Patria, decembrie 1921 (Anul 3, nr. 270-295)

1921-12-04 / nr. 273

4 Decemvrie lifi Unificarea bisericei . Declarațiile I. P. S. S. Mitropolitului Nicolae Bălan întrebat de un redactor al ziarului „Universul“ asupra unificărei bisericei, I. P. S. S. Mitropolitul N. Bălan a declarat că viitoarea organizație a bisericei va cuprinde principiile democratice, ale statutului șagunian. Asupra celor ce se vor menține în biserica din Ardeal, I. P. S. S. a spus următoarele: Pe viitor menținem sinodul episcoppesc și congresul mitropolitan cu atribuții reduse și subordonate forurilor centrale. Am luat toate atribuțiile de jurisdicție sinodului nostru, lăsându-l ca o] adunare [ episcopească, unde chiriarhiij mitropolitani se consultă asupra nevoiilor lor. Am stăruit asupra acestui fapt, întrucât biserica din Ardeal se găsește j între celelalte confesiuni ce au organizația lor și socotim că nu este bine] să o lipsim, în astfel de împrejurări, de organizația ce o posedă și cu care a trăit îndelungat și cu folos pentru] neam. N’am cerut să ni se dea ceva nou, ci să se mențină, în formă redusă , ceea ce am avut. Am ajuns și asupra acestei chestiuni, la soluții, care sper că vor duce la bun sfârșit de unificare. Ca organe centrale vor exista: Sf. Sinod din care fac parte toți ierarhii bisericii și care va fi centrul untății spirituale’în întreaga biserică; congresul general bisericesc ca supremul for legiuitor, consiliului central ca autoritate superioară administrativă și conshtoriul superior bisericesc ca for judecătoresc. CULTURALE ■ POLITICE « ECONOMICE Neagroe Basarab — Două Conferință — Vineri , ora 6 p. m. A avut loc în sala a IV-a s Uffiiversității comamorara» voivodului Neagoe Basarab. Dnii profesorii universitari Alexandra Lapedatu și Sexil Piștriu au ținut «vre-o conferența concentrantă, la un ■înalt nivel literar, tratând cel dintâi parisa istoriei din domnia lui Neagoa, iar cel de al doilea stSjuind asupra operei literare a Voivodului muntean. Dl Aux. Lapidatu și-a încăput confera cta prin narut« origina și îmrri jarturile întră cari Neagoa a ajuns in scaunul Munteniei, casjuonii Craiova șiUot rudeniile sale. In nouă ani și limitata cât a ținut domnia sa, ei, — deși împrejurările erau dera ceia mai grela în urma amnințârii tot mai mici a puterii semilunii — prin înalta sa înțelepciune a știut să păstreza liniștea internă și externă, lucrând în deaursul întrgei sale domnii pentru consolidarea țării și î frumustarea ei cu opera de artă, intre cara Biserica dela Curtea de Argeș a rămas un capo d’operă a artei bizantine. Sfințirea acestei b'serici s’a făcut cu un gest necunoscut decât la curtea împăraților bizantini de pa vremuri. In viața sa privată a avut de înfiorat multa nenorociri , a petrecut la mormânt pe mama sa și trei copii, iar după moartea lui familia lui a avut asemenea o sosiră tragici. Legenda l-a dezbrăcat ca timpul de tot ca a avut comun la sub cinni pu iii domnitori, și a rămas numai blândul, credinciosul Domnitor, căruia a lisat mănatirea de la Argeș. Dl S xtU Pisania a auziit asupra operei literare a lui Nsigea Basarab, asupra rupuni telor .Sfaturi către Susaia Teodosîki*. Dan a arătat, că i se contestă pe nedraptul paternitate* Acesteî lucruri, deși simt în ea pîirți pompista din alia sirierî 8S?minătoare, pe cari le-a avut ca model domnul Nesgos. In aceste minunate sfaturi cele mai multe părți sunt ale Domnitorului român. Arată, că din partea altora, — ca de pildă proferam! Ramaurid de la Universitatea din Sofia, — se aearcă a se scoate acesta lucrare din domeniul literaturii române, susțînându-ne, iar ea — fiind scrisă în limba sliva — aparține literaturii acestei limbi. Dl Pușcăria arată, cl sunt mulți scriitori de origini română, ca Antioh Cantemir, mitropolitul Movili, statarui Miclescu și ia timpurile