Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)

1922-01-14 / nr. 10

14 Ianuarie 1122 Di­erihmea Câilor Ferate Someşene­­ Nr. 80/AI. " . " Concurs La căile ferata someşane află anga­jament numai decât: 1 inginer me­canic, 1 inginer de poduri şi şosele, 1 absolvent al şcoalei superioare de industrie (ramul mecanic), 1 absolvent în drepturi, 2­8 absolvenţi de şco­p com­ercials şi mai mulţi impiegaţi de birou având bacalaureat sau cel puţin VI clase şcoli medii. ~ Riaflectoiţilor li­ se pers: să fie ro­mâni cu cunoştinţa perfectă în vorbă şi scria a limbii române şi maghiare, eventual şi a cetei germane ori franceza. Preferiţi vor fi cai pe an­traxă la căile fsiste. Se admit şi ceferişti penzionişti. Cererile şi ofertele cu indicaţia pre­tenţiilor sunt a se adresa Direcţiunea C. F. Somişine în Dej până le 20­ Ianuarie st. in Dej, la 2 Ianuarie 1922. Drectioneo.­­ Aviz ! COMERCIAN-!­ŢI­LOR : I Vă aduc la cunoş- | tinţă că m’am adus un lucrător de pri-­­ ma forţă din străi- | nătate şi sunt în poziţia de a face orice lucrare litografică procur: placate,­ cărţi de vizită, vignete în mai multe­­ repede, faTM?* STEFAN BAGAJ cu preţ convenabil. Cluj, str. N. Iorga 2. | P­u­d­ra TT1 OT este re­p­o­rea la n \ |T ^gîna americană JL 1 j TJ. pudrelor Fără legătură verde este falsificată. ­ Monumentele Ardealului — Opera pe care voeşte s- o facă „Asociaţia" — E sigur, că puţine monumente din luptate anilor 1848—1849 se pot ase­măna au cete dela Mărişel şi Fântâneîe. Aici n’au luptat numai ost«­e, ca de obicei a în sita lupte, ci vo­ia poetu­lui nostru naţional: „bătrâni, bărbaţi, juni, tineri din munţi şi din câmpii*. Aici au luptat şi femeile. Au fost, în urmare, laptele întregului nostru po­por din acele părţi. In 26 Februarie 1849 o ceată de 600 de honvizi (ostaşi maghiari) se apropia dela Giîău spre Mirişel, cu gândul şi prada şi jefuiască această comuni. Locuitorii, prinzând de veste, i-au întâmpinat în munţi la „Vârful Bătrânei“, trăgându-le o sfând­ da bă­taie soră cu moartea. Ca să-şi răz­bune pentru înfrângerea suferită, în 112 Martie ECoteş­an, au venit 1600 da honvezi asupra Mărişelului cu gân- I dar să-l şteargă da pe faţa pământului. Dar n’au izbutit nici de asta-data. 1S­mţind bărbaţii, că a! vor avea să se afşeze în strâmtorile munţilor, dealun- I aul drumului, pe care aveau să vină duşmanii, su pus pe femei pa vârfu­rile munţilor să observe toate mişcă­rile lor şi să dea semnalul, când tre­­bue si-i atac?. Breviie femei, condusa­­da Petegia Roşu, o mamă vitează, a cărui fiu era ostaş în armata lui Avram Iancu, s'au pus călări, s’au îmbrăcat bărbăteşte, şi când duşma­nul a intrat în răgiunete mam­ilor şi­ putea fi atacat deodată din toate păr­ţile, au început să sune din buciume şi să-şi îndemne soţii şi bărbaţii la­­luptă. Lupta a fost scurtă. Duşmanul, m­u ştise pe unda s’o ia mai curând la­­ ■sinătossa, lăsând pe câmpul de luptă 1 30 de morţi şi mai mulţi răniţi. Mulţi­­(peste 100 de inşi) au fost înnesaţi a­poi în Somişul rece, pe când dintre mărişeleni s- au au fost 2—3 răniţi. Tot aşa a fost I» Fântâcele, unde cîzu mort însuşi Vasvsri, unul dintre cunoscuţii lui Avram lancu, care l’a cercetat pe acesta şi 1* Vidra, ca să-l abată dela gândurile lui şi să-l facă prieten ungurilor şi deputat îa disia din Pesta. Lupta aici ia condus-o tri­bunul Nicoîae