Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)

1921-11-25 / nr. 265

= 25 Koemvrte ligi — Muzeul Avram lancu Apelul „Asortaţiunel" pentru un muzeu istoric al ani­lor 1848—1849 In casa Iul Avram lancu din Vidra La 10 Septemvrie anul viitor se împlinesc 50 de ani de la moartea marelui erou raţional Avram Iencu, regele Munţilor Apuseni şi conducă­torul românilor în anii vijelioşi 1848— 3849. Pesti? alti trei ani (1924) se împl­nese 100 de ani dala naşterea lui. Tot atâtea prilejuri, deşi, pentru no­ da a ce cugete din bani vreme ia o­ât, mai doamna sărbătoare, ,Asaa1»1113rh»“ vossta sâ aranjeze cu »coate pr­ilej­uri şi un muzeu isto­ria a! Munţilor Apuseni in casa lui Avram Ianeu din Vid’a, naşă ce e In proprietatea * Ateocisţiunei“. Credem d­­a o datoria naţională ca toste amintirile istorica, care ie mai putem strângă în os, să le strângem cât mai neamânet In proiectatul muzi. Aşa ar fi tablourile, desemnele, fo­tografiile, stampele, gravurile eto. care reprezintă pe eroii noştri naţio­nali de atunci: Avram Ienco, proto­popul Sim­ion Balint, tribunii An­­dreica, Clemente Aiudeanul, Bite­a­­nul, Dragoş, Corolisi, Vladuţ, Simio­­nuţ, Ekaterina Varga, Pelagia Roşu, prefecţii Axentie Savera, V. Moldo­va­nu şi alţii. Vederi de-ale comunelor şi câmpu­­rilor de luptă mai însemnate: Abrud, Marişel, Fântânei®, Buceş, Aiud, Mi­halţ 3- E. Arme din a­nal timp: puşti, pistoale, Linei, tunari de cireş, buciume (tal­cioc­), goarne, trompete, dobe, ghioage, mădirei, furci de fer, coase, pum­nale ş. a. Costume (şipci sau capele, pălării, sumane, cioareci, astud­ de atunci, eventual uniforme diferite de legio □ari şi glotaşi, inele ş. a) Apele, proclamaţiuni, ziare, memo­rii, însemnări, notiţe, scrisori, even­tual chiar corespondenţa întreagă a deferitelor personagii istorice. Cărţi, studii, hărţi cu referinţă la trecutul istoric al Munţilor Apusani şi mai a­­les în mişcarea din 1848—1849. I Trebue culese apoi, până când le mai ştin contemporanii sau cei­­a le-au auzit de la contemporani, felu­rite tradiţii, legendir, povestiri, anec­dote, snoave, amintiri, versiuni de­spre oamenii mari de atunci, despre luptele din d­feritele localităţi, poesii populare ş. a.­­ Ori cota purtate ori folosite da per­­sonalităţile de seamă de atunci, arl­­; tâodu­se la fiecare provenienţa lor (de unde şi dela cine sunt?) data (cind s’au făcut sau întrebuinţat, împreju­rările şi alte amănunte de interes pentru cunoaşterea oamenilor şi tim­purilor de atunci). Sperând că oamenii noştri vor în­ţelege însemnătatea lucrului şi ne vor da ajutor la aduarea diferitelor obiecte, fugim pe toate persoanele cari au asemenea obiecte să le predea agenturei comunala a „Asociaţiunei“ f­ie adresa dlui Traian Baneiu, preot a Vidra de jos, sau dlui Petru Po­­povici, protopop in Câmpeni sau dim dr Laurentiu Pop, advocat, directorul despărţământulii Abrud al­e Asocia­­fmnei“. Buletinul Clujului . Vineri 28 Noemvrie Teatrul Naţional: Madams Batterfly. Teatrul Maghiar- Ferisea fără nume. Sala Redata: Conferinţa dlui I. Ci-lisp, despre „Cauzale dezbinăm î n unşoarea muncitorească“. Orele 8 seara. U­n­­ver­sitele, sala IV’- Conferinţa dlui profesor I. Lupaş, despre ,Asoci­­ţia Transilvania. Orele 6—7 p. m .