Patria, decembrie 1921 (Anul 3, nr. 270-295)

1921-12-01 / nr. 270

Olaj # vice 192 ALBA-IULIA 8upt trei ani de zile da find­a sora, notu Bistoria delsA'b'. I«I­a s’an vân­ l­turat fel­ de­ fel­ de păreri La drago­stea pe care o poartă Ardelenii mă­­rețului lor est. »"a încercat o micșo­rare a lui, di antre unele­­ gercuri po­litice din vechiul Regat. De­s­gur, că un act istoric nu poate fi judecat prin concepția sau interesele politice ale unui partid și de aceea tentativa politicism­etă, de a-l coborî importanța istorică, n'a putut rin­și. Adevăr»t» judecată a zilei de 1 Decemvrie 1918, nu o vom da noi, autorii sau specta­torii din aceea zi, ci viitorimea, când patimile politice vor fi stinse și când rezoluția de Unire, va putea fi jude­cată oslm și cu nepritenire. Dar pini când istoria își va da verdictul ei definitiv, este un act de micime sufletească și de lipsă de edu­­cațîe politică științifică, și încerci a acredita alte pireci despre ziua de 1 Decemvrie, decât scale, pe cara fi se impune buna rațiuni. Fiecara dintre noi poate să fe un judecător nepliienitor al actelor isto­rio, pa care le-a vizat cu ochii, dacă poate si se debaraseze de partea su­­b activă și dacă posta să prevesscă evenimentele trăite, sub perspectivă istorică Privind astfel actul de’a Alles-Tules, așa cum i-ar privi un istor­i în vii­tor, — și să presupunem, pentru a înțelege și mai clar, un istoric strein, actul acesta cresc zi poporului român un joc dinstinct în istoria imiveran’ă Cioi nu este vorba numai de valoa­rea lui nsț­onală netăgăduită , ci este vorba și de importanța lui inte­naț­o­nală, d­n punctul de vedere și no­uei ordin» d-! disor,­ere­­at­ă sub presiunea maselor populare. Prin acrul de a Alba-Iulia, Ardea­lul a făcut ca poporul rom­ân dfi pre­­tutindeni, ca neamul românesc întreg să participe la t­ansformarea mon­dială a organismului de Stat și astfel Ardealul a solas tuturor celorlalte provincii românești, servicii de civi­­liza18 și progres, adaotinu-le la pas cu mer­ivil popoarelor. La Alba-Iulia neamul românesc de premundeni, prin reprezentanța Ardealului, a dat examen la fila istoriei europene, de capacitatea lui de a se pune, la nevoe, în rând cu celelalte popoare, de a ține p*s­au evoluția posivită și de a transforma structura politică de Stat. In aceasta credem că și­ valoarea eternă a ac­tului, au numai pentru­ Ardeal, și eine obrescă Albi-Iulii dem­agi ga unul politic al neamului. Sunt acte mari politice in istoria noastră, ca proclamarea Regatului, însi sunt acte ala oficialii nor, acte diplomatice de esbinet, în fața drord și mai mari apar actele fionte de mase, ca proclam­ția dela IsLz din 1848, ca adunaree de la Bloj de pe Câmpia Libertătei și ca m­âwna re­voluționară d la aceeași dată d­n Mo­dova a lui Mihail K­igilnicesnu, cu care sa înrudește soiul din 1 De­cemvrie 1918. Câte și patru consti­­tue un capitol seper­at în istoria Bo­tt­anilor, o­p­t d­uî istorisi scrise de masele populara, în afară și contra ordinai oficiale, când poporul româi, dintr’un instinct politic superior a forțat mersul istoriei, dărfrin­d, In mod revoluționar, starea veche dej jusruit, croind o stare nouă de drept, j Intre cela pat­u acta istorica ex­stă o­­ legătură și o continuitate, prin care eel adăverește vitalitatea poliției a raseif noaste, puterea ei da împotrivire, dar revoluț­onista a ord­nat arb­orare și ai nu prețui noist spirit revoluționar,* <n sens istoric și sociologic, ai popo­­­rului neutru, înseamnă să-i nesoco­ ■ îește cei n.