Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)

1922-01-17 / nr. 11

Sociologi ?" Dl Drăghicescu sociologul de odi­nioară teoretic a făcut carieră. Ca­rieră practică. Aceasta carieră se face relativ ușor la București Conser­vator la început, te „înscrii" în partidul liberal. Teoriile sociologice sub pana unui sociolog liberal se pot adapta în mod practic politicei practice. Dl Drăghicescu e soc­olog destul de practic spre a face uza­re o scară în­tinsă de această recetă şi rentabilă şi în concordanţă cu ştiinţa liberă. După o tăcere cam lungă, dl Vin­­tilă Brătianu, şeful „Viitorului“ a desleguit lanţul peniţei savantului sociolog liberal. Odată asmuţată aceasta peniţă, dl Drăghicescu umple coloanele .Viitorului“ cu sociologie aplicată. Scopul e înalt de tot. Tre­­bue dovedit romanilor din patru un­ghiuri două­ teze liberale: 1. dacă nu vin liberalii la putere bolşevismul nu se poate evita şi 2. numai par­tidul liberal dispune de contingentul de oameni spre a furniza miniştri, prefecţi, deputaţi şi comisii interimare. Că românii îl vor crede ori nu puţin]* îi pasă în definitiv sociologului li-­îl­beral. Articolii sunt scrişi pentru ] cercurile cele mai înalte. Ca să le] sugereze: nurmi liberalii vă pot salva] de bolşevism, numai liberalii pot ga-­ ranta ordinea internă. Spre a-şi crea premisele dl Drăghi­­cescu face cu cetitorii săi o excursie în Rusia lui Kerensky, ajungând la concluzia că şi România s’ar găsi exact în situaţia Rusiei dacă alege­­rile ar fi conduse de un guvern neutru. Un astfel de guvern nu ar putea face alegeri în lipsă de pre­fecţi. Anarhia ar urma fatal, patria română, dinastia, tronul, totul s’ar duce pe copcă, şi totul pentru că ale­­gerile au fost conduse de un guvern de coaliţie pe care dsa îl botează neutru, dar îl prezintă ca idiot. Apoi de­ Dl Drăgh­­escu şi-a construit prea comod pr­emisele. Un guvern de coaliţie nu înseamnă un guvern Ke­rensky. Bărbaţii pol­t­ei români cari nu aparţin partidului liberal sunt de­stul de numeroşi ca Regele să poată face­­a alegere după cea mai mo­narhistă poftă a inimei sale. Un astfel de guvern de coaliţie ar lua angajamente faţă de Coroană şi faţă de Ţară şi înainte de toate nu s’ar angaja atâţia oameni de nume şi renume decât dacă ar şti că ce me­tode şi cu ajutorul cui le-ar aplica spre a scoate ţara din haosul în care au încurcat-o frivolitatea averescana şi intrigile liberale din dosul palatului şi din jurul palatului. îngrijorarea bucătamlui sociolog al dlui Vintilă Bratianu se manifestează însă în toată mărimea ei atunci când îşi mărturseşte cu aere de solemni-­ tate patriotică adânca îngrijorare că, nici chiar mâna tare a unui guvern omogen, a unui singur pârtid nu ar putea asigura fără sforţări externe camere capabile de a munci.