Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)

1921-11-01 / nr. 246

Cluj # Marți 1 Noem­vrie 1921 și 111. #'Numâru­l 246 UN LEU EXEMPLARUL unor calomnii — Adevăratul cuvânt al dlui Vaida despre prerogativele regale şi armată — N'am spus p.e^ mult în titlul sof­­stui articol când am afirmat că atau, spulberat­urile calomnii politice,­­ brodate cu atâta meşîişug c­o­resc! în j­irul parsonalităţei şi »titadnsil politic» a fostului gr.m m nistru, dlj AUx Vaida. Crlorapia rel t.v ta a -I mai este recent#, așa că nu ma’ se stojpte nevoo a o untat', în outaliii fine. Cea cu preroga.i ele rognta înss poate ss va fi uitat «a de aicea vom insist* mai mult asupra felului cum ea a fost lansată din sânul oligar­hiei. Era după marea b­rui­!* pe care o repurtase di Vaida la Londra, undd moștenind o s­­usțla politiaS h­iotică în jurul Romuamii, prin scote î sasiri caractarist'cî oamenilor polili i, rău­­s se să amolgt recunoajtaraa unirii Basarabiei la patria mumă din partea Marilor Putari. Daci rod moment a fost pentru ţară o revelaţie moral şi o­­ prospeţime a energii or moral­e pentru vechile partide era un mo­ment de dspresiime, văzâ­ndu-se a însuiaţata îa ex stenţa lor tactica. Şi atonei profitând da un sih mb tie scrisori Intre premierul englez dl Lloyd George — care ne reonos­cuse Basarabia,­— și premierul român — oara smulsese această recunoa­ștere — pres* partidelor oligarhice, a pornit o luptă, acompaniată di calomniile oralei de la persoan# 1«; persoană — fa''rao««el8 și t­a li {io­­natale .unsîtiri“! — pa tema oS dl Vaida vrea să redu­c prerogativele regale I* cele rastrânse engleza. „Pa­tarea politie» a Regelui Romataei va abdica în mâna »rdetaaoului V* dn, pentrucă așa s’a înțeles cu Lloyi iGeorge*, — acest* fra limbagiul ce se (iira pa atunci. S ca să se vadă pâiâ unde se întindea palomii», rar» devenea mame, amintim a* „Pat/tu", pubiicând o telegramă­rx sunt, pu­blicată de toata ziarele, prin eara a­ anunţa ei Venizeris va restrâ ig.­­prerogativele regalitâtei greceşti, » ficut ca foarte multe ziare ba dea alarma că în admvir, partidul naţio­­nal, St suflat de di Valds, ameninţă prerogativele regale. O teiegraafă sx terni, care o publ­aau toits zia­rele, era prilej în coloanele „Petrie *, de interpretsri, care conveneau d.. minune oligarhiei. De ce recurgea ta Ia a cat pro­cedeu? Pentrucă altfel n’ar avea cum sa Iove »sei în omul care in câteva luni smulsese Basarabia și care în irite­rioml ţliei ameninţa cu reforma ra­dicale. A trecut de atunci cui mult de un an de zile, dl Verde. în acest timp, a avut prilejul să facă decla­raţii politice asupra mai tuturor pro­blemelor de care depindă organiza­rea Marei Românii şi pericolul luării prerogativelor regale nu s'a văzut nici odăii, s^­ra dcaiiuz a oligarhisi Dar itt i că in momentul câad era tnfiâ it# dcfi riîiv ps « alea st*­bHirii unei primejdii într e Voronni s, fost prim miniatru, d! Alexandra Vaida vine să facă un şir de decla­raţii la Cohalm, în privinţa piroga tivdor rtgsie. Importanţs acestor de­­claraţii creşte cu a â, mai mult cu cât ne aflăm in ajunul erevrei unei noui Constituţii, care este cerută de toate partidele politice d­e România, în