^. esențială trăsătură a psiholog­ei lui politice. Abvlulia, cere a sfirâmat o ordine de drept, pentru că íusaie fâ­cută fără consimțământul și consultul poporului român, ne învață că ori de câte­ ori peste organismul nostru na­țional, se crează o stare de lucruri politice, în afară de voința maselor, ele, uisele populare, t " să reacțio­neze și să aducă neamul, la pas cu evoluția mondială, ca și la 1848. Nu nu putem aminti, la fiecare com­i­morare, despre Alpa-lulia, decât ca de-o garanție politică și pentru viitor, — nu numai ca de un act istoria al nreatuui — garanția re­­zistenței și creației de valori poli­­t­ca, a maselor populare românști. R*du Dragma. Dispensele de armată — Cui se ac­or­dă — Ministerul de r­zboi a dat Consi­liilor da repratiste f­ormeie după cui Se vor da dispensele-Nu sa acord* dispensă unui tânir «tusei < â d sre un singur frate mai mare de 18 a ni «au ti­ț f­ati­ arms­tem dacă sunt mai mari de 18 »ni; Tânjiu’, oaie, pe iamra in frastț? mai bine de 18 ani, mai are alti frați mai mici, sub 18 ani, are drep­tul la dispensă, deca?eoa trebue d*t­o­fann­o? tutorale natura* și legal, iar nu si Se nevoi­i a fi îngrij­it da un tutore strein, va avfi­ ?n vedere și pris-arip­­fi anile nrt 97 din tr­gi?la msntul legii de recrutări­, când orfanii rămași apasă ar fi pirori marutima cari nu mai au nevoe de ajutorul sisteloi lor, s’ar di precis că toți orfanii sunt avuți, sau sunt funcționari mu servi­tori, in care caz averea sau profesiu­nea tutuor producă un venit sufi­cient prntu întreținerea lor. Dacă tânărul ar d­u ia ea a două su­rori miritiste si mai are frați mai mici de 18 ani, are dreptul la dis­pensă, deoarece au sa poate impune e ss susțiie? la ligHjea*aă di Qihm, Fron­tiera româno-iugoalava Agențiile telegrafice au adus zilele trecute dileme știri prin cari aratau ca o comisiune m­xtd, rum­âno-iugoslava ar­­ traiona un eventual StrDmo de comune între cele doua State. S'au aratat chiar numele unor Oiate importante, Orașe a Căror soartă după menționatele știri, ar depinde de lucrările acestei comi­­siuni mixte. Om date s pe ca.î le deținem din sursă perfect autorizată pu­tem arăta ca făptul prezintat sub această forma este exagerat. Nu este vorba în realitate de­cât de o eventualitate, și încă și aceia nesigură, a unui schimb de mici comune, cari se află situate în îmediata vecinatate a frontie­rei celor două State. Până când tratativele nu vor fi luat un curs precis, nimeni nu poate prevedea dacă această în­cercar­e va fi s­au nu vra urs re­zultat. î­nr@sala partidelor­­ politice Postulatele rezoluțîunii de unire însă nu-s realizat. Când acum trei ani Românii de din­coace de Carpați au dat cea mai stră­lucită dovadă că și-au înțeles deplin datoria către ei înșiși, ca popor, către neamul întreg, proclamând unirea poli­tică cu patria mamă, în aceeași vreme, prin postulatele resoluțiunii de unire ei­­ au arătat că sunt maturi politicește­­ pentru a-și aduce partea lor în clădirea­­ unitară a noului nostru Stat. Princi­piile fundamentale ale nouăi Constitu­­­­țiuni românești au fost hotărâte la 1 [Decemvrie 1918 la Alba-Iulia, și sun­­­tem pe deplin convinși că dacă aceste [principii ar fi fost realizate de la început, azi România­ mare ar fi așezată pe baze solide de drept, și am fi avut toate posibilitățile de consolidare a noului nostru Stat. j Greșala partidelor politice din vechiul Regat a fost că, în loc să ne dea spriji­nul să înfăptuim acest program dela întâia adunare constituantă, în loc să se grăbească a elabora noua Constituție a țării, au inzuit la un singur lucru: la supremația lor politică și în noile teri­­­­torii românești. Nu interesul general al tuturor, care pretindea imediata reali­­­zare a principiilor de la Alba-Iulia, — a­ fost metodul luptelor politice a partide­lor din vechiul Regat, — ci, după ve­chiul obiceiu, interesul­ del partid. In fața acestor tendințe nenorocite partidul