Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)
1922-01-24 / nr. 15
Cluj Miercuri 24 Ianuarie EXEMPLARUL Anul IV. # Numărul 15 frontul contra liberalilor. Toate partidele şi întreaga presă din Romă-nia dezaprobă venirea guvernului Brătianu Este fără precedent în istoria noastră politică indignarea unanimă a opiniei publice, exprimată prin partide şi presă, contra unui guvern, aşa cum suntastăzi partidele şi ziarele, contra guver-| nului Brătianu. Nici-o deosebire de păreri, nici-o opi- niune separată, nici chiar o opiniune* * rezervată, în a semnala faptul, că Regele a chemat la cârma ţării, un guvern, care nu era de loc aşteptat, după indicaţiunele opiniei publice. Blocul constituţional este exprimarea lapidară a acestei unanime indignări, iar ziarele, începând cu cele indepen- * dente ca Dacia şi Universul şi termi- nând cu cele de luptă ca ziarul Lupta) s’au întâlnit în a exprima aceeaşi pă- rere. Ziarul Dacia, care nu poate fî bănuit d-1 parţialitate, scrie: „împotriva? tuturor aşteptărilor, chiar “şi ale parti- dului liberal, M. S. Regele a numit un* guvern personal şi de partid.“ Iată, prin urmare, că în momentul, când ţara are nevoie de linişte înlă-» untru şi de muncă paşnică, prin che- piarea dlui Brătianu la guvern, se dă naştere la o revoltă a opiniunei publice, la o luptă a partidelor şi la o protestare unanimă a presei. Momentul a fost rău ales şi oamenii ] nefaşti, care provoacă azi patimele po litice, vor avea să răspundă, nu în faţa istoriei, ci în faţa ţărei, şi cât de curând. * " A scuza această greșală -- care ia" proporțiile unei grave răspunderi și prin aceea că manifestarea antiliberală " a fost posterioară chemării guvernului Brătianu la guvern, ar fi un act sau de miopie politică sau, de interpretare subiectivă. Adevărul este că Coroana a fost avizată, în cursul anului, de adevăratul sentiment al ţării, faţă de un eventual guvern liberal. Nu a fost întrunire în această ţară, nu a fost comunicat de partid şi nu a fost ziar care să nu arate că nu mai poate veni un singur partid la guvern şi mai ales un partid odios, care se reduce la persoana şefului şi la cei câţiva deputaţi. Deci reacţiunea de azi a opiniei publice nu este inspirată din dorul cuiva - sde a guverna, ci este urmarea neso-]cotirii sentimentelor şi idealurilor ei, ( exprimate constant, de la Unire încoace,] în toate provinciile României Mari. După declaraţiile unui om politic, dl * I. Brătianu a pretins puterea dela Rege, *' pretextând că altfel se deolvă partidul său. Ei, şi 1 Oare Coroana este obligată• Î să salveze dela moarte naturală, un partid ajuns în agonie din cauza pro-1 ipriilor lui păcate? Că este „cel mai] dinastic“ ? Dar care dintre partidele ce- ' *lelalte a făcut profesiune contrară? Ci-1 I nismul oligarhiei liberale — a celor câ- ’ ?teva familii, care aspiră prin proiectele I constituţionale“ ale dlui Vintilă Brătianu' j să devină o insu'ă a despotismului în; r marea votului universal, — cinismul ' »acesta, trebue să îndârjească masele, lai [al gerile proxime.* I Suntem siguri că colegiul electoral’ «va şti să răsplătească această încălcarej 1 ’a libertăţilor publice şi să dea o lecţie* de democraţie şi constituţionalism, ră- 3 măşiţelor oligarhice. ] Ne doare sufletul însă că în această] [luptă legitimă, va fi adusă, nolens, Inolens, Coroana. Pentru dl Ionel Brătianu, care a: '[moştenit formula liberală: „Neamţul I * * ştie de frică!