­­ Va să zică nici mâna tare liberală — tare in zugrumarea libertăţilor ce­tăţeneşti şi în mituire — nu ofere deplină garanţie ca va putea salva România­­Mare“, ordinea, dinastia, monarhia! O, câtă iaie va fi zbuciu­mat inima acestui bun român şi şi mai bun liberal, când şi-a fixat pe hârtia .Viitorului“ bocetul sociologic vrednic de Eremia profetul. De te a dat însă dl Drăghicescu curs liber unei atât de nemăsurate pletore de sentimentalism? La Bucureşti lumea e impulsivă, dar nu se spurie de ab­­zenţa liberalilor de la putere câtuş de puţin, pe când de reîntoarcerea lor tremură până şi cioatele de pe copacii din Cişmigiu. În nouile provincii lu­mea ştie că venirea liberalilor ar în­semna desfrâul bolşevismului pat ve­niţilor arivişti, câţi vor mai fi rămas în fundul oalei averescane. Regele? Doamne ! Regele nu s’a temut de Mackensen, de Wilhelm II, de bolşe­vismul rusesc, de bolşevismul ma­ghiar. fie va speria, crede dl Drăghi­­cescu, de bolşevismul de invenţie li­berală al sociologului .Viitorului* ? Roată, Kerensky, bolșevism, pericol, făbinet liberal, mânu tare, salvare,! drala tron, au­­s, demagogie infrânită, sin- * gur partidul liberal poate veni la pu-­­ tere, acesta e semnalul telegrafie al ■1 rrticolelor pe cari dl Drăghicescu rede- ' iică palatului, prin „Viitorul“. | Muncă de prisos. Cum își închipue 11 un sociolog, fie chiar și unul liberal, că cu asemenea quodliber pueril de­­ sociologie, cu care nu poate convinge]' ?i înspăimânta nici chiar pe un birtaş le mahala îmbogăţit de răsboi, va­­ putea stoarce unui Hochenzollem mu- , nirea unui guvern liberal? Sociolo- ‘ jia dlui Drăghicescu e bună numai ] pentru trebuinţele casnice a’e unor ] copii, cari — firește — trebue să a-i­parțină partidului liberal. ~ \ Formarea noului par-l lament Inandez r ■* , Londra. — Arthur Griffith, prete-L dintele deleg­at iei irlandeze, care a semnat tratatul anglo-irlandez, a fost acea prefedinte al parlamentului ir­landez la Dublin, in locul dlui Dej Valera. I Griffith a format un guvern pro-î­­izoriu, căruia guvernul englez Ii va preda cârma tării, conform tratatului, se stipulează luarea in posesie a pu­terilor de către noul Stat irlandez constituit. Aceste demersuri termină lupta acută din Dali Eireau. In timpul amânării desbaterilor parlamentului irlandez asupra trata-­ tului în sărbătorile Crăciunului un­ numeros public din sudul Irlandei în unire cu erarhia catolici, au cerut­ membrilor parlamentului gubirea ra-j lificărei. La redeschiderea desbaterilor par­lamentului irlandez, atât partizanii ratificării cât şi adversarii erau con­vinşi ci cel puţ n 90 la sută din ir­landezii de Sud doreau ratificarea tra­tatului. Totuşi, partidul lui De Va­lera a continuat si întrebuinţeze toate mijloacele posibila spre a respinge tratatul. După o luptă avută in par­lament, ratificarea tratatului a fost asigurat cu o majoritate da 7. Ieri s a freut o nouă încercare spre a asigura realeger­ei dlui Da Valera pe preșe­­dinte, care, dacă ar fi fost ales, ar fi anulat decizia ratificării. Da Valera a fost in frânt Insă, in guvernul provizoriu format de Griffith, figurea­za di Goi­lins, fost șef al armatei republicai irlandeze, şi dl McK­aty, şeful statului-maj­or. Ratificarea tratatului a fost salutat­ă în tot sudul Irlandei prin demonstra­­ţiuni de mulţumire. Printre numeroasele telegrame de reccitare adresate cu ocazia ratificării tratatului, către guvernul britanic, are deosebită valoare și mesagul cordial primit din par­tea parlamentului ro­­­mân. EFEMERIDE Un sicriu fără cadavru In provincia franceză, în Doi?, departa­mentul Jura dă autorităţilor de lucru şi lu­mii de vorbit faptul, cft un gropar «Spânei intr’una din zile o groapă’n cimitir a dat poate un sicriu care'n loc să cot ţină ose­minte omeneşti era pLn cu bolovani. Cr­ul n’a ajuns imediat la urechile poliţiei, ci a­­ fi ott mai întâi incosturul oraşului. Si’n câ­­rlitorie sala — cum se întâmplă ele obicei — îi s’au a­dau­gat coarne făurite de fantazia D- ' menea­sa».