Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)
1921-11-25 / nr. 265
= JATRIft = ECONOMIILE SUB CONSILIUL DIRIGENT Sumele distribuite de Consiul de miniştri, simt economiile făcute la Resortul de Alimentare — Felul cum trebuia să se împartă şi cum s’au împărţit Am publicat în munda ieri falai cum au fost distribute excedentele dela Direcţiunea Aprovizionării şi Resortul de alimentare, conduc sub Consiliul Dirigent de dl Romul Boiă, actualul profesor de Drept Constituţional la Universitatea din Cluj. Adreaa care a fost Hm*“* ziarelor cu sumele indicate din parisa oficiali i uitâiii, spune că „Consiliul de M niştri a hjtdrăt să se repartizeze în felul următor“... Crnsiiiul de Min’şti nare dreptul, să-şi aroge laitlul de ap dt aus de repartizarea economiilor. Nu Con-, sViul de Mnlsirl de sub guvernul A-! vereseit, ci Consiliul Dirigent de sub prezidenţia du! Iilla Minin a hotărât în ziua de 22 Mrat 1920 a desUnadin tx tdturile Rsortului Comun!naţiei şi str vinului Aprovizionării, ast- fel:1. Câte un milion coroane pentru câte un cămin pe seama ucenicilor industriali şi comprosaii din Cluj, Oradea-mare, Siiu, Braşov, Tg-Mu-răşului, Tioara şi Lugoj; 2) «Câte două milioane coroane pentru câte-o biserică ortodoxă şi gr. catolică române in Ciuj ; ^ 1 3) ua miiloa coroane pentru ridicarea monumentului Unirii la Alba- Iulia; 4) un milion coroane „Astrai“ din Siiu, la fond pentru răspândirea de cărţi folositoare în popor. * Dar, Consiliul de Miniştri nu s-a mulţumit cu uzurparea titlului unei fapte, care nu-i revenea, ci a făcut şi o abatere gravă dela hotărârea adusă da Consiliul Dirigent. Şi anume Consiliul de Miniştri a redus suma da câte un milion coroane pentru căminarii de ucenici la câte 300600 mii lei, iari pentru cei de la Oradea-Mere la 200000. Mai mult, Consiliul de Miniştri a redus şi nmărul ci minelor de ucenici, care trebuiau, să beneficieze de repartiza făcută în Conslul Dirigent. Astfel nu mai beneficiază de fundul destinat, căminurite din orgşaie Braşov, Timişoara, Tg.-Mureşului şi Satu-Mare, adecă patru centre care fuseseră şi ele prevăzute cu câte un milion de coroane de către Consilul Dirigent. Ne întrebăm: cu ce drept şi pentru care motive ? Cu ce drept schibă şi reduce sumele şi numărul oraşelor, Consiliul de Miniştri, când hotărârea era luata tot pe baza unui Jurnal al Consiliului de Miniştri ? Şi pentru care motive nu se mai simte nevoia de ajutorul câminurilor din centre atât da învemmit pentru cultura noastră, c» Tişoara, Braşov, Târgof-M» *■$, Satu-Mare şi mal »Ls Cluj? Acum, când trebuie sâ eres*»» o generaţie de industriaşi români, Consiliul de Miniştri al dlui Averescu, găseşte de cuviinţă să priveze atâtea centre româneşti, de un ajutor, care era absolut necesar comînurilor? ! 5 Şi el se vadă ci nu există nic!io îndreptăţire pentru mîsura justă, I amintim numai faptul că în noua din atribuire, ss dau sume enorme acolo |nndî Lu! are obligata să intervină. |Gu alte cuvinîe s’au r dus sum la * destinata că minorii or de ucenici pen* Itru „bin*faceri‘ osie suat îndatoriri ” ale Statului. | Mii smintim, pentru a vedea lipsa jda propîdeu îa distr buirea binilor, ci în lista psb’iart! figursazi aomo-' nsitent Casa Naţională din Cluj eu 50 mii lei şi.. Casina Nstiora’â din Clijou 50 miei, câad de fapt este un» şi aceesşi instituţie, astf«l că sau 1 s’a destinat Casinei ICO 000 Iei şi atunci nu trebuia trecută surasea pent'U 2 instituţii sau i s’a d«tt numai 50 mii lei şi atonei trebue de ştiut ce este cu cealaltă sumă de 50 mii.