“ se vede că formula lui? Thiers: „Regele domneşte, nu guver- nează“, a fost inversată,’după scopurile?,de partid: „Regele guvernează, nu? [domneşte*. Cu alte cuvinte, dl Bră-t [tianu a vrut să facă din Regele Româ-j [niei, o anexă a parlidului liberal. Este* una din tentativele oligarhiei de dizo-ji ' luţie a instituţiilor noastre publice,] pentru că Regele nu este un om, ci] • este o instituţiune, este un Domn —, instituţiune, care în regimul constituţio-jnalismului se impersonalizeazâ, omul dispare şi rămâne instituţiunea, pusă , j de acord cu celelalte instituţiuni pu-blice. || Ei bine, dl Brătianu a rupt legătura î între Rege şi opinie publică. Biruinţa blocului Constituţional va însemna odată cu înlăturarea despo Convocare Membrii comitetului central electoral de 100 şi parlamentarii partidului naţional român sunt convocaţi la şedinţa, care se va ţinea în ziua de Vine 27 Ianuarie ora 2 p. m. la Cluj în localul clubului. Organizaţiunile judeţenevor delega la această urmare pe preşedintele şi câte două membrii al comitetului judeţean. Ordinea de zi este: 1) Raportul comitetului executiv asupra situaţiei politice; 2) Hotărâri cu privire la măsurile necesare în faţa alegerilor parlamentare; şi 3) întregirea comiteului executiv şi a comitetului central electoral. Preşedintele part. naţional: (ss) Iuliu Maniu. Secretar: (ss) Sever Lan. * Comititul partidului de fond a trimis tuturor organizaţiior sale judeţene următoarea telegramă: «Contrar tuturor aşteptărilor liberatii au fost Însărcinaţi cu formarea guvernului. Putându ne condiţii umilitoare de vartieipare la guvern, partidul nostru a respina cu unanimitate aceste condiţii, şi a decis lupte că va fi dacă alături de toate partidele democratica cu extrema energie împotrva guvernului , bir aleşit din sânul unui partid, cer. In alegerile trecute a obţinut numic 8 mandata în ţara întreaga. Vă rugăm luaţi de urgenţă măsc- I rila cele mai energicei pentru rampe- Iria electoral da a cărei reuşită da- I pinde insănâtoşirea vieţii noastre publice.“ Relatările part. «tatonai, relativ la propunerile: I guvernului Brătianu Presa da C^p tală side: i Dela biroul partidului naţional român sa d u următoarele informaţii a-[ j supra ofertei Rente da dl I. Brătianu I partidului naţonal român: „Fiind însărcinat de M. Sa Ragele,5 i contrar tuturor aştept? rilor, nu for-! i marea cabinetului, dl I. I Brătiacu s’a prezentat joi dimineaţa la dl Iuliu MAniu, şi i-a oferit sacn 4 portofolii ! — el cultelor, îl lucrărilor publice, al justiţiei şi al cominicaţiei — part dul mnaţionsil să-şi alergi două, asemenea I şi ministerul Transilvaniei, fără portrofoliu, ce rând în schimb pentru partidal liberal 1/3 din mandatele şi 1/3 din funcţiunile politice administrative din Tranalvania şi Banat. „Această privă, redusă faţă de ofertele pie-rdsnte, o motivează dl I. I1. C Bătianu, cu împrejurările schimbate şi cams să i se daa r.?spune'! jpâeă cel 1â ziu la orele 12, adăugând, ; 3li acesta iste cuvântul s'u din urmi ! „Dl Iu’iu Mania i-a spus dini I I 10. Brlc'aau, că dfîşi i ar putea ds Ifăsiuasul imediat, dan ţine si edaeă cijrodnnţ?» (lobului padsmenia, al li partidului propunerea făcută. „La orele 12 g’a întrunit «lobul parlamentar, oîm’a dl iuîiu Maniu ia comunicat convorbirea a^otă cu dl Brătianu. ] „Clubul parlamentar, luând omo jjştirsţi de comunicară» dlui Iuliu I Maniu, & constatat că stă în f t«im.’