Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)
1921-11-25 / nr. 265
= 25 Koemvrte ligi — Muzeul Avram lancu Apelul „Asortaţiunel" pentru un muzeu istoric al anilor 1848—1849 In casa Iul Avram lancu din Vidra La 10 Septemvrie anul viitor se împlinesc 50 de ani de la moartea marelui erou raţional Avram Iencu, regele Munţilor Apuseni şi conducătorul românilor în anii vijelioşi 1848— 3849. Pesti? alti trei ani (1924) se împlnese 100 de ani dala naşterea lui. Tot atâtea prilejuri, deşi, pentru no da a ce cugete din bani vreme ia oât, mai doamna sărbătoare, ,Asaa1»1113rh»“ vossta sâ aranjeze cu »coate prilejuri şi un muzeu istoria a! Munţilor Apuseni in casa lui Avram Ianeu din Vid’a, naşă ce e In proprietatea * Ateocisţiunei“. Credem da o datoria naţională ca toste amintirile istorica, care ie mai putem strângă în os, să le strângem cât mai neamânet In proiectatul muzi. Aşa ar fi tablourile, desemnele, fotografiile, stampele, gravurile eto. care reprezintă pe eroii noştri naţionali de atunci: Avram Ienco, protopopul Simion Balint, tribunii Andreica, Clemente Aiudeanul, Biteanul, Dragoş, Corolisi, Vladuţ, Simionuţ, Ekaterina Varga, Pelagia Roşu, prefecţii Axentie Savera, V. Moldovanu şi alţii. Vederi de-ale comunelor şi câmpurilor de luptă mai însemnate: Abrud, Marişel, Fântânei®, Buceş, Aiud, Mihalţ 3- E. Arme din anal timp: puşti, pistoale, Linei, tunari de cireş, buciume (talcioc), goarne, trompete, dobe, ghioage, mădirei, furci de fer, coase, pumnale ş. a. Costume (şipci sau capele, pălării, sumane, cioareci, astud de atunci, eventual uniforme diferite de legio □ari şi glotaşi, inele ş. a) Apele, proclamaţiuni, ziare, memorii, însemnări, notiţe, scrisori, eventual chiar corespondenţa întreagă a deferitelor personagii istorice. Cărţi, studii, hărţi cu referinţă la trecutul istoric al Munţilor Apusani şi mai ales în mişcarea din 1848—1849. I Trebue culese apoi, până când le mai ştin contemporanii sau ceia le-au auzit de la contemporani, felurite tradiţii, legendir, povestiri, anecdote, snoave, amintiri, versiuni despre oamenii mari de atunci, despre luptele din dferitele localităţi, poesii populare ş. a. Ori cota purtate ori folosite da personalităţile de seamă de atunci, arl; tâoduse la fiecare provenienţa lor (de unde şi dela cine sunt?) data (cind s’au făcut sau întrebuinţat, împrejurările şi alte amănunte de interes pentru cunoaşterea oamenilor şi timpurilor de atunci). Sperând că oamenii noştri vor înţelege însemnătatea lucrului şi ne vor da ajutor la aduarea diferitelor obiecte, fugim pe toate persoanele cari au asemenea obiecte să le predea agenturei comunala a „Asociaţiunei“ fie adresa dlui Traian Baneiu, preot a Vidra de jos, sau dlui Petru Popovici, protopop in Câmpeni sau dim dr Laurentiu Pop, advocat, directorul despărţământulii Abrud ale Asociafmnei“. Buletinul Clujului . Vineri 28 Noemvrie Teatrul Naţional: Madams Batterfly. Teatrul Maghiar- Ferisea fără nume. Sala Redata: Conferinţa dlui I. Ci-lisp, despre „Cauzale dezbinăm î n unşoarea muncitorească“. Orele 8 seara. Unversitele, sala IV’- Conferinţa dlui profesor I. Lupaş, despre ,Asociţia Transilvania. Orele 6—7 p. m .