mai nous contesa de Nailles, pe care nimanu-i încorporează literaturii române; Neagoe Basarab, cu lucrarea sa în s olificește aparținereii literaturii noastre; scrierea ei în limba slavă nu-i decât o regulă generelă pentru timpurile fie atunci, când limba slavă însemna în orient ceea ce era limba latină în occident. .Sfaturile“ cuprind regule de buni 0 purtare pentru un domnitor, pentru curte, etc. etc. pornind din convingerea monarhistă mediavais că 1 Domnitorul e reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ, și că el tribue și se deosebearau de ceilalți oameni cât se poate mai mult. Dar în .Sfaturi“ sunt părți de un înalt lirism, ca acele în care autorul își arată durerea , moartea mamei sale și a fiilor aii pisage de o adevărată valosra literară, da care literatura noastră se poate mândri. Și cuprindă cuvinte înțelepte pentru care aceasta lucrare a voivodului II muntean merită să fie cetită și azi. Public a fost mai număroa decât la întâi o conferință aranjată în cadrele despățământului Cluj al Asceisțiunii, dar totuși prea puțin în raport cu publicul clejan care nu gnsește și profite de conferențe atât de instructive. Rolul școalelor secundare — Mișcarea culturală din Ibașfalău — Nimic nu poate fi mai potrivit de luat os unitate da măsură a puterii noastre culturale decât orășelele din Ardeal, cari înainte da crearea României intr- o la avaisu nn caracter i pur Uniguresc. Unul din aceste orășele e și Ibaș- friăal, sau cam e nomn din oficiu Elisabstopol. Locuitorii fried în mjoritate sfâmt: Maghari, Armeni maghiari-jzați și,yz, tot ca sa facea azi eraprodusul spilific al acestor naționalii ți- Am însă, grație faptului că avem un liceu cu profesori muncitori și un num lr mira da elevi sârguitori totul s’a schimbat. Profesori și elevi, pe lângă activitta,ca școlara, dezvolti ca sârguințî și o frumoasa aativitste extrașcolari, i priotrio serio da șizitori earturali. Sari^ șezitoriio? a fost deschisă printr'o interesantă conferință a diar] • Prof. Șt. G. Stinaru, care a tratat spre male om de știința Gallao Giutsi. Das a arătat puterea da idealism și a condus pe acest invătat in toată vieața, arătând totodată rolul tragic pa caca i’a avut în ravoluționarea științei, pusă în față au spiritul religios inralerant da atunai. Și a doua șezătoare dl prof. Zoniia P. fimet a exacutat diferite bacă# la harpă și armoniu și a dirijat corul Isariului. Elevul I. Bansiu cl. II.I a declamat admirabil Ghiaura“ de Gh. Cașbun iar dl prof. Surtu a vartat „O mim?, dulce mamă* da M.l Eminascu, acompaniat cu harmonia da Zorella Petrovici. Cea ds a treia șractoare a fost ținut in onoarea profesorului de fraui• ziosef L'nard. Prof. Nicolae Mariuzini a ținut o conferință, al cărei] ohiest a fost impresiile culese cu priljul tracului fraat de profesorii noștrii în Franța. Prof. Zareilo Putrovici a executat la harpă cu o rară artă buștii de antonii dastai. Un artist de curată Însuflețire străbate rândurile elevilor acestui liceu, sub conducerea prof D. S.urtu. Duminecă, 27 Noemvrie au jucat în sala hoselului „Transiteank“ poema dra ■ math* În cinci coduri „Rgzvan și Vidra“ da B. P. H.șdeu. V.drs, sufleul posmei, această neTM poată fi íegtindamlui doar Mojroe, a fost admirabil redații da dșoara Paraschiva Bătu, invâțătoarea din localitate. Rzvan, eleval din ol. VIII. B. Holiga, a fost oravanții pentru public. Treptat, treptat el a știut să se transpus în nouile situații păstând totuși aceea justă caracteristică de fatalism, a lui Răzvan. Sbierea, boemi avar, a fost jucat cu o nenoasă savoare comici de elevul V. Bâră cl. VIII. Elevul Neaga, ne a redit tipul specific al cerșetorului Tănase. Rizașul — I. Oastea al VIII. și Vulpoiul — E. Șandru— au vorbit, »’»a mișcat și au simțiros adevărați moldoveni de baștină. Minsky și Piotrowsky