Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)

1922-01-14 / nr. 10

iPATtita O operetă la „modă“! La impresario imi povastaște daapre s'188833ia morl al« unui trapa da opereta româia (60 parapana), care dutraieră pro Voala cu o operetă . . . nu-i scriu numele. — „Sa joacă dm?“ întreb eu. — „De nenumărate an !“ — „Trai pare rolul“ întrerup ea. — „Ca muzică, domnule!, ce muzică !“ Priveşte la mina ca la un baoţian, ca şi căid ar vrea sâ spună: asta es s piesă odată ! . . Pisc capul In pământ şi m3 gândesc Da îmi aduc amints E?® în dacomul rizboiului. Tastul din Pr ’ga didaa reprezsntiţii gratuite, nentru eoldsîii răniţi, convalasiaaţi. Ac?mm să dac ţi sune soldaţii diatriuu spital midtăr. Teatrul german, pel myo, era plin—plîauţ. O ,un««i bundaj»ţ’, miros de iodofoma «ai. Intra doi români — unul tati da familie, cu corii mici seasă, deia cari păpăîs câteodată scrisori «u litare, cari se jusau ca nesta momit», pe «oâa ei» b, — celalalt mai tialr napăsîtor’t. Se reprezenta opereta de care »mintea domnul imprseario. Viața libertină,' cu femei us'a*e, cu tonuHle unei primadona In f»t* unui public de blaz Ji (soen* îa scans), arii adsmenitoare, foioase . • . Bietul rorrâi de lâ^gî mine suspina din câod în câ d Sa gânde* le si săi apas , oricât da vesele erau melodiile şi or cât da ritmic lai svâ neau trupurile demi-mondenele de pe scenă. „Cum pot să râzi aşa de bine!“, z'mbaa doar de când !n câad româaui mai în vârstă. — „Iţi place?“, soldam terenul la osl mai mâr. — „Mai e vo los ?!“! zise el şi şi scâld*oîhîi îafiăoSraţi in bogiţie de colori şi de forme de pe sosnă. De la o vreme mi a fost prea m rit. Mi-sm pus Intrebs'ea: eam da ş’ a alea directorul da teatru o astfel dai piesă pentru sihilozii şi cotivibaienţii] aiestia? Voia să-i ridiae sfloteşte?! Direm acesta ndiaat? ! Când a început eroul da pe spenii si atinea Q i pihi'ele la tavan si cu i ?am.«aia somn gătoara pe jos si sul lise să-i câate ţig n i la urn-he câv! teau î favorit, având la s‘â ig* și ia] îraapîa câta o damioe’ă osta*-â.... am! g'isîi răgpaasal cel ani potrivit la saliniștea mpa Im vaaea să stre Iu! gura mere, din cauza unor dstf.-i del fi aîe avem Ia zb* da astăzi, 3a nir^| jads, războiul! Voi sunteţi, domnilor,! isri na-aţi adus, cu ariila «dormitoare, | ia viaţa uşoară, 3a «at'olisnul a ista l aaaimultSto?. V’a cântat’ginul ia areeha o arie de elrmf şî «ţi uitat la aeî ca p'ângiau şi aşteptau ajitor — aţi Hoit hlrti# baomotS pa fraat^a ț-ginirii şi aţi daalipit fimeia da bărbat, tată de po sil. mireds mt’eait ! — »ţi lua«t cumanul cu cotare „s«i-§ tez*“, a* sa ajungem la omianul ia dmsai acesta manabru al Mjrjii, po poara întragi I Ou aride vo istra şi cu «examplul vest'd ati otrăvit o parte a omenirii, torat câ d îi vorbeşti di dragoste faţa di deaproapel iţi dă din umeri şi-ţi rânj»sta In faţă ... Şi, doojiaauî mau sp»rgia ia pahare pe « jenă şi sal« hohotea da râs — ia? ac, eu nu puteam si râde, da, fireşte— am dus la extrem smâdmâitul de revolt! sufletească De sigur, opereta aceasta este un strop numa’ dintr’o mira da operete ca acelaş colorit, da aleass atmosfera. Dar „Etimp’a tohunt*. So daţii a cea, cari au văzut aproape nootsozu, pe un craidon, lipsit da girgisia, dar ■alin da arii ademeaito«ra, nu vor căuta, câteodut», să imite pa cel de pa spună, si joaca şi ei ,ca la teatru ?