Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)

1921-11-25 / nr. 265

= JATRIft = ECONOMIILE SUB CONSILIUL DIRIGENT Sumele distribuite de Cons­iul de miniştri, simt economiile făcute la Resor­­tu­l de Alimentare — Felul cum trebuia să se împartă şi cum s’au împărţit Am publicat în mun­da ieri falai cum au fost distribu­te excedentele dela Direcţiunea Aprovizionării şi Resortul de alimentare, conduc sub Consiliul Dirigent de dl Romul Bo­iă, actualul profesor de Drept Constitu­ţional la Universitatea din Cluj. A­­­dreaa care a fost Hm*“* ziarelor cu sumele indicate din parisa oficiali­ i uitâiii, spune că „Consiliul de M ni­­ştri a hjtdrăt să se repartizeze în felul următor“... Crnsiiiul de Min’ş­ti na­­­re dreptul, să-şi aroge lai­­tlul de ap dt aus de repartizarea economiilor. Nu Con-, sV­iu­l de Mnlsirl de sub guvernul A-! vereseit, ci Consiliul Dirigent de sub­ prezidenţia du! Iilla Minin a hotărât în ziua de 22 Mr­at 1920 a desUna­­din tx­ tdtu­rile R­sortului Comun!­na­ţiei şi str vin­ului Aprovizionării, ast-­ fel:1. Câte un milion coroane pentru câte un cămin pe seama ucenicilor­­ industriali şi comprosaii din Cluj, Oradea-mare, S­iiu, Braşov, Tg-Mu-­­răşului, T­­ioara şi Lugoj; 2) «Câte două milioane coroane­ pentru câte-o biserică ortodoxă şi gr. catolică române in Ciuj ; ^ 1 3) ua miiloa coroane pentru ridi­carea monumentului Unirii la Alba- Iulia; 4) un milion coroane „Astrai“ din S­iiu, la fond pentru răspândirea de cărţi folositoare în popor. * Dar, Consiliul de Miniştri nu s-a mulţum­it cu uzurparea titlului unei fapte, care nu-i revenea, ci a fă­cut şi o abatere gravă dela hotă­­rârea adusă da Consiliul Dirigent. Şi anume Consiliul de Miniştri a redus suma da câte un milion coroane pentru căminarii­­ de ucenici la câte 300600 mii lei, iari pentru cei de la Oradea-Mere la 200000. Mai mult, Consiliul de Miniştri a redus şi n­­mărul ci minelor de ucenici, care tre­buiau, să beneficieze de repartiza fă­cută în Cons­lul Dirigent. Astfel nu mai beneficiază de fundul destinat, căminurite din orgşaie Braşov, Timi­şoara, Tg.-Mureşului şi Satu-Mare, adecă patru centre care fuseseră şi ele prevăzute cu câte un milion de coroane de către Consil­ul Dirigent. Ne întrebăm: cu ce drept şi pentru care motive ? Cu ce drept sch­ibă şi reduce sumele şi nu­mărul oraşelor, Consiliul de Mi­niştri, când hotărârea era luata tot pe baza unui Jurnal al Consi­liului de Miniştri ? Şi pentru care motive nu se mai simte nevoia de ajutorul câminu­­rilor din centre atât da învemmit pentru cultura noastră, c» T­i­­­şoara, Braşov, Târgof-M» *■$, Satu-Mare şi mal »Ls Cluj? Acum, când trebuie sâ eres*»» o generaţie de industriaşi români, Consiliul de Miniştri al dlui Ave­­rescu, găseşte de cuviinţă să pri­veze atâtea centre româneşti, de un ajutor, care era absolut nece­sar comînurilor? !­­ 5 Şi el se vadă ci nu există nic!­io îndreptăţire pentru mîsu­ra justă, I amintim numai faptul că în noua di­­n atribuire, ss dau sume enorme acolo |nndî L­u! are obligata să intervină. |Gu alte cuvinîe s’au r dus sum la * destinata că minorii or de ucenici pen* Itru „bin*faceri‘ osie suat îndatoriri ” ale Statului. | Mii smintim, pentru a vedea lipsa jda propîdeu îa distr buirea b­inilor, ci în lista psb’iart! figursazi aom­o-' nsitent Casa Naţională din Cluj eu 50 mii lei şi.. Casina Nstiora’â din Cli­j­ou 50 m­i­ei, câad de fapt este un» şi aceesşi instituţie, astf«l că sau 1 s’a destinat Casinei ICO 000 Iei şi atunci nu trebuia trecută suras­ea pent'U 2 instituţii sau i s’a d«tt nu­mai 50 mii lei şi atonei trebue de ştiut ce este cu cealaltă sumă de 50 mii.