minus pe­ al dlui Avereeea şi ai­ dlui Tache Ionescu. In timpul verii, dl Tache Ionescu a scris o serie de articole­­prin BUniversul* prin oara spunea că nu ne tr&bue o nouă Con­stituție $i că mai ales, a Convoi­ o Cameră cu acest scop, ar însemna* să sa psrtolitfeze prerogativa’e regata.! Ca întoidsauna tâ,d esta vorba să­ fi! servaisnai scopurbce sa e politice, de Tache ionessa ara... eb 1 Daclarațiita dsla Ceh lm als dlui Alexandru Vaida viu flg spulbera nu numsi o veche calmoie, nu nu­mai si intăjre*soâ un primipiu roa­­siitnţiODai, dar s* înlăture şi abil­i­­tsţiîe ministrului da externe. A puce în discuţie crearea unei nouă Consti­tuţii, nu înseamnă de loc, cum vraa‘ să acrediteze di Tache Ionssau. Spulberarea ei ee periaHii­ază prerogativele restale, când.nu este vorbi da ele, ei de alte­­ reforme constituţionale, eum pres b’vis­­­sî.»e dl Tach­e LoopsCc. I Dl Alextfud­u Vin­d.4 a dafr Ia Cja­jha'm «»xp esie e.lui mai înalt şi câni, I loial can»aticism din nunt­a Ardea-jj u ni când » s ui o*: „Noi, Ardelenii,jt îa i tară d tran­ţionala noastră iu­bire şi utaş muntul crndincios faţăi do Suvrranut Urb, avrm ferma con-| vingeri, oă păs­are'-» irerogativelorf rrgc.'e, es'e o necesitate impe?'oas? J în vaţa Sur­ului român“. Iriâ în ce| sa vezuoi* doctrin» dincsticismului ^ scntimmtuî dinasdo al Ardealului A doua ca omule s iu barată îa Co­­halm a fost csslomnias eu armata Oligarhia vechilor partide, văzând 'oii au pierdut partida tu prsregatmle regale, a mei încercat alte și muHff loviteri, dtla detronarra guvernuluii Vaida, care însi au culminat prin opune - ci fostul prim-miniatru »1 Ro­­­mâni­i în turneu! politic d­e toamnal aceatria, a »tapat... »rmata Pr raul-I min stru care eeî dintâi a ls silit da-1 preiul da mobilizsre al Minatei ro I m­âre, — ou care pe nedrept s'­pr’u uzurpare, d! Avereseut, In alegerile generale, ți-a fac­ut leclaa'i eredo-­ ral* —, primul-mioistm care ?ntot­­diauna și-a exprimat admiri­țis pentru brava și glonoa-a arm­­ă romín??, sS o pmsegretsol î.t întruniri po'itice... Do sgrr oi întricea- oria*" margini «ta icnaginațîiîor invimtivo în ca­lomnii. Dar iată că și 'ufei di Alexandru Va da, a v!»nit, nu «3 dea o d­om n­­tire osdomniatotuo)­, dar aă arate oare ■ s e punctul de vedere și atitudinea justă în această li? st iu­?. L" Co hdm, dia exprimându-și idmr­ția­ pentru" oroisuml «ratatei, a stresi atenţia ou esi care târâia în lut.ts’e po’it'Ce, cum *’& făcut dovoia înj Ow* ăifti, undo, m ocazia venirii d'uij Averpsscu, a lust p»u* brireig­i gar­î mzo^PA da ffițerj, e.ât ta gării mda! au prim.t po­anfesi partidului ro. om­­!ui rât și la întrunirea »partidului, îa al c*rui scop von so dl Averesnu în capitala Bucovinei. Este aceasta un atac ,la adresa armii oi, raad se o­ara siostersa­ri dn luptele politice? Ce Dumnezeu ! Ne lips­ite nvât.’ituri istorice, sau ntavem memorie de oaim-nî politiei sau gazetar?, câ­­d uităm cum cu soesc on^tio, ercarti, a fost îatra-| buințată h dctaon&rra Ini Csz*1 Vodă? Am uitat tri«ul s­e­ col când în noaptea d­oronârii, dapa-i cam scris Xenopol In istoria dom-! niei lui Caza, so!d»ţii «are făceau dar santinelă, au foit instruiţi ca să sftaai cu spatele la Domnitorul lor sfânt­­ şi bon, In vreme,pe oligarhia ?1 so - tea dio p. tat? Am uita­t str­altul da; desperare pe mra l­an sîcs oamenii­ politici, timp ds 50n­ea»i, ea »“mita’ sS fie s pus# din arena politrck ? Ua Carp, un Titu M­iorisiu, ud Th.; Râsete, un Ma?gh'ornau și u i Bra.