Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)
1922-01-14 / nr. 10
14 Ianuarie 1122 Dierihmea Câilor Ferate Someşene Nr. 80/AI. " . " Concurs La căile ferata someşane află angajament numai decât: 1 inginer mecanic, 1 inginer de poduri şi şosele, 1 absolvent al şcoalei superioare de industrie (ramul mecanic), 1 absolvent în drepturi, 28 absolvenţi de şcop comercials şi mai mulţi impiegaţi de birou având bacalaureat sau cel puţin VI clase şcoli medii. ~ Riaflectoiţilor li se pers: să fie români cu cunoştinţa perfectă în vorbă şi scria a limbii române şi maghiare, eventual şi a cetei germane ori franceza. Preferiţi vor fi cai pe antraxă la căile fsiste. Se admit şi ceferişti penzionişti. Cererile şi ofertele cu indicaţia pretenţiilor sunt a se adresa Direcţiunea C. F. Somişine în Dej până le 20 Ianuarie st. in Dej, la 2 Ianuarie 1922. Drectioneo. Aviz ! COMERCIAN-!ŢILOR : I Vă aduc la cunoş- | tinţă că m’am adus un lucrător de pri- ma forţă din străi- | nătate şi sunt în poziţia de a face orice lucrare litografică procur: placate, cărţi de vizită, vignete în mai multe repede, faTM?* STEFAN BAGAJ cu preţ convenabil. Cluj, str. N. Iorga 2. | Pudra TT1 OT este reporea la n \ |T ^gîna americană JL 1 j TJ. pudrelor Fără legătură verde este falsificată. Monumentele Ardealului — Opera pe care voeşte s- o facă „Asociaţia" — E sigur, că puţine monumente din luptate anilor 1848—1849 se pot asemăna au cete dela Mărişel şi Fântâneîe. Aici n’au luptat numai ost«e, ca de obicei a în sita lupte, ci voia poetului nostru naţional: „bătrâni, bărbaţi, juni, tineri din munţi şi din câmpii*. Aici au luptat şi femeile. Au fost, în urmare, laptele întregului nostru popor din acele părţi. In 26 Februarie 1849 o ceată de 600 de honvizi (ostaşi maghiari) se apropia dela Giîău spre Mirişel, cu gândul şi prada şi jefuiască această comuni. Locuitorii, prinzând de veste, i-au întâmpinat în munţi la „Vârful Bătrânei“, trăgându-le o sfând da bătaie soră cu moartea. Ca să-şi răzbune pentru înfrângerea suferită, în 112 Martie ECoteşan, au venit 1600 da honvezi asupra Mărişelului cu gân- I dar să-l şteargă da pe faţa pământului. Dar n’au izbutit nici de asta-data. 1Smţind bărbaţii, că a! vor avea să se afşeze în strâmtorile munţilor, dealun- I aul drumului, pe care aveau să vină duşmanii, su pus pe femei pa vârfurile munţilor să observe toate mişcările lor şi să dea semnalul, când trebue si-i atac?. Breviie femei, condusada Petegia Roşu, o mamă vitează, a cărui fiu era ostaş în armata lui Avram Iancu, s'au pus călări, s’au îmbrăcat bărbăteşte, şi când duşmanul a intrat în răgiunete mamilor şi putea fi atacat deodată din toate părţile, au început să sune din buciume şi să-şi îndemne soţii şi bărbaţii laluptă. Lupta a fost scurtă. Duşmanul, mu ştise pe unda s’o ia mai curând la ■sinătossa, lăsând pe câmpul de luptă 1 30 de morţi şi mai mulţi răniţi. Mulţi(peste 100 de inşi) au fost înnesaţi apoi în Somişul rece, pe când dintre mărişeleni s- au au fost 2—3 răniţi. Tot aşa a fost I» Fântâcele, unde cîzu mort însuşi Vasvsri, unul dintre cunoscuţii lui Avram lancu, care l’a cercetat pe acesta şi 1* Vidra, ca să-l abată dela gândurile lui şi să-l facă prieten ungurilor şi deputat îa disia din Pesta. Lupta aici ia condus-o tribunul