“ E da dorit ca o astfel da atmosfari să planeze In societatea da astăzi? »Nu suntem cu toţii coavalascenţii, ceri au dreptul sa pretindă alt nnl Publicaţie de licitaţie Subsemnatul notar public pe recur- carea firmei „Banca Ungară socie- î tate anonimă din Târgul Mureş* aduc la cunoştinţă publică, ca se va ţine licitaţie publică următoara cu in- jj tervenirea mea, pe sarcina şi pericolul cumpărătorului întârziator: Va veni sub licitaţie la rampa de in - cărcare a staţiei de cale ferată din Hawaato circa 42 vagoane (â 10000 kilograme) lemne de foc de fag, uscate cu tăctura de 2 metri şi la rampa de încărcare a staţiei de cale ferată din Csokfalva circa 78 de vagoane, â 10000 kilograme lemne de foc de fag, uscat cu tăetura de 1 metru. Preţul de strigare a lemnelor din sta-ţia Havadte 58.800 de lei, a lemne ■lor din staţia Csokfalva 109.200 de lei. In cazul dacă preţurile de strigare nu se vor da, lemnele ajunse la licitaţie se vor vinde şi sub preţul de strigare. Cumpărătorul se va uita la lemne înainte de licitaţie, ca lemnul se va privi cu faptul de cumpărare uitat anterior şi primit fără excepţie de calitate de către cumpărătorul. Preţul de cumpărare se va plăti imediat în numerar. Competinţa de cumpărare şi dare de circulaţie însărcinează pe cumpărător. Părţile care vor să liciteze sunt obligat a depune 10% a preţului de strigare ca radiu în numerar înainte de începerea licitaţiei la mâna notarului public care ţine licitaţia. Licitaţia se începe în ziua de 23 Ianuarie 1922 la orele 11 îna-inte de amiază la gara din Csokfalva și după lupăvirea acesteia se va continua la gara din Havadte Târgul-Mureș, la 29 Decemvrie 1921. Dr. Albert de Kovăcsy 48 1—*1 notar public Publicaţiune La Serviciul de poduri şi şosele, Arad, se va ţinea în 20 Februaria 1922 a. m. 10 ore licitaţie publică pentru darea în întreprindere a reedificărei şoselei naţionale Beiuş Veşcău Ciucin cu suma de 450.586 lei 40 bani. Proectul şi condiţiunile de licitaţie se pot vedea în oarele oficioase la serviciul subsemnat şi la Direcţiunea de poduri şi şosele Cluj, str. Berde Nr. 2. Serviciul de poduri 4912 Şi şesele, Arad I La restaurantul Réthy şi Majorosi preţuri ieftine - serviciu prompţi Str. Iuliu Naniu 8 al a-a tremuit sufl tesaî H H P. j Inventarierea cerealelor imobilizate Tu gări — Spre a sa cunoaşte cantităţile de grâu, secară şi derivate jfl4« in gări, pe rampe, vagoase saum gazii, legat impune si se faă o inventariere specials de către şi fii de gări, pe iavent*reîe respective. Aiaştia sunt obligaţi, să completeze forum a?a!e de intentare ce li ss?i vor pune la dispozţie, Io care trsbuej «ă a?ate cât mai exact, servindu-se] de declarttpunite și de reg strele rela- ■ tiv», felul productelor ra s derivatelor:] g â sațssră, fi mă cal. I sau cal. II, j r forunb și mulai, cantitățile, locul]undii sunt depass t»te, urat vagoaului,' numele sau onca alte dotații neuesite idantificărei mtrfurilor. Inventereîe acestea se vor fi în dublu txemplar, In