­ ? t­BDU ? I Atarei? Cum! . sta o­­r m . â d scoate acehisi eirigst Alexandru: Vsida ? Dar să fim 'strioşi şi să lăfuim la o parte naivitatea. La­iţia dela Colum­u c­olo­gă PU181 a PCRCT La întrunirea ţărănistă de em­, pre- 1­­­fectul poliţiei a comunicat oratorilor că va opri adunarea dacă vor vorbi de­­ legile financiare ale dlui Titulescu.­­ Probabil că dsa socoteşte aceste legi ca ... . subversive şi­­ discuţia lor ca........un atentat la siguranţa­­ Statului.­­ Nu de­geaba este prefect averescan. * Oficiosul guvernului scrie că condu­cerea ţărei este în mâini puternice. „înfrăţirea“­­face aluzii răutăcioase la adresa dlui Argetoianu, care a a­meninţat pe dl Iorga că­­ bagă „pum­nul“ în gură. Comedia de la Varşovia­ ! Aproape vesel „Adevărul“, inspiraţi mereu în politica externă de dl Tache Ionescu, ne anunţă, că s-au suspendat­­ negocierile din Varşovia între delegaţii­­ României şi ai sovietelor. Vesel că a scăpat şi de data asta de­ a ajunge la o soluţie în chestiunea ru­sească, dl Tache Ionescu ne Vesteşte, nici mai mult nici mai puţin, decât că «titligatlanea română a fo­st trasă intr'o cursa." Ai naibii bolşevicii aia! Au crezut, că-l pot înfunda pe ministrul nostru de externe! " Aşteptăm un comunicat oficial al gu­­­­vernului român, deci» h'murt-r, să ? ştim odată, dacă într’adevăr Rusia so­l­­vietîcă ne-a cerut Basarabia, dacă o­­consideră ca pe un „teritor ocupat?“ ! Cât ne priveşte pe noi, suntem apli­caţi să credem, că delegaţii Rusiei au­­ adus în discuţie chestiunea Basarabiei.­­Noi am arătat adeseori în ziarul nostru, jucă dl Tache Ionescu a scăpat de mult momentul favorabil pentru a putea în­cepe astfel de negociaţiuni cu sovietele, în care Rusia să­ ne recunoască, fără discuţii, Basarabia. Dacă s’ar fi continuat imediat trata-I tivele cu Rusia acolo unde le lăsase dl Al. Vaida, am fi scăpat de mult de comedia, pe care o joacă dl Tache­­ Ionescu. Dar ce să faci! „Oamenii noui“ tre­buiau delăturaţi, fiindcă primejduiau, cu şi ne experienţa­ lor, viitorul ţării. Au tre­ji­buit să vină oamenii cu experienţă,­­ marii europeni, cari să ştie ieşi din curse, ba poate chiar să le ştie şi pune. •-----nu n - — Recunoaşterea datoriilor ruse) — După o radiogramă din Riga şovin­­­­teie ar fi informat în mod oficial? Franţa şi Anglia că guvernul sovietic­ recunoaşte datoriile externe ale Ru­ij­siei. .­­ . Dacă ştirea aceasta se va adeveri lumea, va avea’prilejul să constate din nou căi guvernul sovietic se vede necesitat­ să-şî renege, rând pe rând, toate prin-­ cipiile proclamate odată cu luarea pu-­ terii. Se ştie, că motivul principal pentru­ care ţările din apus şi în special Franţa,­­ nu voiau să recunoască regimul so-* vietist, a fost declaraţia făcută în­ toamna anului 1917 de Lenin şi Trotzky,] că Rusia cea nouă nu recunoaşte nici­ una diri“ datoriile public­e ale Rusiei , vechi. Au trebuit să treacă