* Putem constata cu satisfacţe că atâtea instituţii româneşti din Ardeal — bi până şi din vechuil Regat, dtţfi suma a fost strânsă din tconomile făcute numai în Ardeal, — vor beneficia de sume, înseminte, de pe unii înțeleptei şi cinstirii gospodării făcute sub Consilai Dirigent, l®tă cel maî fericit prilej spre a reved** a cum s’a lucrat la resortul condus da di Romul Boda şi în ce a constat cinstea pe timpul administraţiei Consiliul Dirigent, în vreme ce la Aprovizionarea din Bucureşti, a fost o pradă cai la drumul mare. CHESTIUNEA LOCUINŢELOR Numai oficiile de Inchiriera au dreptul să o soluţioneze — Un ordin al ministerului de război Pesele neînțelegiti ce se poduc zilnic între proprietarii de intubile sau de apartamente mobile şi între chiriaşi, ne silesc să revenim, în chestiunea aplicărei legei o iţii- Io? de închiriere Arătam de curând, că legea oficiilor de închiriere — votată în sesiunia trecuta a palamentului — a fost promulgat în ziua de 21 August a. c, trebuind să intre în vigoare la 1 Septemvrie. In toate oraşele ţării şi în special în centrele mari unde se resimte mai mult lipsa de locuinţe, acestă lege se aplică de aproape trei luni, dând rezultate foarte bune în regulirea raporturilor dintre închirieror şi chiriaşi. La Cluj, legea nu se aplică, deşi mai mult decât, oriunde oraşulnostru are nevoie de sistematiza ear, chirstei sau cartirurilor silite. Celelalte servicii de încuartiruire, cari funcţionează în baza vechilor ordonanţe, abrogate prin legea oficiilor de închiriere, nu provoacă decât nemulţumiri. Şi apoi nu putem înţelege nepăsarea autorităţilor recile, cai tolerează acest nemaipomenit abuz, de a nu se aptica o lege obligatorie pentru tot cuprinsul ţării Soluţionarea tutuor chestiunilor de închirieri, plita chiriilor şi fixarea lor, precum şi evacuările silite, trebuesc făcute potrivit acestei legi şi numai prin organele ei speciale. Toate celelalte servicii sunt ilegale şi funcţionarea lor constitue un abuz, cat dă drept cetăţenilor să le nesocotească hotărâte. Cât priveşte cazul special al încuartiruirilor făcute de diferitele comandamente militare ministerul de război a şi trimis un ordin circular către toate autorităţile militare să se ia măsuri, ca în materie de închirieri, cartiruiri şi orice alte chestiuni privitoare la locuinţe cererile să se adreseze direct oficiilor de închiriere, singure în drept să le soluţioneze potrivit nonei legi. Desigur, ca în Cluj nici acest ordin nu se va putea ,*acuma căt timp nu tor funcţiona oficiile de închiriere. Supunem cazul la cunoştinţa autorităţilor centrale, cari vor tebui • să ia măsuri, ca noua lege să seaplice şi în ordîna dlui Tănăsescu, pedepsind totodată pe cei , cari sunt vinovaţi de întârsierea nejustificată a aplicărei acestei legi. Rusia nu recunoaşte unirea Basarabiei — Dintr’a nani nota a Rusiei către România — Comisarul pentru afacerile externe a Rusdei sovietice a trimis dlui Tsche, Ionescu o nouă notă, din care dim şi noi părţile referitoare la chestiunea recunoaşterii alipirii Basarabiei din partea Rusiei. Din aceste declaraţii se vede limpede că Rusia sovietică nu consideră încă de tranşată chstiunea