Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)

1922-01-14 / nr. 10

=~PATRIA = CINE VA FORMA NOUL GUVERN? Este o imposibilitate ca din sânul partidului poporului să se formeze un nou guvern, în locul celui actual Câteva din ziarele, cari au pompat fondurile diferitelor ministere pe timpul fostului guvern al dlui general Averescu. In preajma redeschiderei parlamentului prorogat, lansează ştirea formulei unui nou guvern din sânul partidului popo­rului. O singură circumstanţă ar putea în­dreptaţi oarecum nsoui acestei absur­dităţi şi anume: necesitatea cond­ucă­­torior par­cului poporalu­ de a întârzia că,­nul mult descompunerea defin­ive x,a acestui partid prin promts\mt şl eventuilftafi... t­aiizabUe.­­ Dacă acesta este scopul lansării unei asemenea ştiri, ea este scuzabilă,­ deşi nu-i putem ghici militate*». Defecţiunile ce ae produc zilnic In' rândurile pmidulul overman, sub cea mai bună indicaţie că desiompunerta­ partidului nu mai poate fi împuidicată,­ cam este şi i irtsc.­­ Ce ar paita hotărî pe partizanii de­­ ţănă acum al dial genial Am eseu la tămâ­ia m­ea sub steagul incolor al pati­dului 7 Perspectivele Udodnice pe cart le pnzintă folie partidului, a-' napra anei eventuale reveniri la pu­ l tue ? * B Admiţând totuşi posibilitatea acestei^ eventualităţi exprimată în mod con-­ fuz de ziarele averescane, rămâne de ■ văzut care-i sunt sorţii de izbândă. Dl general Averescu a fost silit să] demisioneze la câteva zile după ce se părea că reuşise să-şi consolideze si­tuaţia prin înţelegerea parlamentară cu partidul ţărănesc. Ne reamintim că acum o lună când­ sa produs criza de guvern prin dem­i-­­sia dlui general, foile av­reseane soco­teau schimbarea regimului drept un­ act reconstituţional, pe motivul că gu­vernul demisionat se bucura de deplina încredere a parlamentului majoritar. Lăsând la o parte faptul că nu numai pa­lamentar — ca număr este factorul care hotăreşte în se­­m­enea împ­eju­­ri, am fi do it să ne spună dl gene al Aver­seu, de ce a p imit să semneze demisia, dacă nimic nu o justifica ? 1^Știm ca toţii cum s’a produs criza: la urma demisiunii din guvern a doi miniştri tactiişti, anii Tache Ionescu şi Al. Anto­­nescu şi mai pe urmă a dlui N. Titulescu, fostul preşedinte al Consiliului a trebuit sa prezinte demisia, fiind în neputinţa sa-şi complecteze cabine­ul. Guvernarea cu interimate la cele trei importante ministere justiţie, externe şi finanţe, era o imposibilitate constituţională. Complectarea acestor trei locuri cu noui miniştri, a fost dease­­menea cu neputinţă de vreme ce Ul General nu a facut-o. Şi să vorbim drept, and dintre par­tizanii dsale ar fi putut sî la sisoce­­siunaa celor trei miniştri demis­olaţi ? in asemenea cireamstenţa demilu­nes luir-.gului cabinet era de nemk­tarat, ţi ea s’a produs, pentru că nu. ? se putea greî nici o altă soluţia. Dacă ne gândim şi la compo­ziţia fostului guvern, din car a îi­­emu parte — la cete mai impor­tanta portofolii — miniștri dn alt« parti®»», e uşor de înțeles că ori­când s’ar fi produs demisia unuia sau a mai multora dintre miniștri neaver&scan*, soarta guvernului nu putea fi alta. Că această demi­­siune s'a produs