­­ La interogator, groparul a declarat că să­­‘pâcd o groapă proas­pi­ta în cimitir, a apait cu sapa sicriul mormântului vecin. Inlăuntrul aci-Li sicriu nu se afla nici un achelet, ci acolo unde trebuia aâ fie capul era legat cu sârma un bolovan greu cam de trei-patru ciclograme. Alt bolovan, tot aşa de greu se afla la cultult ospăţ al Sionului. La n­jloe. Intre amândoi Dolo­ram erau Îngrămădite cununi vechi, pietre şi pământ Groparul istorisi că el n'a anunţat mai marilor săi descof­orirea aceasta ciudată, ci a deefecut din simul cu pricina câteva scânduri să le ardă, în arta aceasta a groparului neve­al, Îngreunează acum cercetările poliţiei deoareca sicriul­­ uscat poate fi reconstruit. Pe a­­ân­­durile ramase s’au găsit câţiva fulgi de gâacâ Aceasta ar put­a dovedi c’a fost cârd­va un cadavru Idlâuntru, deoarece după ooiceiul locului ce pune o pernă moale mortului la cepârâi, încolo insâ lipsesc orice alte indicii. Greparul şi preotul sunt noui; cei vtohi, cari ar fi putut da lămuriri au murit anii trecuţi. Deasemenea lipsesc şi unele re­gistre mortare, astfel încât nu aş poate ştii ca ne-a fost înmor­mânat acolo. Ia ce priveşte dis­pariţia mortului, poliţia presupune ca hoţii de cadavre i-au furat pentru a-i viinde laho­tul 1« «ama uniternitat*, 1 UUITASO A GfîlIP . \ UN LEU EXEMPLARULAbhI IV. * Număr ai 11 •hf * Mării 17 Iaauari« mi / J JL I# ML REDACȚIA l^^xalNHSTn/.TIA: ;| ..Jf' | ^ PE UN SFERT DE AN M IO cuusm . ^OiNA MAftiA Ni.11 j| ^NAR ——— 1Ä LEI Ianumţiiw oópa tarif pm- jj /*jmw JlllllliiJBii HI!. ■ Ir « 2 aewpmJE D£ PUSUCIUTE. |] ' /ORGAN AL PAITTIWLUI NATIONAL ROMÂN ||­a * * / «mea&assismsAniimimmmmas -­ Atitudinea part, natio­nal fată de guvern | Declaraţia dlui luliu Maniu După cum sî şti* al folia Mania, preşedintele partidului naţional, din cama unul grav caz de boală tn fc-\ miile n'a palat pleca la Bucureşti. In-­ trebat fiind din partea anal redacton ] al nostru, privitor la modal după cum ] crede dsa, că se ver desfăşura even - mmttle politice, ne-a declarat urm­ă­­toarele: — .In partidul national este u­­nanimă părerea, cS guvernul dlui Tache lonescu nu poate avea spri­jinul partidului national nici Intr'o direcţie, liră ca dl Tache lonescu sS aibă decretul de disolvare al parlamentului*. •.•mat—— Panamaua cu cele zece­­ milioane Declaraţiile dlui Popoviciu-Taşcă — Ancheta va dovedi, cS lipsesc bani! ori s'au cheltuit in propa­ganda Dl Popoviciu-Taşcă, fostul sub­­secretar de Stet al minorităţilor tri­mite o clasminfire ziarelor in afacerea celor 10 milioire. La toate desmîntirile .categorice" ti .indignarea juită* a fostului domn ministru avereeoan, coi afirmăm din nou fi putem că o dovedim in faţa oricărui Tribunal ori jariu. Dn oae 27 mWoane hi iconomi­­sote si dishibatte spre stopuri cultu­rale lipsesc zece milioane.