Patria, decembrie 1921 (Anul 3, nr. 270-295)

1921-12-01 / nr. 270

Olaj # vice 192 ALBA-IULIA 8upt trei ani de zile da finda sora, notu Bistoria delsA'b'. I«Ia s’an vân lturat fel de fel de păreri La dragostea pe care o poartă Ardelenii mărețului lor est. »"a încercat o micșorare a lui, di antre unele gercuri politice din vechiul Regat. Desgur, că un act istoric nu poate fi judecat prin concepția sau interesele politice ale unui partid și de aceea tentativa politicismetă, de a-l coborî importanța istorică, n'a putut rinși. Adevăr»t» judecată a zilei de 1 Decemvrie 1918, nu o vom da noi, autorii sau spectatorii din aceea zi, ci viitorimea, când patimile politice vor fi stinse și când rezoluția de Unire, va putea fi judecată oslm și cu nepritenire. Dar pini când istoria își va da verdictul ei definitiv, este un act de micime sufletească și de lipsă de educațîe politică științifică, și încerci a acredita alte pireci despre ziua de 1 Decemvrie, decât scale, pe cara fi se impune buna rațiuni. Fiecara dintre noi poate să fe un judecător nepliienitor al actelor istorio, pa care le-a vizat cu ochii, dacă poate si se debaraseze de partea sub activă și dacă posta să prevesscă evenimentele trăite, sub perspectivă istorică Privind astfel actul de’a Alles-Tules, așa cum i-ar privi un istori în viitor, — și să presupunem, pentru a înțelege și mai clar, un istoric strein, actul acesta cresc zi poporului român un joc dinstinct în istoria imiveran’ă Cioi nu este vorba numai de valoarea lui nsțonală netăgăduită , ci este vorba și de importanța lui intenațonală, dn punctul de vedere și nouei ordin» d-! disor,ereată sub presiunea maselor populare. Prin acrul de a Alba-Iulia, Ardealul a făcut ca poporul român dfi pretutindeni, ca neamul românesc întreg să participe la tansformarea mondială a organismului de Stat și astfel Ardealul a solas tuturor celorlalte provincii românești, servicii de civiliza18 și progres, adaotinu-le la pas cu merivil popoarelor. La Alba-Iulia neamul românesc de premundeni, prin reprezentanța Ardealului, a dat examen la fila istoriei europene, de capacitatea lui de a se pune, la nevoe, în rând cu celelalte popoare, de a ține p*sau evoluția posivită și de a transforma structura politică de Stat. In aceasta credem că și valoarea eternă a actului, au numai pentru Ardeal, și eine obrescă Albi-Iulii demagi ga unul politic al neamului. Sunt acte mari politice in istoria noastră, ca proclamarea Regatului, însi sunt acte ala oficialii nor, acte diplomatice de esbinet, în fața drord și mai mari apar actele fionte de mase, ca proclamția dela IsLz din 1848, ca adunaree de la Bloj de pe Câmpia Libertătei și ca mâwna revoluționară d la aceeași dată dn Modova a lui Mihail Kigilnicesnu, cu care sa înrudește soiul din 1 Decemvrie 1918. Câte și patru constitue un capitol seperat în istoria Bottanilor, opt duî istorisi scrise de masele populara, în afară și contra ordinai oficiale, când poporul româi, dintr’un instinct politic superior a forțat mersul istoriei, dărfrind, In mod revoluționar, starea veche dej jusruit, croind o stare nouă de drept, j Intre cela patu acta istorica exstă o legătură și o continuitate, prin care eel adăverește vitalitatea poliției a raseif noaste, puterea ei da împotrivire, dar revoluțonista a ordnat arborare și ai nu prețui noist spirit revoluționar,* <n sens istoric și sociologic, ai poporului neutru, înseamnă să-i nesoco ■ îește cei n.^. esențială trăsătură a psihologei lui politice. Abvlulia, cere a sfirâmat o ordine de drept, pentru că íusaie fâcută fără consimțământul și consultul poporului român, ne învață că ori de câte ori peste organismul nostru național, se crează o stare de lucruri politice, în afară de voința maselor, ele, uisele populare, t " să reacționeze și să aducă neamul, la pas cu evoluția mondială, ca și la 1848. Nu nu putem aminti, la fiecare comimorare, despre Alpa-lulia, decât ca de-o garanție politică și pentru viitor, — nu numai ca de un act istoria al nreatuui — garanția rezistenței și creației de valori politca, a maselor populare românști. R*du Dragma. Dispensele de armată — Cui se acordă — Ministerul de rzboi a dat Consiliilor da repratiste formeie după cui Se vor da dispensele-Nu sa acord* dispensă unui tânir «tusei < â d sre un