Corthosîu şi Rcob Ci­­tescU cu visătorii lor. Deşi n'avasu arme mai tries gloanţe câte a avut duşmanul totuş sn câştigat lupta, fiindcă Corchssiu dssa poruncă oame­nilor săi, si se arunce la pământ, când vor vadea sji veni gloanţele asu­pra lor. Aşa au stat namişcaţi, până ce s’au apropiat vrăşmaşii de ei cale de 80 de paşi. Atunci au început vâ­nătorii să tragă tot In carne vie şi să răstoarne pe vri­şmaşi unii după alţii. Şi aici au dat puternici mână de a­­jutor femeii», care era foarte îndâr­jite pentru jst­ar şi pârjolul front de răsculaţ­i maghiari câteva zile mai înainta prin satele lor odinioară atât de înfloritoare . Acesta locuri da vitejia românească vrea să le însemne „ Asocipţiunea” cu câte o piatră comerotvă. Toţi ro­mânii şi patrioţii adevăraţi sunt, în umpire, îndatoraţi să-i dea mână da vritor, cumpărând cât mai unelte din biletele dala loteria ei, din Sibiu, str. Șaguna 6, sau date băncile noastre am centrele mai d­u seamă, fiindcă, latre scopurile acestei loterii este și acesta. ­ Buletinul Clujului | Sâmbătă, 14 Ianuarie 1922 Teatral Nifional: „Manevrele da toamnă*. Teatral Maghiar: „Tarinffa*. . Biblioteca Unhcentra“: deschisă între orele 9—1 a. m­ şi 3—7 p. m. Biblioteca populară: deschisă deiar ori de 6 s. m. până la 9 p. m. I Lrf. A-ălsa] pălăriilor femeieşti de cati­fea, velour şi filţ,­­ după formele din străin!- § I tate execută cu garanţă S I EMILN.KOHN | I:: CLUJ: :: I Jttobile I wde tot felul sunt in deposit în mare asortiment, ca ( dormitoare complec­te, prânzitoare, aran­­amenta pentru odăi de bărbaţi bucătării,­­ mobilier de lemn curbat. Paturi de copii şi semi-fier alama somniere, foteluri Schobert sosite din străinetate în cantităţi mari. In atelierul meu de dulgher şi tapiţer efectuez orice lucrăre de brânză în condiţiuni favorabile. . . Numărul Telefonic: 739. „VI­CTORIA“ depozit de mobilier Cluj, Calea Regele Ferdinand 40 22 2-2­­ * TMSSS5 . .­­ Cafeneaua „METROPOL“ cel mai impozant local, fii toată Luai?, Joia, Simbita și Dumică mu­zica arshestrfci d­par«» RiliroSma in celelalte zile orchestră cu lăutari de primul rang. Serviciul prompt. __________ 141* 15-10 .1 SUCCESORUL LUI PETRU______­ __________ TELEFON 2­53 CZETZ a CEA MAI MARE ÎNTREPRINDERE­­ DE POMPE FUNEBRE DIN ARDEAL ] Furnizorul angajat cu­­ contract al spitalului­­ 1193 42—100 Corpului VI. Armată,­­ CLUJ, Strada N. Iorga 2. | Pudra de porcelan* americană cu re- ^ nume mondial i HI C se găseşte! 19 3­ 25 din nou ori unde Coafor special de dame, salon de vftpsit păr şi manicu­r. Vă­­psirea părului în cea mai na­turală culoare, ondolarea, spă- ' larea şi piej.tănarea părului. ;■ Frizuri istorice şi de fantezie. ] Transformă! i. i rizete Gan­­doux. Execută împletirea pă- 412 24—2001ului în cel mai artistic stil Strada Cafea Victoriei Nr. 2 fi5 3-CO _ _ *SâOr%ri ffll MfW Intermediază vati- 1 zarea și cumpăra- I rea de 1 'grădini etc. 1 MIHAIL TOMPOS I intermediar Cluj, Str. , ® Memorandului nr. 15. I * telefon wt * | |j Strada Regele Ferdinand Nr. 07. I Tot acolo se fac si pălării bărbătești. H 1071 52 -160 pst ______________KS t-rr,-« i&ifíiHKm&etsak nsammBBKBmaimKuaaaBmm m*** bbbhi Broderie! # persiană şi Tntmărgii« | pentru haine, cu diferite mo­tive. Nasturi îmbrăcaţi modele de manufactură, adjustări cu preţuri moderate s'au UN HEJ JA BELA Cluj, Calea Reg Ferdinand Nr . 