Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)
1922-01-17 / nr. 11
Sociologi ?" Dl Drăghicescu sociologul de odinioară teoretic a făcut carieră. Carieră practică. Aceasta carieră se face relativ ușor la București Conservator la început, te „înscrii" în partidul liberal. Teoriile sociologice sub pana unui sociolog liberal se pot adapta în mod practic politicei practice. Dl Drăghicescu e socolog destul de practic spre a face uzare o scară întinsă de această recetă şi rentabilă şi în concordanţă cu ştiinţa liberă. După o tăcere cam lungă, dl Vintilă Brătianu, şeful „Viitorului“ a desleguit lanţul peniţei savantului sociolog liberal. Odată asmuţată aceasta peniţă, dl Drăghicescu umple coloanele .Viitorului“ cu sociologie aplicată. Scopul e înalt de tot. Trebue dovedit romanilor din patru unghiuri două teze liberale: 1. dacă nu vin liberalii la putere bolşevismul nu se poate evita şi 2. numai partidul liberal dispune de contingentul de oameni spre a furniza miniştri, prefecţi, deputaţi şi comisii interimare. Că românii îl vor crede ori nu puţin]* îi pasă în definitiv sociologului li-îlberal. Articolii sunt scrişi pentru ] cercurile cele mai înalte. Ca să le] sugereze: nurmi liberalii vă pot salva] de bolşevism, numai liberalii pot ga- ranta ordinea internă. Spre a-şi crea premisele dl Drăghicescu face cu cetitorii săi o excursie în Rusia lui Kerensky, ajungând la concluzia că şi România s’ar găsi exact în situaţia Rusiei dacă alegerile ar fi conduse de un guvern neutru. Un astfel de guvern nu ar putea face alegeri în lipsă de prefecţi. Anarhia ar urma fatal, patria română, dinastia, tronul, totul s’ar duce pe copcă, şi totul pentru că alegerile au fost conduse de un guvern de coaliţie pe care dsa îl botează neutru, dar îl prezintă ca idiot. Apoi de Dl Drăghescu şi-a construit prea comod premisele. Un guvern de coaliţie nu înseamnă un guvern Kerensky. Bărbaţii poltei români cari nu aparţin partidului liberal sunt destul de numeroşi ca Regele să poată facea alegere după cea mai monarhistă poftă a inimei sale. Un astfel de guvern de coaliţie ar lua angajamente faţă de Coroană şi faţă de Ţară şi înainte de toate nu s’ar angaja atâţia oameni de nume şi renume decât dacă ar şti că ce metode şi cu ajutorul cui le-ar aplica spre a scoate ţara din haosul în care au încurcat-o frivolitatea averescana şi intrigile liberale din dosul palatului şi din jurul palatului. îngrijorarea bucătamlui sociolog al dlui Vintilă Bratianu se manifestează însă în toată mărimea ei atunci când îşi mărturseşte cu aere de solemni- tate patriotică adânca îngrijorare că, nici chiar mâna tare a unui guvern omogen, a unui singur pârtid nu ar putea asigura fără sforţări externe camere capabile de a munci. Va să zică nici mâna tare liberală — tare in zugrumarea libertăţilor cetăţeneşti şi în mituire — nu ofere deplină garanţie ca va putea salva RomâniaMare“, ordinea, dinastia, monarhia! O, câtă iaie va fi zbuciumat inima acestui bun român şi şi mai bun liberal, când şi-a fixat pe hârtia .Viitorului“ bocetul sociologic vrednic de Eremia profetul. De te a dat însă dl Drăghicescu curs liber unei atât de nemăsurate pletore de sentimentalism? La Bucureşti lumea e impulsivă, dar nu se spurie de abzenţa liberalilor de la putere câtuş de puţin, pe când de reîntoarcerea lor tremură până şi cioatele de pe copacii din Cişmigiu. În nouile provincii lumea ştie că venirea liberalilor ar însemna desfrâul bolşevismului pat veniţilor arivişti, câţi vor mai fi rămas în fundul oalei averescane. Regele? Doamne ! Regele nu s’a temut de Mackensen, de Wilhelm II, de bolşevismul rusesc, de bolşevismul maghiar. fie va speria, crede dl Drăghicescu, de bolşevismul de invenţie liberală