Nicoîae Corthosîu şi Rcob CitescU cu visătorii lor. Deşi n'avasu arme mai tries gloanţe câte a avut duşmanul totuş sn câştigat lupta, fiindcă Corchssiu dssa poruncă oamenilor săi, si se arunce la pământ, când vor vadea sji veni gloanţele asupra lor. Aşa au stat namişcaţi, până ce s’au apropiat vrăşmaşii de ei cale de 80 de paşi. Atunci au început vânătorii să tragă tot In carne vie şi să răstoarne pe vrişmaşi unii după alţii. Şi aici au dat puternici mână de ajutor femeii», care era foarte îndârjite pentru jstar şi pârjolul front de răsculaţi maghiari câteva zile mai înainta prin satele lor odinioară atât de înfloritoare . Acesta locuri da vitejia românească vrea să le însemne „ Asocipţiunea” cu câte o piatră comerotvă. Toţi românii şi patrioţii adevăraţi sunt, în umpire, îndatoraţi să-i dea mână da vritor, cumpărând cât mai unelte din biletele dala loteria ei, din Sibiu, str. Șaguna 6, sau date băncile noastre am centrele mai du seamă, fiindcă, latre scopurile acestei loterii este și acesta. Buletinul Clujului | Sâmbătă, 14 Ianuarie 1922 Teatral Nifional: „Manevrele da toamnă*. Teatral Maghiar: „Tarinffa*. . Biblioteca Unhcentra“: deschisă între orele 9—1 a. m şi 3—7 p. m. Biblioteca populară: deschisă deiar ori de 6 s. m. până la 9 p. m. I Lrf. A-ălsa] pălăriilor femeieşti de catifea, velour şi filţ, după formele din străin!- § I tate execută cu garanţă S I EMILN.KOHN | I:: CLUJ: :: I Jttobile I wde tot felul sunt in deposit în mare asortiment, ca ( dormitoare complecte, prânzitoare, aranamenta pentru odăi de bărbaţi bucătării, mobilier de lemn curbat. Paturi de copii şi semi-fier alama somniere, foteluri Schobert sosite din străinetate în cantităţi mari. In atelierul meu de dulgher şi tapiţer efectuez orice lucrăre de brânză în condiţiuni favorabile. . . Numărul Telefonic: 739. „VICTORIA“ depozit de mobilier Cluj, Calea Regele Ferdinand 40 22 2-2 * TMSSS5 . . Cafeneaua „METROPOL“ cel mai impozant local, fii toată Luai?, Joia, Simbita și Dumică muzica arshestrfci dpar«» RiliroSma in celelalte zile orchestră cu lăutari de primul rang. Serviciul prompt. __________ 141* 15-10 .1 SUCCESORUL LUI PETRU______ __________ TELEFON 253 CZETZ a CEA MAI MARE ÎNTREPRINDERE DE POMPE FUNEBRE DIN ARDEAL ] Furnizorul angajat cu contract al spitalului 1193 42—100 Corpului VI. Armată, CLUJ, Strada N. Iorga 2. | Pudra de porcelan* americană cu re- ^ nume mondial i HI C se găseşte! 19 3 25 din nou ori unde Coafor special de dame, salon de vftpsit păr şi manicur. Văpsirea părului în cea mai naturală culoare, ondolarea, spă- ' larea şi piej.tănarea părului. ;■ Frizuri istorice şi de fantezie. ] Transformă! i. i rizete Gandoux. Execută împletirea pă- 412 24—2001ului în cel mai artistic stil Strada Cafea Victoriei Nr. 2 fi5 3-CO _ _ *SâOr%ri ffll MfW Intermediază vati- 1 zarea și cumpăra- I rea de 1 'grădini etc. 1 MIHAIL TOMPOS I intermediar Cluj, Str. , ® Memorandului nr. 15. I * telefon wt * | |j Strada Regele Ferdinand Nr. 07. I Tot acolo se fac si pălării bărbătești. H 1071 52 -160 pst ______________KS t-rr,-« i&ifíiHKm&etsak nsammBBKBmaimKuaaaBmm m*** bbbhi Broderie! # persiană şi Tntmărgii« | pentru haine, cu diferite motive. Nasturi îmbrăcaţi modele de manufactură, adjustări cu preţuri moderate s'au UN HEJ JA BELA Cluj, Calea Reg Ferdinand Nr . 