singur frate mai mare de 18 a ni «au tiț fati armstem dacă sunt mai mari de 18 »ni; Tânjiu’, oaie, pe iamra in frastț? mai bine de 18 ani, mai are alti frați mai mici, sub 18 ani, are dreptul la dispensă, deca?eoa trebue d*tofanno? tutorale natura* și legal, iar nu si Se nevoii a fi îngrijit da un tutore strein, va avfi ?n vedere și pris-aripfi anile nrt 97 din trgi?la msntul legii de recrutări, când orfanii rămași apasă ar fi pirori marutima cari nu mai au nevoe de ajutorul sisteloi lor, s’ar di precis că toți orfanii sunt avuți, sau sunt funcționari mu servitori, in care caz averea sau profesiunea tutuor producă un venit suficient prntu întreținerea lor. Dacă tânărul ar du ia ea a două surori miritiste si mai are frați mai mici de 18 ani, are dreptul la dispensă, deoarece au sa poate impune e ss susțiie? la ligHjea*aă di Qihm, Frontiera româno-iugoalava Agențiile telegrafice au adus zilele trecute dileme știri prin cari aratau ca o comisiune mxtd, rumâno-iugoslava ar traiona un eventual StrDmo de comune între cele doua State. S'au aratat chiar numele unor Oiate importante, Orașe a Căror soartă după menționatele știri, ar depinde de lucrările acestei comisiuni mixte. Om date s pe ca.î le deținem din sursă perfect autorizată putem arăta ca făptul prezintat sub această forma este exagerat. Nu este vorba în realitate decât de o eventualitate, și încă și aceia nesigură, a unui schimb de mici comune, cari se află situate în îmediata vecinatate a frontierei celor două State. Până când tratativele nu vor fi luat un curs precis, nimeni nu poate prevedea dacă această încercare va fi sau nu vra urs rezultat. înr@sala partidelor politice Postulatele rezoluțîunii de unire însă nu-s realizat. Când acum trei ani Românii de dincoace de Carpați au dat cea mai strălucită dovadă că și-au înțeles deplin datoria către ei înșiși, ca popor, către neamul întreg, proclamând unirea politică cu patria mamă, în aceeași vreme, prin postulatele resoluțiunii de unire ei au arătat că sunt maturi politicește pentru a-și aduce partea lor în clădirea unitară a noului nostru Stat. Principiile fundamentale ale nouăi Constituțiuni românești au fost hotărâte la 1 [Decemvrie 1918 la Alba-Iulia, și suntem pe deplin convinși că dacă aceste [principii ar fi fost realizate de la început, azi România mare ar fi așezată pe baze solide de drept, și am fi avut toate posibilitățile de consolidare a noului nostru Stat. j Greșala partidelor politice din vechiul Regat a fost că, în loc să ne dea sprijinul să înfăptuim acest program dela întâia adunare constituantă, în loc să se grăbească a elabora noua Constituție a țării, au inzuit la un singur lucru: la supremația lor politică și în noile teritorii românești. Nu interesul general al tuturor, care pretindea imediata realizare a principiilor de la Alba-Iulia, — a fost metodul luptelor politice a partidelor din vechiul Regat, — ci, după vechiul obiceiu, interesul del partid. In fața acestor tendințe nenorocite partidul național, care aducea în cadrele României mari programul democratic și național de la Alba-Iulia ca voința supremă a Românilor de dincoace de Carpați, nu a putut face altceva decât să apere acest program, știind bine că el trebue să fie realizat tocmai în vederea clădirii temeinice a noului nostru Stat. Dacă în loc de propagande politice de partid, în loc de încercări de unificare neserioase și forțate, în loc de vânare după partizani politici pentru acapararea puterii politice, s’ar fi realizat până azi postulatele de la Alba-Iulia, suntem adânc convinși că asta ar fi azi țara noastră, și cu totul alta aprecierea de care ne bucurăm in străinătate. După încercări zadarnice și nespus de păgubitoare de doi ani, se va vedea, când în sfârșit partidele politice se vor hotărî să uilâămsă nu sâ distrugă, că punctul de mânecare în așezarea temeinică a României mari, nu poate fi altul decât postulatele adunării de unire de la Alba-Iulia din 1 Dec. 1918. i: IFIMERIOS Lampa viitorului Un englez, Mister Bíwn Cleary din Londra a inventat o lmpa care râsfentește lumina ca unei una de până acum, astfel că numai sfântul soare o poate intre, ea se și zice cu drept cuvânt ,lampa viitorului". Inventatorul ei a conceput ideea înainte cu notă ani când a obținut prin amestecul