* Putem constata cu satisfacţe că atâtea instituţii româneşti din Ardeal — bi până şi din vechui­l Regat, dtţfi suma a fost strânsă din tconomile făcute numai în Ardeal, — vor bene­ficia de sume, înseminte, de pe u­nii înțeleptei şi cinstirii gospodării făcute­­ sub Cons­ilai Dirigent, l®tă cel maî fericit prilej spre a re­ved** a cum s’a lucrat la resor­tul condus da di Romul Bod­a şi în ce a constat cinstea pe timpul administraţiei Consiliul Dirigent, în vreme ce la Aprovizionarea din Bucureşti, a fost o pradă cai la drumul mare. CHESTIUNEA LOCUINŢELOR Numai oficiile de Inchiriera au dreptul să o soluţio­neze — Un ordin al ministerului de război Pesele neînțelegiti ce se p­oduc zilnic între proprietarii de intubile sau de apartamente mobil­­e şi în­tre chiriaşi, ne silesc să revenim, în chestiunea aplicărei legei o iţii- Io? de închiriere Arătam de curând, că legea ofi­­ciilor de închiriere — votată în se­­siuni­a trecuta a pa­lamentului — a fost promulga­t în ziua de 21 August a. c, trebuind să intre în vigoare la 1 Septemvrie. In toate oraşele ţării şi în spe­cial în centrele mari unde se re­simte mai mult lipsa de locuinţe, ace­stă lege se aplică de aproape trei luni, dând rezulta­te foarte bune în regulirea raporturilor dintre închiriero­r şi chiriaşi. La Cluj, legea nu se aplică, deşi mai mult decât, oriunde ora­şul­­nostru are nevoie de sistematiza ea­­r, chir­stei sau cartirurilor silite.­­ Celelalte servicii de încuartiruire, cari funcţionează în baza vec­hi­lor ordonanţe, abrogate prin legea ofi­ciilor de închiriere, nu provoacă decât nemulţumiri. Şi apoi nu pu­tem înţelege nepăsarea autorităţilor recile, ca­i tolerează acest nemai­pomenit abuz, de a nu se aptica o lege obligatorie pentru tot cuprin­sul ţării Soluţionarea tutuor chestiunilor de închirieri, plita chiriilor şi fi­xar­ea lor, precum şi evacuările si­lite, trebuesc făcute potrivit acestei legi şi numai prin organele ei spe­ciale. Toate celelalte servicii sunt ilegale şi funcţionarea lor consti­­tue un abuz, ca­t dă drept cetăţe­nilor să le nesocotească hotărâ­­te. C­ât priveşte cazul special al încuartiruirilor făcute de dife­ritele comandamente militare ministerul de război a şi trimis un ordin circular către toate autorităţile militare să se ia măsuri, ca în materie de închi­rieri, ca­rtiruiri şi orice alte chestiuni privitoare la locuinţe cererile să se adreseze direct oficiilor de închiriere, singure în drept să le soluţioneze potri­vit nonei legi.­­ De­sigur, ca în Cluj nici acest ordin nu se va putea ,*a­cuma căt timp nu tor funcţiona ofi­ciile de închiriere. Supunem cazul la cunoştinţa au­torităţilor centr­ale, cari vor t­ebui • să ia măsuri, ca noua lege să se­­aplice şi în ordîna dlui Tănăsescu, pedepsind totodată pe­­ cei , cari sunt vinovaţi de întârsier­ea nejus­tificată a aplicărei acestei legi. Rusia nu recunoaşte unirea Basarabiei — Dintr’a nani nota a Rusiei către România — Comisarul pentru afacerile externe a Rusdei sovietice a trimis dlui Tsche, Ionescu o nouă notă, din care dim şi noi părţile referitoare la chestiunea recunoaşterii alipirii Basarabiei din partea Rusiei. Din aceste declaraţii se vede lim­pede că Rusia sovietică nu consideră încă de tranşată