au fost jucați cu succes șie elevii A. Chentian cel dintâi și A. Vișa cel de-al doilea. Hatmanul — L. Ridu el. VIII. —a fost demn, ponderat, elegant și ji 1 prietenos. Elevul Diviol. VIII, a redat cât se sporte mai bine graul rol al vătavuliui Bașotă. Dascălul — Tomaci VII. —a produs multă bună dispoziție prin ijonul său plin de arhaism carturarasc. soarta In boarul Ganea, O. Vlăduțu în iscoada, au fost de-asemanea mulfi îmitor, ca și ceilați în rolurile secundare. Sufletul românesc dasoă tușat își >& avânt. Comp. Hatartparaftallst ! germane ! _____ Lonire. — Bradbury, mambra for comisia engleză ?* repartțționUor a dsclirat ziarului „latrssasigeaut“ c$ com's« reparațkmajor așteaptă din pertea Germaniei să i se anunțe dacă a putut obținea un împrumut în străinătate. In acest caz comisia va examina întrucât 9 acceptablă garanția Statului para oferă împrumutul Dacă Germania nu va putea obținea acest împrumut, comisia reparațiuni or are mână liberä. Guvernul german n’a cerut până cosim moratoriul. Buletinul Oulului Duminecă, 4 Decemvrie ; I Teatrul N tional: O căsnicie (maț* meu); .Marșul narțial“ (seara); ■ Teatrul Maghiar: »Offenbich* j l Biblioteca Univestitarii: deschisă dela 9—1 a. m. și 3—7 p. m. I B blioteca vomiută: deschisă dela 16 a. m. până la 9 p. m. ] |Gula Reduta: ședioție „Culturei Poporului“. La ora 3 p. m. I O nouă conferințe internațională , Washington — Saint-Aulaira și ILtyrd Curzott au convorbit în dhrana soluționării chesticei Orientale. Garzon a propus sntmniria la Paris a unei conferința preliminară, la c are să ia parte Briend, Curzon și Bonin- Longsin. Aceasta conferință va fi urmați de o reuniune a consiliului suprem care va hotărî asupra soluționării ansamblului de chestiuni orientale flaspic »I asupra mediațiunii ------ - =Î= Funcționarea oficiului de închiriere la Cluj Lămuririle dlui Păcuraru, șeful oficiului Dl judcător Păcuraru, șeful oficiului de închiriere local, înspoiedu-sa din București unde a participat la ședința comis’ul ei superioara de locuințe, a binevoit să ne dea câteva lămuriri privitoare la organizarea și funcționaraa acestui biirom în Cluj. Comiderea locală a ciiciului de închiriere este compusă din dnni: Honoriu Gradia, cons. la Curtea de Apel, președinte, prof. d. Emil Halțigang, reprezentantul proprietarilor, for T.Vi^acheș, reprezentantul chiriașilo? șiț dr Al. Țiplea din partea prin mănuși, membri și di judecător I. Pân? ] rarii, șeful permanent al oficiului. Această comisirane hotărăște în primi viatentă, cu drept da apel la ] iTabanaî, în termen de 10 zile. Santinta rămasă difinitivă se ?ni vestește cu formală Executorie și se I execută prin organele polițienești. Hotărârile comisiunei se iau cu mai joritate. Absența a cel mult dorit membri nu împiedică lucrările corafisimnei, trebuind însă ea hotărârile în acest caz si fie luate cu umanimitate. Toate cererile de brasa adresate șefului oficiului zilnic între orele 9—11 dim. și 3—5 p. m. la camera 125— 128 etaj I Tribunalul locel. Das le prezintă în ședința săptămânală a comtei unei a trei hotărâre este comunicată petiționarului. Toate contractata trebuesc vizate da oficiu, fiind valabile pe timp de 1 an, după vara se reinvesa, la osteras chiriașului. Comielimea superioară de locuințe a hotărât ca în Transilvania, Banat și Bucovina, unde prin legea oficiilor ,da iochriere, s’su abrogat legile și regulamentele de până acum austro- ungara, relative la prelungirea contractelor, urmează ca la locuințele fără contracte in vigoare, proprietarul să stacă formalitatea de sezicere. La expirarea termenului indicat pentru «bzicere locuința e declarată liberă de proprietar, iar locatarul (chiriașul) face cerere de locuință oficiulnrate închiriere indicând aceiaș casă, în case domiciliasi. Ofisiui prin somisiiuea deliberativă