­­ D­n sat si cea mai competentă cm­­­afat, că banii au fost ridicaţi de către I dl Popoviciu-Tuş­ă şi cheltuiţi pentru­­scopuri de propagandă. Rămâne să vedem rezultatul an­chetei, care probabil se va ordona după deschiderea antaelei sesiuni. Un lucru e absolut iert: banii nu s’au d­etribuit instituţiunilor culturale, după cum s’a proiectat. Ei, dar atonei unde sunt cele zece milioane? Lipsesc cu deslvftruire ori s’au cheltuit pentru scopuri de pro­pagandă. In ambele cazuri avem de a face cu o psnamenâ pa cât de grasă, pe atât de imorală. PUHOI U PICT Demisia guvernului francez vine la timp spre a salva onoarea dlui Tache­­lonescu. Marele nostru european, va găsi un sprijin în tovarășul său de . .. demisie. Liberalii in Ardeal . „ Viitorul* se plânge că presa partidului naţional şi ziarele ma­ghiare denunţă şi protestează împotriva tenta­ţiei de infiltraţie a liberalilor în A­deal. Lamentările neputincioase ale­­ p­esei liberale nu pot să ne p­o- * ducă nici cel mai mic regret şi nu noi vom fi cei cari să­­ com­bod­­inim patronii pentru insuc-­ cesul — recunoscut de ei înşişi — în Ar­deal.­­ Ba suntem dispuşi să le ad­­­mitem acest ultim argument. De a se plânge. C­ine ar mai putea face altceva ? Avem motive să fim chiar mul­ţumiţi , că, mai târziu decât ne aşteptam noi, dar mai de­vreme decât se aşteptau el, liberalii re­cunosc — în fine — că incursiu-­­­nile lor in Ardeal sunt tot atât de­­ zadarnice, pe cât sunt de inutile pentru ţară.­­ Altfel, liberalii ar trebui să ştie că în Ardeal avem o democraţie n­edevărată, bine p­egătită ca să­­ respingă încercările de acaparare’­ ale oligarchiei. Este interesant însă că , Vii­torul­ vrea să stabilească o a­­propiere între atacu­­le presei part. naţional şi acelea ale zia­relor maghiare.­­ Consequent­­ adiţiei, oficiosul liberal presintă aceste atacuri drept anii omâneşti. Cunoaştem cântecul: nimic nu­ e românesc in ţara românească ‘ fără amestecul part. liberal,­ după cum o zice atac îndreptat împotriva acestui partid este a-i tins de .. . lipsă de patriotism. \ \ Ce naiv mai stă ani să creadă acest cântec al falsului patrio­­­­tism liberal ? ■­­ Un singur lucru am dori să se sr­ecizeze şi anume că nu numai presa past, naţional şi , aia ele' . maghiare sunt acelea om­­ atacă­­pe libar­an­ în Ardeal, dint­rea­ga presă a acestei provincii.­­ Afiră de cele două noi libs­ale din Cluj şi Timişoa­r, zia ele A -r­dealului (şi sunt atât de multe) a 11 aceeaş atitudine faţă de padi­­dul liberal. Şi at­unci ne este per­mis să afirmăm noi că, această ,coincidenţa edificatoare“ este în defavoarea p­rtidului liberal şi că ea arată în mod evident lipsa de popularitate a acestui pa­tid în Ar­deal. Căci doar nu va fi pretinzând „ Viitorul* că întreg Ardealul este antipatriotic (?) de dragul celor 2—3 agenţi liberali t­ansplantaţi în ţinutur­ile acestei p­ovincii? INDUSTRIA LEMNULUI­­ Industria lemnului este în Romania a doua, după industria alimentara . Situaţia acestei industrii După ancheta întreprinsă de ministe­rul de industrie şi comerţ, industria lemnului ocupă la noi în ţară locul al doilea în industria românească, în pri­mul rând fiind industria alimentară, în ceea ce privește numărul întreprinderi­lor, capitalul învestit, valoarea materii­lor prime, a combustibilului, etc. Astfel, în întreaga ţară, din 2747 de întreprinderi industriale, industria