ch­stiunea alipirii Basarabiei. „Nu putem primi în tăcere expli­caţa dv., cum că faptele cari se re­feră la Baiarisk­a sunt o chestiune de­ politici internă românească. Atâte timp cât Rusia şi Ucraina nu am re­cunoscut deslipirea Busmrabiei ţi ane­xsrea ei la România, toate chestiu­nile referitoare la aceasta, vor inte­resa Ucraina care este Itgsta, cu Rusia. Iacerearea guvernului român de a explica tot ce priveşte Basarabia ca o chestiune internă ror~" «aseâ obliga guvernele Rusiei şi Ucra­nei eu sta­bilească că explicaţia guvernului ro­min, după care chestiunea unirei Ba­sarabiei a fost rezilvată de votul „Sistului Ţu­rii* este în contradicţie cu sforţările acaetsiadsacb­ine recu­noaşterea acestui act de patru puţin­e Antantei. Clei da­că guvernul român a socotit ca ce esar, sâ fară legau anexarea Basarabiei, şi să obţină re­cunoaşterea anexăm Ceia celelalte guverne, osii nu avem nici o legă­turi cu Basaribis, al unei rsess d­ar din aceasta ci guvernul român el în­suşi n’a considerat votul Sfătuim Ţarii ca o garanţie internaţională su­ficientă, pentru anexirea Basarabiei.“ Aşa dar avem, în sfârşit, dovedi neîndoioasă Rusia sovietică nu re­­dimoar­te vaiisa Basarabiei. încercarea com­sarului pentru atacarde externe ale Rusijî di a voi să ne conviogi că nici noi s’am consdsrat da defi­nitiv votul de unire al Sfatului Ţârii­ din Basarabia, şi de aceea guvernele româneşti au umblat sâ primească aprobarea Conferinţei de pase, este evident, o sofismâ. La bâzâie păcii mondiale au stat principiile W.ison­ciane, şi în rândul cel dintâi, acela­ al autodeterminutii, — principiu pro-! clamat char de revoluţia rusească:1 Popoarele au dreptul au hoiflr.s-jâ! singure de soarta lor. Recunoaşterea de către Confgrenţs^ de pace a unirii Basarabiei n’a foat dtcât punerea la spinare a principii­­lor Wiisomeao, cun au foav L b.,za acestei Can­ferin­e. Sofisma comisa­riatului de tx'.s.ne a R^s.ei e evi­dentă. Dar ne mirăm cum a putut declara ia un moment dat mini&trul no.uru d­i externe ca asupra theauonu n«­­siirabiei s’a ajuns la o mt­­­g.,t. guvernul rus in schimba, kt ui­­mst între oficiile de ex.erne aia c.ui^ două tari, in interesul ca R^d..i a adoptat punctul nostru de vedere? Noi nu putem­ decât să fim mulțu­mitori Rus.ei sovietice care spune limpede ce crede despre ILssrad­a, luând vălul de pe-o ch?HUU«ne atât de importantă pe care guvernul nostru n'a căutat să ne-o arate c­ara pană aceia. Luăm act de nota cea noua a ui Ciperin si spunem: Nu ne pu­­tii'ii înch­pui mei o tem­are a tra tanveior de pace cu Rusia, cat«, vr­eme­a, nu ne recunosste slipirea Basarabiei. In cazui eâ guvernul român a avui îatr'adevar credinta, d n notei o schim­­bste cu cei ruaceo, — aupi cum spunea dl Tache ioaesau, ca Rusia a acceptat punctul nostru de vedere, am dori să cunoaștem cuprinşii a­­ltelor note. Am avea încă dovadă de duplici­­­tatea politicei externe e Sovietelor. i= TELEGRAME & RADIOGRAME Germania fabrică mu­niţiuni Londra. — „Daty News“ enunţă din Drezda că poliţia germană împreună cu comieis aliate a pătruns în topi­­toarele de fer Heidemann, unde nu n­­e’a dat până acum libertatea să intre. Au găsit acolo 150 ţ­evi de tun şi nenumărate tunuri în construcţie. Toate acestea au fost confinate. (ATR) Convenţia polono- cehoslovacă Varşovia. — Partidul Vito?, ce­­mei rubernic partid polonez, a decla­rat că nu va ratifica convenţia ca­­ Cehoslovacia decât în cazu­l