel puţin în [măsura în care şi-o îndepinesc ?coateta de Stat. Reeversism tisă că pensii otrian fii punctul de vedere al Gongt t- I stilai dela Sibhi, e nevoe de o acţiune solidară a celor ce reprezintă şcoala I românească confesională dincoace de forpaţi, şi de aceea nu înţelegem cum a i anticipat hotărând dela Oradea- I mare, cunoscut fiind de mit înainte şi la Oradea-mare eterne se va hotărăla Sibiu. Acţiunea pentru msnfrterea şcolilor \tonftsionahi nu poete fi t xtră de S n patriotică decât de aceea care nu I cunosc evoluţia şolii noastre popor rale, şi nîme nu se gândeşte, sprijinind aceasta acţiune, că va slăbi sta- I tul român, ci din potrivă. Ori ce proporţii va lua lupta pentru r stitificare şi menţinerea caracterului confesional al şcolilor, un lucrat ; sigur, învăţători confesionali înbut mintă zlat să fie salarizaţi ca şi cei de la şolii de Stat. Anomalia de az nu mai poate ţine. : îmbunătăţiri la C. F. R. * "in Anularea contracteîfî? oneroasa — încălzitul și iluminatul trgnirîior — Premutarea personalului — Repartizarea primelor — Desfiinţarea clasei a patra I Starea deplorabilă a comunicaţiilor din ultimii ani de după război este datorită numai ministerului comunicaţiilor şi celor câţiva politiciani guvernamentali, cari au căutat să faci din această problemă vitală una de interes personal. Această afirmaţie a noastră este confirmată de însăşi ultimele consilii de miniştri, la cari s’a hotărât reziliereamai multor contracte încheiate de miinisterul comunicaţiilor cu diferite case străine, printre cari acelea cu Brutinel- Canada şi Skoda-Cehoslovacia. Sistemul contractelor prin cari Statul deşi era păgubit cu sute de milioane totuşi nu erau executate la timp, a avut consecinţe dezastruoase pentru transporturi şi deci pentru întreaga economie naţională, împiedicându-se circulaţia şi deci valorificarea bogăţiilor. ■ Sforţările direcţiunei generale şi aledirecţiunilor regionale s’au izbit întotdeauna de incuria şi politicianizntul • interesat dela ministerul comunicaţiilor. I Direcţiunilor se datoreşte faptul că astăziavem câteva trenuri, al căror mers i este regulat precum şi ordinea care o domneşte în ele. I Tot pentru îmbunătăţirea circulaţiei ■a avut loc Vineri la direcţiunea generală o conferinţă a directorilor diferite I lor servicii, rezolvându-se cu aceastăocazie chestiunea iluminatului complet şi încălzirei cât mai neîntârziate a trenurilor accelerate şi de persoane. Tot cu această ocazie s’a hotărât permutarea în vechiul Regat pe timp de cel mult şase luni a funcţionarilor unguri de la c. f. r. din Transilvania şi înlocuirea lor cu funcţionari din vechiul Regat. Aceste transferări se vor face numai pentru acei funcţionari cari au locuinţe, ca astfel cei mutaţi, unii în locul altora să aibă casă. Alte chestiuni rezolvate au fost: punerea în circulaţie a trenurilor colective, pentru transportul coletelor în toată ţara şi reducerea celor trei zile de odihnă pe lunăpentru personalul de pe linie. Conferinţa dire ctorilor c. f. r. a con- tinuat şi Sâmbătă, când s’a mai discu- tat chestiunea repartizărei primelor pentru personal, numindu-se o comisie care să studiize o repartizare mai echitabilă a acestor prime, repartizarea actuală provocând nemulţumiri. Ultima hotărâre a acestor consfătuiri a fost suprimarea vagoanelor de clasa a patra, cari nu pot fi încălzite şi luminate.; . Dacă celelalte hotărâri găsesc apro- barea generală, aceia relativă la per- mutarea funcţionarilor, acum în preajma iernei şi suprimarea vagoanelor de cl.j patra, sunt două greşeli asupra cărora • trebue să se revină. i ! Pentru stabilirea daunelor suferite de particulari din cauza războiului s’au alcătuit în Transilvenia comisiued porauuale și regionale, cari au făcut tablouri de persoanele, cari au suferit daune și de sumele, la cari au ridias Aceste Ub’oari fiind completate, i le-au inehtat serviciului daunelor de război de la direcţiunea financiară din Cluj, de unde anumite persoane au şi fost echitate în parte. Lucrările necesare pentru rezolvarea declaraţiilor făcute de cei dăunaţi merg foarte greu din cauzî, că cele mai multe sunt incomplete sau n’au fost în datate prin autorităţile competiote, caii trebuiau să le revizuiască şi să le constata autenticitatea. Aceste declaraţii făcute neregulat, trebuesc făcute din nou, neputând fi trecuţi pe tablourile judeţiene decât aceia cari şi-au fâcut declaraţiile la comisiile judeţiece. Astfel, daunele vor fi achitate pe baza rapoartelor de supra revizuire, asupra cărora ministerul de finanţe ■ara ultimul cuvânt, la Transilvania se vor achita daunenele suferite în urma retragarei truselor germane şi acelea suferite în decursul revoluţiei. Rechiziţiile făcute — sub orice formă şi de orice autoritate — nu ae vor achita de ! acest servicîu cefiind considerate ca jdssme. I Dreptul de ajutorarea pentru daune tîl sm cetăţenii români şi supuşii români & căror cereri fiind judecata de ^ cormi aluni s’au dat hotărâri de admitere. 1 Prin urmara nu au drept: a) cei feSrora îî s’au respins cererile, oricare w fi motivul rtstingarei; b) cei cari au avut pagube mai mici da •unu «ută lei; c) cei cari nu au făcut ■ în termin daclarațiuniie de pagube. I Orice reclamtițiune din partea celor ?ei nu au hotărâre de admitere sunt fînzadar. Nu este nevoe a sa cere !copie de pe hotărâre, căci originalele hoUrârnor aflâadu se le ministerul ,finanţelo?. Inmrils se fso de drept [etapă odgma’e şi deci este da prisos ca păgubiţii se pierdă zile de drumuri şi sâ facă chef tu oii pentru obţinerea I copiei. I Hotărâ-ila date de comisiuni sunt Tibsolat deSnitîve şi dsoi orice interî veniri pentru reformarea lor sântzadarnice. Statul neavând mijloaea să despărgiibgJîS3ă pe fiecare de întreaga sa pagubă, a pus mai mult la inimă ajutorarea celor mulţi şi mici şi dsoi prin lege aimpîhţit păgubiţii din ţară în două mari cetegorii, și anume: a) cei cu paguba dela 100—3000 lei şi b) cei cu pagube dela 3000 lei în sus. Cei cu pagubă dela 100—3000 lei vor primi bonuri da daspagubira portra îatreaga pagubă trecută în hotărâre (preţ de cost.) Cei cu pagubă dela 1.301 lei în sus vor primi bonuri da despăgubire pentru suma ce 11 sa va puveai din cele trei miliarda din sare sa va scade mai întâi suma totală ce se cuvine celor cu paguba mai mici de 3000 lei. Bonurile de despăgubire sunt titluri da Stat în Mai bonurilor de tezaur sau a rentei. Când din întâmplare cel care a primit bonuri de despăgubiri era de plătit Statului impozit de avara, atunci el va putea să-și plătească impozitul cu bonurile ce are in loc de bîui. maghiari Atacul s’a sfârșit cu în frângerea austriacilor (ATR.) Despăgubirile de război Ce s’a făcut până acum In Transilvania — Cine va fi despăgubit — Cat primește un daunat — Bonurile de despăgubire Detronarea Habsburgllor Acţiunea Micei Antante — O notă a marilor puteri la Belgrad — Lichidarea problemei habsburgice — Arestarea lui Andrássy. Grata şl Rakowsky — Ciocniri Intre austriac! şl unguri Venc. — Cu toată Internarea imi-J nentă a Iui Carol, chestia ungari nu* potto fi încă considerată ca tranşată. Guvernul negar nu a luat mai mci un regilamant de a declara decăzută dala tronul Ungariei familia Habsburgilor şi nici Mica Inţeligere nici Mărea înţelegere nu pot renunţa la eventuale măsuri de corecţiune. In afară de încă 2 sau 3 chestiuni pe o migica înţelegere este hotărâtă să la rezolva cu acest prilej, cum e de pildă dezarmarea reală a Ungariei, chestiunea detronăre? Habsburgilor reprezintă chestia principală. Aliaţii nu vor cere numai detronarea lu' Carol, dar vor obliga guvernul din Budapesta să proclame detronarea intregei dinastii habsburgice.