-biot ca Universităţi: deschisă dela 9—1 p. m. şi 3—7 p. m. Biblioteca populară : deschisă dela 6 a. m. până la 9 p. m. Bibliografii — „Almanahul orfanilor din rîzboi“, pe anul 1922. — „Revista copiilor și a tinerimei', Anul IX, Nr 32 — .Romuri", Anul XV, Nr. 9 — „Scurtorul Uterac“, Anul 1, Nr. 10. — „Roma- revistă da cultur* italianî, Anul I, Nr. 10. — „Răvisift economică*, Anul XXIII, Nr. 43. — „Curierul judiciar1", Anul XXVIII, Nr. 41. I — „Cele trei Crișuri", Anul II, Nr. 38-19. Moartea celui mai însemnat scriitor slovac Hviezdoslav La 8 NnenmS. a. o. a decedat în vârsta de 72 ani cel mai mare poet contenporan si Slovaciei Pavel Or-szagh, cara sub pseudonimul Hviez-[doslav, a puis cale mai frumoase lucrări iirica și ca pe oare fai față literaturei slovace contemporane. Lucrările est« mai oaltb.’e sunt:Hrinikova zena (1886 sofiapădurarului) roman in vei gură din vi'ţt dela ţară; Ezo ^koihsky şi Sabsr Vikolmky, croni a ucei lati.L. 13r*n*$ni; Hsrode şi BLrodade, tragude b buos s. Krvsve Sooety (Sonete uangsrosse scrise în cursul războiului. Din punct de venera poetic, unul din cei mai buni critici ai lui a zis că a fost „un poet al durerii virile, un umanist delicat, un luptător pentru supremaţia spiriului asupra materiei, care întocmai a un pin gigantic şi a înălţat vârful deasupra picturei sacre a poeziei domestice. Nu trebue însă de admirat la ei estăţesnul mai pufin decât poetul, deoarece după părerea generală el a consacrat opera şi viaţa sa pentru realizarea eliberărei firul lui fi unirea poporului slovac cu cei ceh şi că totdeauna a iubit cu dragoste fidelă şi devotată a unui frate pe poporul cehi la care in timpurile de restrişte şi incertitudine îşi caută magiere şi nouă puteri. Conferinţele „Asociaţiei“ Programul pe anul 1921—1922 Conferinţele populare organizate cu concursul „Societiţeî Filozofice a profesorilor universitari“ şi al „Culture! Poporului“ în sale Nr. IV a Universitatei, Vinerea 6—7 d. a., sunt următoarele: Vineri 25 Noemvrie, prof. I. Lupaş: Despre Asociaţia Transilvană; 2 Decemvrie, prof. S. Puşcariu şi A. Lăpedatu: Neagoe Basarab; 9 Decemvrie, prof. Marin Ştefănescu: Filosofia română contimporană; 16 Decemvrie, prof. I. Popescu-Voiteşti: Trecutul geologic al Carpaţilor; 23 Decemvrie, prof. V. Meruţiu: Prin munţii noştri; 30 Decemvrie, prof. Şt. Goangă: Orientarea profesională; 27 Ianuarie, prof. I. Ursu: Originile războiului mondial; 3 Februarie, prof. dr Urechie : Poeţii şi muzicanţii din punct de vedere medical; 10 Februarie, prof. C. Petran: Muzeele Ardelene; 17 Februarie, prof. dr Botez: Igiena şi salubritatea noastră publică; 24 Februarie, prof. Sextil Puşcariu: Vasile Alexandri; 3 Martie prof. G. Bogdan-Duică: Simion Bărnuţiu; 10 Martie, prof. A. Lăpedatu: Vechile cetăţi româneşti; 17 Martie, prof. N. Bânescu: Un portret bizantin: Mama Comnenilor; 24 Martie, prof. V. Bogrea: Sufletul latin; 31 Martie, prof. Em. Panaitescu: Parthenonul; 29 Aprilie, prof. V. Barbat: A. D. Xenopol; 5 Mai, dr Minea : Grafologia: Tulburările scrisului; 12 Mai, prof. dr