când a­­ceastă ţară va recunoaşte frontiera fruso-poloneză fixată prin tratatul de la [Riga. (A.TR.) Apanaj­ul exregelui Carol Viena. — După ştiri din Balgred guvernul Jugoslav v® protesta la Ma­rile Dutsk­ în chrstiunaa apsnagiuiaf ds 25 mii lire s­eriiage anual al re­gelui Cirol da Habsburg şi care tre­­bueşte livrat, conform hotărârei con­ferinţei emb-sidarilor, du eare Sta­tele saecsîoare ci excepţia Ungăriei şi Austriei, ‘ (A.T.R ) Uniunea personală româno-magh’ară Viena. — Z­arul «Münchener Na» h r’chten“ scrie un interesant articol despre desmințita uniune pers­oaie româno-m-gh­ară și constată ci dacă nu sa va î.-fiptei în form­i concepută, va putea t tuşi lua fiinţa sub domnia unui membru al Dinastiei române, întrucât «smbale firi împresurate de slavi sur­t silite să faci o politică so mimă. Z­arul din Mii ac­um crede a şti chiar In ca chip se vor gimina cele două ţări dualiste, după modul vorbin austro ungar, printr’o delegaţie compusă din 36 membri, dintre cari 12 din vechia Românie, 12 din Un­garia şi 12 ardeleni, 4 români, 4 un­­guri şi 4 so­i şi aceasta delegaţie şi ar ţine şedinţele din trei îa trei ani la Bucureşti, Budapesta şi Cluj s­u­b Alba Iulia. Domnitorul ar locui câ­d la Budapesta când la Bucureşti. Proclamarea indepen­denţei Chinei Washington. — O rezoluţie a con­­ferinţat proa­amă su­franitatea, inte­gritatea tshnîon’aife şi independenţa Chinei observând că aceasta trebue şi reaanoască tuturor puterilor egali­tatea comercială pentru a se desvolta la mod normal. (ATR) I Internarea ex-regelui Carol ’ Ex suv ranii Carol și Alta debarcând la Far^HÎl au foss­t primiți de populație curtenitor. Ei­­sunt supravaghiați desproape. ^Reorganizarea partidu­lui socialist j| Constituirea Secțiunii române din I tiwj, — Conferințe educetive s a După greva generală, dar mii aîse in urma difaoțiuaei provocată da ele-! ^tutela extremiste, sa pretutindeni, și mișcarea muncitojreasiă din Tran-' simaia a fost lovita da o simuilarejl aidera și descompunere. Insă n’a! deaizut esa ds muu, a» îa Hig prrV I peni* usă incepa a­ș d.-. sesm*, cea mai mare pan«?, du neegsitatea inavi­­iab­ia a uaai reorganizări ssr oas?. Dapă cât suntem informați, misea­­fBij mancHoreas-a se îndreaptă de astidată pe o nouă esL, îmracât or­­ganizarea nu se mai face ca în­ce­­put— toate naţionalităţile laolaltă — Ci fiecare naţionalitate dinstic­t, după sistemul din Bucovina, pentru o edu­­caţie mai temeinică şi mai uşoară. Astfel,­­ a constituit la 15 Nosma­vice o. Secţiunea română d­e Cit­­ care-şi incepa activitatea prin confe­­rinţe, ee ss ţ n ia fiecare Viaeri saara 1 or®i® 8 în localul Secretariatului sin Redută, strada Memorandului nr. 21. t­ineri, la 25 Noemvrie va vorbi cu deputat hu­ Cser despre­ cauztlt dezbinării tn m s ana mmncitore&sc ă. Ultimele Informaţiuni Consiliul de m’niştri Constitui de ministru de astaru a luat în distu­ie Mtsulu 1 Regal «­ dis h derei stslunei parlamentare. Tex­tul m­s fulul a fost ndaetae pers nA de primul m’nistru. Cele dintâi capi­tol anunţă naşterea principelui Mihai. Mîsulul trece în urma hi fixarea preo­cupărilor lv^'slc­ ive aht guvernului în­­ctf.