alipirii Basarabiei. „Nu putem primi în tăcere explicaţa dv., cum că faptele cari se referă la Baiariska sunt o chestiune de politici internă românească. Atâte timp cât Rusia şi Ucraina nu am recunoscut deslipirea Busmrabiei ţi anexsrea ei la România, toate chestiunile referitoare la aceasta, vor interesa Ucraina care este Itgsta, cu Rusia. Iacerearea guvernului român de a explica tot ce priveşte Basarabia ca o chestiune internă ror~" «aseâ obliga guvernele Rusiei şi Ucranei eu stabilească că explicaţia guvernului romin, după care chestiunea unirei Basarabiei a fost rezilvată de votul „Sistului Ţurii* este în contradicţie cu sforţările acaetsiadsacbine recunoaşterea acestui act de patru puţine Antantei. Clei dacă guvernul român a socotit ca ce esar, sâ fară legau anexarea Basarabiei, şi să obţină recunoaşterea anexăm Ceia celelalte guverne, osii nu avem nici o legături cu Basaribis, al unei rsess dar din aceasta ci guvernul român el însuşi n’a considerat votul Sfătuim Ţarii ca o garanţie internaţională suficientă, pentru anexirea Basarabiei.“ Aşa dar avem, în sfârşit, dovedi neîndoioasă Rusia sovietică nu redimoarte vaiisa Basarabiei. încercarea comsarului pentru atacarde externe ale Rusijî di a voi să ne conviogi că nici noi s’am consdsrat da definitiv votul de unire al Sfatului Ţârii din Basarabia, şi de aceea guvernele româneşti au umblat sâ primească aprobarea Conferinţei de pase, este evident, o sofismâ. La bâzâie păcii mondiale au stat principiile W.isonciane, şi în rândul cel dintâi, acela al autodeterminutii, — principiu pro-! clamat char de revoluţia rusească:1 Popoarele au dreptul au hoiflr.s-jâ! singure de soarta lor. Recunoaşterea de către Confgrenţs^ de pace a unirii Basarabiei n’a foat dtcât punerea la spinare a principiilor Wiisomeao, cun au foav L b.,za acestei Canferine. Sofisma comisariatului de tx'.s.ne a R^s.ei e evidentă. Dar ne mirăm cum a putut declara ia un moment dat mini&trul no.uru di externe ca asupra theauonu n«siirabiei s’a ajuns la o mtg.,t. guvernul rus in schimba, kt uimst între oficiile de ex.erne aia c.ui^ două tari, in interesul ca R^d..i a adoptat punctul nostru de vedere? Noi nu putem decât să fim mulțumitori Rus.ei sovietice care spune limpede ce crede despre ILssrada, luând vălul de pe-o ch?HUU«ne atât de importantă pe care guvernul nostru n'a căutat să ne-o arate cara pană aceia. Luăm act de nota cea noua a ui Ciperin si spunem: Nu ne putii'ii închpui mei o temare a tra tanveior de pace cu Rusia, cat«, vremea, nu ne recunosste slipirea Basarabiei. In cazui eâ guvernul român a avui îatr'adevar credinta, d n notei o schimbste cu cei ruaceo, — aupi cum spunea dl Tache ioaesau, ca Rusia a acceptat punctul nostru de vedere, am dori să cunoaștem cuprinşii altelor note. Am avea încă dovadă de duplicitatea politicei externe e Sovietelor. i= TELEGRAME & RADIOGRAME Germania fabrică muniţiuni Londra. — „Daty News“ enunţă din Drezda că poliţia germană împreună cu comieis aliate a pătruns în topitoarele de fer Heidemann, unde nu ne’a dat până acum libertatea să intre. Au găsit acolo 150 ţevi de tun şi nenumărate tunuri în construcţie. Toate acestea au fost confinate. (ATR) Convenţia polono- cehoslovacă Varşovia. — Partidul Vito?, cemei rubernic partid polonez, a declarat că nu va ratifica convenţia ca Cehoslovacia decât în cazul când