lem­­­nului ocupă 502 întreprinderi, deci 18 la sută din totalul lor, din capitalul de 2.837.298.627 lei, învestit în intreprin-­ derile industriale, 478.063.349 lei este învestit în industria lemnului, adică 16 la sută, la valoarea totală a materiilor. Oprime, de 6 151 883 313 lei, industria lemnului se prezintă cu 1.549.770.225, adică 23­5 la sută; la o producţie to­tală a industriei, de 11.711.796.144 lei, ‘industria lemnului are o producţie de 2.052.514.118 lei, adică 16­8 la sută şi dintr’un număr de 157.423 lucrători, ■ndustria lemnului ocupă 44.886, adică 28­ 5 la sută. Din aceste date se poate vedea în­deajuns de clar că industria lemnului este unul din principalele izvoare de bogăţie ale ţărei, bogăţie mărită de trei ori prin dezvoltarea luată în urma unirei, adăugându-se la aceea din ve­chiul Regat şi aceea din teritoriile alipite. Pădurile României ocupă o supra­faţă de 7.308.688 hectare, din suprafaţa­­ totală a ţarei, care este de 29.424 400 hectare, adică 24,8 la sută din totalul Această suprafaţă împădurită trebue să producă anual 29 926.064 metri cubi de lemne, pentru consumul intern fiind nevoe de 14.625.959­­metri cubi de lemn pentru foc şi prelucrat, rămâ­nând disponibil pentru export o can­titate de 7.300.105 metri cubi de lemn pentru foc şi prelucrat. Industria cherestelei din România, dispune astăzi, conform datelor din ancheta ministerului de industrie şi co­merţ de un total de 330 de intreprin-­ den dintre cari 89 în vechiul Regat, 155 în Transilvania, 12 în Banat, 63 în Bucovina şi 11 în Basarabia. J La aceste întreprinderi lucrează un total de 865 de maşini, cari dau o producţie de 300 de vagoane de che­restea pe zi, sau un total de 75.000 vagoane annual. ] In depozitele din întreaga ţară avem stocuri de lemnărie de construcţie în cantitate de 200.000 vagoane, care re­prezintă în parte producţia anilor trecuţi, când nu s-a făcut export.­­ Din totalul de 502 întreprinderi, 120 sunt fabrici speciale de mobile şi 30 fabrei de diferite obiecte lucrate din lemn. Acete industrii sunt în centrele: Bucureşti, Timişoara, Lugoj, Arad, Oradea-Mare, Tg.-Mureş, Sibiu şi Bra­şov. Din datele de mai sus, se poate ve­dea situaţiei industriei lemnului la noi, care este a doua, după cea alimentară, reprezentând o valoare de producţie de peste două miliarde. ANUL NOU POLITIC Organizaţia Judeţană din Cojocna a partidului naţional roman la dl luliu Maniu — Vorbirea dlui dr. S. Tămaşiu Răspunsul dlui Maniu In ziua de Anul nou organizaţia judeţeană din Cluj a partidului naţio-­ nal român s’a prezentat la dl luliu­­ Maniu, presidental partidul partidului naţional, pentru a-i arăta recunoştinţa partidului pentru înţelepciunea şi sim­ţul de jertfă cu care a condus parti­dul nostru în anul trecut, şi a-i face urări de canul nou. Fruntaş­i ardeleni ai vieţii intelec­tuale şi politice din Cluj s’au întrunit in localul ziarului „Patria”, de unde au plecat la locuinţa dlui luliu Maniu. Dl­ar Simion Tamaş, fost prefect al­ judeţului Cojocna, presidentul organi­zaţiei judeţene din Cojocna a parti­dului naţional a salutat pa dl luliu Maniu in numele acestei organizaţii, mulţumindu-i pentru înţeleaptă şi neo­bosita activitate din fruntea par­tidului nostru, şi si­gurându-l