conf. art. 38 litera b atribua locuirii» aceluia? locatar. Sa vor face apoi contracte între proprietari și chiriași ca viza ofisciul Ini. La aceste contracte impozitele se plătesc da către chiriași. La contencțiete în elis, proprietarii plătesc impozitek. Contravențianlie se pedepsesc cu amerzi foarte mari, cari se exacudă prin organele Asiate. ifATRIA: APELURILE FISCALE Cum sa vor faca apelurile fiscale — Compunerea comisiunilor de judecată — Hotărârile comisiunilor sunt definitive Conform instrucțiunilor date de mitnistend da finanțe entre administratorii financiari din întreaga țară, spe j sutile fineslefficute da contribuabil sau de către fișa contra evaluărilor comisiunilor, atât pentru stabilirea valorii locative cât și a valorii proprietăților, trebuesc fionta administrațiilor financiara în interval de 15 zile pentru proprietățile seolidita și de 10 zile pentru cele clădite. Apaiurile fiscului se vor fi 30 fie da administratorul financiar, fie de către funcționarii însărcinați ca si verifica evaluările. Termenele da judacara a apelurilor vor fi fixata da «stra administratorul financiar și la fixarea lor se va drrej seamă câte apeluri pot fi judacate, avânduse în vedera importanța «azi- u zilor «azi trebuesc judecat. Fixarea termenelor de judecată se vor lioe in toate zilele fără excepția, și în zilele da sărbători, afară de sărbătorile Crăciunului. Dacă acalaș contribuabil fals mai ra uita aparari pentru proprietăți clădite diferite, se va ține în seamă pe! ] cât este posibil, ca toate apelurila [sale să fie fixate într'o singură zi. De asemenea, se vor fixa într'o singură zi toate apelurea dintr’o comună rurală. Contribuabilii vor fi citați ape prezent* înaintea «omisiunilor de apel și aceste citațiuni vor fi făcuta pe for mortarele întocmite pentru nasaste. * In caz al apel, când este vorba ce «edula A, se citează consiliul comunal respeptiv, printr’un delițai Comisiunile de s&eî vor judeca toate epeîurile făcute, atât pentru evaluarea proprietăților neelidite, cât și pentru cele clădite Aceste «omisiuni de apel vor fi compuse din: prisrmS-președinte președintele tribunalului, sau dintr’un membru delegat da el ca președinta, iar pentru orașele, în cari sunt Corp de Apel dintr’un membru al Curții, desemnat de primul-președinîn. Administrator al financiar va lua parte ca delegat al filcului Pentru delegatul contribuabililor sa va trage la sorți un delegat și un supleant dintr’o listă daraoa contribuabili mai greu impuși, «azi însă nu trebue să fi» funstonsri. Tribunalul sau Curtea de Apel vor desemna unul ears doi grefieri ca secretari ai comisianei. Ca delegați tehnici pe lângă comisiune, administratorul financiar va propune Ministerului da finanța două persoane cu cunoștințe technice, umul I pentru propriețile funciare neelidite și unul pentru proprietățile funciare ■clădite, iar pentru evaluările Liricelor, deligații taehnici vor fi delegați de Ministerul de industrii. Judecata apelărilor vor începe până in ziua de 5 Decemvrk .or. și deciziunile compania lor de apel vor fi definitive, imediat după pronunțarea lor. Construcțiile în Ardeal Criza de locuințe — Memoriul anteprenorilor de construcții din Ardeal — Măsuri pentru remedierea crizei După război, criza de locuințe s’a dovedit a fi generală. In toate țările, din creza Dărălliei ia orașe, și mai ales la cele mai mari, a populației sătești, care și a schimbat odată cu războiul și felul de viată, fiind »trasă către un trai mai ușor și un râșrig mai lesnicios. In celelalte țări scusstă criză este pe cale de a fi remediată prin nonstrasii noui, fărata mai alea de S'at, care prin aceasta poata da de iu??u unui mare număr de muncitori împiedic find esticl șomajul. La noi nu s’a făcut încă nimic în aceasta direcție, în afară de câteva legi, a căror aplicare este