această ţară va recunoaşte frontiera fruso-poloneză fixată prin tratatul de la [Riga. (A.TR.) Apanajul exregelui Carol Viena. — După ştiri din Balgred guvernul Jugoslav v® protesta la Marile Dutsk în chrstiunaa apsnagiuiaf ds 25 mii lire seriiage anual al regelui Cirol da Habsburg şi care trebueşte livrat, conform hotărârei conferinţei emb-sidarilor, du eare Statele saecsîoare ci excepţia Ungăriei şi Austriei, ‘ (A.T.R ) Uniunea personală româno-magh’ară Viena. — Zarul «Münchener Na» h r’chten“ scrie un interesant articol despre desmințita uniune persoaie româno-m-ghară și constată ci dacă nu sa va î.-fiptei în formi concepută, va putea t tuşi lua fiinţa sub domnia unui membru al Dinastiei române, întrucât «smbale firi împresurate de slavi surt silite să faci o politică so mimă. Zarul din Mii acum crede a şti chiar In ca chip se vor gimina cele două ţări dualiste, după modul vorbin austro ungar, printr’o delegaţie compusă din 36 membri, dintre cari 12 din vechia Românie, 12 din Ungaria şi 12 ardeleni, 4 români, 4 unguri şi 4 soi şi aceasta delegaţie şi ar ţine şedinţele din trei îa trei ani la Bucureşti, Budapesta şi Cluj sub Alba Iulia. Domnitorul ar locui câd la Budapesta când la Bucureşti. Proclamarea independenţei Chinei Washington. — O rezoluţie a conferinţat proaamă sufranitatea, integritatea tshnîon’aife şi independenţa Chinei observând că aceasta trebue şi reaanoască tuturor puterilor egalitatea comercială pentru a se desvolta la mod normal. (ATR) I Internarea ex-regelui Carol ’ Ex suv ranii Carol și Alta debarcând la Far^HÎl au fosst primiți de populație curtenitor. Eisunt supravaghiați desproape. ^Reorganizarea partidului socialist j| Constituirea Secțiunii române din I tiwj, — Conferințe educetive s a După greva generală, dar mii aîse in urma difaoțiuaei provocată da ele-! ^tutela extremiste, sa pretutindeni, și mișcarea muncitojreasiă din Tran-' simaia a fost lovita da o simuilarejl aidera și descompunere. Insă n’a! deaizut esa ds muu, a» îa Hig prrV I peni* usă incepa aș d.-. sesm*, cea mai mare pan«?, du neegsitatea inaviiabia a uaai reorganizări ssr oas?. Dapă cât suntem informați, miseafBij mancHoreas-a se îndreaptă de astidată pe o nouă esL, îmracât organizarea nu se mai face ca început— toate naţionalităţile laolaltă — Ci fiecare naţionalitate dinstict, după sistemul din Bucovina, pentru o educaţie mai temeinică şi mai uşoară. Astfel, a constituit la 15 Nosmavice o. Secţiunea română de Cit care-şi incepa activitatea prin conferinţe, ee ss ţ n ia fiecare Viaeri saara 1 or®i® 8 în localul Secretariatului sin Redută, strada Memorandului nr. 21. tineri, la 25 Noemvrie va vorbi cu deputat hu Cser despre cauztlt dezbinării tn m s ana mmncitore&sc ă. Ultimele Informaţiuni Consiliul de m’niştri Constitui de ministru de astaru a luat în distuie Mtsulu 1 Regal « dis h derei stslunei parlamentare. Textul ms fulul a fost ndaetae pers nA de primul m’nistru. Cele dintâi capitol anunţă naşterea principelui Mihai. Mîsulul trece în urma hi fixarea preocupărilor lv^'slc ive aht guvernului înctf.