Mihail: Din istoricul ochilarilor; 19 Mai, prof. V. Stanciu: Cum trăesc pietrele; 26 Mai, prof. G. Oprescu: Pictorul Th. Aman; 2 Iunie, dl G. Tripon: Statul şi Biserica; 9 Iunie, prof. V. Ghidionescu: Oameni de caracter; 16 Iunie, prof. Borza: Din lumea plantelor. Un oaspe scump însoţit de dl Vasile Stoica, a sosit Miercuri la Cluj şi a plecat la Alba- Iulia, profesorul universitar american Charles IJosoa Clark de la universitatea din Jale, da lângă Newr York. Dsa a mai vizitat România acum doi ani şi ca rezultat a scris o lucrare la 450 pagini asupra Marei Românii, Greater Roamania, care a apărut chiar zilele acestea. Este una dintre cele mai mici lucrări apărute asupra ţării noastre la străinătate, pentru care poporul român ii va purta recunoştinţă. Invitat de dl Tache Ionessu, prietenul nostru aero- a vizitat din nou (ara, in toate provinciile. Şi-a exprimat părerea că faţă da acum doi ani, isia făcut progresa simţitoare. Dsava pleca peste câteva zile la Romi şi da acolo la Londra şi New York. O manifestare nepotrivită Un grup trasiurienit împiedică spectacolul de la Opera Naţionala La spectacolul de-aseară al Operei Naţionale, câţiva studenţi universitari au încercat să împiedice de a cânta pe dl Marinescu, interpretul lui Faust, fiind nevoe de intervenţia Prefecturii Poliţiei, care a reuşit cu greu să potolească manifestaţia lor nedreaptă şi nepotrivită. Faptul — ţinând seamă de premeditarea lui — constitue o gravă jignire adusă studenţimei româneşti din Cluj, care nu se poate solidariza cu acţiunea disperată şi necivilizată a unui număr restrâns de studenţi. Manifestaţiunile studenţeşti sunt bune numai când sunt puse în slujba unei cauze bune. Cea de-aseară nu poate decât să arunce din creditul asupra unei înalte instituţiuni de cultură şi a întregei corporaţiuni studenţeşti. Credem că rectoratul Universităţi va interveni. Totodată dorim să ştim ce atitu,dine va avea Centrul studenţesc clujan, care este obligat să dea o lămurire, ca nu cumva actul izolat de aseară să angajeze întreaga studenţime. Aşteptăm şi vom reveni. I CULTURALE ■ POLITICE « ECONOMICE jMsnifestaţiuni... embrionare !smu când vorbeşti dl Bucşan ! La întrunirea part. poporului din I Brăila, în afară de socotelile bugetare ^ ale dlui Argetoianu, a mai vorbit şi dl .Costică Bucşan, nefericitul avocăţel din J, Sibiu, care a reuşit să condamne la I muncă silnică pe dl Apáthy, apărându-1 în faţa Curtei Marţiale. De sigur că faimosul ,,'tude “ majoritar trebuia să ia atitudine împotriva I part. naţional şi a fruntaşilor lui. Insu- I ficienţa .. . embrionară a dlui Bucşanan» ,poate ierta fruntaşilor noştri, cari ,1-arii apreciat la timp şi bine, împiedicându-1 să se cocoţeze acolo unde nici meritele sale cetăţeneşti, nici însuşirile * personale nu-1 indicau, nu le poate ierta că a trebuit să se atârne de lira I dlui Gogaşide... permisele dlui Tăslăuanu, ca să poată parveni să fie ceva din nimic. I Şi atunci era firesc să facă ceeace a s făcut la Brăila. I S’a năpustit cu furie împotriva tuliuror fruntaşilor ardeleni cari reprezintă viaţa naţională a poporului românesc din