1380 Etaju I. 19—100 | In atenţia noamniemri g.a deschis! S’a deschis! ! „SALON DE PARIS“ Bibliografii — Herbert Spender: „Ai felosografie", traducft de dr. I. DuBoian. „Cartea româneascâ.“ 15 Ii. — „Cultura creştină“ Nr. 12—1921. — „Revista copiilor şi a tinerimei“ Nr. 38-39-40. — Dr. Pomul Boilă: „Democraţia", conferinţă ţinută la Cercul de studii al partidului naţional. — „Fosta, telegraf, telefon“, revistă pentru îndrumare profesională, Anul I, Nr. I — „Victoria“, Anul III, Nr. 3—4. — „Revista penitenciarii“, Anul VIII, Nr. 12. — „Viaţa Românească", Anul XIII, Nr 12. — G. Bogdan-Duică, Istoria ţărănismului, vol. I, editura „Ramuri", Craiova. Preţul 20 lei. — „Săgetătorul“, Anul I, Nr. 15. — „Revista copiilor şi a tinerimei", Anul IX, Nr. 37. — „Ideea Europeană“, Anul III, Nr. 83 — „Paiul Calroului“, Anul H, Nr. 28—24 — „Ramuri“, Anul XVI, Nr 2. — „Sburătorul literar“, Anul I. — „Flacăra“, Anul VII, Nr 5. Activitatea revoluţionarilor Bulgari ! Ahnici — Zîarale sfii dels Sofa ]că însărcinatul de afaceri al Grecieide acolo a fost proscris de comitetul revoluţionar bulgar. Domnul Panurias a primit o serisosie îa ome i se face cunoscut că moartea sa a fost decisă şi ci persoana executorului sentinţei a fost destinată. Dl Panafrias a comunicat ministerului de ex- I terne acest document făcând responsabil guvernal dels Softe. Din ajunul Crăciunului a fost ssaisinat îa Varna, notabilul grec Guiumgioglis iar asasinii au scăpat din mâinile poliţiei. Mai mulţi greci din Vama au fost propcrişi. Zivele sa întreabă dacă această situaţie înseamnă venirea noastră la era agitaţiunilor din Mscedonia şi a crimelor comitagiilor bilgftri. I _____ America şi conferinţa economiei Washington. — „Reuter” anunţi că Statele Unita sa primit invitaţia da a lua parte la conferinţa economică, internaţională. Ia cercurila oficiale americane, această invitaţie a fost primite în mod favorabil. ILE CULTURALE ■ POLITICE Un apel , Societatea Invalizilor şi Văduvelor del război, ne trimite spre publicare urmă- toarele: luând fiinţă în Cluj în luna Decem- i vrie 1921, .Societatea Invalizilor şi Vă- duvelor de război din Transilvania, Ba-| nat şi Părţile Ungurene, cu scopul de a veni în ajutor celor ce formează această clasă de oameni lipsiţi atât ma- terialiceşte cât şi moraliceşte şi pentru® ca societatea să le poată veni în ajutor, deoarece societatea nu dispune de fonduri, face un apel călduros către jj inimile caritabile ca din puţinul ce au? să se gândească şi la ei. „Făuritorii României-Mari“ cari sunt azi fără spri- jin care să le îngădue *a trăi cât de cât omeneşte. Sărbătorile au adus şi aduc întotdeauna bucurii mari, belşug în casă, pe când în casa invalidului şi a vădu-i vei de război, e frig, întuneric şi nici o 0 bucată de pâine iar în sufletul lor * amărăciunea şi sbuciumul ştiind că aut de luptat cu greutăţile vieţii şi cu nă-| [dejdea că soarta lor se va îndrepta, jj numai Dzeu ştie când. j. Dând pentru ei, nu numai că veţi. [face un sacrificiu, dar veţi îndeplini[ ; pe lângă o datorie sfântă şi voinţa, Domnului Isus Christos: Ajutaţi pe cei săraci că a voastră e împărăţia Ceru- rilor. Societatea va fi recunoscătoare acelora cari din imboldul inimei lor, faţă de societate dau sprijinul