îj • înscenări umilitoare, care nu are descîp o colaborară hoată, şi a respins I la unanimitate, în conformitate şi cu : hotărâ ile sala prea danie, propunsrea jdlui I. I. C. Bră ttiau ) „Membrii clubului au fost de con-; f vingersa unanim*, că prin propunerea dini I. I. C. Brătianu m urmiî r^şte »tragerea partidului naţional htuf’o aventură politică care va egudui ţara In mod dureros. P.-în condiţiasuh oferita dv partidul baraj, partidul naţional a găsit că nu este garantată posblitatea da a-şi validita principiile sala politice. rismului, reluarea legăturei dintre Cotoană şi opinie publică. Fuga Indienilor de bogăţie ! ! Ci mai exişti astîzi oare ori cari să dispreţuiasci banul şi să fugă de bogiţie sunt a aproape de recrezut. Şi totuşi sunt încă ori! gingii de-aceştia, dar departe, foarte departe îde-aci, aşa încăt nu-i primejjie de mc lipsire. I Ua neam de indieni numiţi Drage a cerut ’ guvernului mexican prin căpetenia lor voie ’ca aă se aşeze Intr’un ţinut din nordul Mexicului. Acest trib care numără 1800 de capete şi «Iţi 8uO6 indieni nemuri înrudite emigrează dia Oklahoma pentrucă sa tem de îmbogăţire şi de urmările ei. Adecă lucrul stă aer. In regiunile locuite de tribul Osage , din Statul Oklahama a’au descepent terenuri ’ bogate de plen prin cari indienii ajunseră pe neaşteptate la bogiţii considerabile- Ca fericiţi, ar fi fosî mulţi europeni in locul lr. Dar căpetenia indieniior ce zice? „Ce-ă folosea-i milioane da dolari ind anului cârd , locurile lui ce vânat şi plantaţia se vor pr.'p&di? Ia Okkhsma s-n'om supuşi 1» ; pova ce noi indienilor şi nici albilor nu le *este spre vre-un bine, suntem săpuşi să devenim în acelaş timp bogaţi şi leneşi. Noi ne-am îmbogăţit pentru cit albul tea arendat , pământul plătindu-ne sume mari de bani. . Oieul însă strică terenul cultivaţii. Vana încă ! nu mai putem peniciofc oraşe, sate şi sondat îăşti şi se plătesc mereu. Plecăm în Mexic, care va deveni patria indianului da-acum încolo, căci număra chja şase mincene , dintr’ai noştri. Acolo poate indianul mun‘cineu şi pământul şi umblind la vânat să i o ieri întreg şi să crească copii s năoşi. ARISTARO & UOMP, efemeride! Germanii şi Conferinţa dela Cannes LocytUe. — In comis!unita afacerilor streine, raportat Ini Rothenaaf asupra celor petrecuta la Cannes, a făcut mare impresie asupra istoritlicei. I Hal ferieh şi Stinnes au criticat acţiunea guvernului, recunoscând totuşi I că o oarecare sdimbare s’a produs [în situație, dar o atribue numai pre- I dunei exercitate da nevoia economică aatuali. Ei acuză guvernul și in specii pe Rathenau de nehotărâre și le reproşează ci variază in punctulslor de vedere. America şi limitarea armamentului - iI Wallfington. — Senatul »mariein ”a declarat îa b zi unai protat al ae • n&ioruîui Cosminec că America nu va di împrumutul Statelor «ori nu sunt dispus® să-şi limiteze înarmările. Ho ’ [tîrârea aceasta se adresează mai mult Franţei pa care îti decursul sednţsian atacat o violent . *___________________________________ Tratatul ruso-polon Berlin. — Comisiunea pentru afa- , esîrils externe din adunarea națională la L’mi în discuție chestiunea trats-i *aî comarcisl era Rusia. * ------ Convocarea partidului naţional Vutci se vor intruni în Cluj comitetele executiv şi de o sută ale partidului naţional, sfatul, parlamentarilor şi preşedinţii tuturor organizaţiilor judeţene. Faţă de evenimentele politice şi de situaţia ce s’a creat Ardealului ,in venirea la cârma ţări a unui partid, ca e nu re-x pezintă în vechiul Regat decât t adiţia capitaliştilor şi cointere- sărilor unor oliga-hi potrivnice intereselor ţării, iar în Ardeal, nici atât, convoca ea adresată de