1380 Etaju I. 19—100 | In atenţia n­oamniemri g.a deschis! S’a deschis! ! „SALON DE PARIS“ Bibliografii — Herbert Spender: „Ai felosografie", tra­­ducft de dr. I. DuBoian. „Cartea româneascâ.“ 15 Ii. — „Cultura creştină“ Nr. 12—1921. — „Revista copiilor şi a tinerimei“ Nr. 38-39-40. — Dr. Pomul Boilă: „Democraţia", confe­rinţă ţinută la Cercul de studii al partidului naţional. — „Fosta, telegraf, telefon“, revistă pentru­ îndrumare profesională, Anul I, Nr­­. I — „Victoria“, Anul III, Nr. 3—4. — „Revista penitenciarii“, Anul VIII, Nr. 12. — „Viaţa Românească", Anul XIII, Nr 12.­­ — G. Bogdan-Duică, Istoria ţărănismului, vol. I, editura „Ramuri", Craiova. Preţul 20 lei. — „Săgetătorul“, Anul I, Nr. 15. — „Revista copiilor şi a tinerimei", Anul IX, Nr. 37. — „Ideea Europeană“, Anul III, Nr. 83 — „Paiul Calroului“, Anul H, Nr. 28—24 — „Ramuri“, Anul XVI, Nr 2. — „Sburătorul literar“, Anul I.­­ — „Flacăra“, Anul VII, Nr 5. ­ Activitatea revoluţiona­rilor Bulgari ! Ahnici — Zîarale sfii dels Sof­a ]că însărcinatul de afaceri al Greciei­­de acolo a fost proscris de comitetul­­ revoluţionar bulgar. Domnul Panu­­rias a primit o serisosie îa ome i se­­ face cunoscut că moartea sa a fost­­ decisă şi ci persoana executorului­­ sentinţei a fost destinată. Dl Pana­­frias a comunicat ministerului de ex- I terne acest document făcând respon­sabil guvernal dels Softe. D­in ajunul Crăciunului a fost ssa­­isinat îa Varna, notabilul grec Guium­­gioglis iar asasinii au scăpat din mâi­­­­ni­le poliţiei.­­ Mai mulţi greci din Vama au fost­­ propcrişi. Zi­vele sa întreabă dacă­­ această situaţie înseamnă venirea noastră la era agitaţiunilor din Ms­­cedonia şi a crimelor comitagiilor bilgftri. I _____ America şi conferinţa economiei Washington. — „Reuter” anunţi­ că Statele­ Unita sa primit invitaţia­­ da a lua parte la conferinţa econo­mică, internaţională. Ia cercurila ofi­ciale americane, această invitaţie a fost primite în mod favorabil. ILE CULTURALE ■ POLITICE Un apel , Societatea Invalizilor şi Văduvelor del război, ne trimite spre publicare urmă-­ toarele: l­uând fiinţă în Cluj în luna Decem­- i vrie 1921, .Societatea Invalizilor şi Vă-­ duvelor de război din Transilvania, Ba-| nat şi Părţile Ungurene, cu scopul de­ a veni în ajutor celor ce formează­­ această clasă de oameni lipsiţi atât ma-­ terialiceşte cât şi moraliceşte şi pentru® ca societatea să le poată veni în ajutor,­­ de­oarece societatea nu dispune de­ fonduri, face un apel călduros către jj inimile caritabile ca din puţinul ce au? să se gândească şi la ei.­­ „Făuritorii­ României-Mari“ cari sunt azi fără spri-­ jin care să le îngădue *a trăi cât de cât omeneşte. Sărbătorile au adus şi aduc întot­deauna bucurii mari, belşug în casă, pe când în casa invalidului şi a vădu-i vei de război, e frig, întuneric şi nici o 0 bucată de pâine iar în sufletul lor * amărăciunea şi sbuciumul ştiind că aut de luptat cu greutăţile vieţii şi cu nă-| [dejdea că soarta lor se va îndrepta, jj numai Dzeu ştie când. j. Dând pentru ei, nu numai că veţi. [face un sacrificiu, dar veţi îndeplini[ ; pe lângă o datorie sfântă şi voinţa, Domnului Isus­ Christos: Ajutaţi pe cei­ săraci că a voastră e împărăţia Ceru-­ rilor.