Ardeal. Şi ce credeţi că a spus ? Cd Ardia,nu nu nput: fi retnzintat decâprin oameni ceri produc foptt în cor- | cordanţă (?) cu aşteptărîle liudorî- \ , lor .. ? Cari sunt aceşti oameni, aceste fapte, şi aceste aşteptări ? oameni ca dsa • 'şi ca dl Tăzlăuanu al cîSrui nume sei I utilizează azi drept calificativ foarte pu- j [ ţin măgulitor, sau fapte ca ale aceluiaşi domn Tăzlăuanu, cari l’au asvârlit din [ guvern, după ce reuşise să-l compromită ? ! Dar, faptele citate din Bucşan, cari sunt faptele ce ţi-ar putea da dreptul să vorbeşti pentru şi în numele Ardealului ? ! Cât priveşte „aşteptările poporului ardelenesc“ nici di Bucşan şi nici ceilalţi „Copii?, de topor“, cari au descins ochii în „Reşiţa“ nu sunt îndreptăţiţi măcar să le discute. Ardealul aşteaptă sprijin numai de la fruntaşii part. naţional, cari reprezintă intreg poporul şi aspiraţiile lui politice. De altfel trebue să mărturisim că de la dl Bucşan nu putem aştepta mai mult. II putem doar compătimi. Și atât. Retragerea bancnotelor poloneze Un comunicat al Consulatului polon Consulatul polon din Bucureşti a-aduce la cunoştinţă că, Casa de împrumut a Ţarei Polone îi înţelegere şi cu permisiunea Ministerului de Finanţe, retragă din crudiţie minţ- toarea hârtie monedă, Emisiunea 1-4: Bancnotele di 100 mirai, cu data din 15 Februarie 1919, culoarea gri ; Bancnotele de 500 mîrei cu data din 15 Ianuarie 1919; și Bancnotele de 1000 mărci cu data din 15 Maiu 1919, culoarea gri. Bancnotele susz se încetează a fi bune pentru pieta din ziua 15 Decemvrie 1921. Casa da împrumut a Ţârei Polone şi toate sucursala ei le preochimică ţâră în ziua da 15 Ianuarie 1922, înlocuindu-se ei barmnote din noua emisiune, după care termen pierd valoarea lor. Informaţiuni în ehetia inlasnirei sihimbriei mărcilor, di Consulatul Polon, Bucureşti, Strada Popa Tatu Nr. 57, între orele 9-12 a. m în necare zi lucru. Ajutorarea Rusiei Londra. — După „T.183* guvernul sovietic a dat o proclamaţie către muncitorii lumei cerându-le să vină’ îa ajutorul Rusiei cu un împrumuti de 100 milioane lire sterline. (A.T.R) Criza internă din Italia Giolcti provoacă o nouă criză de guvern — Nemulţumirile contra lui Bonnoni — Della Toretta şi Mica Antantă — Situaţia la Fiume — (De la corespondentul nostru permanent) — Leader-ul fasciştilor, Mussolini, a solicitat convocarea unui congres la Roma, ca să-şi arete puterea disciplinata a masaelor, cari s’au organizat In numele raacţiunel conra bolşevismului moscovit, este ameninţa sistemul ecocorr’c politic al ţări'. Nu a reuşit laşă. Luptele şi morţii vor încheia bilanţul aosetor zile, al căror rezultat politic se discuta în parlament Poziţia guvernului a devenit critică, crr. teza generală şi amicii noii tipi ai dlui Gointi sa trudeau a distrage cât mai uşor rândurile compaste până ieri ale partidelor, cari deţineau în coaliţie puterea. Era natural deci, ca ei să fie primii, cari criticau opera guvernului in cele mai negre culori, este nu putem aici cad să ţină piept atacurilor lui De Faota, locţiitorul bătrânului Giolitti, care are şi azi ea o mai mare trecere in viaţa pubiica