-b­iot ca Universităţi: deschisă dela 9—1 p. m. şi 3—7 p. m. Biblioteca populară : deschisă dela 6 a. m. până la 9 p. m. Bibliografii — „Almanahul orfanilor din rîzboi“, pe anul 1922. — „Revista copiilor și a tinerimei', Anul IX, Nr 32 — .Romuri", Anul XV, Nr. 9 — „Scur­torul Uterac“, Anul 1, Nr. 10. — „Roma- revistă da cultur* italianî, Anul I, Nr. 10. — „Răvisift economică*, Anul XXIII, Nr. 43. — „Curierul judiciar1", Anul XXVIII, Nr. 41. I — „Cele trei Crișuri", Anul II, Nr. 38-19. Moartea celui mai în­semnat scriitor slovac Hviezd­oslav La 8 NnenmS. a. o. a decedat în vârsta de 72 ani cel mai mare poet conte­nporan si Slovaciei Pavel Or-­­szagh, cara sub pseudonimul Hviez-[­doslav, a puis cale mai frumoase lu­crări iirica și ca pe oare fai față lite­­raturei slovace contemporane. Lucră­rile est« mai oaltb.’e sunt:Hrinikova zena (1886 sofia­­pădurarului) roman in vei gură din vi'ţt dela ţară; Ezo ^koihsky şi Sabsr Vikolm­ky, cro­­ni a ucei lati.L. 13r*n*$ni; Hsrode şi BLrod­ade, tragud­e b buos s. Krvsve Sooety (Sonete uangsrosse scrise în cursul războiului. Din punct de venera poetic, unul din cei mai buni critici ai lui a zis că a fost „un poet al durerii virile, un umanist delicat, un luptător pen­tru supremaţia spiriului asupra ma­teriei, care întocmai a un pin gi­gantic şi a înălţat vârful deasupra picturei sacre a poeziei domestice. Nu trebue însă de admirat la ei estăţesnul mai pufin decât poetul, deoarece după părerea generală el a consacrat­­ opera şi viaţa sa pentru realizarea eliberărei firul lui fi uni­rea poporului slovac cu cei ceh şi că totdeauna a iubit cu dragoste fidelă şi devotată a unui frate pe poporul cehi la care in timpurile de restrişte şi incertitudine îşi caută ma­giere şi nouă puteri. Conferinţele „Asociaţiei“ Programul pe anul 1921—1922 Conferinţele populare organizate cu concursul „Societiţeî Filozofice a profesorilor universitari“ şi al „Cul­ture! Poporului“ în sale Nr. IV a Universitatei, Vinerea 6—7 d. a., sunt următoarele: Vineri 25 Noemvrie, prof. I. Lupaş: Despre Asociaţia Transilvană; 2 De­cemvrie, prof. S. Puşcariu şi A. Lăpe­­datu: Neagoe Basarab; 9 Decemvrie, prof. Marin Ştefănescu: Filosofia ro­mână contimporană; 16 Decemvrie, prof. I. Popescu-Voiteşti: Trecutul geologic al Carpaţilor; 23 Decemvrie, prof. V. Meruţiu: Prin munţii noştri; 30 Decemvrie, prof. Şt. Goangă: Orientarea profesională; 27 Ianuarie, prof. I. Ursu: Originile războiului mondial; 3 Februarie, prof. dr Urechie : Poeţii şi muzicanţii din punct de vedere medical; 10 Februarie, prof. C. Petran: Muzeele Ardelene; 17 Februarie, prof. dr Botez: Igiena şi salubritatea noastră publică; 24 Februarie, prof. Sextil Puşcariu: Vasile Alexandri; 3 Martie prof. G. Bogdan-Duică: Sim­ion Băr­­nuţiu; 10 Martie, prof. A. Lăpedatu: Vechile cetăţi româneşti; 17 Martie, prof. N. Bânescu: Un portret bizantin: Mama Comnenilor; 24 Martie, prof. V. Bogrea: Sufletul latin; 31 Martie, prof. Em. Panaitescu: Parthenonul; 29 Aprilie, prof. V. Barbat: A. D. Xe­­nopol; 5 Mai, dr Minea : Grafologia: Tulburările scrisului; 12 Mai, prof. dr Mihail: Din istoricul ochilarilor; 19 Mai, prof. V. Stanciu: Cum trăesc pietrele; 26 Mai, prof. G. Oprescu: Pictorul Th. Aman; 2 Iunie, dl G. Tripon: Statul şi Biserica; 9 Iunie, prof. V. Ghidionescu: Oameni de ca­racter; 16 Iunie, prof. Borza: Din lumea plantelor. Un oaspe scump însoţit de dl Vasile Stoica, a sosit Miercuri la Cluj şi a plecat la Alba- Iulia, profesorul universitar american Charles IJosoa Clark de la universi­tatea din Jale, da lângă Newr York. Dsa a mai vizitat România acum doi ani şi ca rezultat a scris o lucrare la 450 pagini asupra Marei Românii, Greater Roamania, care a apărut chiar zilele acestea. Este una dintre cele mai mici lucrări apărute asupra ţării noastre la străinătate, pentru care poporul român ii va purta re­cunoştinţă. Invitat de dl Tache Ionessu, prie­tenul nostru aer­o- a vizitat din nou (ara, in toate provinciile. Şi-a expri­mat părerea că faţă da acum doi ani, isia făcut progresa simţitoare. Dsa­­va pleca peste câteva zile la Romi şi da acolo la Londra şi New York. O manifestare nepotrivită Un grup tra­siurienit împiedică spectacolul de la Opera Naţionala La spectacolul de-aseară al Operei Naţionale, câţiva studenţi universi­tari au încercat să împiedice de a cânta pe dl Marinescu, in­terpretul lui Faust, fiind nevoe de intervenţia Prefecturii Poliţiei, care a reuşit cu greu să potolească mani­festaţia lor nedreaptă şi nepotrivită. Faptul — ţinând seamă de preme­ditarea lui — constitue o gravă jig­nire adusă studenţimei r­omâneşti din Cluj, care nu se poate solidariza cu acţiunea disperată şi necivilizată a unui număr restrâns de studenţi. Manifestaţiunile studenţeşti sunt bune numai când sunt puse în slujba unei cauze bune. Cea de-aseară nu poate decât să arunce din creditul asupra unei înalte instituţiuni de cultură şi a întregei corporaţiuni studenţeşti. Credem că rectoratul Universităţ­i va interveni. Totodată dorim să ştim ce atitu­,­dine va avea Centrul studenţesc clujan, care este obligat să dea o lămurire, ca nu cumva actul izolat de­ aseară să angajeze întreaga stu­­denţime.­­ Aşteptăm şi vom reveni. I CULTURALE ■ POLITICE « ECONOMICE jMsnifestaţiuni... embrionare !smu când vorbeşti dl Bucşan ! La întrunirea part. poporului din I Brăila, în afară de socotelile bugetare ^ ale dlui Argetoianu, a mai vorbit şi dl .Costică Bucşan, nefericitul avocăţel din J, Sibiu, care a reuşit să condamne la I muncă silnică pe dl Apáthy, apărându-1­­ în faţa Curtei Marţiale. De sigur că faimosul ,,'tude “ ma­joritar trebuia să ia atitudine împotriva I part. naţional şi a fruntaşilor lui. Insu- I ficienţa .. . embrionară a dlui Bucşan­an» ,poate ierta fruntaşilor noştri, cari ,1-arii apreciat la timp şi bine, împiedi­­­cându-1 să se cocoţeze acolo unde nici­­ meritele sale cetăţeneşti, nici însuşirile * personale nu-1 indicau, nu le poate­­ ierta că a trebuit să se atârne de lira I dlui Gogaşide... permisele dlui Tăslău­­­anu, ca să poată parveni să fie ceva din nimic. I Şi atunci era firesc să facă ceeace a s făcut la Brăila. I S’a năpustit cu furie împotriva tu­li­­uror fruntaşilor ardeleni cari reprezintă­­ viaţa naţională a poporului românesc din Ardeal.