ele trecâada-se si «ianţ tSţite ce ss gtsesc la trenurile., ca eventual ar fi plecat d a st«pe înainte de ora fixata, şi indicată mau jos, dar care n as putea sosi in staţia următoare la acea oră. Inventarierea se va face la toate matiuniie in acaiaşi zi si oră, sdios 10 (zece) Lnuarie 1922 ora 18, spru a evita ca aveieas prodacta si fie inventarit,it8 de două ori sau mai muite ori. Ia sogst s sop se va trimite fiecărei staţiuni câ e un exemplar da inventar şi un exemplar proces va bori, oshiapă com.netitrs, sa vor iamma imedat, direct ,om,aiunai superioare de cumpărare de ministerul da interne, iar câte un exemplar da inventar ţi proces verbal, Lout ou mâaa da fiecare şef de statie, vor fi reţinuta in s'hiva stapunilor. Dirocţiunea regionale vor îngriji ca staţiuniia să le '■onfirma teiecrrfii pânl în ziua di 6 Ianuarie 1922 ce au primit circulara şi formular, ia şi nu în zina şi ora fixată vor proseda la inventariere. i Trotzky ameninţă cu război pe Aliat* . Zarsis suedeza publică textul oficial al dissureului pronunţat de Trotzki la congresul sovietelor. Trotzki a spus câ e imposibil să reduci efectivul armatei roţii sub 1.370 000 de oameni. El a aanzat Anglia, Italia, Statele- IUnite şi Franţa, că urmăresc si pună stăpânire pa micele ruseşti şi si deslântuească o ofensivă anti-bolţev.stă îa Extremul-Orient. .Aiests puteri — a spu« Trotzki — uită existenţa unei a 5 a puteri, Rusia rese, a cărei armată va fi complect gata la primăvară, iar, ia caz ds mboî, ea l$i va pairi fro^^rel8“. .3. 01 Al. Valda-Voevod ) pentru Bănăţeni In arma intervenţiei dlai Al. VMda ca ifiigi noal ministra al comunicaţieilor a fost satisfăcută. In sfârşit dorinţa bănăţenilor de a ss trace linia farati Caransfibaa—Orşova dels direet?a rrg'oaalA Craiova , direcţia Timişoara. Ia arma srestui sapiee s’a expediat dini dr Vaida următoarea telegrams : „0.? onoara vă rugăm a primi malta miri e notatie cais mai síneste s dovot-mântul nostra cel mai profand al întregului Braat, nentra nepretai ici sorejia dit ia phastis liniei CarsQScb şi Orţova. Iea ocazia binevo - toarei intervenţii făcute la interesul nostru. Pentru mniştea redată Banatului, pentru dinsa redata lucrătorilor, cari, fară ajutorul dv. ar fi rimas in timpul cei mai grea da fana* fără nici uo eâ*ng, vă binecuvânteazi mii şi mii de suflate. Rugât-du-vă ca şi la viitor ai binevoiţi a ne Banatul la preţuita d vo*stra baafcvoioţi, vă arăm anal non tericit. Semnaţi: Ing'ner Lívia Faur, direitor ministerial, dr Corn«l Grofţorea nu, primara! oraşului Timişoara, Si smund Szana, prased atele C«me m de ind istria şi comeţ, Richa d Kuo, pr eşed ntela nn’naei somerain Dior, Alexanda Bitz, președintele stadisatului întreprinderilor forestiere. Romănil Ta italia | A9?