târziu, cu atât mai rău pentru fari ! * Ei bine, ce ar putea i­dreţit^ţi for­marea noul nou guvern din sânul partidului averescan, când nici la în­ceputul guvernării lui nu a putut fi alcătuit omogen, nici la demisia celor trei miniştri îachişti nu a putut fi complectat ? A câştigat part­­iul dlui îg­­ngral »oui forţa, oare să-l înles­i ‘neasci posibilitatea formarii unui ger-­ vern, mica? îa condiţiuni ideatice ce­­­lor în cari şi-a format primul cs­­b’nst ? Dezerţîuitiie zilnice ce se pro-­ duc In partidul poporului, ne araţii că nici vorbă nu post® tî do noui forţe, de vreme ce şi cele whi­ess grăbesc si întărească pe alţîi.. . Cât priveşte, singurul sprijin all partidului poporului, care este­ parlamentul majoritar, dizolvarea­­ lui este tot atât in­utilă pentru ţară şi tot atât de morală, pe căt a fost­ de necesară înlăturarea guver­nului. Şi atunci cum poate fii vorba de eventualitatea] unui guvern averescan ? Nu mai întindeţi coarda — In jurul soluţie crizei politice — ! Cu cât se apropie ziua de 17 Ia-1 [nuane, — termen până la care a fost­­prorogat parlamentul — să tot In­­­­mulţesc asigurările pe cari agenţii­­ partidului liberal le dau celor ce-i­­ aşteaptă să vină singuri la putere. Dupâ cum se şopteşte sunt desingnate * persoanele cari vor fi chemate să umple Înalte funcţii de Stat sub un guvern pur liberal Ceea ce era de aşteptat, în astfel de funcţii cu răspundere, libe­ralii nu se gândesc să pună oameni ii pricepuţi — de cari nici nu sunt între­­ partizanii lor din Ardeal — ci pe aceia­­care „au organizat“ mai întâi partidul liberal in Ardeal. Astfel se dă ca si-] gură numirea unui domn farmacist ca prefect al judeţului Cojocna, din sim-­ plul motiv că acest domn a „organizat satele“, aducând câţiva ţărani la întru­nirile liberale. , Nime nu va rămânea surprins de alegerea persoanelor pe care liberalii,­­ venind singuri la putere, vor fi gata să j f le puna în slujbe multe de Stat. Ar fi­ numai confirmarea din nou a tacticei­ liberale, de a înţelege i­itr’un singur chip să şi răsplătească pe aderenţii lor. Dar, la noi, oricine-şi poate închipui,­­ ce dezastru ar urma in urma aplicării ] acestor metode politice. Am văzut ce­­ nenorocire ne-a adus acelaş sistem, e pus In practică de averescanism. O încercare de-a continua acest si­stem şi de-al potenţa la noi, va avea, din întâia zi, împotriva sa întreg Ardealul şi Banatul. Dacă factorii politici din Bucureşti n’ar înţelege primejdia pen­tru ţara întreagă a venirii la putere a unui guvern liberal, noi, in interesul patriei întregite şi a neamului întreg, avem datoria să facem imposibila ei altfel de guvernare, care ar ameninţa însăşi temeliile existenţei ţării noastre. Vrem să se ştie că suntem gata să ne folosim de toate mijloacele legale pen­tru a scăpa odată pentru totdeauna ţara de exploatare a partidelor politice care nu vor să înţeleagă că interesul comun trebue preţuit de­asupra celui de partid. * ... nici un momente aşa de critice cum sunt cele de azi. ’­­ Suntem perfect încredinţaţi că e prea pusă la încercare bunătatea ideală şi­ patriotismul populaţiei noastre, că e prea întinsă coarda, şi că eu rupându se, ar ‘ aduce grave nenorociri interne. De aceea­­ datoria noastră este să ferim ţara de o­ astfel de primejdie, şi o vom feri cu­ preţul oricăror lupte.