comitetul de conducere al pati- jidului naţional are o însemnătate deosebită. Sunt în joc interesele superioare ale Adealului, care are astăzi suprema datorie, să ducă lupta alături de padi jdele democatice din vechiul Re- ugat, împotriva unui guvern personal. Hotărârile ce se vor lui Vineri trebuiesc să stabilească modalităţile de luptă în alegerile gene- rale di ijate de guvernul dlui Bătianu cari vor sancţiona pen- ] tru totdmuna greşeala ce s’a făcut pin aduce ea la cârma ţării a unui pa tid inpopular şi nefolositor ei. I ! Lupta va fi g ea, de sigur, . ştiind mijloacele de cari s’,) sevit întotdeauna pa tidul liberal spe a-şi făuri majorităţi pala- i mentae. De aceea esevoe ca la pregătirile acestei lupte, care nu este numai a Ardealului, ci demaraţiei înt egei ţăi să participe toate forţele pa tidului naţional. In acest scop convocarea de Vistieri a pa tidului naţional priveşte înt eg Ardealul Cei ce se vor întruni Vineri au datoria să exprime dorinţa acestei provincii şi să hotărască potrivit acestei do inţe. Timpul scurt în cap s’aăcut ! convocarea nu va fi o piedica pentru repezentanţii oganizaţii la partidului naţional, ca să răspundă în unanimitate la chemarea comitetului de conduce . Şi dacă insistăm asupra importanţei întrunirii de sine i — o facem tocmai ca toţi cei car au datora să răspundă acestei convocării, să poată i la timp încenoştiinţaţi şi să cotribue prin cuvântul lor la organizaea acestei lupte a democraţiei Conferinţa dela Genua --— Cererile Rusiei — Speranţele Germaniei — Un congres internaţional socialist — Relaţiile germano ruse — America nu participă la conferinţă — Delegaţii Rusiei Paris. — După o telegramă diaga, guvernul eoîieno rus se va pretindă la conferinţa dela Genua, tă se la in tcnfiidmţit), ca o contra balsnsă a cUtorfilor Rusiei ţariste, daunele ce »’tu cauzat ţării prin invaziile vie m-08 şi ce’e ruseşti ajutate de streini, apoi vapoarele Inate «ie W.angel, etc. Delegţii sovietici vor pune la dispu !ie f' (hîstuoea Siberiei orientale io leget ră cu efrevaţia economică ca sa vn relua si in sfârşit voiesî, si traasze ihastiunsa consulatelor ruseşti. * Berlin. — Canuterul Wuthachdani in congresul industriaşilor $i comtrcianplor get muv, că anul 1922 se va deosebi mult de cel trecut Lumea a început să vadă In adevarata ti lumină er,za eionomicâ şi să taute sotulie potrivite. Conftrinct dela Genua înseamnă an progres considerabil, dând pentru prima oară ocaze după catastrofa mondială să ss întâlnească popoarele şi să dismte ca egali. Prim min’şiri Si&Mor federale germene s’au întrunit la Berlin în consiliu. RAhman Ie-a raportat despre rezutatul confrinfat de la Cannes. Consiliul a luat apoi în discuţie situaţia Internă şi externă. Berta. — Internaţionala socia-] distrahatarät si convoace la Gej na concomitent cj conferinţei economica, un congres international al muncitorilor. Brlin. — Comisia «facerilor sîreiase va lua mania in disease propunerea Rosiei in chaaifunea satisf*eţiei pentru omorârea ambasadorului ger- msn la Petrograd, Mnbsch, th - stiure care a împiedecat tâa»a eu nu, reluare* relăţiunilor cu Rusia şi Ge r-; mania. 