național, care aducea în cadrele României­ mari programul democratic și național de la Alba-Iulia ca voința su­premă a Românilor de dincoace de Carpați, nu a putut face altceva decât să apere acest program, știind bine că el trebue să fie realizat tocmai în vederea clădirii temeinice a noului nostru Stat. Dacă în loc de propagande politice de parti­d, în loc de încercări de unifi­care neserioase și forțate, în loc de vânare după partizani politici pentru acapararea puterii politice, s’ar fi reali­zat până azi postulatele de la Alba-Iulia, suntem adânc convinși că asta ar fi azi țara noastră, și cu totul alta aprecierea de care ne bucurăm in străinătate. După încercări zadarnice și nespus de păgubitoare de doi ani, se va ve­dea, când în sfârșit partidele politice se vor hotărî să uilâăms­ă nu sâ distrugă, că punctul de mânecare în așezarea temeinică a României­ mari, nu poate fi altul decât postulatele adunării de unire de la Alba-Iulia din 1 Dec. 1918. ­­i: IFIMERIOS Lampa viitor­ului Un englez, Mister Bíwn Cleary din Londra a inventat o lm­pa care râs­fentește lumina ca unei una de până acum, astfel că numai sfântul soare o poate intre, e­­a se și zice cu drept cuvânt ,lampa viitorului". Inventatorul ei a conceput ideea înainte cu not­ă ani când a obținut prin amestecul de epresiu­ni eseu de paraz­­iâ un gaz de-o s­­extraordinara claritate. De-atunci problema aceasta nu i-a dat pace și după neîntrerupte experimente făcute în toate părțile lum­i, unde l-a aruncat viața sa plină de aven­­­turi, M ster Oleary a ajuns în sfârșit să des­copere secretar, dă nu credeți ca se bucură deplin. S’ar fi bucurat dacă norocul acesta ’ i-ar fi fursa când era mai târz­i »șa s’a­ exprimat ei către un ziarist. Edv­ing Uosry e acum de 64 ani. In tinerețea sa a fost pe toate. A lucrat îa mulți ani ca inginer la căile ferate sud-africane, a condus teatre, a­­ organizat circuri și­ a cutreierat toată Afri­ca și America de sud pa o menajerie. In timpul­­ războiului a fost corespondent de pe front al­­ ziarului „Dauy Expres“. Lampa cea nouă promite să răstoarne din temelii toate metodele luminatului ș­i încălzitului de pană acum. Ea răspândește o lumină de 3@@ luminări și poate fi Intre­­­buințat­i aproape pentru toate scopurile da î luminat și incalzit. Campania britanică de petrol si a luat asupra­ și construirea a­­mipi­­lor; aceștia vor fi fabricate in marse mari­­ și puse pe armă în vânzare, aIRISTARC & COMP. UN LS­U EXEMPLARUL Făuritorii Unirei ! In micile hăfțseli politia âe pn sâ, lori­­ te câte ori s’ă ivi pri­tjul, nu pori zhr?, cari să cont sti rolul ca­­­vărșitor al par­talului national in pre igătirea și daă a­șina mirelui act al I«rird, comflit t t­ adimarin și pri­­ R zo ud­a dela A­ba­lalta. Bi om Irezut chiar tidicănduse impotriva­­ frunt­elor norttdtiiai­n țloral, cati­­„sa svut îndrăzneala“ să și revendice contribuția lor p­­trtinsă la unul­­ dintre cele mai mari acte din Istoria­­­­ popor­ului nostru. Adevărul istoriă nu va putea fi ,tikiad ti contestat, cu atât mai puț­i­nde­arin acele, cari nu cu cunoscut ținuta națo­ria a acestui partid, nici­­ mersul evenimentel­or premergătoare moreiul­ari ai Unire!. Du­m este ad­vărat ca poporul ro­mân sc ne patitundf­ni a plămădit , sufletul lat piranți impontrei marelui [ideal nu e mai p țin adevărat insă j că partidul națioial a avut greaua săr­ind de a l înfăptui In timpuri și tn etnamstame­­ tăt de greh, încât încercarea unora — puțini desigur — de a-i contesta acest merit, pare cu atât mai puțin patriotică cu cât este­­ mai inutilă. Va trebui să se știe ode ti pent­a­­ totdeauna că la adunarea de la Alba­­llulia au participa­t 120 mii de români din toate colțunile Transilvaniei. N’a fost lider