âid en reforma netorula care va dtveni lege chiar în cursul acesta re re­uni. Ui elt capitol anunţă revizuirea const tuțiti intr'o mâsiră care o va pune in situaţia deacons unde nouti sltuații de fapt creată prin unirea tu profiftcții« desrob­te. In continuare mrsaghil se otupă cu reforma administrativa pi consacră un alt capitol politicei externe. S'a mai hotărât naţionalizarea se­cte­l­­ci pentru exaloatuna gazului metan şi s’a aprobat regulamentul re­dai­tat de m nistrul Petrovici pentru aplicarea egti ap ti or. S’a aprob­A iegea pentru reforma învățământului secundar s s’au revi­zuit tabere de export admţănQi­st li­­bertatea e xportului pentru ur­e e arti­cole proh olt.­ve. — Colafericța financiare a Statelor avcrea,are epata astăvară, se re­dori din nou în Ianuarie. — Dl Titulescu, ministrul de fi­­u.t­ţ , a reuşit i Pans »a obţină doua imb net uni fioausiara de natură sa «me­iorize cel puţin momentan, intr’o buna măsură miza noastră financiară. Prima combinaţiune coaeta in in­cheierea unui împrumut de 150 mi­lioane franci. — N gocttrile întreprinse de dl ZV­iulescu la ceea ce priveşte bonurile di taaur sunt pe cale de a fi terminate. Pentru a se cunoaşte numărul şi va­oarea ix ctă, a bonurilor de tezaur to fi deţinătorii vor fi cheme­ti să f»tt declarafiuni conscrftului de bănci for­­mat din: di.­qit de Paris tt des puys■ buss. Baca Comercială Italiană du Muano si Bank of Roumanm du Londra, in urma explic stlunitor duti de dl T.tuif.scu m­ nistrului de finanfi francez, hui este din nua cotat. — Li Baia Mare a avut ioc ît ziua de 6 Noemvrie serbările organi­zate de Reuniunea femeilor româna la care a luat parte tot pubiicu român din localitate. — Leul a cotat ieri la Parii 10 centime şi 75, cu tendinţa fermă de urcare. — Dr. Ioan Florian, directorul Azi­­lului de copii din Tg-Mureş şi dr. G.Olga Popoviciu, dirimotanil Azilului de coji Cluj, au ctţir­ut birse dela inspeito­rtul sanitar din Cluj ptnîra sp­cialezina în puericultura, de-o im­portant'. vta ă mai aUs 1* no., unde mmia natea itiantiiă are ur.ul am pro enteis celts mai mari dia­ctresg* Europă. — Alexandru N.-gy, rev.’zor de va­­goape la F.,idioare--Rizboeni, ni se plâcea că a fost pedepsit eu 10 ziie in hisoare, psntruiă ia afară de vmna lui, a Întârziat dda serviciu, locuind cu faanna în Asud, te 25 km. de FeL dia­r i—P. zbigni, da ucdu vine in fiecara dimineaţă la Sirv^piu. — \iceri 25 Nov 66—7 d. a. îa Nr. IV dda Universitata, în­ot p­roaferinţeîe pubiics ale Astrei, cu con­ferinţa diai prof. I. Lup&ş d.spre Asociaţia Trans­ivană, şi vor urma în fiecare Vineri, cu anunţarea fiecăreia la timp. Unificarea bisericei — Membri Sinodului sau întrunit tot din nou. Er,scopul Vartolomui a atit raportul privitor la unificare­a b­­­lericii şi care se tac­mite cu 5 dezide­­r­te şi a fost alătuit de o comisiune compusă din I. P. S. S■ Miropilitul Primat, Miropoltul Ardealului, A­h­­­episcopul Bisan b­el și Episcopul Bar­talomet al Râmnicului. După cetirea primului deziderat, in con episiopii ardeleni cer în af­ară de Sinodul dela Bumreşti un S no­i la S­biu, Episio­­pul N codim al Huşilor s’a declant c­itra unei astmenia cereri. I. P. S. S. Mitropoltul Biten al Ardealului a făcut observați­a că do­rește un S noi la 8 le­u unde să se poată consfătui cu Epis­opii săi. Episcopul Trodosiu al Romanului a cerut I. P. S. S■ Mitropolitul Pr­­mat să se pună propunerea I. P. S. S. Mitropol talul Bălan la vot. Di Gosto a rugat Sinodul să se amâne disiuţia până astâzi, ce ace s’a şi făcut. — In comuna Agârbiaiu, jud. Târ­nava mare se v» ţb­ea târg de vite şi da cai in 4 Decemvrie Bt. n. a. D. iar în 5 Decemvrie de marfă. — Congresul general liberal ve avea jos la 27 