­­ Şi ce credeţi că a spus ? Cd Ar­­­dia,nu nu nput: fi retnzintat decâ­­prin oameni ceri produc foptt în cor- | cordanţă (?) cu aşteptărîle l­iud­orî- \ , lor .. ? Cari sunt aceşti oameni, aceste fapte, şi aceste aşteptări ? oameni ca dsa • 'şi ca dl Tăzlăuanu al cîSrui nume sei I utilizează azi drept calificativ foarte pu- j [ ţin măgulitor, sau fapte ca ale aceluiaş­i domn Tăzlăuanu, cari l’au asvârlit din [ guvern, după ce reuşise să-l compro­­­­mită ? ! Dar, faptele citate din Bucşan, cari sunt faptele ce ţi-ar putea da dreptul să vorbeşti pentru şi în numele Ardea­lului ? ! Cât priveşte „aşteptările poporului ardelenesc“ nici di Bucşan şi nici cei­lalţi „Copi­i?, de topor“, cari au descins ochii în „Reşiţa“ nu sunt îndreptăţiţi măcar să le discute.­­ Ardealul aşteaptă sprijin numai de la fruntaşii part. naţional, cari reprezintă intreg poporul şi aspiraţiile lui poli­tice. De altfel trebue să mărturisim că de la dl Bucşan nu putem aştepta mai mult. II putem doar compătimi. Și atât. Retragerea bancnotelor poloneze Un comunicat al Con­sulatului polon Consulatul polon din Bucureşti a-a­duce la cunoştinţă că, Casa de îm­prumut a Ţarei Polone îi înţelegere şi cu permisiunea Ministerului de Finanţe, retragă din c­rud­iţie minţ-­ toarea hârtie monedă, Emisiunea 1-4: Bancnotele di 100 mirai, cu data din 15 Februarie 1919, culoarea gri ; Bancnotele de 500 mîrei cu data din 15 Ianuarie 1919; și Bancnotele de 1000 mărci cu data din 15 Maiu 1919, culoarea gri. Bancnotele susz se încetează a fi bune pentru pieta din ziua 15 De­cemvrie 1921. Casa da împrumut a Ţârei Polone şi toate sucursala­ ei le pre­oc­himică ţâră în ziua da 15 Ianuarie 1922, înlocuindu-se ei barm­­note din noua emisiune, după care termen pierd valoarea lor. Informaţiuni în eh­etia inlasnirei sihimbriei mărcilor, di Consulatul Polon, Bucureşti, Strada Popa Tatu Nr. 57, între orele 9-12 a. m în necare zi lucru. Ajutorarea Rusiei­­ Londra. — După „T.183* guver­nul sovietic a dat o proclamaţie către muncitorii lumei cerându-le să vină’ îa ajutorul Rusiei cu un împrumuti de 100 milioane lire sterline. (A.T.R) Criza internă din Italia Giol­cti provoacă o nouă criză de guvern — Nemulţu­mirile contra lui Bonnoni — Della Toretta şi Mica An­tantă — Situaţia la Fiume — (De la corespondentul nostru permanent) — Leader-ul fasciştilor, Mussolini, a solicitat convocarea unui congres la Roma, ca să-şi arete puterea di­sciplinata a masaelor, cari s’au orga­nizat In numele raacţiunel con­ra bol­şevismului moscovit, este ameninţa sistemul ecocorr’c politic al ţări'. Nu a reuşit laşă. Luptele şi morţii vor încheia bilanţul aosetor zile, al căror rezultat politic se discuta în parlament Poziţia guvernului a de­venit critică, crr. teza generală şi a­­micii noii ti­pi ai dlui G­ointi sa tru­deau a distrage cât mai uşor rându­­rile compaste până ieri ale partidelor, cari deţineau în coaliţie puterea. Era natural deci, ca ei să fie pri­mii, cari criticau opera guvernului in cele mai negre culori, este nu putem aici c­ad să ţină piept atacurilor lui De Faota, locţiitorul bătrânului Gio­­litti, care are şi azi ea o mai mare trecere in viaţa