­­ otaosul financiar — ConS£Cinţ£l@ amestecului funcţionafilor In politică — r-1 taai4 in&a *­• ■ «St asaa Pentru a-«i plasa partizanii politici şi pentru a susţine o Clientela, oare­ nu ».Asa alt merit decât ca a ştiut să corteşească pentru unul sau almi din­ favoriţii regimului, guvernul averescan! nu e­a sfiit de a crea noui posturi, duc a numi doi turnau pentru un post şi,î­ia definitiv de a amesteca politica in nuanţele­­trei, cari acum mai mult decât pu­tând aveau nevoie de ordine şi exactitate In mânuire. Astfel, înlăturând 14 administratori financiari din Ardeal, a numit pe al­pi noui; pentru locurile de prefecţi de polipe a­lănit doi titulari pentru un singur post, numind şi pe ruşti prefecţi agiomai tot ca simpli pre­fecţi — cu deczia de a fi la dispo­ziţia ministrului de interne. Pe lângă cei 8 directori financiari a numit încă alp­i, iara a-i tortura’ pe cei dintâi, lăctuia­la in Admim­i­st­raţii, e financiare să fie chitanţe şi state nemandatate in valoare de 200 de milioane de iei, din cauză, cu mai vechi­, mai imun titulari nu vor si-şi la răspunderea ordonanţt­rlor. Şi pentru a se vedea ce urmări are amestecul politicei de partid In finanţele Statuau, este de ajuns ei arătăm că, administratorii financiari a au închis registrele de restanţe şi nici acei cari vor să plătească nu­­ ştiu ce datorii au către S­tat, s au a­­mestecat atribupiiune perceptorilor rurali,, ale secretaruor şi casierilor comunali şi cea mai completa desso- Inentare domneste la privinja inaa­­tkrei zsoimitor. Mai departe ls' a anunţaî că ve­chile din au încetat de a fi perce-, pute dem 1 Agra.6, dsși ceie nouij nici cu au fost Iaca stabilite; tiva-i tuărlre au tont astfel făcute încât a­­­proape nu exista comnouabii cifre să nu fi proteatat împotriva lor; cada­­stirul, pentru a cărui lucrare sau cheltuit sute de milioane nu este mat in seamă şi pam­an­tul din Ar­deal, care poate fi împărţit in cel puţin opt soiuri, este taxat la iei, deşi este elementar ca pe lângă can- Uitat* precum penesta mait i* venit, • mai ates calitatea pământului, l Unificarea salariilor şi unificarea . iPeasu.or ss f .ce fsrâ a fi întrebat vre­un funcţionar sau pensionar. i Urda ne-a dus acest sutem politi­­cianisi de a ftCa până şi din &dou- ( mstiatorul financmr ua exponent po­litic şi din pr­efectul de poliţie un a-| gent electoral, o arată destul de data valuta noastră care a adus leul la va-* ioarea de zece centime. __s_ Ultimele informaţiuni ..............—■■■■■■­ — Tuturor abonaţilor şi cititorilor noştri le do­rim an nou fericit! — Dumineci» 15 Ianuarie, orele 3­­1. a. va avea loc la şezătoarea „Cul­tura Poporului", de la Radul», confe­rinţa d­ui profesor V. Meruţiu cu interes sunte proecţiuni asupra frumo­şilor nopri munţi. îndată cap.3 şezătoare, vor fi jocuri naţionaie. Tinerii, români şi românce, tari se pue Duminecă la alte jocuri, sânt rugaţi şi viaâ la „Cultura Po­porului*.