5 Pentru uneia cercuri aasasta reluare a relaţiilor cu Rusia va rdjce dificultăţi inssmnste Germaniei şi o va pune intr’o situaţia grea la conferinţa, dela Genua. * . ) Nauen. — Este Insă îndotlnic dacă Lityi Georgs pa Im parte ia con fel rinţa din Genua. Bürnville comaniă In „LibtUh“ că Poincare hotărât nu va mtrge la Ge- nua ft ar fi anunțat aceasta deja lui] Ucyi George şi Lord Csrzon.ning Post* relatează din Washington, că aikadineri guvernului american fată de sonfirinl din Genua er fi încă nehotărâtă. Si txtretează o presiuni puternică asupra lui Harding de a o respinge Invitată. Duff Valdaf şi Iorga contra noului regim Primejdia regimuluiabsolutist al celui de-al treilea guvern personal Dl Al. Vaida-Voivod, fost primministru a făcut prestt următoareledeclaraţii asupra noului regim şi a primejdiei pe care o reprezintă pentru tetă: I ntronarea absolutismului Sent convină "o*' instinstul de conservare al sugătorilor ‘votului universal, bunul lor simţ şi conştiinţa că tastă lumea'civilizată va privi lupta Intre absolutism şi Intre popor, ce se va da la noi, vor face ca poporul să nu se preteze la o astfel de batjocură a drepturilor’’constituţ’onale. In toate Statele, mici şi mari, pre, publice prin monarhii, vedem tendinţe şefilor da Stat de a alia toate forţele bune si a naţiunii, unindu-le în muncă productivă pentru salvarea situaţiei economîce, financiare, politice şi ad- I ministrative în rari sa sbat. Numai la noi se poate repeta pentru a treia oară. In timp detrei ani de zile, încercarea nenorocită de a întrona un absolutism nevrednic de veacul al XX-lea, cu ajutorul unui guvern personal. Nădejdea de a reuşi se întemeiază pe afirmaţia că poporul romanesc e un popor de ordine,care a suferit prin veacuri oricebatjocură, fără a încerca să şi asigure libertăţile cetăţeneşti prin revoluţie. Da, poporul românesc nu au înclinări pentru organizaţii secrete revoluţionare. De când e lumea însă !, vo-Uifx'e n’au fost rezultatul unor pregătiri clandestine, ci spazmurile desnădejdiei de care era saturat sufletul colectiv al noţiunii. Sufletul românesc obişnuit ca suferinţa, suportă, e cert o doză mai mare de neindreptăţire decât sufletul popoarelor, apusene, fie de rasă germană. Această calitate se datoreşte sângelui slav. Nici acest sânge însă nu suportă la infinit toate batjocurile de sf. Ede absurd de a ameninţa ca nvolada şi Dumnezeu să ne ferească ntmul de o asemenea catastrofă. Penttu libertăţile constituţiei Geace Insă cred că urmează cu logică fatală, ceea ca cred că în interesul viitorului acestui neam trebue să se întâmpla, «sie revoluţi» în suflete,hotărîrea tot mai mult crescândă de la respinge conştient, po mijloace constituţionale, experimentale nesocotită da parostssra a stărilor madievala obişnuite pn vrrmeri ,in vechiul Regst şi de întronare a rcrslui guvn?mânt absolutîst dincolo de mucii Acolo populiţia, din punct da vedere naţional, a avut să sufere In trecut persecuţii, dar In privinţa libertăjilor i faeiăţimeşt!, s’a b.icurat de drepturi constituţ’onale, ic comparabil superioare şi de metode da guvernare incor p ?rs b 1 mai apropiate de. cale., at u- Isece, de cum erau ace’ea d?n vechiul »Regat. I Or, fi fost ele urgureati, auslriace,nemţeşti, ori ele timb aîe da urgu- Frett, austriaca ori nemţeşti, nici Im tun caz Insă nu pot fi calificate da bile.no sziistici“, pt.m merits săi fie 'calificata metodele prin cari partidul I liberal a acaparat puterea şi vrea să 'încerce a şi stoarge o majoritate la alegare. 