sau comună din tot cu­prinsul acestei provincii, care să nu aibă reprezentanții lor autorizați, de a­­ purta cuvântul unui popor la marea­­ întrunire, care tnrma să înfăptuiască unirea reală și definitivă. Va trebui să se știe, că acest popor insufățit de manie ideal a plecat din cele mai îndepărtate colfuri ale pro­vinciei turburată de vântul revoluției­­ și împănată ca armata și autoritatue­a­ vu­hii stăpâniri, cari priveau ca. osti­­m­-direa­mponaia românească. I Acesta este marele merit al part­­­i­dului național, de a fi știut să orga­­­nizeze la timpul pornvit, dar în mm­­anjurari extrem de neprielnice, o ma­nifestație a unui întreg popor, al cărui cuvăr n nu mai poate fi nesocotit. Fi uriașii ardele­ni sunt aceia, cari au condus a­dunarea, reuș­nd să înde­plinească unirea sub amenințarea su­­ră­jă­tori lor. Fără să se micșoreze deci rotar­ea lonalte d­emnnU, tari au contri­buit la Infăptuirea acestui ideal, fruntașii arde­ni — condi­citori și organi­zatorii Atanar­i de la A­bu-IaUa sunt or­i­re el dintâi factori ci ur.trri TrahsVvanidl ca pot a Ja­mă. Rezoluția Adunărei Naționale din Alba-Iulia re­lativă la unirea Transilvaniei cu Româ­nia, din (18 Noemvrie) 1 Decemvrie 1918 I. Adunarea hs­­püstă a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin re­prezentanță lor îndreptățiți la Alb­a Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Dec) 1918, decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor lo­cuite de dânșii cu România. Adu­narea Națională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al națiunei române la întreg Banatul cuprins între râu­rii« Mura?, Tisa și Dunăre. II. Adunarea Națională rezervă te­ritoriilor sus indicate autonomie pro­vizorie fâ­nă la întrunirea Constituan­­tei aleasă pe baza votului universal. III. In legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Na­­ț­­onală proclamă următoarele: 1. Deplini libertate națională ren­tau toate popoarele conlocuitoare Fie­­care popor aș va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din caiul său și fiecare po­por va primi drept de reprezentare in Corpurile legiuitoare și la guver­narea țării în proporție cu numărul indivizilor ca l alcătuise. 2 Egali îndreptățire și deplină li­bertate autonomă confesională pen­tru toate confesiunile de Stat. 3 înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democrația pe toate te­renurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proporțional, pentru ambele sexe la vâ­stă de 21 de ani, la reprezen­tarea în comune, județe ori Parla­ment. 4. Dis S vârs­tă libertate de presă, ssodare și intrunire, lista propa­gândă a tuturor gândirilor omenești. 5. Reforma sa,sri radicală. Sa va face conscrierea tuturor proprietăților, la special a proprietăților mari­ In baza acestei conscrieri, desființând fideicomisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifun­diile, i se va face posbil țăranului, să și prefeze o proprietate (arător, pășune, pictare) cel puțin atât cât să o poată munci el și familia lui. Princi­piul conducător al acestei politici sp­­rire a­pa de a purta promovsria ni­velării sociale, pe de altă parte po­­­tențarea producțiunii. 