de epresiuni eseu de paraziâ un gaz de-o sextraordinara claritate. De-atunci problema aceasta nu i-a dat pace și după neîntrerupte experimente făcute în toate părțile lumi, unde l-a aruncat viața sa plină de aventuri, M ster Oleary a ajuns în sfârșit să descopere secretar, dă nu credeți ca se bucură deplin. S’ar fi bucurat dacă norocul acesta ’ i-ar fi fursa când era mai târzi »șa s’a exprimat ei către un ziarist. Edving Uosry e acum de 64 ani. In tinerețea sa a fost pe toate. A lucrat îa mulți ani ca inginer la căile ferate sud-africane, a condus teatre, a organizat circuri și a cutreierat toată Africa și America de sud pa o menajerie. In timpul războiului a fost corespondent de pe front al ziarului „Dauy Expres“. Lampa cea nouă promite să răstoarne din temelii toate metodele luminatului și încălzitului de pană acum. Ea răspândește o lumină de 3@@ luminări și poate fi Intrebuințati aproape pentru toate scopurile da î luminat și incalzit. Campania britanică de petrol si a luat asupra și construirea amipilor; aceștia vor fi fabricate in marse mari și puse pe armă în vânzare, aIRISTARC & COMP. UN LSU EXEMPLARUL Făuritorii Unirei ! In micile hăfțseli politia âe pn sâ, lori te câte ori s’ă ivi pritjul, nu pori zhr?, cari să cont sti rolul cavărșitor al partalului national in pre igătirea și daă așina mirelui act al I«rird, comflit t t adimarin și pri R zo uda dela Abalalta. Bi om Irezut chiar tidicănduse impotriva fruntelor norttdtiiain țloral, cati„sa svut îndrăzneala“ să și revendice contribuția lor ptrtinsă la unul dintre cele mai mari acte din Istoria poporului nostru. Adevărul istoriă nu va putea fi ,tikiad ti contestat, cu atât mai puțindearin acele, cari nu cu cunoscut ținuta națoria a acestui partid, nici mersul evenimentelor premergătoare moreiulari ai Unire!. Dum este advărat ca poporul român sc ne patitundfni a plămădit , sufletul lat piranți impontrei marelui [ideal nu e mai p țin adevărat insă j că partidul națioial a avut greaua sărind de a l înfăptui In timpuri și tn etnamstame tăt de greh, încât încercarea unora — puțini desigur — de a-i contesta acest merit, pare cu atât mai puțin patriotică cu cât este mai inutilă. Va trebui să se știe ode ti penta totdeauna că la adunarea de la Alballulia au participat 120 mii de români din toate colțunile Transilvaniei. N’a fost lider sau comună din tot cuprinsul acestei provincii, care să nu aibă reprezentanții lor autorizați, de a purta cuvântul unui popor la marea întrunire, care tnrma să înfăptuiască unirea reală și definitivă. Va trebui să se știe, că acest popor insufățit de manie ideal a plecat din cele mai îndepărtate colfuri ale provinciei turburată de vântul revoluției și împănată ca armata și autoritatuea vuhii stăpâniri, cari priveau ca. ostim-direamponaia românească. I Acesta este marele merit al partidului național, de a fi știut să organizeze la timpul pornvit, dar în mmanjurari extrem de neprielnice, o manifestație a unui întreg popor, al cărui cuvăr n nu mai poate fi nesocotit. Fi uriașii ardeleni sunt aceia, cari au condus adunarea, reușnd să îndeplinească unirea sub amenințarea surăjători lor. Fără să se micșoreze deci rotarea lonalte demnnU, tari au contribuit la Infăptuirea acestui ideal, fruntașii ardeni — condicitori și organizatorii Atanari de la Abu-IaUa sunt orire el dintâi factori ci ur.trri TrahsVvanidl ca pot a Jamă. Rezoluția Adunărei Naționale din Alba-Iulia relativă la unirea Transilvaniei cu România, din (18 Noemvrie) 1 Decemvrie 1918 I. Adunarea hspüstă a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanță lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Dec) 1918, decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al națiunei române la întreg Banatul cuprins între râurii« Mura?, Tisa și Dunăre. II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie fână la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal. III. In legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națonală proclamă următoarele: 1. Deplini libertate națională rentau toate popoarele conlocuitoare Fiecare popor aș va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din caiul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare in Corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ca l alcătuise. 