lor pentru a curma starea, nespus de tristă în care se află acei pe care zilnic ii vedeţi târându-şi corpul în cârji, cerşind exi-stenţa de toate ziliele şi cu cari v’aţi^ înfrăţit sub ploaia de gloanţe, şi şrap, nele. Ajutoarele se vor trimite pe adresa: Oficiul Judeţean I. O. V. Cluj. ! — ^Austria cere ajutor ajutor de la Consiliul suprem f Pirro. — „Chnsgo Tribune* anutităl ci fiulesacretariatul dela ministeru! do| finanța austriac, Schalter, a sosit la| Paris pentru a solicita ea să f e *s-| euTat de cître consiliul suprem înj ^eoo de a bir» ajutorarea Austriei, j doleanţele debitanţilorRMS Adunarea Asociaţiei marilor debitanţi — Nemulţumirile micilor debitanţi — Chestia produselor R. M. S. Marii dibitanţi ai Regiei Monopolurilor Statului din Transilvania şi Banat s’au organzat într’o asociaţie regională pentru apărarea intereselor profesionale. Membrii separaţiei marilor dabi■ Unţi ai Regiei Monopolurilor Stetu- Ini, după statutele aprobate de către I Secretariatul General a! Internelor , simt numai marii debitanţi, pri suplinit 100 lei taxă de înscriere, anual 1360 lei tfixi de membru şi solizapției extraordinare, ce se cec ocazional. I Asociaţia marilor debutanţi a R. M. S. a hotărât, să sa întrunească in zisada 16 Isanske a. p. in salarestaurantului New-York din Cluj, pentru a discuta situaţie pieţei de tuion in Ugitară cu interesele marilor debutanţi. Ia legătură cu această întrunire micii debitanţi sunt foarte namulţumiţi, pentru că sunt excluşi din Asociîpe, deşi interesele lor sunt comune. Anfiul ei consideră Asociaţia ca o orgioziţie contra intereseor micilor debitaaii, cari se plâng mereu, nu produsele R. M. S. nu le distribue tíupi■sum au nevoie, eanzându-ii-ss paguba. In afară de actstea, micii debutanți nici nu sunt consultaţi In chestiile «pi Ii prissc mai de aproape. La suspendarea vânzare! tuburilor de'garste nu s’a avut In vedere cantitățile depozitate la debitan1 ti, ca sa li se dea im termen mai larg pentru valorificarea lor. La acesta triburi au suferit pierderi foarte mari pentru că nu li-s'vi acordat decât numai câteva zile In cari le este imposibil să le plaseze. In chestia urcări prautrilor țigărilor ds foi eu 100—150°/0 p'ângerils sunt da asemenea generale, muUrmi In urma scumpete! nu sa prea sempăr*. ' Se știa eî Lbriaarsa acestor ţigări pcstă mult in urma sol derei vgiattri, adutându-se framze specie de talon din sfoe'n^tate pentru fabricarea lor. Cu toate acestea, urcarea preţurilor țgâriîor este extraordinari încât a împiedecat şi puulieuî dala cumpărarea acestor ţigări, la urma oprirai vânzirei tuburilor da ţigarete, eats evident, ci imputâadu-se publicului cumpărare» ţigaretelor fibdcista cari sunt mai scumpe şi vânzarea ţigaretelor se va reduse. Debitanţiî, şi în sperial cei mie?, aşteaptă cu mare interes depoziţiile ,fitosta, referitoare la aceasta chustiuni şi rezultatele admirei marilor debitanţii. Organizarea transporturilor Normele dupS cml se vor acorda vagoanele de cgtre Comlslunlfe Regionale Procedsrea de urmat în aprobarea vagoanelor de cătra comisiunea regională se va fiîte astfel incât toste cererila de transport sa vor primi la Comisianite fiola direcțiile regionale, care vor înscrie în mod obligator într’un registru zilnic, în ordina» PoVrilor. Combiunsa