­­ — Confenta dlui I. I. Lapedatu , anunţată la Duminecă, se emană,­n cauză că aşa e reţinut la Bu­cureşti. Data conferinţei o vom anunţa. — S’a rezolvit favorabil de către guvern cererea organizaţiilor negu­storeşti pentru reluniaţarea serviciu­­ji.ui fiim­oaturfior pt­ru caiete până la 10 kilograme. — Dl N. Odessa secretar general La finanţe a fost numit cenzor la Uimnea Naţională.­­ — Cu începere dela 1 Ianuarie 1922 a intrat îa v­ejwi in italia un nou­­ tarif pentru transportul mărfurilor cu o noua clasificare a lor. Faţă de tari- Lie In vigoare până acum, nouiie ta­rife sunt cu mult reduse şi manipu­­larea tsch­iiită este cu mult simpli­ficaţi. Catigoriile de greuUţi sunt limitate la 5 şi 10 foni. —* Regele Alexandru a sosit azi la belgrad, unde i­ s’a făcut 0 adevărată primire triumfala. — Comitetul Sojiupi ortodoxe­­ naţionaie a imețior române Filiala­­ Cluj, aduce la cmiotin­ă publică ur­p m â soarele. Cu ocazia Concertului oferit de dl A. Bena pentru sporirea fondului Ca­­tsdraiai român® om Cioj s’au insasut lai 18.249 75 si s’&a ehintuiî tei 7480. Romane vtn­­ net lei 10.769 75. Cu ocazia aceasta Comitetul îşi face plăcuta datorie de a aduse şi pe pvte* aceasta vnfe sate mulţumiri tu­turor persoanelor cari au contribuit la reuşiţii. : — Rugim pe abonaţii zid­­iUittl fiDsiru sa mnăvuiăscâ & ine ethitâ In timpul Cvi mai scurt suma răstăntâ da ano­­năment. 1 — ^După o sursă sigură, partidul Uârămss ss va ad­ms dtta votare, î oricare ar fi moţiunea, ae încredsrt bau neînmoim, depusa în parlament. Franţa contra păsuire! despâguborilor Paris. — Camara franceză a te­legrafia! dlui Briand, că adunarea deputaţilor nu va consimţi nici­odată să ratifice noui concesiuni, chiar sub forma unui moratoriu, in detrimentul Franţei şi Belgiei, şi ci orice proiect de alianţă între Franţa şi Angola sau alt Stat, nu poate avea drept condiţie o pa­­swirti relativ la reparaţii sau ga­ranţii de orice naturi, rezultând dîn tratat şi mai ales din gajul teritorial. (ATR.—Radar). Grecii din Bulgaria ucişi Atena. — Biroul presei greceşti anunţă: Cu ocazia serbitorilor orto­doxa a'a produs la Vama turbariri şi manifestaţii anti-elene. Bulgarii a măcdărit mai mulţi greci. Guvernul din Atena a protejat la Marile puteri, independenţa Crimeei Varşovia. — A­dunam din Simfe­ropol a proclamat solemn indepen­danţa Crimeei, alegând preşedinte al Republicei pe talatul Sidahon, Budapesta. — Deputatul opoziţio­­nist Raesai a depus, la numele parti­­­dului său, un proeot de lege, după care să se proclama neeligibilitatea tuturor hăbsbergilor la tronul Un­gariei. Proiectul a îndreptat în spaţiul îm-] potriva arhidu­­­alm Albrecht, care continaâ a fi propus da o parta a par- j t dului agrarian. Biroul partidului. ■ I — Guwnuî a hoiâe&t dtfiautva si ] iompnn desființare­a mpontului pe , kcupitut. Pnv.tor ia d­.ciurutu, eie trt­ , fen* făcute confbrm legii Titulescu ji ( iu terminat stubmt. La impozitul pe vtntt, cotele puse t ■de dl Ittutessa vor Listmna un mux m ; ta Ci re se poate ajunge. Comisuite vor , uvta lutituainea, cu aupâ impnjurctri sa apreime imprim­a nupecuva, ro­­uucana Mjozttut, ea să nu pe txu- i «v ac împovărător pentru contnbua- ] oua cu venituri realist. , — Dl Raihenau & fost ascultat de . comisia repartiţiundor, Înaintea Căreia­­ a dezvolta­t situaţia defavorabilă a fi­­­­nanţel­or Germaniei.