­­ Societatea va fi recunoscătoare ace­lora cari din imboldul inimei lor, faţă de societate dau sprijinul lor pentru a curma starea, nespus de tristă în care se află acei pe care zilnic ii vedeţi tâ­­rându-şi corpul în cârji, cerşind exi-­­stenţa de toate ziliele şi cu cari v’aţi^ înfrăţit sub ploaia de gloanţe, şi şrap­,­­ nele.­­ Ajutoarele se vor trimite pe adresa:­­ Oficiul Judeţean I. O. V. Cluj. ! — ^Austria cere ajutor ajutor de la Consiliul suprem f Pirro. — „Chnsgo Tribune* anutităl ci fiulesacretariatul dela ministeru! do| finanța austriac, Schalter, a sosit la| Paris pentru a solicita ea să f e *s-| euTat de cître consiliul suprem înj ^eoo de a bir» ajutorarea Austriei, j doleanţele debitanţilorRMS Adunarea Asociaţiei marilor debitanţi — Nemulţumirile micilor debitanţi — Chestia produselor R. M. S. Marii dibitanţi ai Regiei Monopo­lurilor Statului din Transilvania şi Banat s’au organ­z­at într’o asociaţie regională pentru apărarea intereselor­­ profesionale.­­ Membrii separaţiei marilor dabi­­■ Unţi ai Regiei Monopolurilor Stetu- Ini, după statutele aprobate de către I Secretariatul General a! Internelor , simt numai marii debitanţi, p­ri su­­plinit 100 lei taxă de înscriere, anual 1360 lei tfixi de membru şi solizapție­i extraordinare, ce se cec ocazional. I Asociaţia marilor debutanţi a­ R. M. S. a hotărât, să sa întrunească­­ in zisa­da 16 Isansk­e a. p. in sala­­restaurantului New-York din Cluj,­­ pentru a discuta situaţie pieţei de tu­­­­ion in Ugitară cu interesele marilor debutanţi. Ia legătură cu această întrunire micii debitanţi sunt foarte namulţu­miţi, pentru că sunt excluşi din Aso­­ciîpe, deşi interesele lor sunt comune. An­fiul ei consideră Asociaţia ca o or­­gio­ziţie contra interese­or micilor debi­taaii, cari se plâng mereu, nu pro­dusele R. M. S. nu le distribue tíupi­­■sum au nevoie, eanzându-ii-ss pa­guba. In afară de act­stea, micii debutanți nici nu sunt consultaţi In chestiile «pi Ii prissc mai de aproape. La suspendarea vânzare! tuburilor de­­'garste nu s’a avut In vedere cantitățile depozitate la debitan1 ti, ca sa li se dea im termen mai larg pentru valorificarea lor. La acesta triburi au suferit pier­deri foarte mari pentru că nu li-s'vi acordat decât numai câteva zile In cari le este imposibil să le plaseze. In chestia urcări prautrilor țigări­lor ds foi eu 100—150°/0 p'ângerils sunt da asemenea generale, muUrmi In urma scumpete! nu sa prea sem­păr*. ' Se știa eî Lbriaarsa acestor ţigări pcstă mult in urma sol derei vgiattri, adutându-se framze specie de talon din sfoe'n^tate pentru fabricarea lor. Cu toate acestea, urcarea preţurilor țgâriîor este extraordinari încât a împiedecat şi puulieuî dala cumpă­rarea acestor ţigări, la urma oprirai vânzirei tuburilor da ţigarete, eats evident, ci impu­t­âadu-se publicului cumpărare» ţi­garetelor fibdcista cari sunt mai scumpe şi vânzarea ţigaretelor se va reduse. Debitanţiî, şi în sperial cei mie?, aşteaptă cu mare interes depoziţiile ,fitosta, referitoare la aceasta chu­­stiuni şi rezultatele adm­irei marilor debitanţii. Organizarea transporturilor Normele dupS cml se vor acorda vagoanele de cgtre Comlslunlfe Regionale Procedsrea de urmat în aprobarea vagoanelor de cătra comisiunea regio­nală se va fiîte astfel incât toste cererila de transport sa vor primi la Comisianite fiola direcțiile regionale, care vor înscrie în mod obligator în­­tr’un registru zilnic, în ordina» PoVri­lor. Comb­iunsa