6. Muncitorimii industriala i se asigu­ă aceleași drepturi și svantagii, cam sunt legiferate în oars mai avan­s sata Stata industriala din Apus. IV. Adunarea Națională dă expree­­strane dorinței sale, ca congresul de pasa si înfăptuiască comuniunea na­țiunilor liberi în așa chip, ca drep­­[tatea și libertatea să fia asigurate »pentru tocti națiunile mari și mici deopotrivă, iar în viitor să se elim­i­­neze războiul ca mijloc pentru regu­lara raporturilor internaț­onale. V. Românii adormți în această Adunare Națională salută pe frații lor ,din Bucovina, scăpați din jugul mo­­narh­ei austro­ungari și uniți cu țara­­­ marii România-VI. Adunarea Națională salută cu­­ iubire și entuziasm liberarea națiuni­­[nilor subj­igate până azi în monarhia­­ austro-ungară a cura­t națiunile: ceho­­] slovaci, austro-germani, jugoslavi, [polonă și ruteană și hotărăște ca a­­cest salut al său să se aducă la cu­noștința tuturor acelor națiuni. Vii. Adunarea Națională ca sme­renie sa închină înaintea memoriei­­ acelor bravi Români, iari în aceat r­izboi și-au versat singura pentru înfăptuirea­­ dralului nostru, mmin­d pentru libertatea și unitatea națiunii române. VIII. Adunarea Națîonală de rx­­presiune mulțumirea­șt a­dmirațiuniei­­ sala tuturor Puterilor aliate, cari prin­­ strălucitele lupte purtate la cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe de­cenii pentru război, au scă­pat civilizațiunea din ghiarele bar­bariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Tran­silvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște insti­tuirea unui mare Sfat Nomazi Ro­mân, care va avea toată indrapticirea și reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni sau­ de toata dispozi­­țiunile, pe cari le va­ afla nece are un interes al națiunii Bunurile luate de foștii inamici înființarea unui serviciu și a biutgurilor speciale care se vor ocupa cu aducerea în țară a Bunurilor ridicate de foștii inamici Pe lângă comisariatul general al co­­misiunei pentru executarea tratatelor de pace, s-a înființat un s­ervici­u de recu­­­perări și restituțiuni. Acest serviciu lucrează sub condu­cerea comisarului general al comisiunei , pentru executarea tratatelor de pace și­ este compus din reprezentanți ai mi­­­nisterelor de industrie și comerț, răz­­­boi și comunicații, din delegați ai ser­viciului statistic, despăgubiri, un chi­mist și alți specialiști. Noul serviciu va întocmi lucrările pentru efectuarea recuperărilor și resti­­tuțiunilor din fostele țări inamice, re­văzând, completând și întocmind din nou lucrările necesare, după toate da­tele de identificare cerute de lucrări similare. Lucrările vor fi întocmite pentru fie­care țară fostă inamică, pe categorii și specii de recuperări și restituțiuni. In acest scop va lua toate măsurile: pentru aducerea în țară a tot ce se va­­ recupera și restitui. Prin serviciul executării, întregul ma­­­terial de acte și documente rămase de la inamic în timpul ocupației, ori­unde s’ar găsi, la autorități sau parti­culari, va fi pus la dispoziția acestui [ [serviciu. Toate dosarele comisiilor de despă­gubiri din direcțiunea despăgubirilor din ministerul de finanțe, precum și dosa­rele și fișele deja întocmite la Paris de delegația noastră vor fi puse la dispo­ziția acestui serviciu. Toate autoritățile sau instituțiunile particulare, cari posedă acte și docu­mente emanate de la ocupanți, se vor preda neîntârziat serviciului de recupe­rări și restituțiuni din București, fie la cerere, fie direct. Lucrările întocmite în țară de acest serviciu vor fi trimise prin curier spe­cial direct bi­rourilor române de răs­cumpărare și restituțiuni anume în­ființate până acum sau cari se vor mai înființat încă. In țările foste inamice și anume: la Weisbaden pentru Germania, la Viena pentru Austria, la Budapesta pentru Ungaria, la Sofia pentru Bulgaria și­­ la Constantinopol pentru­ Turcia, s’au înființat câte un biurou de recuperări și restituțiu­i, după modelul celorlalte State aliate. Asemenea biurouri sau delegațuni se vor putea forma la nevoe și în alte centre din țările foste inamice. Biurourile acestea vor fi în continuă legătură cu serviciile interaliate din ță­rile foste inamice și lucrările întocmite ab­ serviciul din București vor fi tri­­s­­­mise direct biurourilor respective. Acest serviciu comunică direct cu­­ toate autoritățile și cu particularii și­­ va fi în strânsă legătură cu direcțiunea­­ despăgubirilor din ministerul de fi­n­­­anțe.