crt. la Eforie. In pri­­z­­a congresului se va tine o adunare. p­oporală. — Dl dr Cantacuzino a fost ales corespondent extern al Academiei du medicină din Paris. — Deoarece s’a constatat, că până la finele lanei nu s’ar pu­tea depune toate declaraţiile de impunere, Ministerul de Finanţe a hotărât In principiu amânarea termenului cu cel mult 15 zile. Deciziunea formală se va face cunoscută ulterior. —• Dl V. B­antisou a fost primit înt audiență de dl prim ministru in­­­gitură cu proiectul de inființare a unei bind­u oui ds emisiune cm si se formeze direct sub auspiciile Biscei Agrare.. O hotărâre definitivă nu s’a luat inel. — S­himbel seatru etudenţi a font p­ătit pe oaie 3 luci traume. A doua coifarinţă rigorică sio­nistă îşi va ţină şedinţele deh 5-8 Decemvrie a. c. în Cluj. Se vor discuta tote chest­umile vi­tale a e fcvreimei din Tranmhania. Alegerea d legaților la conferință s’a făcut în provincie conform nor­melor stabilite îa stat­ute. Ia unei a­locuri au avut loc vii lupte electorale. = 25 Noemvrie 1921 = Turburari Tn Germania Birt­n. — In mai multa localităţi din Germania, ca declara­re îa ţinu­turile industriale au fost isri turbu­rai mai mari. Oraşele Hamburg şi Lipsea si­t natul Ri­hr suat aceea unor turburări continue. La Barlin su fost dav'State mai multe ma­gaz­ii şi prăvălii. Pol­ţia aproape pre­­tin­­deni nu a putut lini­şti pe manife­stanţi. (ATR.) Plebiscitul In Burgenlandi V­enit. — „Politscha Korespon­­denz'* faţă da afirmaţiunea nganţiei telegrafise ungure­şti după care ce­rnişi» de gererali aliaţi ar fi convenit m armata maghiari să poată rămâ­nea pe timpul plebiscitului îa Şopron, sonsigil cî convenţia general lor şi dsasîmensa şi cea dala Veneţia ex­clud rămânerea soldaţilor urguri în Sopron. (ATR.) Conferinţa dezarmărei Wasli­ngton. — Delegatul englez, Balfour, la cooferinţa dezarmirei, a aprobat teza franceză şi a declarat că Anglia va fi alături da Fr­aţa dacă o nouă agresiune ar ameniața pacea lumii. Schaatzer, delegatul Italiei, s’a a­­soarat părerilor lui Eriand. Amiralul Kato a cerut ca Japonia să şi păstreze armata companibil cu situaţia ei din extramui­enent. Delegatul belg­an amiatiod despre violarea neutralităţii Belgiei,­­ de­­clrat ca e impos­i­­ si reducă Irma­mentol actual. Hughes a lai­citat la Brisnol şi a declarat că nu ex­ită izolare morală pentru apăratorii dreptului şi justiţiei. America va ţine cont de situaţia Franţei. Proiecul dezarmării terestre a fost trimis com­isiunei pienipoleoţiala a celor 5 mari pute­i. (A. T. R.) Modelarea] pălăriilor femeiești de cati­fea, velour şi filţ, după formele din străini- I tate execută cu garanţă i B——Tn——­B I Cafeneaua „METROPOL“ cel mai impozant local, lîn toată Joia concer- I tea­za muzica milita râ I în celelalte zile orchestră cu lăutari de primul rang. Serviciul prompt n 981 18 20 embln.kohnI :: CLUJ, :: I Strada Regele Ferdinand Nr. 37. M I Tot acolo se fac şi pălării bărbăteşti. 1071 P3 150 1 S’a deschis! !! Cafeneaua „ELITE“ CLUJ, Str. Re­­gina Maria 2. III Permanent deschis până dimineaţa. — Serviciu con­­ştiencios. — Orchestră de 830 lăutari de primul rang. 7-8 III Bufet rece şi cald!! GLADYS I SHOE CREAM THEE BEST I I, 1 I 1 Crema de ghete a lumei distinse, se poate afla în orice prăvălie mai bună. I Fabricata de Creza Herczeg me 8 20 I Fabrică chimică, Cluj. | Ore sprijinul On. public : Lc MARCOVITS. Redactor nspcmob I. —Mihail M. Procopiu

Next