al sociologului .Viitorului* ? Roată, Kerensky, bolșevism, pericol, făbinet liberal, mânu tare, salvare,! drala tron, aus, demagogie infrânită, sin- * gur partidul liberal poate veni la pu- tere, acesta e semnalul telegrafie al ■1 rrticolelor pe cari dl Drăghicescu rede- ' iică palatului, prin „Viitorul“. | Muncă de prisos. Cum își închipue 11 un sociolog, fie chiar și unul liberal, că cu asemenea quodliber pueril de sociologie, cu care nu poate convinge]' ?i înspăimânta nici chiar pe un birtaş le mahala îmbogăţit de răsboi, va putea stoarce unui Hochenzollem mu- , nirea unui guvern liberal? Sociolo- ‘ jia dlui Drăghicescu e bună numai ] pentru trebuinţele casnice a’e unor ] copii, cari — firește — trebue să a-iparțină partidului liberal. ~ \ Formarea noului par-l lament Inandez r ■* , Londra. — Arthur Griffith, prete-L dintele delegat iei irlandeze, care a semnat tratatul anglo-irlandez, a fost acea prefedinte al parlamentului irlandez la Dublin, in locul dlui Dej Valera. I Griffith a format un guvern pro-îizoriu, căruia guvernul englez Ii va preda cârma tării, conform tratatului, se stipulează luarea in posesie a puterilor de către noul Stat irlandez constituit. Aceste demersuri termină lupta acută din Dali Eireau. In timpul amânării desbaterilor parlamentului irlandez asupra trata- tului în sărbătorile Crăciunului un numeros public din sudul Irlandei în unire cu erarhia catolici, au cerut membrilor parlamentului gubirea ra-j lificărei. La redeschiderea desbaterilor parlamentului irlandez, atât partizanii ratificării cât şi adversarii erau convinşi ci cel puţ n 90 la sută din irlandezii de Sud doreau ratificarea tratatului. Totuşi, partidul lui De Valera a continuat si întrebuinţeze toate mijloacele posibila spre a respinge tratatul. După o luptă avută in parlament, ratificarea tratatului a fost asigurat cu o majoritate da 7. Ieri s a freut o nouă încercare spre a asigura realegerei dlui Da Valera pe președinte, care, dacă ar fi fost ales, ar fi anulat decizia ratificării. Da Valera a fost in frânt Insă, in guvernul provizoriu format de Griffith, figureaza di Goilins, fost șef al armatei republicai irlandeze, şi dl McKaty, şeful statului-major. Ratificarea tratatului a fost salutată în tot sudul Irlandei prin demonstraţiuni de mulţumire. Printre numeroasele telegrame de reccitare adresate cu ocazia ratificării tratatului, către guvernul britanic, are deosebită valoare și mesagul cordial primit din partea parlamentului român. EFEMERIDE Un sicriu fără cadavru In provincia franceză, în Doi?, departamentul Jura dă autorităţilor de lucru şi lumii de vorbit faptul, cft un gropar «Spânei intr’una din zile o groapă’n cimitir a dat poate un sicriu care'n loc să cot ţină oseminte omeneşti era pLn cu bolovani. Crul n’a ajuns imediat la urechile poliţiei, ci a fi ott mai întâi incosturul oraşului. Si’n cârlitorie sala — cum se întâmplă ele obicei — îi s’au adaugat coarne făurite de fantazia D- ' meneasa». La interogator, groparul a declarat că să‘pâcd o groapă proaspita în cimitir, a apait cu sapa sicriul mormântului vecin. Inlăuntrul aci-Li sicriu nu se afla nici un achelet, ci acolo unde trebuia aâ fie capul era legat cu sârma un bolovan greu cam de trei-patru ciclograme. Alt bolovan, tot aşa de greu se afla la cultult ospăţ al Sionului. La njloe. Intre amândoi Doloram erau Îngrămădite cununi vechi, pietre şi pământ Groparul istorisi că el n'a anunţat mai marilor săi descoforirea aceasta ciudată, ci a deefecut din simul cu pricina câteva scânduri să le ardă, în arta aceasta a groparului neveal, Îngreunează acum cercetările poliţiei deoareca sicriul uscat poate fi reconstruit. Pe aândurile ramase s’au găsit câţiva fulgi de gâacâ Aceasta ar puta dovedi c’a fost cârdva un cadavru Idlâuntru, deoarece după ooiceiul locului ce pune o pernă moale mortului la cepârâi, încolo insâ lipsesc orice alte indicii. Greparul şi preotul sunt noui; cei vtohi, cari ar fi putut da lămuriri au murit anii trecuţi. Deasemenea lipsesc şi unele registre mortare, astfel încât nu aş poate ştii ca ne-a fost înmormânat acolo. Ia ce priveşte dispariţia mortului, poliţia presupune ca hoţii de cadavre i-au furat pentru a-i viinde lahotul 1« «ama uniternitat*, 1 UUITASO A GfîlIP . \ UN LEU EXEMPLARULAbhI IV. * Număr ai 11 •hf * Mării 17 Iaauari« mi / J JL I# ML REDACȚIA l^^xalNHSTn/.TIA: ;| ..Jf' | ^ PE UN SFERT DE AN M IO cuusm . ^OiNA MAftiA Ni.11 j| ^NAR ——— 1Ä LEI Ianumţiiw oópa tarif pm- jj /*jmw JlllllliiJBii HI!. ■ Ir « 2 aewpmJE D£ PUSUCIUTE. |] ' /ORGAN AL PAITTIWLUI NATIONAL ROMÂN ||a * * / «mea&assismsAniimimmmmas - Atitudinea part, national fată de guvern | Declaraţia dlui luliu Maniu După cum sî şti* al folia Mania, preşedintele partidului naţional, din cama unul grav caz de boală tn fc-\ miile n'a palat pleca la Bucureşti. In- trebat fiind din partea anal redacton ] al nostru, privitor la modal după cum ] crede dsa, că se ver desfăşura even - mmttle politice, ne-a declarat următoarele: — .In partidul national este unanimă părerea, cS guvernul dlui Tache lonescu nu poate avea sprijinul partidului national nici Intr'o direcţie, liră ca dl Tache lonescu sS aibă decretul de disolvare al parlamentului*. •.•mat—— Panamaua cu cele zece milioane Declaraţiile dlui Popoviciu-Taşcă — Ancheta va dovedi, cS lipsesc bani! ori s'au cheltuit in propaganda Dl Popoviciu-Taşcă, fostul subsecretar de Stet al minorităţilor trimite o clasminfire ziarelor in afacerea celor 10 milioire. La toate desmîntirile .categorice" ti .indignarea juită* a fostului domn ministru avereeoan, coi afirmăm din nou fi putem că o dovedim in faţa oricărui Tribunal ori jariu. Dn oae 27 mWoane hi iconomisote si dishibatte spre stopuri culturale lipsesc zece milioane. Dn sat si cea mai competentă cmafat, că banii au fost ridicaţi de către I dl Popoviciu-Tuşă şi cheltuiţi pentruscopuri de propagandă. Rămâne să vedem rezultatul anchetei, care probabil se va ordona după deschiderea antaelei sesiuni. Un lucru e absolut iert: banii nu s’au detribuit instituţiunilor culturale, după cum s’a proiectat. Ei, dar atonei unde sunt cele zece milioane? Lipsesc cu deslvftruire ori s’au cheltuit pentru scopuri de propagandă. In ambele cazuri avem de a face cu o psnamenâ pa cât de grasă, pe atât de imorală. PUHOI U PICT Demisia guvernului francez vine la timp spre a salva onoarea dlui Tachelonescu. Marele nostru european, va găsi un sprijin în tovarășul său de . .. demisie. Liberalii in Ardeal . „ Viitorul* se plânge că presa partidului naţional şi ziarele maghiare denunţă şi protestează împotriva tentaţiei de infiltraţie a liberalilor în Adeal. Lamentările neputincioase ale pesei liberale nu pot să ne po- * ducă nici cel mai mic regret şi nu noi vom fi cei cari să combodinim patronii pentru insuc- cesul — recunoscut de ei înşişi — în Ardeal. Ba suntem dispuşi să le admitem acest ultim argument. De a se plânge. Cine ar mai putea face altceva ? Avem motive să fim chiar mulţumiţi , că, mai târziu decât ne aşteptam noi, dar mai devreme decât se aşteptau el, liberalii recunosc — în fine — că incursiu-nile lor in Ardeal sunt tot atât de zadarnice, pe cât sunt de inutile pentru ţară. Altfel, liberalii ar trebui să ştie că în Ardeal avem o democraţie nedevărată, bine pegătită ca să respingă încercările de acaparare’ ale oligarchiei. Este interesant însă că , Viitorul vrea să stabilească o apropiere între atacule presei part. naţional şi acelea