patru ani pen-­ tru ca despoţii Rusiei de azi să a­­­ jungă la convingerea că o datorie pu-­ blică, folosită pentru drumurile de fer din Rusia şi alte nevoi interne, tre­­buește plătită. Şcolile confesionale Am stârnit la ios de frunţi tntr’anii ■lin numfru­­­ scuti al ziarului nostru rrmfa hotărâri congresului naţional bisettcf.ee' din Sba­des mmţine ca­­r­aeterul confesional al şioa’elor noa- Utre. Sei ştie că la actualul minUter al in­­tracţiunii ss lutrtază Ic statlfl­­'carea acestor ş­coli, şi se mai sile ca un for Hs-­ricesc dela noi, noua epi­­s 03/& dela Oradea-m­are s’a pronun­­ţ­­ as menea pentru stal fim­ea şco­lilor. Sapienţii for bised­asc scylastic al mitropoliei ortodoxe de dincoace di Carpaţi s -a adus hotărârea sa după [ta a cumpănit îndeajuns toate motivele care­ ar puea îngreuna azi menţine­rea caracterului confesional al şcol­­'n­or. St ştie şi la Sibiu, cum ştim cu iul'* 1, că mijocitatea învăţătorilor cer staţiiirana, că însuşi poporul, mmul cutând face faţă ihel­aeilor cu sui­­ţ nerea şcolilor, este pentru soluţia de ştitificare. Oameni cari cunosc fundamental ,chestiunea şcolară de la noi, ca dtii V. Branişte şi V. G­odiş, au arătat la congresul din Siiu că e însuşi­­ interesul Steiului român să ne dea tot concursul pentru a ne putea susţine j'şi pe mai departe şcolile noastre cu c -?a temii­lor confesional ! Ar fi un salt prea mare şi un pas prea riscat ca temat in împrejurări cu cele de azi, când preocupările de alt ordin deăi cel par material, sunt t 4 mal puţine şi tot mal slabe, să venim ca prin lege sî-i smucă popo­rului că nu mai are nici o îndatorire faţă de şcoala sa. Pe de altă parte Sistul poate, cu cea mii UnisHtă con- I ştiinţă, sî subvenţioneze aciste şcoli,­­ fi nd eu loial esch’s ca ele să nu-ş' j îndeplinească mimunea cel puţin în [măsura în care şi-o îndepinesc ?coa­­teta de Stat.­­ Reeversism tisă că pensii o­­­trian fii punctul de vedere al Gongt t- I stilai dela Sibhi, e nevoe de­ o acţiune­­ solidară a celor ce reprezintă şcoala I românească confesională dincoace de­­ f­orpaţi, şi de aceea nu­ înţelegem cum a i anticipat hotărând dela Oradea- I mare, cunoscut fiind de mit înainte şi­­ la Oradea-mare eterne se va hotără­­la Sibiu. Acţiunea pentru msnfrterea şcolilor \tonftsionahi nu poete fi t xtră de S n patriotică decât de aceea care nu I cunosc evoluţia ş­olii noastre popo­­r rale, şi nîme nu se gândeşte, sprij­­inind aceasta acţiune, că va slăbi sta- I tul român, ci din potrivă. Ori ce proporţii va lua lupta pentru r stitificare şi menţinerea caracterului­­ confesional al şcolilor, un lucra­t ; sigur, învăţători­ confesionali înbut mintă zlat să fie salarizaţi ca şi cei de la ş­olii de Stat. Anomalia de az nu­ mai poate ţine. : îmbunătăţiri la C. F. R. * "in Anularea contracteîfî? oneroasa — încălzitul și ilumi­natul trgnirîior — Premutarea personalului — Reparti­zarea primelor — Desfiinţarea clasei a patra I Starea deplorabilă a comunicaţiilor din ultimii ani de după război este da­torită numai ministerului comunicaţiilor şi celor câţiva politiciani guvernamen­tali, cari au căutat să faci din această problemă vitală una de interes per­­­­sonal.