literă moartă și, orîz» da locuințe se accentuiază tot mai mult și mai cu seama în Ardeal. Sindicatul antreprenorilor de construcții a înaintat guvernului un memoriu în această chestie, memoriu prin cere cera ca în construcții actele de muncă să fie zace, deoarece este o muncă de sezon și o bunîtate din an nu sa lucrează. De asemenea ei cer ca să se înființeza, pentru această brișa, sooljean să funcționeze în perioada da stagnare, în cari să sa învețe și să i se perfecționeza meseriașii. Arătad lipsa mare de locuințe,mai ales în Ardeal, ei propun o serie de masuri pentru remedierea crizei. La acordarea lucrărilor de Stat, narespectându-se actualmente legea contabiluții publice, sirdiaatul propune [o serie de noui principii cari ar putea sa servească ministerului la revizuirea , legii pentru încarcjarea construcțiilor ] și anume: Lucrările cari trec peste suma da 1000 ki să se predea numai prin li Icitația publică. To. felul da p'db'kațîun' de licitație (privind branșa constructorilor) să fie publicata în „Monitorul Oficial“ și în „Gazeta Antreprenorilor“ și în alte ziare și reviste. Termenul licitației publica să nu fia mai apropiat decât minimum 14 zile dar data publicarii în «Monitorul Oficial». Carrinnea si sa posti cere la orice licitațiune. Ea nu nu întreag lucrările până la «mia da 100.000 lai 5 la sută, dela 100.000 lei pân l la 500 mii ki 3 la sută, iar ciuria 500000 lei in sus 2 la sută. Cauțiunea depusă că sa poată complecta din varițele furnizorului succesiv până la suma da 5 la sută. Cauțiunea va trabui depusă totdeauna fără considerare dacsái celoe ia parte la licitație are pretenții materiale de la Stat. Cereri ea antreprenorilor pentru plata lucrărilor să fie rezolvate în timp de 14 zile d hn«întărea lor. Intrucât ele nu ar fi rezolvate în acest timp, antreprenorul să fie in drept a prelungi timpul de luară cu atâta timp peste termenul prevăzut în contrast, cu cât a întârziat plita. Intrucât sumele nu vor fi plăiUe în timp de 21 zile, antreprenorul să fie în drept a sista lucrările, și în acest caz eventualele pierderi să-i fie restituite. Cererile pentru plata ultimelor rate să fie resolvite în timp de 30 zile de la înaintarea lor, adică sumele datorite de către Stat !n acest timp să i fie plătite. In caz de neexecutare antreprenorul să fie la drept a cere plata a 8 la sută dobândă și niște creanțe obișnuiți de scănat pa timp căi va întârzia plata paste menționatul termen. Dispozițiunile patțiate și explicative ale legei de azi sa fia revizuita, avându-se la vedere situația excepțional de grea, fa mc aetiUm. conferința dezarmării Elanul cu oara a fost deschisă conferința de la Washington a sistat mult în timpul dezbaterilor. Strigătul lui Briand, Jasarmski nu a fost scos pentru ziua de azi, ci pentru ziual Isaad Franța va crede că liniștea ei nu vă mai fi periclitată, ceea ce credeS ci nu este cu tot acum. Iar puterile mici navala «sxi sau grăbit ar răspundă la apelul lui Hilding, în timpul disbaterilor conferințai și-au formulat rezerve, insât nu se știe dacă lucrurile vor fi încununata cu succesul spriiuU da președintele american. Cel puțin doi ultimele telegrame, America a propus sa conferinți să nu se închid printr’un tratat iscaiit, ci printr’o înțelegare verbala, bazată pa [onoare. Motivarea acastei propuneri,că un acord scris ar da naștere la [diferite interpretări, pe când unul vars pal nu poata fi surat sau interpretat greșit fără a dezonora, este destul de serioasă, dar poate oriia In opinia publică neîncrederea la sfârșitul lucrărilor conferinței. Deși până acuua nu știm proporțiile de reducere a tonajului puterilor navale, se pare că conferința este aproape sa ajungă acceptarea proporțiilor pentru unitățile da prima Maia a flotelor americană, britanică oi japoneza, de 500000, 500.000, 