italiană. Şi de a&doi&ti criza provocată va aduce din nou pe Giolitti, care pleacă, când este obosit şi întoarte atunci, vând doreşte să dispari asupra sorţii poporului itanisn. Apele dinMonteeitoiîo* sânt tulburi din nou şi valurile vor răsturna in sigura corabie a dlui Bonomi. * Ca şi in timpul ultimei crize, şi in prezent di Nutiss arată neutru. Pândeşte. Nu e timpul lui şi regret?, ca nu poate lungi viaţa guvernatei pânâ la primăvară . .. Atunci va fi ieşit rezervă întinerit. Criza izbucnită azi nu i-ar folosi. Zidarnic, oportunismul nu i permite să pună incă în joc preţioasei ei urme de culise până ce nu-şi va limpezi colaborarea socialictâ si-l turtţia ei intr’un eventual guvern burghez şi atunci formula: coaliţia Miti Serrati, eventual cu Taraţi, aruncată la suprafaţă, va putea veni o putere. Presa italiană şi in special aceea care urmăreşte evenimentele politicei externa relevă succesele lui Della Torretta, ministru da externe, cara a reuşit ei pună greutăţi Micei Antante, şi sâ admne hotărârea Marilor puteri, care inte zee Micei Amante de a juca rol decisiv in politica Europei Centrale Radio din Laffsyet se anunţă,că Mica Antantă a fost incunoştinţate oficicl despre această atitudine a aliat lor omnipotent* La Venezia şi Porto-Rose, Della Torretta a învins pe dl Beneş şi aliaţii săi, pentru a întări pofta nebună a ungurilor de a-și continua jocul hazard, in dauna păcii Europei. Centrale.* In timp ce groaza războiului civili cutresta Italia, In Fiume, pars ar fi liniște. Până când î Faptul, că- ou ajatorii guvernului oraşul a fost luat îa stâpânire de autonomistei Zaaslis, nu a lăsat rece pe fostul primar B. lkskh, care pregătește o nouă lupte [decisivă, penuu a alunga dela putere I*« aceia, care solicita guvernului dsk Roma Înlăturarea poetului-comandant D’Annunzio de pe coastele golfului de Qtenmro. Pe strizie oraşului s’au încveihit stindardale tricolors cari, in omneaţa unei zie de toamnă, la 1918, serbitoreau zică învierii. Ziua apansu încă nu s’a coborit peste intuneresul politic, ce stăpânește cărciture coaste ale orașului Infloricor odinioară. I Roma, 19 Noemvrie 1921. 1 G. Lat.Q. =PATRU = Casele poştale de economii Desfiinţarea caselor poştale de economii din Transilvania — Pretenţiile trebuiesc arătate până la 1 Decemvrie mXKttgma&SgsSWB**' Direcţiunea poştelor din Cluj a luat dispoziţii ca cel mai târziu până la 1 Decemvrie, cei interesaţi să-şi arate pretenţiile n ceea ce priveşte depunerile poştale dinainte, din timpul şi de după război, psnisu a fi achitate. Asesta depuneri au rimis neatactate după pribisirea fostei monarhii, incât nu se mai credea că sa vor achita şi, din carza aceasta, Direcţiunea poştală face atenţi pe toţi acei, cari au astfel de depuneri poştale, sa nu întârzia “a şi le aviza la Direcţiunea, penîntră dela 1 Decemvrie sa vo?!ootsiders nule, acelea cari nu vor fi anunţate. La anunţare, cei interesaţi subrt obligaţi să-şi arate adresa exactă numărul depimar lor şi data precisă, pentru uşurarea controlului. Aceste depuneri se vor achita cu dobit zi cu tot, deli data depunere* și până la achitare după hotărârea luată în tsims mai multor intervenţii strinîioars. Duniâ cum suntem informaţi eeimn-j iere*aţi dupica şi-au anun at preten-1 ţsiic la Direcţiune ehw şi prin ofi-f orile noastre, şi după ce ce vor îua rispoziri să s^ ach te, glsindu-Ii juste, vor şi putea ri dija banii dels! oficiile postaie, justifică a dass legal, g Plăți e, dar ă cum suntem infor-f ca?