va examina natura lor, şi va s'iftbiH cu ordine* de preferinţă aprobând zilnic, atât cât sr? poate executa ca mijloac le de transport reapectiva şi repartizând în «onsecinţă fiecare transport in loturi dete 1-5 vagoane maximum pentru fieosire categorie, Com siunia va control« telegrafic oricâad va irede necesar dacă s’au depus rxntrfarila în gări sau se poi pune cu siguranță până în ziua ciad urmeazî & sa ofeatua transportal, cmSnând pe acela ce nu ar putea îndeplini această condiţie. ^ Vagoanele se vor ds ?n proporţia | : urmăîoars: 50 la sută din categoriile | [»), b) şi c) pentru autorităţile eivite ; 25 la sută dia apaîessi pentru autoriitiţile m-Iît .re, şi 25 la sută dn toate; jOslslalte categorii. In Basarabia opta pentru autorite Iţite militare rAn’âaa majorată Ia 50 la [aută, rămânând 25 la sute pisteu ac- Itoritâţile civile. Cererle cu caracter txîe; t.on«il, sau toari prsiid un număr mai mare d*. 5 vagoena sa urmează a traversa liniile principele pe mal mrrit de două direcţii regionale, se vor înainta Comisiei centrala da tranapoturi spre a dacîda. Aproviziontrili ca al'meate și aombustîbii da către autohitSfite civile și militere nu se vor face decât |n cuprinsul regionalei respective, soafori jamalul consiliului da miniștri nr. 989 din 1931. Ia dare« vagoanelor pentru cereale de tot felul sa vor ține seamă de ordinele și instrucțiile în vigoare sau asia ca se vor mai da în comisia superioară de vânzări a cerealelor. Numai pentru produsele cari rasa se gissen în cuprinsul regiapel respectiva ea vor acorda de citre comisiunea centrali, vagoane din circuascripţia regionalelor, limitrofe sau din altă parte a ţârii, pentru prodase ce nu s’ar găsi nici în regiunile limitrofe. Procedarea de urmat în această chestiune este cea prevăzută prin decizia nr. 3 a Comisiei centrale de transporturi, publicată în „Monitorul Ofinisi* nr 241 din 4 Februarie 1921. Aprobările date de Comisia centrală de transporturi sa vor comunica direcțiilor regionale cari le vor executa fâra a md fi supuse discuțiuali Comisiilor regionale. Comisiamm centrală de transporturi își rezervă dreptul de a Controla oricând, prin organele sale, modal oara se dau aprobările de către comisiile regionale, și cum sa execută de organele respective. ! Noule taxe ae comision , la urna consfatuirei pomîslasei superioare vamale, care a modificat unele texe vamae da export, ministerul de industrie şi cap3.s.r- a fixat următoarele texe de comision : I Pentru pastaval 1 de kg, zireaiţele de bumbac 350 lei de vagon; bromul, acidul sulfuric şi glucoza »a trámsít ca aceleaşi taxe ds comision jjBxste 17 August 1921, ţetărariis do, tiaaă şi de bumble, imptetaurde din [aceleaşi materii, pognacul, iichsurei,] ‘eterul suifunostasatic, măturile, sodi]ioaiemuta, mobiere de lemn, articolele ds sudărie, au fost scutite de taxate de comision la export. Chareatesu da bri.d şi traversele de', brad, 1 tei de metrul cub lemnal eio-j ght, 30 lei mai de mic.; Lmnai do re-i zocanţă 25 lei de metrul dub. lensnui dd foc 10 bani ds w. C. şi tiunichii da brad 4.50 iei la m. p. Acee e taxe de comision au fost comunieata și direcțiunei vămilor, spre a da prdine la consecință. i Imnpizitul pe avere şi monopolul alcoolului . La ministerul de finanţa