300000 tone. Japonia ar pretindă o proporție și mai mare decât cikklte două Stata. Printre motivările ei este și faptul că suspendarea construcțiunilor vo s provoca șomajul la aproape 200000 lucrători japonezi. Chestiunea va trebui frzo’I ?vata tot de conferința dezarmării. Cât privește celelalte două State ,reprezentate la conferință, Italia și Franța, fiind privite ca țari cu flota slăbită, orice program rațional de construcții navale ar aduce ele, va trebui adaptat da celelalte trei Puteri — aceasta este cel puțin opiniunea americană. Atât Italia cât și Franța sunt urmărite la conferința dezarmării cu un interes mare în ceea ce privește dezarmarea terstră. Reprezentantul Italiei Schenzer a declarat în numele delegițiunei italiene că Italia este dispusă sa reducă armamentele terestra în Europa, dar cu oondiniunea să obțină siguranță din partea Iugoslaviei. Franța și-a ordat, în casa ce privește dizarmarea terestră, „o situațiune particulară“, după care-și va permis, ca deși dornică de a depune armate, totuși Apostă întrațnic o armată puternică, până ca pericolul ei va dispărea. Char înainte de conferință, ea face măsura de a și redase armata, prin noul proect militar, care prevede reducerea ei la jumătate din numărul trupelor în raport cu forțele din nav ale de război. De la trei ani, stagiul militar va fii redus la 2 ani și cu timpul va fi redus la 18 luni. Astfel Franța a dispus singură la conferința dezarmării de redivisrft și militari, făcând ca experții militari să nu intervină în comisiunile speciale, după felul cum a condus lucrările Briand, supraveghind cu vigoare ca .principiul de suveranitate să nu fie atins, ceea ce a devenit o problemă foarte gingașă la conferința dek Washington. Ducându-se chestiunea submarinilor, tot grație oatilitatei lui Briand, au trebuit să fie socotite de conferință, nu ca o armă ofensivă, ci ca una defensivă și astfel s’a admis ca submarinele să fie acceptate în înarmările popoarelor. Se vede din acesta faptu că la Washington nu s’a reușit la o dezarmare, ceea ce reprezentanții Angliei sau și grăbit să recunoască la Londra. B* unele cercuri politice, mai adăugând menținerea unei fiote puternice franceze și italiene în Mediterana, consideră că Washington nu a5a ajuns la... înarmare. Dacă luăm numai exemplul Italiei, care cere asigurare înarmată din partea Iugoslavia!, este suficient să vedem ca după ea va atrage aceeași înarmare din partea acestei țări, și la rândul lor și din partea țărilor in«oajmltoare regatului iugoslav, printra care ne înmulțim și noi. Astfel dezarmarea se amână pentru altădată, pentru atunci când s’ar înlătura conflictele dintre națiuni, moștenite la conferința de pace. Unii delegați la conferință au suggerat părerea ca să se convoace și o conferință economică, cu scopul de a mai fi echilibrul financiar și economic al lumei. Președintele Republics oeh 3 într’un interview a făcut observances oa nici nu poate fi vorba da liniște și de dezarmare, până ce nu se stabilește acest echilibru, mai ales pentru țările ieșite din război cu situația financiară zdruncinată. Conferința economică va interesa direct România și noi nu o putem aștepta decât cu satisfacție. Datoria Rusiei Londra. — Lloyd George a discutat cu Crasiu problema datoriei ruse și restaurarea economică a Rusiei prin acordarea unui moratoriu de 7 ani. Sa sponsa că Rusia vrea să încheie contact în privința aceasta cu Statele Unite. Datoria rusească dinaintea războiului este de aproape 13 miliarde ruble in aur din care 6 datorata Angliei, 5 Franției restul Statelor Unite. (A. T. R.) Proclamarea republicei în Spania Viena. Cercurile diplomatice din Viena au primit știrea că în Spania a îzbucnit revoluția. Poporul a împresurat parlamentul și a declarat republica. Regele a fugit, știrea necesită o confirmare.