pubiica italiană. Şi de a&d­oi&ti criza provocată va aduce din nou pe Giolitti, care pleacă, când este obosit şi întoarte atunci, vând doreşte să dispari asupra sorţii poporului itanisn. Apele din­­Monte­eitoiîo* sânt tulburi din nou şi valurile vor ră­sturna in sigura corabie a dlui Bo­nomi. * Ca şi in timpul ultimei crize, şi in prezent di Nutiss arată neutru. Pân­deşte. Nu e timpul lui şi regret?, ca nu poate lungi viaţa guvernatei pânâ la primăvară . .. Atunci va fi ieşit rezervă întinerit. Criza izbucnită azi nu i-ar fo­losi. Zidarnic, oportunismul nu i permite să pună incă în joc preţioa­­sei e­i urme de culise până ce nu-şi va limpezi colaborarea socialictâ si-l turtţia ei intr’un eventual guvern­ burghez şi atunci formula: coaliţia M­iti Serrati, eventual cu Taraţi, a­runcată la suprafaţă, va putea veni o putere. Presa italiană şi in special aceea care urmăreşte evenimentele politicei externa relevă succesele lui Della Torretta, ministru da externe, cara a reuşit ei pună greutăţi Micei Antante, şi sâ admne hotărârea Marilor puteri, care inte z­ee Micei Amante de a juca rol decisiv in politica Europei Centrale­­ Radio din Laffsyet se anunţă,­­că Mica Antantă a fost incunoştinţate oficic­l d­espre această atitudine a aliat lor omnipotent* La Venezia şi Porto-Rose, Della Torretta a învins pe dl Beneş şi aliaţii săi, pentru a întări pofta ne­bună a ungurilor de a-și continua jocul hazard, in dauna păcii Europei. Centrale.* In timp ce groaza războiului civili cutresta Italia, In Fiume, pars ar fi liniște. Până când î Faptul, că- ou a­­­jatorii guvernului oraşul a fost luat îa stâpânire de autonomistei Zaaslis, nu a lăsat rece pe fostul primar B. l­kskh, care pregătește o nouă lupte [decisivă, penuu a alunga dela putere I*« aceia, care solicita guvernului dsk Roma Înlăturarea poetului-comandant D’Annunzio de pe coastele golfului­ de Qtenmro.­­ Pe strizie oraşului s’au încveihit stindardale tricolors cari, in o­m­­­neaţa unei z­ie de toamnă, la 1918, serbitoreau zică învierii. Ziua apansu încă nu s’a coborit peste intuneresul politic, ce stăpânește căr­citure coaste ale orașului Infloricor odinioară. I Roma, 19 Noemvrie 1921. 1 G. Lat.Q. =PATRU = Casele poştale de economii Desfiinţarea caselor poştale de economii din Transilvania — Pretenţiile trebuiesc arătate până la 1 Decemvrie mXKttgma&SgsSWB**' Direcţiunea poştelor din Cluj a luat dispoziţii ca cel mai târziu până la 1 Decemvrie, cei interesaţi să-şi arate pretenţiile n ceea ce priveşte depune­rile poştale dinainte, din timpul şi de după război, psnisu a fi achitate. Asesta depuneri au rimis neatac­­tate după pribisirea fostei monarhii, incât nu se mai credea că sa vor achita şi, din car­za aceasta, Direc­ţiunea poştală face atenţi pe toţi acei, cari au astfel de depuneri poştale, sa nu întârzia “a şi­ le aviza la Direcţiunea, penîntră dela 1 Decemvrie sa vo?!­ootsiders nule, acelea cari nu vor fi­ anunţate. La anunţare, cei interesaţi subrt obligaţi să-şi arate adresa exactă nu­mărul depimar lor şi data precisă, pentru uşurarea controlului. Aceste depuneri se vor ac­hita cu dobit zi cu tot, deli data depunere* și până la achitare după hotărârea luată în tsims mai multor intervenţii strinîioars.