ale ziarelor maghiare. Consequent adiţiei, oficiosul liberal presintă aceste atacuri drept anii omâneşti. Cunoaştem cântecul: nimic nu e românesc in ţara românească ‘ fără amestecul part. liberal, după cum o zice atac îndreptat împotriva acestui partid este a-i tins de .. . lipsă de patriotism. \ \ Ce naiv mai stă ani să creadă acest cântec al falsului patriotism liberal ? ■ Un singur lucru am dori să se srecizeze şi anume că nu numai presa past, naţional şi , aia ele' . maghiare sunt acelea om atacăpe libaran în Ardeal, dintreaga presă a acestei provincii. Afiră de cele două noi libsale din Cluj şi Timişoar, zia ele A -rdealului (şi sunt atât de multe) a 11 aceeaş atitudine faţă de padidul liberal. Şi atunci ne este permis să afirmăm noi că, această ,coincidenţa edificatoare“ este în defavoarea prtidului liberal şi că ea arată în mod evident lipsa de popularitate a acestui patid în Ardeal. Căci doar nu va fi pretinzând „ Viitorul* că întreg Ardealul este antipatriotic (?) de dragul celor 2—3 agenţi liberali tansplantaţi în ţinuturile acestei povincii? INDUSTRIA LEMNULUI Industria lemnului este în Romania a doua, după industria alimentara . Situaţia acestei industrii După ancheta întreprinsă de ministerul de industrie şi comerţ, industria lemnului ocupă la noi în ţară locul al doilea în industria românească, în primul rând fiind industria alimentară, în ceea ce privește numărul întreprinderilor, capitalul învestit, valoarea materiilor prime, a combustibilului, etc. Astfel, în întreaga ţară, din 2747 de întreprinderi industriale, industria lemnului ocupă 502 întreprinderi, deci 18 la sută din totalul lor, din capitalul de 2.837.298.627 lei, învestit în intreprin- derile industriale, 478.063.349 lei este învestit în industria lemnului, adică 16 la sută, la valoarea totală a materiilor. Oprime, de 6 151 883 313 lei, industria lemnului se prezintă cu 1.549.770.225, adică 235 la sută; la o producţie totală a industriei, de 11.711.796.144 lei, ‘industria lemnului are o producţie de 2.052.514.118 lei, adică 168 la sută şi dintr’un număr de 157.423 lucrători, ■ndustria lemnului ocupă 44.886, adică 28 5 la sută. Din aceste date se poate vedea îndeajuns de clar că industria lemnului este unul din principalele izvoare de bogăţie ale ţărei, bogăţie mărită de trei ori prin dezvoltarea luată în urma unirei, adăugându-se la aceea din vechiul Regat şi aceea din teritoriile alipite. Pădurile României ocupă o suprafaţă de 7.308.688 hectare, din suprafaţa totală a ţarei, care este de 29.424 400 hectare, adică 24,8 la sută din totalul Această suprafaţă împădurită trebue să producă anual 29 926.064 metri cubi de lemne, pentru consumul intern fiind nevoe de 14.625.959metri cubi de lemn pentru foc şi prelucrat, rămânând disponibil pentru export o cantitate de 7.300.105 metri cubi de lemn pentru foc şi prelucrat. Industria cherestelei din România, dispune astăzi, conform datelor din ancheta ministerului de industrie şi comerţ de un total de 330 de intreprin- den dintre cari 89 în vechiul Regat, 155 în Transilvania, 12 în Banat, 63 în Bucovina şi 11 în Basarabia. J La aceste întreprinderi lucrează un total de 865 de maşini, cari dau o producţie de 300 de vagoane de cherestea pe zi, sau un total de 75.000 vagoane annual. ] In depozitele din întreaga ţară avem stocuri de lemnărie de construcţie în cantitate de 200.000 vagoane, care reprezintă în parte producţia anilor trecuţi, când nu s-a făcut export. Din totalul de 502 întreprinderi, 120 sunt fabrici speciale de mobile şi 30 fabrei de diferite obiecte lucrate din lemn. Acete industrii sunt în centrele: Bucureşti, Timişoara, Lugoj, Arad, Oradea-Mare, Tg.