­­ Această afirmaţie a noastră este con­firmată de însăşi ultimele consilii de miniştri, la cari s’a hotărât rezilierea­­mai multor contracte încheiate de mi­­inisterul comunicaţiilor cu diferite case străine, printre cari acelea cu Brutinel- Canada şi Skoda-Cehoslovacia. Sistemul contractelor prin cari Statul deşi era păgubit cu sute de milioane totuşi nu erau executate la timp, a avut consecinţe dezastruoase pentru trans­porturi şi deci pentru întreaga econo­­­mie naţională, împiedicându-se circula­ţia şi deci valorificarea bogăţiilor. ■­ Sforţările direcţiunei generale şi ale­­direcţiunilor regionale s’au izbit întot­­deauna de incuria şi politicianizntul • interesat dela ministerul comunicaţiilor. I Direcţiunilor se datoreşte faptul că astăzi­­avem câteva trenuri, al căror mers i este regulat precum şi ordinea care o domneşte în ele. I Tot pentru îmbunătăţirea circulaţiei ■a avut loc Vineri la direcţiunea gene­­­­rală o conferinţă a directorilor diferite­ I lor servicii, rezolvându-se cu această­­ocazie chestiunea iluminatului complet şi încălzirei cât mai neîntârziate a tre­nurilor accelerate şi de persoane. Tot cu această ocazie s’a hotărât permutarea în vechiul Regat pe timp de cel mult şase luni a funcţionarilor unguri de la c. f. r. din Transilvania şi înlocuirea lor cu funcţionari din ve­chiul Regat. Aceste­­ transferări se vor face nu­mai pentru acei funcţionari cari au lo­cuinţe, ca astfel cei mutaţi, unii în lo­cul altora să aibă casă. Alte chestiuni rezolvate au fost: pu­nerea în circulaţie a trenurilor colective, pentru transportul coletelor în toată ţara şi reducerea celor trei zile de o­­dihnă pe lună­­pentru personalul de pe linie.­­ Conferinţa dire ctorilor c. f. r. a con-­ tinuat şi Sâmbătă, când s’a mai discu-­ tat chestiunea repartizărei primelor pentru personal, numindu-se o comisie care să studii­ze o repartizare mai echitabilă a acestor prime, repartizarea­­ actuală provocând nemulţumiri.­­ Ultima hotărâre a acestor consfătuiri a fost suprimarea vagoanelor de clasa a patra, cari nu pot fi încălzite şi luminate.; . Dacă celelalte hotărâri găsesc apro-­ barea generală, aceia relativă la per-­­ mutarea funcţionarilor, acum în preajma­ iernei şi suprimarea vagoanelor de cl.­j patra, sunt două greşeli asupra cărora • trebue să se revină. i ! Pentru stabilirea daunelor suferite­­ de particulari din cauza războiului s’au alcătuit în Transilvenia com­i­­siued porauuale și regionale, cari au făcut tablouri de persoanele, cari au suferit daune și de sumele, la cari au­ ridias­ Aceste Ub’oari fiind completate, i le-au inehtat serviciului daunelor de război de la direcţiunea financiară din Cluj, de unde anumite persoane au şi fost echitate în parte. Lucrările necesare pentru rezolva­rea de­claraţiilor făcute de cei dăunaţi merg foarte greu din cauzî, că cele mai multe sunt incomplete sau n’au fost în datate prin autorităţile compe­­tiote, caii trebuiau să le revizuiască şi să le constata autenticitatea. Aceste declaraţii făcute neregulat, trebuesc fă­cute din nou, neputând fi trecuţi pe tablourile judeţiene decât aceia cari şi-au fâcut declaraţiile la comisiile judeţ­iece. Astfel, daunele vor fi achitate