15« cunosc aceste metode: ' violarea dispoziţiilor pozitive ale legilor, prin abuzul de 4orţă armată, menită să apere hâtrele ţăii şi aplicată cont a cetăţenilor paşnici, p in intimidarea celor slabi de inger abuzul cu bugetul Statului spre a I cumpăra conştiinţe■ Acestea, pentru veacul al XX-lea sunt mijloace balcano-aziatice, pardon , munci aziitice pentucă in ţăile balca- nice ele de mult au încetat, împotriva monarhie! absolutiste oligarhice * Testa aceasta nu este un domeniu particular, pe care factorul constituţional sâ-l poată pune la dispozţia unuia ori altui oligarh din Regatul vechiu, dând pradă şi locuitorii nouilor provincii, acestea nu sunt colonii cucerite, ci popoare libere cari uzând de a lor proprie, liberă voinţă şi-au decretat ataşarea către fostul Regat in virtutea principiului autodeterminismului wilsonian. Conferinţa de pase a ratificat nn cucerirea acestor teritorii, oara este o ficţiune născocită de creeri grandomani ai oligarhiai regionaliste bucuraşiene, ci a ratificat hotărârile dala Alba-Ialis, Cernăuţi şi Chişinău, In conştiinţa că astfel di naştere unui nou Stat liber şi democratic, iar nu unei monarhii absoluţiste, oligarhice, nevrednică să stea alături, la masa verde, a democraţiei laminate a celorlalte State. Şi se ştie, ţinuturile de dincolo de munţi nu au decretat unirea naţională pentru a schimba persecutările oligarhiei maghiare la dreptate în contra intereselor lor naţionale, cu o neoiobăgie politică a unei oligarhii drapate cu tricolorul naţional român. Nu se va putea admite ca politicianismulde partid, care a dus vechiul Regat la Turtucaia, să ducă România Mare, fie la Bastilia, fie la laterloo, încheie dl Vaida-Voevod. Părerea partidului naţional .Părerea partidului naţional a foşt că Interesele ţării reclamă pentru buna conducere a politicei interne şi externe un guvern de coaliţie şi pentru ţara noastră, aşa, cum vedem, după război. In toate Statele, Guvernul unui singur partid întruneşte toate desavantigiile, fără a asigura nici unul din avantagiile guvernelor de coaliţie.* Fiind pe deasupra și un guvern personal, guvernul Brătianu dezvelește prea mult Coroana, care ar fi trebuit să rămână sus de tot, deasupra luptelor politce." Declaraţiile dlui N. Iorga Nici o tranzacţie cu guvernul Dl N. Iorga a declarat următoarele „Văzând calităţile superioare ale bărbaţilor de pe lista ministerială, mi-am schimbat toate părerile. Palatul are o singură aşi din dos, acum văd că mai este şi o a doua. Noi ne îndărătnicim şi cunoaştem pe cea din faţă numai aceea prin care am adus toate serviciile Coroanei. Constat Că dl Brătianu s’a cântărit şi s’a găsit greu. , Rămâne ca acum alegătorii si facă un control şi să-l găsească mai uşor, chiar dacă va pune in cumpănă şi cismele jandarmilor rurali, ai poliţiei, precum şi registrele băncilor lor. , Două persoane cari sunt de faţă mi-au explicat ci acum intri In joc o altă contablitate şi că băncile liba-, rale, în loc si plătească ca până acum, reintri In fonduri. Pentru rest vom face fiecare ce putem şi mai ales toţi Iaolaltă. Părerea mea este aceiaşi pe caream 3y03-o agenţilor Lbarah cari m’au huiduit in fata palatului, când ministerul liberal presta jurământul. ] Ne om vedea peste trei luni. Nu admitem nici un fel de transact cu partidul liberal care este destul de prudent să nu se adreseze la noi, după răspunsul dat înainte. ■ PUTERI LA PUNCT „Viitorul“ afirmă că „Blocul urei nu se poate înfăptui“. Da acord. S-a înfăptuit însă blocul constituţional, şi atât e de ajuns să pedepsească aventura partidului liberal. * Acelaş ziar se plânge că dl Vaida ar fi ţinând mereu la formula „Ardealul pentru ardeleni“. Bănuim durerea liberalilor. Formula aceasta este în contradicţie cu aceea a lui Ion Brătianu „Ardealul fără ardeleni“ şi cu aspiraţiunile de azi ale part. liberal : „Ardealul pentru liberali“.