-Mureş, Sibiu şi Braşov. Din datele de mai sus, se poate vedea situaţiei industriei lemnului la noi, care este a doua, după cea alimentară, reprezentând o valoare de producţie de peste două miliarde. ANUL NOU POLITIC Organizaţia Judeţană din Cojocna a partidului naţional roman la dl luliu Maniu — Vorbirea dlui dr. S. Tămaşiu Răspunsul dlui Maniu In ziua de Anul nou organizaţia judeţeană din Cluj a partidului naţio- nal român s’a prezentat la dl luliu Maniu, presidental partidul partidului naţional, pentru a-i arăta recunoştinţa partidului pentru înţelepciunea şi simţul de jertfă cu care a condus partidul nostru în anul trecut, şi a-i face urări de canul nou. Fruntaşi ardeleni ai vieţii intelectuale şi politice din Cluj s’au întrunit in localul ziarului „Patria”, de unde au plecat la locuinţa dlui luliu Maniu. Dlar Simion Tamaş, fost prefect al judeţului Cojocna, presidentul organizaţiei judeţene din Cojocna a partidului naţional a salutat pa dl luliu Maniu in numele acestei organizaţii, mulţumindu-i pentru înţeleaptă şi neobosita activitate din fruntea partidului nostru, şi sigurându-l de neclintita acheziunea a partidului în luptele viitoare. Dl Tămaş, într-o scurtă reprivire asupra luptelor politice din anul trecut, a arătat că partidul naţional, sub conducerea dlui Maniu a trecut ca o deplină izbândă prin criza pe care am crezut că o pot provoca acei fraţi cari au frânt solidaritatea partidului. Azi] partidul nostru, mulţumită neclintiteiadhîsiuci la progismul lui politic, e mai tare şi mai cu autoritate da ori-' când, nu numai în Ardeal şi Banat, ci înaaintea intregei opinii publice. Uree zi sănătate şi ani îndelungaţii preşedintelui nostru, pentru a putea' ! conduce In aceeaşi Înţelepciune şi dragoste da neam partidul naţional, spre binele şi fericirea Ţării întregi.: Răspunsul dlui luliu Maniu In răspunsul său dl luliu Maniu atrecut peste cadrele unei vorbiri de mulţumită poezionale, şi a arătat într’o concentrată expunere, pricipiile călăuzitoare la luptă a partidului nostru mulţumită cărora azi autoritatea partidului nostru e aşa de crescută înaintea opinii publice din Întreaga ţară. Ca partid naţional, în baza principiilor şi tradiţiilor sale, partidul noi ştru nu a considerat şi nu va considera mizeriile da şzi din România, decât ca pe neşte apariţii trecătoare, datorite greutăţilor da consolidare ale începutului. Marele fapt al unirii politice a tuturor românilor într’un singur Stat, trebue mereu apreciat in ' iatreaga lui valoare, şi partidul nostru trebue să lupte necontenit pentru ca [în maseie poporului să trăiască şi să li se întărească aprecierea celui mai mare fapt istorie din vieaţa poporului * nostru. Luptele politica dintre partida nu [ne pot nici amin, nici despădîjdui. ; E lucru firesc ca concepţiile politice detsecite să se arate In cadrele partidelor politice, şi datoria partidului naţional o ca luptele dintre partide sâ le poată îndruma pe terenul luptelor principiare. ] Succesul şi autoritatea partidului I ’ nostru se datorase chiar faptului că noi am dus o luptă idealistă, o luptă da principii. Moştenirea democratică şi naţională care a rămas dela cei bitioai, precum şi înalta apreciere a principiului moralităţii publice, in vieţa publică şi de Stat, noi nu ampua'o i» o parte in cadrele Românieimari, ci ne-am insuit ca aceste trei mari principii sa fie validitate In vieaţa nonlui nostru Stat, in ajungerea unei pute noi nam~am uitat in trecut, şi nu ne vom uita nici in viitor i» pierile din drum, ci cu ochii mereu aţintit la ţinte ce urmărim, am de 8 considerat piederile momentene pentru scopul suprem. Ne a durut şi ne doare ruperea solidarităţii ardeleneşti tocmai pentru că o seama dintre ardeleni s au oprit la acesta piedeci momentane, şi şi-au pierdut adevărata orientare care duce la triumful principiilor, prim reunirea tuturor forţelor bune şi cinstite din Ardeal şi Banat tocmai pentru a putea să palidităm mai cu putere principiile partidului naţional, nu numai la Ardeal şi Banat, ei in latreaga ţară. Un corp nu poate fi sănătos dacă singuraticele lui părţi nu-s sănătoase.