2 Egali îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile de Stat. 3 înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democrația pe toate terenurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proporțional, pentru ambele sexe la vâstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, județe ori Parlament. 4. Dis S vârstă libertate de presă, ssodare și intrunire, lista propagândă a tuturor gândirilor omenești. 5. Reforma sa,sri radicală. Sa va face conscrierea tuturor proprietăților, la special a proprietăților mari In baza acestei conscrieri, desființând fideicomisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posbil țăranului, să și prefeze o proprietate (arător, pășune, pictare) cel puțin atât cât să o poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici sprire apa de a purta promovsria nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producțiunii. 6. Muncitorimii industriala i se asiguă aceleași drepturi și svantagii, cam sunt legiferate în oars mai avans sata Stata industriala din Apus. IV. Adunarea Națională dă expreestrane dorinței sale, ca congresul de pasa si înfăptuiască comuniunea națiunilor liberi în așa chip, ca drep[tatea și libertatea să fia asigurate »pentru tocti națiunile mari și mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru regulara raporturilor internațonale. V. Românii adormți în această Adunare Națională salută pe frații lor ,din Bucovina, scăpați din jugul monarhei austroungari și uniți cu țara marii România-VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiuni[nilor subjigate până azi în monarhia austro-ungară a curat națiunile: ceho] slovaci, austro-germani, jugoslavi, [polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni. Vii. Adunarea Națională ca smerenie sa închină înaintea memoriei acelor bravi Români, iari în aceat rizboi și-au versat singura pentru înfăptuirea dralului nostru, mmind pentru libertatea și unitatea națiunii române. VIII. Adunarea Națîonală de rxpresiune mulțumireașt admirațiuniei sala tuturor Puterilor aliate, cari prin strălucitele lupte purtate la cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război, au scăpat civilizațiunea din ghiarele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui mare Sfat Nomazi Român, care va avea toată indrapticirea și reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni sau de toata dispozițiunile, pe cari le va afla nece are un interes al națiunii Bunurile luate de foștii inamici înființarea unui serviciu și a biutgurilor speciale care se vor ocupa cu aducerea în țară a Bunurilor ridicate de foștii inamici Pe lângă comisariatul general al comisiunei pentru executarea tratatelor de pace, s-a înființat un serviciu de recuperări și restituțiuni. Acest serviciu lucrează sub conducerea comisarului general al comisiunei , pentru executarea tratatelor de pace și este compus din reprezentanți ai ministerelor de industrie și comerț, război și comunicații, din delegați ai serviciului statistic, despăgubiri, un chimist și alți specialiști. Noul serviciu va întocmi lucrările pentru efectuarea recuperărilor și restituțiunilor din fostele țări inamice, revăzând, completând și întocmind din nou lucrările necesare, după toate datele de identificare cerute de lucrări similare. Lucrările vor fi întocmite pentru fiecare țară fostă inamică, pe categorii și specii de recuperări și restituțiuni. In acest scop va lua toate măsurile: pentru aducerea în țară a tot ce se va recupera și restitui. Prin serviciul executării, întregul material de acte și documente rămase de la inamic în timpul ocupației, oriunde s’ar găsi, la autorități sau particulari, va fi pus la dispoziția acestui [ [serviciu. Toate dosarele comisiilor de despăgubiri din direcțiunea despăgubirilor din ministerul de finanțe, precum și dosarele și fișele deja întocmite la Paris de delegația noastră vor fi puse la dispoziția acestui serviciu. Toate autoritățile sau instituțiunile particulare, cari posedă acte și documente emanate de la ocupanți, se vor preda neîntârziat serviciului de recuperări și restituțiuni din București, fie la cerere, fie direct. Lucrările întocmite în țară de acest serviciu vor fi trimise prin curier special direct birourilor române de răscumpărare și