ateutrie, ramat lucrările de elaborare a doeâ’ proiecte de lege, şi cari au fost iarnă ,nate dlu Tiohs Ioneasu. Unul este privitor la modificarea impozitului pa avers şi Îmbogăţirea lu ‘timpul războiului şi celalt relativ la Introducerea monopolului de Stat al alcooului, idee care a fost anunţată şi face parte din sistemul fiscal elaborat de dinstulesau. Primul proest— modificarea impozitului pe avere, — nu a fost acceptat de dl ministru de finanţe, da... previzând că prin Introducerea monopolului de Stat se vor praiss surse noui de venituri destul de importante care si facă posibilă o renunțare la impozitul geavere și eventual chiar aă micșoriza sau si suprimi" ,di cele sotuala. Lucrării« ] patru încoronare — Pentru lucrările ds însoronare care[ iau fost puţin timp ktreprnpte, s’s 1 deschis un nou credit şi astfel lu-1 crările au fost din nou reluate. Sala din cetate în care a fost pro- I clamată Unirea, a fost modificată la stil b zantino-român. S'au făcut fri’zele marilor voivozi iar patru mari panouri simt destinata pentru portretele lui loan şi Matern Coma, Mitropoliţii Şigana şi Şuluţiu, isteţ Kaciai Petru Maior şi ale martirilor Hirte, Cloşca, Crişan şi Avram Ianea. Protarhe Voivozilor au fost executate de piatorul Bellet, eme icce și celelalte picturi. mmm Informaţiuni — Cele mai frumoasa bijuterii şi cele mai bune ceasornice se afla la ciasornicăria Ioan Hujiu Cluj, Calea Regele Fei căinând Nr. 3. 1186 15—60 — Doctor Trauda firesc a C. specialist în boale de copii, sifilis, boli de piele, genito-urinare. Consultaţii 6—8 Calea Regele Ferdinand Nr. 35. — ÎNŞTIINŢARE! Reîntorcândumă dela târgul internaţional de mostre din Viena cu un mare asortiment de obiecte cadou la ZILE ONOMASTICE ŞI CUNUNII voi servi prompt, onor, clientelă. — Rugând sprijinul Mihail Somlyai Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. — Telefon 818. 1065 37—40 — Dr. Lazărescu, medic-şef la Casei Cereuale, Specialist în boale interne şi Venerice. Consultă între orele 3—5 şi 7—8 d. m. Str. Iuliu Maniu 40 989—61—V — Linie normală industrială cu 1 kim. cu macaz, la dreapta din material de rangul I, cu sine eclise butoane crantpoane şi traverse în bună stare împreună cu un bloc complet de vânzare. Relaţii se primesc la firma Bohatiel Si Konez Cluj, Strada Chinez No 2. 1500 6—10 — Nu întârziaţi a vizită croitoria lui Ibidics Cluj, Strada Bobului Nr. 7, unde cu preţurile cele mai reduse se efectuează haine după modă franceză, 1123 34-150 Nr. 75—1922. Publicaţiune ds licitaţie Să aduce la auadeinţă publici, că institutul de cediî şi doaomir „Albina* saiursala Claj, viada prin iîdtuţiune publică şi pe lâagă intervenţia me», in zaa di 18 Imawla 1922 ordt 4 după amîazi la loaalul «gdaţiei taiegraoe „Diman*, stran Regel« Fîrdir.Qhd Nr. 68 dupi conspeator, este sa poata privi la biaroul meu, diverse ob sote, mobiliar şi înstelaţi în valoare de lei 37.349, asta suma va fi fi preţul de arigare, diar eventual şi sub asest preţ de strigare. Cei ce dorssa a participa la licitsţ’e, vor depune 100/o din preţul da strigare ca vadin. Compirătorul va fi obligat, să achite imediat preţul de cumpărare şi competinţa erarială de l°/o, cura şi a transporta obietele cumpărate. Cluj, la 12 Ianuarie 1922. Dr. Lwrenfit Natancur publis. |m7^2—26^