Şi dacă noi ne îngrijim tn rândul jcel dintâi da sănătatea a Ardealul [şi Banatul, «untera perfect convingi că nu suntem regkraal!*ti în detrimentul t*rii ci pentru binele ei. In luptele politice» două saat putetsrile car* nu ne ţin. Convingerea fanatică in adevărul principiilor şi convingerea că în urma ta sunt mulţi care luptă din aceeiaşi convingere. Mulţumind peat-n urările anul, neu, dl Min’u as’gură ca partidul nostru va mega şi pe viitor nadânţi't pe ecelaşi drum este singur poate taxa la o izbânda folositoare ţări întregi. Asi putem ca satisfaction* constată, că întreaga lume poltică recunoaşte, ca partidul national reprezintă Ardealul şi Banatul şi că fără partidul national nu se poate guverna aceste provincii. De atei urmează, că ori ce guvern care s'ar constitui fără va»t dar national nu ar analisi îndreptăţirea pontifă n’ci putinţa de a guverna şi a administra Ardealul. Dacă s'ar găsi cineva să încerce acest lucru va găsi In faţa si lupta cea mat exacerbată a partidului naţional şi va avea acoloşi soare ca partidul overman. Demisia guvernului francez Telegramele sosite alaltăeri anunţau demisia guvernului francez. După declaraţiile făcute la Cameră prin para-şi justifi»latitedinea sa la Cannes, dl Briand s’a dus la Eorea şi a prezentat demisia Întregului cabinet. Preiedintale Rapublicei a primit demisia. In cercurile politica din Paris sa di ca sigur ca succesor al lui Briand pe Poinouri, fostul preşedinte al Republice!. Imediat după ce i s’a primit demisia fostul preşedinte al consiliului de miniştri francez a adresat lui Loyd George o lelegranul exprimânda şi regretele că conversaliuane angajate in intaresuî Franţai, Angliei şi al ploii Europei nu au putut fi duse iacă la un bun rezultat. S’a crezit un moment ei tot Briandva fi însărcinat cu formarea noului cabinet. D sa a declarat insă ziariştilor ai demisia este definitivă şi nu va primi formarea unui nou guvern. înainte de a-şi prezenta demisia, Briand a făcut un expozeu în Camera cu privire la conferinţa de la Cannes. D-sa afirmă că nu vrea să pună Poriamantul la faţa unui fapt împlinit, ci crede că e bine să-l informeze şi să risipească neliniştea opiniei publice cu privire la raparţium şi la reconstruirea Europei .Franţei nu-i ajunge — a spus fostul prim-ministru — sâ i se garanteze frontierele împotriva actelor războinice. Am declarat îa Senat că solidaritatea popoarelor aste necesară şi conferinţa de la Osnnes a luat deczmni in acest sens. Totuşi problema reparaţitmiior nu a cu nimic atinsă". Mai departe Briand arată că opmiaiunea de repartipțiai este singura in dript sa acordă Germaniei termene de plată si câ Franţa nu are majoritate in aceasti opausiune, deci acordurile moratorului este sigură. Din această esuzs guvernul a Încercat să salveze interesris Franţei deoarece dată fiind situaţia şi financiară şi onorală nu se poate admite ca anini 1922 să-i aducă prejudicii fia chiar de o singură centimă. In legătură cu discuţiunile dina Cannes Blind a declarat că se urmează In modul cel mai cordial şi că Franţa va incasa tot ce i se datorează. Așa de pildă chestiunea minelor din Sárie a fost rezolvată în avantajd Franței. Briand protestează apoi împotriva calomniilor cari au prezentat Anglia ca subordonând acordul unor coedifţiuni inacceptibile pentru demnitatea Franţei. După terminarea dispursului şi-* Iprezeost demiite