âid en reforma netorula care va dtveni lege chiar în cursul acesta re reuni. Ui elt capitol anunţă revizuirea const tuțiti intr'o mâsiră care o va pune in situaţia deacons unde nouti sltuații de fapt creată prin unirea tu profiftcții« desrobte. In continuare mrsaghil se otupă cu reforma administrativa pi consacră un alt capitol politicei externe. S'a mai hotărât naţionalizarea sectelci pentru exaloatuna gazului metan şi s’a aprobat regulamentul redaitat de m nistrul Petrovici pentru aplicarea egti ap ti or. S’a aprobA iegea pentru reforma învățământului secundar s s’au revizuit tabere de export admţănQist libertatea e xportului pentru ure e articole proh olt.ve. — Colafericța financiare a Statelor avcrea,are epata astăvară, se redori din nou în Ianuarie. — Dl Titulescu, ministrul de fiu.tţ , a reuşit i Pans »a obţină doua imb net uni fioausiara de natură sa «meiorize cel puţin momentan, intr’o buna măsură miza noastră financiară. Prima combinaţiune coaeta in incheierea unui împrumut de 150 milioane franci. — N gocttrile întreprinse de dl ZViulescu la ceea ce priveşte bonurile di taaur sunt pe cale de a fi terminate. Pentru a se cunoaşte numărul şi vaoarea ix ctă, a bonurilor de tezaur to fi deţinătorii vor fi chemeti să f»tt declarafiuni conscrftului de bănci format din: di.qit de Paris tt des puys■ buss. Baca Comercială Italiană du Muano si Bank of Roumanm du Londra, in urma explic stlunitor duti de dl T.tuif.scu m nistrului de finanfi francez, hui este din nua cotat. — Li Baia Mare a avut ioc ît ziua de 6 Noemvrie serbările organizate de Reuniunea femeilor româna la care a luat parte tot pubiicu român din localitate. — Leul a cotat ieri la Parii 10 centime şi 75, cu tendinţa fermă de urcare. — Dr. Ioan Florian, directorul Azilului de copii din Tg-Mureş şi dr. G.Olga Popoviciu, dirimotanil Azilului de coji Cluj, au ctţirut birse dela inspeitortul sanitar din Cluj ptnîra spcialezina în puericultura, de-o important'. vta ă mai aUs 1* no., unde mmia natea itiantiiă are ur.ul am pro enteis celts mai mari diactresg* Europă. — Alexandru N.-gy, rev.’zor de vagoape la F.,idioare--Rizboeni, ni se plâcea că a fost pedepsit eu 10 ziie in hisoare, psntruiă ia afară de vmna lui, a Întârziat dda serviciu, locuind cu faanna în Asud, te 25 km. de FeL diar i—P. zbigni, da ucdu vine in fiecara dimineaţă la Sirv^piu. — \iceri 25 Nov 66—7 d. a. îa Nr. IV dda Universitata, înot proaferinţeîe pubiics ale Astrei, cu conferinţa diai prof. I. Lup&ş d.spre Asociaţia Transivană, şi vor urma în fiecare Vineri, cu anunţarea fiecăreia la timp. Unificarea bisericei — Membri Sinodului sau întrunit tot din nou. Er,scopul Vartolomui a atit raportul privitor la unificarea blericii şi care se tacmite cu 5 deziderte şi a fost alătuit de o comisiune compusă din I. P. S. S■ Miropilitul Primat, Miropoltul Ardealului, Ahepiscopul Bisan bel și Episcopul Bartalomet al Râmnicului. După cetirea primului deziderat, in con episiopii ardeleni cer în afară de Sinodul dela Bumreşti un S noi la Sbiu, Episiopul N codim al Huşilor s’a declant citra unei astmenia cereri. I. P. S. S. Mitropoltul Biten al Ardealului a făcut observația că dorește un S noi la 8 leu unde să se poată consfătui cu Episopii săi. Episcopul Trodosiu al Romanului a cerut I. P. S. S■ Mitropolitul Prmat să se pună propunerea I. P. S. S. Mitropol talul Bălan la vot. Di Gosto a rugat Sinodul să se amâne disiuţia până astâzi, ce ace s’a şi făcut. — In comuna Agârbiaiu, jud. Târnava mare se v» ţbea târg de vite şi da cai in 4 Decemvrie Bt. n. a. D. iar în 5 Decemvrie de marfă. — Congresul general liberal ve avea jos la 27 