va examina natura lor, şi va s'iftbiH cu ordine* d­e prefe­rinţă aprobând zilnic, atât cât sr? poate executa ca mijloac le de trans­port reapectiva şi repartizând în «on­­secinţă fiecare transport in loturi dete 1-5 vagoane maximum pentru fie­­osire categorie, Com­ siunia va con­trol« telegrafic oricâad va irede ne­cesar dacă s’au depus rxntrfarila în gări sau se poi pune cu siguranță până în ziua ciad urmeazî & sa ofea­­tua transportal, cmSnând pe acela ce nu ar putea îndeplini această condiţie. ^ Vagoanele se vor ds ?n proporţia | : urmăîoars: 50 la sută din categoriile | [»), b) şi c) pentru autorităţile eivite ; 25 la sută dia apaîessi pentru autori­­itiţile m-Iît .re, şi 25 la sută dn toate; jOslslalte categorii. In Basarabia opta pentru autorite Iţite militare rAn’âaa majorată Ia 50 la [aută, rămânând 25 la sute pisteu ac- Itoritâţile civile. Cererle cu caracter txîe; t.on«il, sau toari prsiid un număr mai mare d*. 5 vagoena sa urmează a traversa li­­niile principele pe mal mrrit de două­­ direcţii regionale, se vor înainta Co­misiei centrala da tranapo­turi spre a dacîda. Aproviziontrili ca al'meate și aom­­bustîbii da către autohitSfite civile și militere nu se vor face decât |n cu­­prinsul regionalei respective, soafori jamalul consiliului da miniștri nr. 989 din 1931. Ia dare« vagoanelor pentru cereale de tot felul sa vor ține seamă de ordi­nele și instrucțiile în vigoare sau asia ca se vor mai da în comisia supe­rioară de vânzări a cerealelor. Numai pentru produsele cari rasa se gissen în cuprinsul regiapel respec­tiva ea vor acorda de citre comisiu­­nea centrali, vagoane din circu­a­­scripţia regionalelor, limitrofe sau din altă parte a ţârii, pentru prodase ce nu s’ar găsi nici în regiunile li­mitrofe.­­ Procedarea de urmat în această­­ chestiune este cea prevăzută prin de­cizia nr. 3 a Comisiei centrale de transporturi, publicată în „Monitorul Ofinisi* nr 241 din 4 Februarie 1921. Aprobările date de Comisia cen­trală de transporturi sa vor comunica direcțiilor regionale cari le vor exe­­cuta fâra a md fi supuse discuțiuali Comisiilor regionale. Comisiamm centrală de transpor­turi își rezervă dreptul de a Controla oricând, prin organele sale, modal oara se dau aprobările de către co­misiile regionale, și cum sa execută de organele respective. ! Noule taxe ae comision , la urna consfatuirei pomîslasei su­perioare vamale, care a modificat unele texe vama­e da export, minis­­terul de industrie şi cap3.s.r- a fix­at următoarele texe de comision : I Pentru pastaval 1 de kg,­ zirea­­iţele de bumbac 350 lei de vagon; b­romul, acidul sulfuric şi glucoza »a trámsít ca aceleaşi taxe ds comision jjBxste 1­­7 Aug­us­t 1921, ţetărariis do, tiaaă şi de bumble, imptetaurde din­ [aceleaşi materii, pognacul, iichsurei,] ‘eterul suifunost­asatic, măturile, sodi]­ioaiemuta, mob­iere de lemn, articolele­ ds sudărie, au fost scutite de taxate­ de comision la export. Chareatesu da bri­.d şi traversele de', brad, 1 tei de metrul cub lemnal eio-j ght, 30 lei mai de mic.; Lmnai do re-i zocanţă 25 lei de metrul dub. lens­­nui dd foc 10 bani ds w. C. şi tiuni­­chii da brad 4.50 iei la m. p. Acee e taxe de comision au fost comunieata și direcțiunei vămilor, spre a da prdine la consecință. i Imnpi­zitul pe avere şi monopolul alcoolului . La ministerul de finanţa ateu­trie, ramat