­­ — Familia regală a sosit azi dimineaţa în Capitala în­­ vederea anului nou. — Căpitanul Mirdare, acuzat că a­­ comis orori la Bastarjub­a, a fost mu- * tat in vechiul Regat. — înainte de pucuri, Regele Ale­xandru a conferit M. G. Rageiul " nostru coianm ordinului Karagheor­­gluvici cu spuae, iar Principelui Ciroi aciiasoidin fără spade. Suvt­­ranul nostru i-a conf int ordinul M hm I Viteazul masa 1. f — la vederea umblatului cu crucea • In ajaaui Botezului Dmi, aunt invi­­­­ta­ti toti credincioşii biseriei oita- Idvxe um loualitaie »-şi anunţa io­­fsamţa la biroul oficiului paroh­al.­­ Ordinea umblatului cu crusea este ruima oarsa: \ Lom la 16 1. o. st- n. sta va umbla ’ cu crucea la toate institutele de em­i- MMn («Imic, api taie, asdt).­­ Ma rţi în 17­1, e. la institutele de siiv*ţ4mânt, ducetomte şi diferitele oa.i» pubace. Miercuri se va umbla cu crucea pe la locuinţele credincioşilor. J — Inelele de logodna ale­ • Principesei Marioara şi Regelui ] Alexandru se vor schimba la 5? Februarie, când regele Jugosla-J viei va sosi în Capitala însoţit de primul-ministru sârb şi ae ministrul de externe. — Statele- Unita din Amgriya aa] Amportat in luna Naemvrie pentru 11 mdiouiîe 779 900 dolari şi au tx-i I pariat pentru 64 milioane 41.000 dolari.­­ — Principesa Marioara a■ primit multe telegrams de feli-! citare din partea oraşelor din\ ' Jugoslavia, cu ocazia logodnei , sate,i 1 Tratat comercial intre Polonia şi Ucraina Varşovia. — însărcinatul da afaceri polon din Charkov, a primit o notă din partea guvernului sovietic ucrai­­nion, prin cara îşi exprimi intenţiu­­nea de a începe negocierile cu Polo-' nia cu privirea la încheierea emil tratet comercial între Ucraina şi­ Polonia. J Tratat romino-sârb , Viena. — Zarele anunţă că în a*­fără de logo­na Principesei Marioara vizita Regalui Alexandra la Sinaia ar fi cina la încheerea şi semnarea unui tratat definitiv între România şi Iugoslavia. Frontiera Albaniei Paris. — Delimitarea definitivă a Albaniei ae va fixa în conferinţa am­­bauadoiilor dela 17 ianuarie. Conferinţa dela Geneva Omnes. — Conailiul suprem a sta­bilit programul conferinţei dela Ge­neva care va examina măsurile me­nite al­egstă din nou încred­rea re­ciproci între popoare faţă de care co­­merţul internaţional şi chestiile de­pendinţe nu pot fi restabilite. Vamal examina situaţia financiară şi valu­tară flacăm ţări In modilităţile prin care creditul public şi privat va pu­tea fi facut disponibil in vederea o­parei d® reconstrucţie , apoi chestia transporturilor şi ameniojarea lor. Arestarea lul Enver paşa Paris. —Enver paşa care complotase foatm gavaraului din Asgor», a fost arestat şi internat da bolşevici din ordinul guvernului de la Moscova. An nou fericit, urez la toţi clienţii mei Parfumeria I)’Or. Se caută la edifi­care de mori, 20 maestrii tâmplari. --!