de neclintita acheziunea a partidului în luptele viitoare. Dl Tămaş, într-o scurtă reprivire asupra luptelor politice din anul tre­cut, a arătat că partidul naţional, sub­ conducerea dlui Maniu a trecut ca o deplină izbândă prin criza pe care am crezut că o pot provoca acei fraţi cari­­ au frânt solidaritatea partidului. Azi] partidul nostru, mulţumită neclintitei­­adhîsiuci la progismul lui politic, e­ mai tare şi mai cu autoritate da ori-' când, nu numai în Ardeal şi Banat, ci înaaintea intregei opinii publice. Uree zi sănătate şi ani îndelungaţii­­ preşedintelui nostru, pentru a putea' ! conduce In aceeaşi Înţelepciune şi­ dragoste da neam partidul naţional, spre binele şi fericirea Ţării întregi.: Răspunsul dlui luliu Maniu In răspunsul său dl luliu Maniu a­­trecut peste cadrele unei vorbiri de mulţumită poezionale, şi a arătat într’o concentrată expunere, pricipiile călăuzitoare la luptă a partidului nostru mulţumită cărora azi autorita­tea partidului nostru e aşa de cres­­cută înaintea opinii publice din În­treaga ţară. Ca partid naţional, în baza princi­­piilor şi tradiţiilor sale, partidul no­­i ştru nu a considerat şi nu va consi­­dera mizeriile da şzi din România, decât ca pe neşte apariţii trecătoare,­­ datorite greutăţilor da consolidare ale­­ începutului. Marele fapt al unirii po­litice a tuturor românilor într’un sin­­­gur Stat, trebue mereu apreciat in ' iatreaga lui valoare, şi partidul nostru­­ trebue să lupte necontenit pentru ca [în maseie poporului să trăiască şi să li se întărească aprecierea celui mai­­ mare fapt istorie din vieaţa poporului * nostru. Luptele politica dintre partida nu [ne pot nici amin, nici despădîjdui. ; E lucru fir­esc ca concepţiile politice­­ det­secite să se arate In cadrele parti­delor politice, şi datoria partidului naţional o ca luptele dintre partide sâ le poată îndruma pe terenul lupte­lor principiare. ] Succesul şi autoritatea partidului I ’ nostru se datorase chiar faptului că noi am dus o luptă idealistă, o luptă da principii. Moştenirea democratică şi naţională ca­re a rămas dela cei bitioai, precum şi înalta apreciere a principiului moralităţii publice, in vie­ţa publică şi de Stat, noi nu am­­pua'o i» o parte in cadrele României­­mari, ci ne-am insuit ca aceste trei mari principii sa fie validitate In vieaţa nonlui nostru Stat, in ajungerea unei pute noi na­­m~am uitat in trecut, şi nu ne vom uita nici in viitor i» pierile din drum, ci cu ochii mereu aţint­it la ţinte ce urmărim, am de 8 considerat piederile momentene pentru scopul suprem. Ne a durut şi ne doare ruperea solidarită­ţii ardeleneşti tocmai pen­­tru că o seama dintre ardeleni s au oprit la acesta piedeci momentane, şi şi-au pierdut adevărata orientare care duce la triumful principiilor, pr­im reunirea tuturor forţelor bune şi cinstite din Ardeal şi Banat toc­­mai pentru a putea să palidităm mai cu putere principiile partidului naţio­nal, nu numai la Ardeal şi Banat, ei in latreaga ţară. Un corp nu poate fi sănătos dacă singuraticele lui părţi nu-s sănătoase.­­Şi dacă noi ne îngrijim tn rândul jcel dintâi da sănătatea a Ardealul [şi Banatul, «untera perfect convingi că nu suntem regkraal!