«aţia studenţilor români — In Jurul Legaţiunii noastre din Roma — Se vor face destăinuiri senzaţionale Situţia studenţilor românî din Itaia est-s eu mult mai gras dacât a cslora din Franţi şi B«lga. Determinaţi de aceaiti situaţie, c«ra a ajuns imposibili de a mai fi su pra fais, st danţiî membri si societăţii a iad mice „Daiîa Tr*iaiă‘ dm Ron? su hot rât tatr’ant dii si im le ssdate cu st omoa Legţiauoa roma* la razul oâcd dl Enil Lahovari, miuiutrai no3 ru pleaipotoaţAr la Italia, ni le va da sprijinul da care au nevoie. U dalegiţîe compusă dm d nii Anghiiescu, Pet'a eu, Lata și Crifian, a’au p’ezmat mia s^ lor români da pe ;âogt Vitiaau «i Qariaal-Peaasiui si Lihmri și la-a a ătnt cari sinii izvoareie di e’domd pi cari ar Va- i bai ai fai* Stetul, corâid latrimiteria 5 im ’diată îa țari a sabatilor da lagari?, plati ca câte 40000 lai pe lună uaai, «i c ri nu fie aitoava decât înragistraizi, în registru special, vizitele data şi primite. Sa ştie ce a urmat amî; studmţi au oca mt L^g^ţiinsa dând naşterei unui conflot compromiţitor pentru nov in faţa integai Itahii. I » Viaţa Legaţiunai romle din Roma^ este a opentă da un vsl da mise? și nu as poa'e mâadri deiât cu oprirec,. shimbului pantrastadeati, prilej nea-; tru a distruge societatea .Daca Tra-1 ian*“, da ca'iza controlului moral ri-' g iros pe care il exircita asupra mo-. ravurilor parazitara ale secretarilor de trim silor în misiuni speciale la Rima ! Dornica moare ataşatul cotnarian Chdatien, si sinneids ataşatul militar, Şpiot-colonal Geziressu, un ban şi idsslist romsa, care zadarnic a incercat să sialveze miliardele ţării aranjate din mocila samsarilor da politi a’anii cari fac economii cu bursele studenţîlor. Doctorul ziarului „La Romania“ din Rimi, promie să aduc destăinuiri senzaţionale în aceste chstiuni Roma, Ianuarie 1922. G. L Condamnarea patriarhului grec Alma. — Tribunalul eclesiastic di Atena a condamnat pe mitropolitul Mittexsch’, aleasiatriarh al Coinstantinopolului, la pierderea demnitarilor eo asiastica si la internarea ca simplu monah in mănăstirea ZTMta. (ATR. R^dor), ’ In chestia cenzurii Protestul Asociaţiilor de presă Comitatul Sindicatului Ziariştilor din Capitală, întrunit Miercuri 10 Inaaria, a cerut guvernului sa ’nUtare decretul dala 3 Isnuarie 1923 can inrafta canzură şi o întinde asupra presai din veihiul Regat. Oara ca guvernul să respecte fâgaduiala dată de pstra dl ministru de interne, la mod public şi categoric, faţâ de ziariştii convocaţi da către dea la ziua da Marţi, 3 Ianuarie, la ministerul da ioterae. Cere intrarea In legalitate pentru ca toate devotele da presă — pentru care nu cerem nici o favoara — să fie judecate de instanţele prevazute de Constituţia liberală a României. Aceleş protest l-a ficat şi Asociaţia Generala a Presei împotriva decretului prin care sub pretext os salalatora cenzura, ea a fost de fapt fafsorită şi extinsă. CONFERINŢA DE LA CANNES înţelegerea franco-englezi — Situaţia financiara a Germanie! — Rezoluţia luata la conferinţă C-na»s. — Memoriul englez pezintat dlui Briand de Lloyd George declară că condiţia indispensabilă a succesului e deplina înţelegere franco-, engleză. Eşecul conferinţei ar avea rele efecte pentru ambele ţări. Unira lor depinde nu de examinarea severă a chestiunilor, ci de soluţiile de ansamblu. Memoriul recunaşte dreptatea îngrijorărei opiniei franceze din cauza re- facerii regiunilor devastate şi a nesigu- ranţei granţelor, invatata de Germa- nia de 4 ori în decurs de 120 de ani. Memoriul trece în revistă viaţa econo- mică a diferitelor ţări şi