pe ba­za rapoartelor de supra revizuire, asupra cărora ministerul de finanţe ■ara ultimul cuvânt, la Transilvania se vor achita dau­­nenele suferite în urma retragarei tru­­selor germane şi acelea suferite în decursul revoluţiei. Rechiziţiile fă­­­cute — sub orice formă şi de orice autoritate — nu ae vor achita de ! acest servicîu cefiind considerate ca j­dssme. I Dreptul de ajutorarea pentru daune tîl sm cetăţenii români şi supuşii ro­mâni & căror cereri fiind judecata de ^ cormi aluni s’au dat hotărâri de admi­tere. 1 Prin urmara nu au drept: a) cei feSrora îî­ s’au respins cererile, oricare w fi motivul rtstingarei; b) cei cari au avut pagube mai mici da •unu «ută lei; c) cei cari nu au făcut ■ în termin daclarațiuniie de pagube. I Orice reclamtițiune din partea celor ?­ei nu au hotărâre de admitere sunt fînzadar. Nu este nevoe a sa cere !copie de pe hotărâre, căci originalele hoUrârnor aflâadu se le ministerul ,finanţelo?. Inmrils se fso de drept [etapă odgma’e şi deci este da prisos ca păgubiţii se pierdă zile de drumuri şi sâ facă chef tu oii pentru obţinerea I copiei. I Hotărâ-ila date de comisiuni sunt Tibsolat deSnitîve şi dsoi orice inter­­î veniri pentru reformarea lor sânt­­zadarnice.­­ Statul neavând mijloaea să despă­rgiibgJîS3ă pe fiecare de întreaga sa pagubă, a pus mai mult la inimă a­­jutorarea celor mulţi şi mici şi dsoi prin lege aimpîhţit păgubiţii din ţară în două mari cetegorii, și anume: a) cei cu paguba dela 100—3­000 lei şi b) cei cu pagube dela 3000 lei în sus. Cei cu pagubă dela 100—3000 lei vor primi bonuri da daspagubira por­tra îatreaga pagubă trecută în hotă­râre (preţ de cost.) Cei cu pagubă dela 1.301 lei în sus vor primi bonuri da despă­gubire pentru suma ce 11 sa va puveai din cele trei miliarda din sare sa va sca­de mai întâi suma totală ce se cu­vine celor cu paguba mai mi­ci de 3000 lei. Bonurile de despăgubire sunt tit­luri da Stat în Mai bonurilor de tezaur sau a rentei. Când din întâmplare cel care a primit bonuri de despăgubiri era de plătit Statului impozit de avara, a­­tunci el va putea să-și plătească im­pozitul cu bonurile ce are in loc de bîui. maghiari Atacul s’a sfârșit cu în­­­ frângerea austriacilor (ATR.) Despăgubirile de război Ce s’a făcut până acum In Transilvania — Cine va fi despă­­gubit — Cat primește un daunat — Bonurile de despăgubire Detronarea Habsburgllor Acţiunea Micei Antante — O notă a marilor puteri la Belgrad — Lichidarea problemei habsburgice — Are­starea lui And­rássy. Grata şl Rakowsky — Ciocniri Intre austriac! şl unguri V­enc. — Cu toată Internarea imi-J nentă a Iui Carol, chestia ungari nu* potto fi încă considerată ca tranşată. Guvernul negar nu a luat m­ai m­ci un r­egilamant de a declara de­căzută dala tronul Ungariei familia Habsburgilor şi nici Mica Inţeligere nici Mărea înţelegere nu pot renunţa la eventuale măsuri de corecţiune. In afară de încă 2 sau 3 chestiuni pe o mi­gica înţelegere este hotărâtă­­ să la rezolva cu acest prilej, cum e­ de pildă dezarmarea reală a Ungariei, chestiunea detronăre? Habsburgilor reprezintă chestia principală.­­ Aliaţii nu vor cere numai detro­narea lu' Carol, dar vor obliga gu­vernul din Budapesta să proclame detronarea intregei dinastii habs­­burgice.