* Belgrad. — Cu ocazia consiliului de imniştri reprezentanții marei Alianțe au venit la palatul Presidenţiei e* au îmânat ministrului de interne Tilvcovici, locţiitorul Iul Pasid, o notă 1,3 care era anexată nota adresată de altefii guvernului maghiar şi prin care se aduceau acestuia felicitări pentru energia dovedită faţă de monarahişt. Prin nota înmânată guvernului iu- goslav adaptati ca Cehoslovacia şi Jugoslavia să nu facă paşii proiectaţi contra Ungariei, deoarece Mirea Antontă sprijinite guernul magh'ar în 'chestiunea de față. (A. T. R.) * Londra. — In cercurile engleze se accentulazâ, că Marea Amantă nu va lăsa, ca Mica înțelegere să ajungi la rol decisiv în politica Europei centrale. ■) Consiliul ambasadorilor, după cat se anuntS. a.împiedec#* tramsmiterea ultimatului Micei Antante şi pretinde să se încredinţeze exclusiv Marei Antante lichidarea problemei habsburgice. (A. T. R.) * Budapesta. — Micropolitul primat Csemoch şi generalul Sofi au vizitat pe fostul rege la Thory. Tot atunci Carol a nrimit in audientă pe Andrăssy, Groiz şi Rkowsky, cari au fost duşi ind tă după and^Hi la Budapasta, în închisoare. (A T. R.) * Pretga. — Joi In prima zi a mobilizlrai s'au produs ciocniri între legionari şi populaţia germani care refusând să se supună ordinului de I chemare sub arme, a declarat greva. * Budapesta. — După știri din Sopron la Savanyúkút trupele austriace s’au ciocnit cu insurgenţii EFEMERIDE Un alintat al publicului Artiştii de filmuri răscolesc astăzi cea mai multă pulbere in jurul lor. O dovadă a dat-o acum de curând americanul Charlie Chaplin cu poezia vizitei sale la Angja şi Franţa. Toate ziarele s-au ocupat îndelung de prezenţa acestui fericit muritor şi ca pretutindeni în călătoriile sale a fost asaltat cu scrisori din partea publicului. Doi secretari însoţesc permanent pe Chaplin în drumurile sale. Afară de aceştia, în fiecare ţară unda se opreşte angajează un număr oarecare de tălmaci. Scrisorile cari incurg (cam 10 mii la zi) sunt împărţite in următoarele patru categorii: Cereri de bani, oferte de la artişti, cereri de autografe şi fotografii, şi invitări la dineu. Pentru fiecare din aceste categorii există un răspuns pregătit de mai nainte. Aşa de pildă pentru cererile de bani se dă răspunsul următor: „Domnul Charlie Chaplin regretă din inimă că nu poate să vă împlinească dorinţa, deşi îl interesează cazul dvoastră, dar cererile de felul acesta fiind foarte multe preferă să nu mulţumească pe nimeni decât să fac excepţie“. Celor ce-i cer autografe şi fotografii, le răspunde: „Domnul Charlie Chaplin mulţumeşte pentru atenţia ca-i arătaţi şi promite că îndatî ce se va întoarce din California va împlini dorinţa dvoastră“. Pentru invitările la dineu e făură răspunsul: „Domnul Charlie Chaplin mulţumeşte pentru invitare, regretă insă a nu pute» veni, timpul fiindu-i scurt și toate serile deja ocupate“. Artiștilor ce-i cer să-i angajeze, li-aş răspunde cu acelaș „Nu e politicos. Numai scrisori cari oferă un interes deosebit sunt predate lui Chaplin ca să răspundă personal. * comp.