restituțiuni anume înființate până acum sau cari se vor mai înființat încă. In țările foste inamice și anume: la Weisbaden pentru Germania, la Viena pentru Austria, la Budapesta pentru Ungaria, la Sofia pentru Bulgaria și la Constantinopol pentru Turcia, s’au înființat câte un biurou de recuperări și restituțiui, după modelul celorlalte State aliate. Asemenea biurouri sau delegațuni se vor putea forma la nevoe și în alte centre din țările foste inamice. Biurourile acestea vor fi în continuă legătură cu serviciile interaliate din țările foste inamice și lucrările întocmite ab serviciul din București vor fi trismise direct biurourilor respective. Acest serviciu comunică direct cu toate autoritățile și cu particularii și va fi în strânsă legătură cu direcțiunea despăgubirilor din ministerul de finanțe. Pentru luarea și aducerea în țară a mașinelor, animalelor și obiectelor recuperate sau restituite se înființează ■un serviciu de executare care va dispune pentru executarea lor în condițiuni bune. Propunerile de aranjamente sau de înlocuirea obiectelor și animalelor, făcute biurourilor vor fi aduse la cunoștința serviciului din București care va fiutari, prin ministerul de externe, în urma avizului unei comisii de experți] speciali, ! Asm] III. # Numărul 270 TREI ANI DE LA UNIRE Neclintită a rămas roina poporului care la 1 Decemvrie 1918 a proclamat la Alba Iulia unirea cu patriamia?, cum neclintită va rămânea în cursul veacurlor viitoare. Realizarea idealului nostru politic, al unirii tuturor românilor într’un singur Stat națonal, am candid rat-o și o simțim ca începutul epopei da mărire a poporului nostru, ca o condiție absolut necesară pentru ca mamei românesc să-și posta scrie adevărata sa psgioă da istorie în cartea popoarelor lumii. Dușmanii sau prietenii cari vor crede că s’ar putea slăbi o voință cu ridicni cufundata în veacurile trecute, pentru a putea da suboreie măreț de azi, n’au simțit niciodată porunca suflatului și a conștiinței celei adevărate a neamului românesc. Și dacă s’ar afli un singur român este să regrete unirea, el nu se va putea odihni niciodată în mormântul său de mustrările celor ce au răposat luptând pentru realizarea idealului nostru. Cine sunt acei nenorociți, acei mici de suflat, care din luptele spre mai bine pe care suntem datori să le purtăm, pot binui ci a slăbit la poporul din Ardeal dragostea pentru țara noastră întregită? Ns- am intrat în cadrele României mari cu întreg sufletul nostru, dar am intrat ca un popor luptător care știm că nu putem ă ne dim cd hași până când nu vom pune baza puternice, de dreptate și de moralitate, Statului nostru. Noi ne dăm seama că urgia trecutului viforos a făcut ca vieața publică și de Stat a vechiului Regit să aibă păcate de care nu neamul românesc a răspunzător, și când luptăm împottriva răului, avem convingerea că nu sjfițem decât să ne împlinim datoria. I Luptăm pentru o nouă Constituție, ?pentru un nou sistem administrativ, nu d srădieim de ce e bun, ci mă planteze metodele sănătoase pretutindenea, luptăm pentru înstăpânirea principiilor de monitate publică. De „regionalismul", de „sanstatismul* nostru nu se sperie nici un român de bună credință, pemtru sâ știe că lupta noastră nu ideat manifestarea voinței nu»uuui nostm întregit da a și îitâfi țara și de a întctărțui un regim care să ne poată ferici între granițele acestei țări. De aceea, la tra snl după unire, ar trebui să nu se mai poată ridica un singur ska care să conteste voința noastră da o desăvârșită consolidare a unirii, fără ca el să nu fie extis oprobriului public. Voința sutelor da mii de la Alba- Iulia din 1 Dec. 1918 e voința milioanelor de azi și de viitor, în frumoasa țară românească de dincoace da Carpați. PÎIHERI LA PUNCT Guvernul a admis suspendarea stării de asediu și a cenzurii, propusă de part. țărănesc. Și dl Groza care spera să obție de la guvern... ratificarea tentativei d sale de a institui cenzura presei în Ardeal! Hotărât lucru: dl Groza e grozav de ghinionist. * Oficiosul guvernului numește pe dl l Nistor, în urma telegramei trimisă dlui Brătianu, Cameleon, spunând că face echilibristică politică. Dar dnii Argetoianu și Garoflid, cari au fost conservatori filipescani și apoi marghilomaniști, iar acum averescani, ce sunt ?