arată că rein- ^ vierea Rusiei e necesară pentru bună- starea generală, deci face apel la Franţa pentru o cauză umanitară. Anglia re- ■ cunoaşte integal îngrijorările Franţei şi va face totul pentru a le risipi; totuşi , refacerea Europei nu poate fi amendă. Anglia socoteşte ca chestiunea siguranţei Franţei atinge propriile sale interese e deci gata să se angajeze să şi plaseze forţele alături de ale Franţei în cazul unei agresiuni neprovocate, spre a asigura Franţa şi a face imposibilă agresiunea germană. Ceea ce a făcut odată pentru civilizaţie, o va face din nou dacă ne-* voia va cere-o. Guvernul englez soco- teşte, ca pruna condiţie a veritabilei înţelegeri , evitarea rivalităţii navale , între cele două ţări şi cere, ca am ra-1 lităţile ambelor State să se înţeleagă] privitor la programele lor navale, inlă-1 turani orice rivalitate în construcţiile ce se vor face. | * Cannes. — Exnwâni sliwitfa f -1 nan&iura a Gcmantd cont^rint'i Cannes, el R.thenan a dent arat, că | gtmmul său va f nevoit să depozite. Pitmierii marilor patrii Ago pas tăUva iti ehdrl, ia care setai delegi e germane n’a paiul dz răspuns, (ATR.—Rzdos). • Lyon. — La eo©faria« dele Cannes s’a luat următoarea rezoluție: „Puterile aliate cor aderi, eă fandamiotslâla șl iadi»p«aMbihiâ sondiţiuai pentm înfăptuirea a desforţări eficace pot fi definite la marile lor linii, după cum urmează: 1. Niţianile nu pot revendica dreptul de a-şi dicta mutual principiile dipt care ela înfeeg să organizeze, în interior, regimul lor de proprietate, esonomia lor şi guvernământul lor. Aparţine fieairei ţări sa şi aleagi sietaraui, pe oara II preferi in această privinţă i 2. Ii aceiaşi timp, nu e*te poa b’î’• i da a di»pime de capitaluri streine , pentru ajutorarea unei ţâri decât ii %aza!, dară streinii, care furnizează : fondării», au igaranţa, oi bunurile şidealurile lor vor fi r*speriate şi beneficia intreprinderilor lor vor fi asigurate. 3. Sentimentul acesta di siguranţă jnu poata fi restabilit decât daci najţianila (sau guvernele naţiunilor) dorind ca să objină credite atreine, se f acg ja»zs liber : ] m) S* reînnoască toate datoriile şi ■ obi gaţiile pub iaa, care au fost, saucare vor fi contractate, sau garantate da Stat, municipalită i sau alte orgariisme publica şi si recunoască dea- I semenea obi gaţ a da a restitui, a reţisura, să se indemnizeze toate intorreela strena pentru pierderile, sau jdaunele, ce le au fost pricinuite dia I faptul confraoarei, sau al sechestrarei proprietăţei. b) Să s’ablaască un sistam legal şi jurid o, saaiţionând şi asigurând I executarea imparţială a tuturor coatr&ct£l ir comarc ale, sau alteia. I 4 N*ţiuniie trebue să dispună de Im'joapa de schmb convenibiie. Inmod general condiţiile financiare ,şi rtaomeafaoa trebue si ex flte, spre a duri comerţului garanţii necesare. 5. Toate naţiunile trebua să sa angajeze că se vor abţie dala ori ca propag radă subversive împotriva ordinei şi sistemului politic stabilite la alte ţlrî. 6 Toate ţările trebue si la engijamantul, la comun, de a se abţine de Price egfesloae fsti de vsciaii lor. fainii electrică a oraşului Conducerea societăţii „GANZ“ Cluj, Cale Proq. Penfrishd 39 (Palatul Széky) Telefon No. 408. # Execută instalaţii electrice şi transmisiuni de curent. Re comandă diferă instalaţii de motoare electrice Lampadare şi materiale pentru instalaţii perma- mente în depozit. ****** | 1403 23 - 50|^ . 