­­ Pentru luarea și aducerea în țară a mașinelor, animalelor și obiectelor re­cuperate sau restituite se înființează ■un serviciu de executare care va di­spune pentru executarea lor în condi­­­­țiuni bune. Propunerile de aranjamente sau de înlocuirea obiectelor și animalelor, fă­cute biurourilor vor fi aduse la cuno­ștința serviciului din București care va f­iu­tari, prin ministerul de externe,­ în urma avizului unei comisii de experți] speciali, ! Asm] III. # Numărul 270 TREI ANI DE LA UNIRE Neclintită a rămas ro­ina poporului care la 1 Decemvrie 1918 a procla­mat la Alba Iulia unirea cu patria­­mi­a?, cum neclintită va rămânea în cursul veacur­lor viitoare. Realizarea idealului nostru politic, al unirii tu­turor românilor într’un singur Stat naț­onal, am candid rat-o și o simțim ca începutul epopei da mărire a po­porului nostru, ca o condiție absolut necesară pentru ca mamei românesc să-și posta scrie adevărata sa psgioă da istorie în cartea popoarelor lumii. Dușmanii sau prietenii cari vor crede că s’ar putea slăbi o voință cu ridicni cufundata în veacurile tre­cute, pentru a putea da suboreie mă­reț de azi, n’au simțit nici­odată po­runca suflatului și a conștiinței celei adevărate a neamului românesc. Și dacă s’ar afli un singur român este să regrete unirea, el nu se va putea odihni nici­odată în mormântul său de mustrările celor ce au răposat luptând pentru realizarea idealului nostru. Cine sunt acei nenorociți, acei mici de suflat, care din luptele spre mai bine pe care suntem datori să le pur­tăm, pot binui ci a slăbit la popo­rul din Ardeal dragostea pentru țara noastră întregită? Ns- am intrat în cadrele României­ mari cu întreg su­fletul nostru, dar am intrat ca un popor luptător care știm că nu putem ă ne dim cd hași până când nu vom pune baza puternice, de drep­tate și de moralitate, Statului nostru. Noi ne dăm seama că urgia trecutu­lui viforos a făcut ca vieața publică și de Stat a vechiului Regi­t să aibă păcate de care nu neamul românesc a răspunzător, și când luptăm împo­­ttriva răului, avem convingerea că nu sjfițem decât să ne împlinim datoria. I Luptăm pentru o nouă Constituție, ?pentru un nou sistem administrativ, nu d srădieim de ce e bun, ci mă planteze metodele sănătoase pretutin­­denea, luptăm pentru înstăpânirea principiilor de mo­n­itate publică. De „regionalismul", de „sansta­­tismul* nostru nu se sperie nici un român de bună credință, pemtru sâ știe că lupta noastră nu i­de­at ma­nifestarea voinței nu»uu­ui nostm în­tregit da a și î­itâfi țara și de a în­­tctăr­țui un regim care să ne poată ferici între granițele acestei țări. De aceea, la tra snl după unire, ar trebui să nu se mai poată ridica un singur ska care să conteste voința noastră da o desăvârșită con­solidare a unirii, fără ca el să nu fie ex­tis oprobriului public. Voința sutelor da mii de la Alba- Iulia din 1 Dec. 1918 e voința mi­lioanelor de azi și d­e viitor, în fru­moasa țară românească de dincoace da Carpați. PÎIHERI LA PUNCT Guvernul a admis suspendarea stării de asediu și a cenzurii, propusă de part. țărănesc. Și dl Groza care spera să obție de la guvern... ratificarea tentativei d sale de a institui cenzura presei în Ardeal! Hotărât lucru: dl Groza e grozav de ghinionist. * Oficiosul guvernului numește pe dl l Nistor, în urma telegramei trimisă dlui Brătianu, Cameleon, spunând că face echilibristică politică. Dar dnii Argetoianu și Garoflid, cari au fost conservatori filipescani și apoi marghilomaniști, iar acum averescani, ce sunt ?

Next