crt. la Eforie. In priza congresului se va tine o adunare. poporală. — Dl dr Cantacuzino a fost ales corespondent extern al Academiei du medicină din Paris. — Deoarece s’a constatat, că până la finele lanei nu s’ar putea depune toate declaraţiile de impunere, Ministerul de Finanţe a hotărât In principiu amânarea termenului cu cel mult 15 zile. Deciziunea formală se va face cunoscută ulterior. —• Dl V. Bantisou a fost primit înt audiență de dl prim ministru ingitură cu proiectul de inființare a unei bindu oui ds emisiune cm si se formeze direct sub auspiciile Biscei Agrare.. O hotărâre definitivă nu s’a luat inel. — Shimbel seatru etudenţi a font pătit pe oaie 3 luci traume. A doua coifarinţă rigorică sionistă îşi va ţină şedinţele deh 5-8 Decemvrie a. c. în Cluj. Se vor discuta tote chestumile vitale a e fcvreimei din Tranmhania. Alegerea d legaților la conferință s’a făcut în provincie conform normelor stabilite îa statute. Ia unei alocuri au avut loc vii lupte electorale. = 25 Noemvrie 1921 = Turburari Tn Germania Birtn. — In mai multa localităţi din Germania, ca declarare îa ţinuturile industriale au fost isri turburai mai mari. Oraşele Hamburg şi Lipsea sit natul Rihr suat aceea unor turburări continue. La Barlin su fost dav'State mai multe magazii şi prăvălii. Polţia aproape pretindeni nu a putut linişti pe manifestanţi. (ATR.) Plebiscitul In Burgenlandi Venit. — „Politscha Korespondenz'* faţă da afirmaţiunea nganţiei telegrafise ungureşti după care cernişi» de gererali aliaţi ar fi convenit m armata maghiari să poată rămânea pe timpul plebiscitului îa Şopron, sonsigil cî convenţia general lor şi dsasîmensa şi cea dala Veneţia exclud rămânerea soldaţilor urguri în Sopron. (ATR.) Conferinţa dezarmărei Waslington. — Delegatul englez, Balfour, la cooferinţa dezarmirei, a aprobat teza franceză şi a declarat că Anglia va fi alături da Fraţa dacă o nouă agresiune ar ameniața pacea lumii. Schaatzer, delegatul Italiei, s’a asoarat părerilor lui Eriand. Amiralul Kato a cerut ca Japonia să şi păstreze armata companibil cu situaţia ei din extramuienent. Delegatul belgan amiatiod despre violarea neutralităţii Belgiei, declrat ca e imposi si reducă Irmamentol actual. Hughes a laicitat la Brisnol şi a declarat că nu exită izolare morală pentru apăratorii dreptului şi justiţiei. America va ţine cont de situaţia Franţei. Proiecul dezarmării terestre a fost trimis comisiunei pienipoleoţiala a celor 5 mari putei. (A. T. R.) Modelarea] pălăriilor femeiești de catifea, velour şi filţ, după formele din străini- I tate execută cu garanţă i B——Tn——B I Cafeneaua „METROPOL“ cel mai impozant local, lîn toată Joia concer- I teaza muzica milita râ I în celelalte zile orchestră cu lăutari de primul rang. Serviciul prompt n 981 18 20 embln.kohnI :: CLUJ, :: I Strada Regele Ferdinand Nr. 37. M I Tot acolo se fac şi pălării bărbăteşti. 1071 P3 150 1 S’a deschis! !! Cafeneaua „ELITE“ CLUJ, Str. Regina Maria 2. III Permanent deschis până dimineaţa. — Serviciu conştiencios. — Orchestră de 830 lăutari de primul rang. 7-8 III Bufet rece şi cald!! GLADYS I SHOE CREAM THEE BEST I I, 1 I 1 Crema de ghete a lumei distinse, se poate afla în orice prăvălie mai bună. I Fabricata de Creza Herczeg me 8 20 I Fabrică chimică, Cluj. | Ore sprijinul On. public : Lc MARCOVITS. Redactor nspcmob I. —Mihail M. Procopiu