*ti în detri­mentul t*rii ci pentru binele ei. In luptele politice» două saat pute­­tsrile car* nu ne ţin. Convingerea fanatică in adevărul principiilor şi convingerea că în urma ta sunt mulţi care luptă din aceeiaşi con­vingere. Mulţumind peat-n urările anul, neu, dl Min’u as’gură ca partidul nostru va me­ga şi pe viitor na­­dânţi't pe ecelaşi drum este singur poate taxa la o izbânda folositoare ţări întregi. Asi putem ca satisfaction* constată, că întreaga lume poltică recunoaşte, ca partidul national reprezintă Ar­dealul şi Banatul şi că fără partidul national nu se poate guverna aceste provincii. De atei urmează, că ori ce guvern care s'ar constitui fără va»­t dar na­tional nu ar ana­lisi îndreptăţirea po­ntif­ă n’ci putinţa de a guverna şi a administra Ardealul. Dacă s'ar găsi cineva să încerce acest lucru va găsi In faţa si lupta cea mat exacerbată a partidului na­ţional şi va avea acoloşi soare ca partidul overman. Demisia guvernului francez Telegramele sosite alaltăeri anun­ţau demisia guvernului francez. După declaraţiile făcute la Cameră prin para-şi justifi»l­atitedinea sa la Cannes, dl Briand s’a dus la E­orea şi a prezentat demisia Întregului ca­binet. Preiedintale Rapublicei a primit de­misia. In cercurile politica din Paris sa di ca sigur ca succesor al lui Briand pe Poinouri, fostul preşedinte al Re­publice!. Imediat după ce i s’a primit demi­sia fostul preşedinte al consiliului de miniştri francez a adresat lui L­oyd George o lelegranul exprimânda şi regretele că conversaliuan­e angajate in intaresuî Franţai, Angliei şi al ploii Europei nu au putut fi duse iacă la un bun rezultat.­­ S’a crez­it un moment ei tot Briand­­va fi însărcinat cu formarea noului cabinet. D sa a declarat insă ziarişti­lor ai demisia este definitivă şi nu va primi formarea unui nou gu­vern. înainte de a-şi prezenta demisia, Briand a făcut un expozeu în Camera cu privire la conferinţa de la Cannes. D-sa afirmă că nu vrea să pună Poriamantul la faţa unui fapt împli­nit, ci crede că e bine să-l informeze şi să risipească neliniştea opiniei pu­blice cu privire la raparţium şi la reconstruirea Europei .Franţei nu-i ajunge — a spus fostul prim-mini­­stru — sâ i se garanteze frontierele împotriva actelor războinice. Am de­clarat îa Senat că solidaritatea po­poarelor aste necesară şi conferinţa de la Osnnes a luat dec­zmni in acest sens. Totuşi problema reparaţitmiior nu a cu nimic atinsă". Mai departe Briand arată că opmi­­aiunea de repartipțiai este singura in dri­pt sa acordă Germaniei termene de plată si câ Franţa nu are majori­tate in aceasti opausiune, deci acor­durile moratorului este sigură. Din această esuzs guvernul a În­cercat să salveze interesris Franţei deoarece dată fiind situaţia şi finan­ciară şi onorală nu se poate admite ca anini 1922 să-i aducă prejudicii fia chiar de o singură centimă. In legătură cu discuţiunile dina Cannes Blind a declarat că se ur­mează In modul cel mai cordial şi că Franţa va incasa tot ce i se da­torează. Așa de pildă chestiunea minelor din Sárie a fost rezolvată în avantajd Franței. Briand protestează apoi împotriva calomniilor cari au prezentat Anglia ca subordonând acordul unor coedi­­fţiuni inacceptibile pentru demnitatea Franţei. După terminarea dispursului şi-* Iprezeost demiite

Next