* Belgrad. — Cu ocazia consiliului de imniştri reprezentanții marei A­l­ianțe au venit la palatul Presidenţiei e* au î­mânat ministrului de interne Tilvcovici, locţiitorul Iul Pasid, o notă 1,3 care era anexată nota adre­sată de altefii guvernului maghiar şi prin care se aduceau acestuia felici­tări pentru energia dovedită faţă de monarahişt. Prin nota înmânată guvernului iu-­ goslav adapt­ati ca Cehoslovacia şi Jugoslavia să nu facă paşii proiectaţi contra Ungariei, deoarece Mirea An­­tontă sprijinite guernul mag­h'ar în 'chestiunea de față. (A. T. R.) * Londra. — In cercurile engleze se accentulazâ, că Marea Amantă nu va lăsa, ca Mica înțelegere să ajungi la rol decisiv în politica Europei centrale. ■) Consiliul ambasadorilor, după cat se anuntS. a.împiedec#* trams­­miterea ultimatului Micei An­tante şi pretinde să se încredinţeze ex­clusiv Marei Antante lichidarea problemei h­absburgice. (A. T. R.) * Budapesta. — Micropolitul primat Csemoch şi generalul Sof­i au vizitat pe fostul rege la T­hory. Tot atunci Carol a nrimit in audientă pe An­­drăssy, Groiz şi R­kowsky, cari au fost duşi ind tă după and^Hi la Bu­­dapasta, în închisoare. (A T. R.) * Pretga. — Joi In prima zi a mobi­­lizlrai s'au produs ciocniri între le­gionari şi populaţia germani care refusând să se supună ordinului de I chemare sub arme, a declarat greva. * Budapesta. — După știri din So­pron la Savanyúkút trupele au­striace s’au ciocnit cu insurgenţii EFEMERIDE Un alintat al publicului Artiştii de filmuri răscolesc astăzi cea mai multă pulbere in jurul lor. O dovadă a dat-o acum de curând americanul Charlie Chaplin cu poezia vizitei sale la Angj­a şi Franţa. Toate ziarele s-au ocupat îndelung de prezenţa acestui fericit muritor şi ca pre­tutindeni în călătoriile sale a fost asaltat cu scrisori din partea publicului. Doi secretari însoţesc permanent pe Cha­plin în drumurile sale. Afară de aceştia, în fiecare ţară unda se opreşte angajează un număr oarecare de tălmaci. Scrisorile cari incurg (cam 10 mii la zi) sunt împărţite in următoarele patru categorii: Cereri de bani, oferte de la artişti, cereri de autografe şi fotografii, şi invitări la dineu. Pentru fiecare din aceste categorii există un răspuns pre­gătit de mai nainte. Aşa de pildă pentru cererile de bani se dă răspunsul urmă­tor: „Domnul Charlie Chaplin regretă din inimă că nu poate să vă împlinească dorinţa, deşi îl interesează cazul dvoastră, dar cererile de felul acesta fiind foarte multe preferă să nu mulţumească pe nimeni decât să fac ex­cepţie“. Celor ce-i cer autografe şi fotografii, le răspunde: „Domnul Charlie Chaplin mul­ţumeşte pentru atenţia ca-i arătaţi şi pro­mite că îndatî ce se va întoarce din Cali­fornia va împlini dorinţa dvoastră“. Pentru invitările la dineu e făur­ă răspunsul: „Dom­nul Charlie Chaplin mulţumeşte pentru in­vitare, regretă insă a nu pute» veni, timpul fiindu-i scurt și toa­te serile deja ocupate“. Artiștilor ce-i cer să-i angajeze, li-aş răs­punde cu acelaș „Nu e politicos. Numai scri­sori cari oferă un interes deosebit sunt pre­date lui Chaplin ca să răspundă personal. * comp.

Next