î. T Oferte a se adresa : Intreprin­­­delor S. Filderman, Sec­ţiunea de mori B­AC Au Au sosit ultimele modele de pălării „Borsalino“şî„Habig“ li Regele Pălăriilor Cluj Piaţa Unirii Nr. 17 67 1—100 Albituri pentru domni se află permanent — Dl Rial Crăciun, zarist, noul sten­tar general al prezidenţiei a de­­pus jurământul. — Sta desshis in strada Uni­versi­tiţii Nr. 1 (Telefon 8/43) cabinetul medical urologie al dtor dd. G. Bo­lintineanu, Al. Coatinescu şi dna El­vira Bah­îineanu, şefi de lucrări şi asistenţi ai facultăţii de medici­ din Cluj. Având c­e mai moderne instalaţii aduse de la Viens, se poate trata toate maladiile genito urinare, venurice şi sifilis. Consultaţii sunt de la 3—5 p. m. — Dl Alexandru Breban numit notar public în locul lui dr. Nie. Schreiber, şi până ce îşi va reprimi localul de cancelarie al antecesorului său, şi-a inceput ac­tivitatea la locuinţa sa Str. Iorga (Jókai) 12. Dr A­lexandru Tiberian Bucureşti şi Elvira Lanoşi- Mândrescu Oradea-Mare că­sătoriţi. 63 î­i Comandamentul Teritorial Corpului 7 Armată Serviciul Intendenţei Publicaţiune In ziua de 27 Ianuarie 1922 ora 10 se va ţine licitaţie conf. legea Comptabilităţei Publice pentru fabrica­rea a (cincisprezece) vagoane paste făinoase, cu făina dată de Comanda­ment. Licitaţia se va ţine la aceiaşi zi şi oră la: Comandamentul Teritorial Corpul 7 Armată Sibiu Serv. Intend. Strada Reg. Maria No. 20 camera No. Stagiul 2. Comandamentul Div. 1-a Serv. Intend. Timișoara Comandamentul Div. 21-a Serv. In­tend. Alba-Iulia.­­ Comandamentul Div. 1 Vânători Serv. Intend. Arad. Comandamentul Div. 1 Cavalerie Serv. Intend. Braşov. Cartele de sarcină se pot vedea în zilele de lucru la Comandamentele sus­menţionate. 60 1­3 Şeful Serviciului Intendenţei Coman-. damentului Terit. C. Z. A. Int. Colonel: (as) Guriţa Şeful Bir. II Subs. Adm. Căpitan: (ss) Reindl No. 5/922. Not. Publicare Comuna Roadăş (Jud. Târnava-Mare) vinde în 8 Februar­e 1922 a. m. IO care în licitaţie publică 1911 bu­căţi stejari, cari se gâsesc la un teri­­tor de 66.35 jugire cadastrale.­­ Can­titatea de lemne este preţuită pe 5263 m3 lemne de construcţie şi 8152 m3 lemne de foc. Preţul de strigare Lei 376.640' — (Lei Treisuteşaptezeci mii şi şasesutepatruzeci); radiul 10°/0. Oferte în scris se primesc până la începutul licitaţiei verbale. Pădurea este dela gara Archita 6 km. departe. Condiţiunile se pot vedea în cance­laria comunală. Roadăş, la 2. Ianuarie 1922. 62 î—i Primăria Se caută un casier sau casieriţă cu garanţie la Ma­gazinul de colo­n­niale „Colombo Cluj. Piaţa Unirei 55 1—3 No. 30 RECLAME TM preţuri ______________ derate se pri­mesc la admini­ ..PATRIAu strafie etaruluiJL—_____­—_ De ai stofă!! cercetează cu încre­e­dere CROITORIA DE DOMNI S­ylvester unde se efectuează­­ cu 500 lei costume ac@aa franceze, saccouri, bVb a Raglane Cluj, Str. Minoriţilor No. 6. 145' 50 SE VINDE o tipografie cu compacto­­rie complect înnobilate.­­. ADRESA LA ADMI­NISTRAŢIE. 47 l-s An nou,fericit! doreşte o­no­ratei sale clientele întreprinderea Romanească Electrotermici şi Hecanscu Teodor Halei CLUJ, Cstien Vidok­iaî Nr. 1.­ TELEFON: 577. 1 TELEGRAME Neeligibilitatea Convocare Membrii comitetului executiv al partidului naţional roman şi parlamentarii sunt convocaţi şacinţa ce se va fine Luni în 16 Ianuarie, ora 3 p. m. In totalul clubului din București. Habsburgilor Redactor nsmnaubii: Mih­il Kw Pfor­piu. 5 !4 l~nuay|g 1922 ^

Next