ți as voi face k sâteva sîpîimîni după anunţarea pretenţiilor în nnm citor vor primi chitanțe in regulă de depunerile avute. în vederea schifărei, s’au dat următoarele inatrucțis Iich'dându-se ca SCÎR postsle de economii. Toata Lbrefela de dîpuneri Ia casa ds economia poştală trebue predate ofi30l or postale, cari vor Ib’era chiteaţi în regulă, iad stă după primirea instrucţliior şî imprimatelor necesare. Toate niv«eteie de rentă cari nu au fost predate îl via Ma, ministerud final.J«. Toate îaiurîis da reati liberale da cssa da plstrsre post^te pe cari nu la-a predst ministerului de finanţe respectiva direcţ anilor finenciare, tot contra ch’tanţS. Toate mandstsis 00 s’ar mai afla aesrhhete la s ngur*tio5 sauls bînai. Toate carnetele de cecuri întrebuinţate sau nu împreună ca ultimele extrase da corturi Toate bulst'nsie de depunere şi toate împrimgteri, de cari ar dispune, cm împreună cu cale tfuitosia la oficii vor fi înaintate de urgenţi direcţiunilor regionale, cari prin Intermediaria directuae* ginerale, Ie vor transpune la Budapesta. Biurouriie vamale par-, ticulare Taxele de vămuire Direcţiune. generală a vămilor a desfiinţat biurouriie vamala particulare dela Curtici pantru că încasau sume prea mari dela Icomercianţi scumpind astfel mărfurile. Cu această praziime, ministerul de finanţe a stabilit şi pentru celelalte biurouri de vămuire și trans tara următoarele taxe : Pentru mărfurile industriale cari sosesc in vagoane închise, dela 1000 până la 50 000 kgr. se plătește 6 lei per 100 kgr. Ctte 5.000 până la 10.000 kgr. 5 lei per 100 kgr. iar dela 10.000 per 100 kgr. 4 Iei. Pentru mărfuri ambulante până la 5.000 kgr. lei 8 per 100 kgr, minimum loco. Dela 5001-10 000 kgr lei 7. Dela 10.000 kgr în sus lei 5. După automobile se plăteşte lei 300 de bucată. Cafetărie (mărfuri împachetate, ambalate, precum: stofe, ţesături, bumbacirii, încălţăminte, ferme inerari, piesa de maşini (ezerve), accesorii de massni, articole tecanice, articole da birou, mărunţişuri etc. a) 1 art. vam. lei 50 per colet dda 1—5 coteţe, lei 40 dela 5—10 caiete, lei 30 dela 11 şi mai mult 60 b) 2—3 art. vam. 60 dela 1—5 col., lei 50 dala 6—10 coiete, lei 40 dela 11 şi mai mult o. c) 4 art. vam. sau lei 70 per colet, dela 1—5 cotete, mai mult art. 60 per colet dela 6—10 colete, vamale 50 per cotet dela 11 și mai multe colete. O nouă Instituţie medicală la Cluj Laborator tre analize La 1 Decemvrie se va deschia la Cluj, in str. Universinţei mai 1, ua cabnst mediem cu cele mai mederse instalaţii fie utologie, aduse de la Viona. Se vor trata toate maladiile chirurgicale, genuo-uitoare, venerice şi sifilis. După o luna de zile, când se vor termina instaisţile, se vor putea face coate analizate de laborator: sânge, unna, spate şi topsii emtomopatologice, etc. având un latorsmor particular complet. In urma unei înţelegeri ca Comandamentul Corpului VI de armată, ofiţerilor si familiiior lor li se va facă once tratament cu o reducere de 50 la sută din tariful Asociaţiei generate a medicilor din ţară. De această reducere se vor bucura şi Ziariştii. Cabinetul va fii deschis de şefii de lucrări ş asistenţii facuit«(«i de med.cină au Cuj, din din .t. Bolintsneanu şi Al. Comănescu şi dna dr Brimmneanu. Aât instiueţite moderne cât şi conducătorii nouatei noui instituţii medio.de sunt o garanţie reală a unui succes desăvârşit pentru folosul câtor bolnavi. Informaţiuni gsaBWB^&ssBMimniiMiii'i" ■ waBMaeaa 11 ... — In locul biurourilor pssticutere de pteîare deifî.uţit^, se vor înfiteţa biurouri de Stat, cari vor plasa gratuit muncitorii. Consilul oraşului a hotărât să se exproprieze şi ieri nord® din centrul oraşului, m cari sunt case fără etaj ''j petru a se construi casa cu m»» multe etije. — ÎNŞTIINŢARE! Reîntorcăndumă dela târgul internaţional de mostre din Viena cu un mare asortiment de obiecte cadou la ZILE ONOMASTICE ŞI CUNUNII voi servi prompt onor. clientelă. — Rugând sprijinul Mihail Somlyai Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. — Telefon 818. 1065 1640 — Dr. Lăzărescu, medic-şef & Casei Cereuale, Specialist in boale interne şi Venerice. Consultă intre orale 3 -5 și 7—8 d. m. Str. luliu Maniu 40 989—41—? — Dnul Dr. Eugen Trufia advocat în Reghinul săsesc după 7 ani de întreruprere și a redeschis cancelaria advocaţială în fosta locuinţă a defunctului Dr. I. Kefern în piaţa mare Nr. 232 1377 1—2 — In restaurantul Sambilftus azi şi în zilele următoare concerteaz a alternaţi orchestra vestită de lăutari aui Béla Puskás, Dunus Körösi şi Paul Horváth. 1376 1-1 — Doctor Trn&dafirescu C. specialist în boale de cipii, sifilis, boli de piele, genito-urinare. Consultaţii 6—8 Calea Regele Ferdinand I Nr. 35. — AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftin în Cluj, Strada N. lorga Nr. 23. Telefon 310. 1154 27-36 — ORE PRIVATE de DANS. Toate dansurile moderne de salon, I precum şi cele naţionale române I le propune cu cea mai mare perfec- I ţiune la locuinţă. Calea Regele Fer- I dinand 13. ELISABETA MAIOR, I măr. Constantin, profesoară de I 1 dans. 3279 810 I I — Nu întârziaţi a vizită croi- I toriu lui Rădici Cluj, Strada I Bobului Nr. 7, unde cu pre- I turile cele mai reduse se tran- I tuează haine după modă efec- I ceză. 1123 20—1501 — „BLAND“ Efectuează cele mai I jine, modeme și eleg nte ghete cu I t Ipu cusută. Str. P. Chinez (Kinizsimut) casă nună. 1355 4 -1001 — Cele mai frumoase și celei mai nouă modele ae pălării deI ciuma se pot afla, la Ragányi Józsefné Cluj, Strada Nicolael Iorga Nr. 6. 80 1 80—100| CINEMA APOLLO I Mersuri şi Joi: Păpuşi minunate ■ Vineri şi Sâmbătă: Insula Remse I Duminecă : Cei doi răstigniţi I •CINEMA UNIVERSITĂŢII I Marţi, Miercuri şi Joi: Miliardul nenorocit I Vineri SâmbătăDuminecă : Omol cu capul de mort I CINEMA URANIA I Marţi, Mercuri şi Joi: Soţia ideală I Vineri şi Sâmbătă Duminecă: Venus ■