­­ Duniâ cum suntem informaţi eeimn-j iere*aţi dupica şi-au anun at preten-1 ţsiic la Direcţiune ehw şi prin ofi-f orile noastre, şi după ce ce vor îua rispoz­iri să s^ ach te, glsindu-Ii juste, vor şi putea ri dija banii dels! oficiile postaie, justifică a da­ss legal, g Plăți e, dar ă cum suntem infor-f ca?­ți as voi face k sâteva sîpîimîni după anunţarea pretenţiilor în nnm citor vor primi chitanțe in regulă de depunerile avute. în vederea schifărei, s’au dat ur­­mătoarele inatrucțis Iich'dându-se ca­ SCÎR postsle de economii. Toata Lbrefela de dîpuneri Ia casa ds economia poştală trebue predate ofi30l or postale, cari vor I­b’era chi­teaţi în regulă, iad stă după primirea instrucţliior şî imprimatelor necesare. Toate niv«eteie de rentă cari nu au fost predate î­­­l via Ma­, ministeru­­d­­ final.J«. Toate îaiurîis da reati liberale da cssa da plstrsre post^te pe cari nu la-a predst ministerului de finanţe respectiva direcţ anilor finenciare, tot contra ch’tanţS. Toate mandstsis 00 s’ar mai afla aesrhh­ete la s ngur*tio5 sauls bînai. Toate carnetele de cecuri întrebu­inţate sau nu împreună ca ultimele extrase da corturi Toate bulst'nsie de depunere şi toate împrimgteri, de cari ar dispune, cm împreună c­u cale tfuitosia la oficii vor fi înaintate de urgenţi di­­recţi­unilor regionale, cari prin Inter­­mediaria directuae* ginerale, Ie vor transpune la Budapesta. Biurouriie vamale par-, ticulare Taxele de vămuire Direcţiune.­ generală a vămilor a desfiinţat biurouriie vamala particu­­lare dela Curtici pantru că încasau sume prea mari dela Icomercianţi scumpind astfel mărfurile. Cu această praziime, ministerul de finanţe a stabilit şi pentru celelalte biurouri de vămuire și trans tara ur­mătoarele taxe : Pentru mărfurile industriale cari sosesc in vagoane închise, dela 1000 până la 50 000 kgr. se plătește 6 lei per 100 kgr. Ctte 5.000 până la 10.000 kgr. 5 lei per 100 kgr. iar dela 10.000 per 100 kgr. 4 Iei. Pentru mărfuri ambulante până la 5.000 kgr. lei 8 per 100 kgr, mini­mum loco. Dela 5001-10 000 kgr lei 7. Dela 10.000 kgr în sus lei 5. După automobile se plăteşte lei 300 de bucată. Cafetărie (mărfuri îm­pachetate, ambalate, precum: stofe, ţesături, bumbacirii, încălţăminte, fe­rm­e inerari, piesa de maşini (e­­zerve), accesorii de massni, articole tecanice, articole da birou, mărunţi­şuri etc. a) 1 art. vam. lei 50 per colet dda 1—5 coteţe, lei 40 dela 5—10 caiete, lei 30 dela 11 şi mai mult 60 b) 2—3 art. vam. 60 dela 1—5 col., lei 50 dala 6—10 coiete, lei 40 dela 11 şi mai mult o. c) 4 art. vam. sau lei 70 per colet, dela 1—5 cotete, mai mult art. 60 per colet dela 6—10 colete, vamale 50 per cotet dela 11 și mai multe colete. O nouă Instituţie medicală la Cluj Laborator tre analize La 1 Decemvrie se va desch­ia la Cluj, in str. Universin­ţei mai 1, ua cab­nst mediem cu cele mai mederse instalaţii fie utologie, aduse de la Vi­ona. Se vor trata toate maladiile chirur­gicale, genu­o-uitoare, venerice şi sifilis. După o luna de zile, când se vor termina instaisţ­ile, se vor putea face coate analizate de laborator: sânge, unna, spate şi t­opsii emtomo­­patologice, etc. având un latorsm­or particular complet. In urma unei înţelegeri ca Coman­­damentul Corpului VI de armată, ofiţerilor si familiiior lor li se va facă­ once tratament cu o reducere de 50 la sută din tariful Asociaţiei ge­nerate a medicilor din ţară. De această reducere se vor bucura şi Ziariştii. Cabinetul va fii deschis de şefii de lucrări ş asistenţii facuit«(«i de me­­d.cină a­u C­uj, din din .t. Bolints­­neanu şi Al. Comănescu şi dna dr Brimmneanu. A­ât instiu­eţite moderne cât şi conducătorii nouatei noui instituţii medio.de sunt o garanţie reală a unui succes desăvârşit pentru folosul câtor bolnavi. Informaţiuni gsaBWB^&ssBMimniiMiii'i" ■ waBMaeaa 11 ... — In locul biurourilor pssticutere de pteîare deifî.uţit^, se vor înfiteţa biurouri de Stat, cari vor plasa gra­tuit muncitorii. Consil­ul oraşului a hotărât să se exproprieze şi ieri nord® din centrul oraşului, m cari sunt case fără etaj ''j pe­tru a se construi casa cu m»» multe etije. — ÎNŞTIINŢARE! Reîntorcăndu­mă dela târgul internaţional de mo­stre din Viena cu un mare asortiment de obiecte cadou la ZILE ONOMA­STICE ŞI CUNUNII voi servi prompt onor. clientelă. — Rugând sprijinul Mihail Somlyai Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. — Telefon 818. 1065 16­­40 — Dr. Lăzărescu, medic-şef & Casei Cereuale, Specialist in boale interne şi Venerice. Consultă intre orale 3 -5 și 7—8 d. m. Str. luliu Maniu 40 989—41—? — Dnul Dr. Eugen Trufia advocat în Reghinul săsesc după 7 ani de întreruprere și a redeschis cancelaria advocaţială în fosta lo­cuinţă a defunctului Dr. I. K­efern în piaţa mare Nr. 232 1377 1—2 — In restaurantul Sambilftus azi şi în zilele următoare concer­­teaz a alternaţi orchestra vestită de lăutari a­ui Béla Puskás, Dunus Körösi şi Paul Horváth. 1376 1-1 — Doctor Trn&dafirescu C. specialist în boale de cipii, sifilis, boli de piele, genito-urinare. Consul­taţii 6—8 Calea Regele Ferdinand I Nr. 35. — AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftin în Cluj, Strada N. lorga Nr. 23. Telefon 310. 1154 27-36 — ORE PRIVATE de DANS. Toate dansurile moderne de salon, I precum şi cele naţionale române I le propune cu cea mai mare perfec- I ţiune la locuinţă. Calea Regele Fer- I dinand 13. ELISABETA MAIOR, I măr. Constantin, profesoară de I 1 dans. 3279 8­10 I I — Nu întârziaţi a vizită croi- I toriu lui Rădici Cluj, Strada I Bobului Nr. 7, unde cu pre- I turile cele m­ai reduse se tran- I tuează haine după modă efec- I ceză. 1123 20—1501 — „BLAND“ Efectuează cele mai I jine, modeme și eleg nte ghete cu I t Ipu cusută. Str. P. Chinez (Kinizsim­­­ut) casă nună. 1355 4 -1001 — Cele mai frumoase și celei mai nouă modele ae pălării deI ciuma se pot afla, la Ragányi­ Józsefné Cluj, Strada Nicolael Iorga Nr. 6. 80 1 80—100| CINEMA APOLLO I Mersuri şi Joi: Păpuşi minunate ■ Vineri şi Sâmbătă: Insula Remse I Duminecă : Cei doi răstigniţi I •CINEMA UNIVERSITĂŢII I Mar­ţi, Miercuri şi Joi: Miliardul nenorocit I Vineri Sâmbătă­­Duminecă : Om­ol cu capul­­ de mort I CINEMA URANIA I Marţi, Mercuri şi Joi: Soţia ideală I Vineri şi Sâmbătă Duminecă: Venus ■

Next