14 Iwua-in-i- S’a deschis în CLKJ, Piata Unirei No.1. (Sub Primărie) „ECONOMIA DIN LÖNA“ v cea mai elegantă prăvălie de delicatese, unde se găsesc zilnic mâncări reci proaspete, precum și fierte. Mare depozit de compoturi, fructe 59—10 M—■—Bwaa . ai -damMaMr*.«* Dacă doriți să cumpărați mobile bune STiiK« Adalbart Fischer & Comp. Cluj Calea Reg Ferdinand 61 (casă proprie) 1523 2—2 Fondat 1900 ................ Fondat 1900 | ReEferentanţa generală p** I tru România*«re a vaţi- I rilor simple st «1 Gam & Comp., Bud»p»stt | Turbine de apă „Francis“ pentru toate căderile şi cantităţile de apă =: Transmisiuni = Piese de fontă = Construcţiuni şi reconstrucţiuni de mori simple şi sistematice = “ FRAŢII SCHIEL, FABRICĂ DE MAŞINI S. A. BRAŞOV motium şi furnizează cu termen scurte Maşini de morarii de tot felul ? ■ ..... ..........—— a Maşini buni I Stoewer, Torpedo, M^at 1? | \ Royal, etc, ripăriÎt şi folositâ I se află cu garanţie pe lân^â I preţurile cele mai convenabile I In schimb maşini vechi şi defectuoase cu suplimente favorabile. \ Panglici pentru maş ni de scris \ pennţă de sigiîe „post*, hârtie de copiat hârtie (carbon) răp- de ban-) de de sapirograph hectographe/j —- —r— o — ’ ■ precum şi toate recinsitele. Repararea maş nelor de scuis după specialitate/ ■ transformarea şi alfabetizarea în româneşte. 3 3 11 I Si as............... 1MB zrrszsiz--- ■ Societate ardeleană pe acţiunîni de transport cu automobili ^===== Cluj. =—— Efectuează tot felul de transport ! Birou in oraş: piaţa turi pe lângă preţuri convenabile, Unirii Telefon 67. I depozitări mutări, cu măsurile sale I bine asortate pentru acest scod, I mutări atât în loc cât şi în province. Birou la p,ae Femite. I Transporturi internaţionale repre- Depozite şi loc..d® I zentant în fiecare oraş mai însemnat Xc&zi Forate m. e. I Biroul de bilete de călătorie a C. F. R. I t=i ITel Sifon 4d7, E3 I Primeşte asigurări pe lângă prefun I avantagioase pe căile ferate. 118813 J I • • — ___________ _ -- -' ■■ ■ 10 Societatea Generală de S. A Captal Le* 3.600 000 Directori: Carol Schulder şi s. Bergerm Centrala, Str. Karaghieorgieviei 9, Telefon ll/SB Sucursale: Calea Victoriei 60,Cinema SelectCentral Calea Duleşti No. 27 B 2 6 Calea Griviţei (Cinema Volta-Buzeşti) 1 Concesionare exclusivă a, publicitateaarelor Adevărul, Dimineaţa şi Epoca I Contracte speciale de publicitate cu toate ziarele din Couliţiuni speciale de publicitate la ziarele «I Ardeal, Banat, Bucovina şi Basarabia I Proeote şi oferte de publicitate gratuite la cerere, oferă o publicităţi coasti noLasi» și productiofc. HH 10 2—2 ..............................«. OSMIi»«®®* I CUMPĂRAREA Șl VÂNZAREA 1 IfYlflhllolflF între§ terit°ruî României nfjiQ I BIHUUIlClUl ceste în timpul cel mai scurt: I SABIN NEMES J agenţie comercială firmă de corniflu -*■ siune şi birou pentru circulaţia . Telefon de imobiliare. Jfl 27 Ju Cluj Str. Corcheş (fostă Vsr^^)