lucrările de elaborare a doeâ’ proiecte de lege, şi cari au fost iarnă ,­nate dlu Tiohs Ioneasu. Unul este privitor la modi­ficarea­­ impozitului pa avers şi Îmbogăţirea lu ‘timpul războiului şi celalt relativ la Introducerea monopolului de Stat al alcoo­ului, idee care a fost anunţată şi face parte din sistemul fiscal ela­borat de di­nstu­lesau. Primul proest— modificarea impo­zitului pe avere, — nu a fost accep­tat de dl ministru de finanţe, da... previzând că prin Introducerea mo­­nopolului de Stat se vor praiss surse noui de venituri destul de impor­tante care si facă posibilă o renun­țare la impozitul geavere și eventual chiar aă micșori­za sau si suprimi" ,di­ cele sotuala. Lucrării« ] patru încoronare — Pentru lucrările ds însoronare care[ iau fost puţin timp ktreprnpte, s’s 1 deschis un nou credit şi astfel lu-1 crările au fost din nou reluate. Sala din cetate în care a fost pro- I clamată Unirea, a fost modificată la stil b zantino-român. S'au făcut fri­­’zele marilor voivozi iar patru mari­­ panouri simt destinata pentru por­tretele lui loan şi Matern Coma, Mitropoliţii Şigana şi Şuluţiu, iste­­ţ K­aciai Petru Maior şi ale martirilor Hirte, Cloşca, Crişan şi Avram Ianea. Protarhe Voivozilor au fost executate de piatorul Bellet, em­e icce și celelalte picturi. mmm Informaţiuni — Cele mai frumoasa biju­terii şi cele mai bune ceasor­nice se afla la ciasornicăria Ioan Hujiu Cluj, Calea Regele Fei căi­nând Nr. 3. 1186 15—60 — Doctor Trauda firesc a C. specialist în boale de copii, sifilis, boli de piele, genito-urinare. Consul­taţii 6—8 Calea Regele Ferdinan­d Nr. 35. — ÎNŞTIINŢARE! Reîntorcându­mă dela târgul internaţional de mo­stre din Vie­na cu un mare asortiment de obiecte cadou la ZILE ONOMA­STICE ŞI CUNUNII voi servi prompt, onor, clientelă. — Rugând sprijinul Mihail Som­lyai Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. — Telefon 818. 1065 37—40 — Dr. Lazărescu, medic-şef la Casei Cereuale, Specialist în boale interne şi Venerice. Consultă între orele 3—5 şi 7—8 d. m. Str. Iuliu Maniu 40 989—61—V — Linie normală in­dustrială cu 1 kim. cu macaz, la dreapta din material de rangul I, cu sine eclise butoane crantpoane şi traverse în­­ bună stare împreună cu un bloc complet de vânzare. Relaţii se primesc la firma Bohatiel Si Konez Cluj, Strada Chinez No 2. 1500 6—10 — Nu întârziaţi a vizită croi­toria lui Ib­idics Cluj, Strada Bobului Nr. 7, unde cu pre­ţurile cele mai reduse se efec­tuează haine după modă fran­ceză, 1123 34-150 Nr. 75—1922. Publicaţiune ds licitaţie Să aduce la auad­einţă publici, că institutul de c­ediî şi d­oaomir „Al­bina* saiursala Claj, viada prin iîd­­tuţiune publică şi pe lâagă interve­n­­ţia me», in zaa di 18 Imawla 1922 ordt 4 după amîazi la loaalul «gda­­ţiei taiegra­oe „Dim­an*, stran­ Re­­gel« Fîrdir.Qhd Nr. 68 dupi conspea­­tor, este sa poata privi la biaroul meu, diverse ob sote, mobiliar şi în­stelaţi în valoare de lei 37.349, asta su­ma va fi fi preţul de a­rigare, diar eventual şi sub asest preţ de strigare. Cei ce dorssa a participa la licitsţ’e, vor depune 100/o din preţul da stri­gare ca vadin. Compirătorul va fi obligat, să achite imediat preţul de cumpărare şi competinţa erarială de l°/o, cura şi a transporta obie­tele cumpărate. Cluj, la 12 Ianuarie 1922. Dr. Lwrenfit Nata­ncu­r publis. |m7^2—26^

Next