Patria, februarie 1922 (Anul 4, nr. 22-43)
1922-02-01 / nr. 22
1 Februarie 1922 CULTURALE - POLITICE - ECONOMICE Tosca de Puccini Luni seara s’a cântat la Opera Română „Tosca“ operă în 3 acte cu muzica de Puccini. Puccini s’a născut la 1856 în Lucea, nu departe de Florenţa. Apariţia pe arena teatrelor şi a făcut-o destul de târziu, deabia în 1884 cu opera nevilii.* Sub influenţa moderniştilor Puccini caută să se adopteze cât mai mult nouilor modificări de technică, orchestraţie şi armonie. Mai mult încă caută să-şi facă o notă personală prin combinaţiunile noui la orchestraţie şi prin acorduri moderne adaptate melodiilor, atât de caracteristice acestui autor. Pe lângă acestea Puccini calcă regulile clasice ale armoniei, introducând quintele paralele, lucruri cu cari mulţi muzicanţi moderni nu pot să se acomodeze. In operă în-, cearcă după cum a făcut şi ceilalţi au- tori italieni: Mascagni, Leoncavallo şi Verdi în ultimul timp, graţie influenţei, lui Wagner, să introducă „leit-motiv însă cu atâta tenacitate şi însemnătate. „Tosca“ a fost reprezentată pentru prima oară la Roma în celebrul teatru Costanzi în anul 1900, având ca interpretă şi creatoare a rolului pe o româncă de origine, Hariclea Darclee. Succesul a fost de la început deplin, opera trecând imediat în repertoriul marilor teatre. Subiectul operei se rezumă la teroarea, pe care o duceau regaliştii contra republicanilor la Roma pe la 1800. In fruntea teroriştilor este bironul Scarpia, şeful poliţiei, care ajunsese groare tuuror prin modul brutal de a se purta şi prin metodele sălbatice de chinuri întrebuinţate contra arestaţilor. Iată pe scurt subiectul. Angelotti, fost consul, reuşeşte să evadeze graţie ajutoarelor date de sora sa marchiza Attavanti şi să se furişeze in biserica Sf. Andrea, unde lucra pictorul Cavaradossi. Pictorul, fiind adept al republicanilor, îi uşurează fuga. In urmăririle după prizonier Scarpia întâlneşte pe cântăreaţa Tosca, amante pictorului, de care se îndrăgosteşte. Nereuşind să prindă pe Angelotti, agenţii lui Scarpia arestează pe pictor. Scarpia, după ce află unde e* Angelotti, ordonă, ca pictorul să fie' spânzurat. Insă promite cântăreței, că’ va schimba pedeapsa în cazul, când eaf va accepta să i se dea lui. Aceasta însă'* numai de formă, căci în fond ordonă,f ’ ca pictorul să fie împușcat. Tosca ac-j jceptă, iar când Scarpia se apropie, îlomoară cu un cuţit. Cavaradossi este împuşcat, iar Tosca urmărită de agenţii lui Scarpia se aruncă de pe terasa turnului închisoare, unde fusese dus pictorul. Interpretarea a fost foarte reuşită. Cântăreţii şi-au dat toată osteneala ea , ansamblul să fie cât mai închegat, ’orchestra secundând foarte corect’ (munca soliştilor. I Ia rolul Floriei Tosca, dşoara Aca 'Barbu merită toată lauda şi putemspune că este rolul cel mai bine jucat , şi cântat dintre toate în cari am văzut-o până acum. In rolul lul Cavaradossi dl Grosăvescu a avut acelaş succes ca şi partenera sa. Dl Apostolescu la a cărui evoluţie fericită asistăm de două ani a învins cu uşurinţă partea lui Scarpia, ştiind să dea rolului toată prestanţa, graţie jocului şi fiecărei muzicale atât de inteligente. Domnul Sterian şi-a făcut apariţia în rolul lui Angelotti unde atât ca voce cât şi ca grrată ne-a dovedit din nou cât este un element de care trebuie să se ţină seamă, la rolul sacristanului, rol care nu cere voce multă ci un joc de scenă foarte grav, dl Crişan s’a achitat cum nu se poate mai bine. Dşoara Roza, dnii Georgescu, Baconi şi Roşea în roluri secundare au contribuit la reuşita spectacolului. Montarea cât se poate de interesantă ne dovedeşte încă odată că pe lângă mâna unui pictor isteţ, tot ce se face ca decoraţii trădează gustul fin al dlui Pavel neobosit întotdeauna. D. B. Optra Romanii I ( Buletinul CSulalul I Miercuri 1 Februarie 1922 Omr& Națională: „Tesan." Teatrul Maghiar: „Mozar albastru.* ] Biblioteca Universității: deschisă Intre orele 9—1 p. m. şî 8— p. m. Biblioteca populară: deschisă data «reia 6 a. m. până la 9 p. m. Adunarea secretarilor comunali Luai la orele 10 a. m. a avut Ioo în stl« mici a Prefesturei adunarea secretarilor comuoaii şi eersuaii do Stat din judeţul cojoena. O D. Pop 83pret«r do stat In Huedin și preşedintele „Ran’rnd vcnta'liv** ds sîst din jud. C^jiîn», dssedinzând adunarea și-a dezvoltat programul secretarilor. Dm a propus să sa îofiinţreo !.n Cluj o tipografia pa astii, numită „Tipografia Comunală" ca 1 milion iei capital. Astfel s’a hotărât să sa emită 2000 geții a 500 tei pentru sagst scop, la-1 ființând totodată și liberalii pentru’ Irăspândirea imprimatelor Tipografiei Comunale. Ingicară cu lafiinţarea Tipografiei Comunale s’a propus si sa înfiinţezi şi o revistă: „Administraţia România la limba română şi naghiari, exfllusiv pentru chestiile de administraţia romunali, obligîndu-i pa secretarii comunali de stat să-şi publice orice pernostil în această revistă. Planul acesta a’a amânat deocamdată, plai es Reuniunea secretarilor va avea mai mari fondări. Astfel s’s hotărât să se publics chestiile de administraţie comunală provizoriu în revista administrativă ex'sunt*. Ia chestia fondărilor de Ungaria a Rifenfufici a’a botirtt s* sa «sari, as asestret să ea restitui prin comisia d» a h dat». Totodată a’au aretins și cotizațiile ptetite pentru infa luatul «»orstin !o„E sibeta" „T aogrefiei Cununate* și .Cur erai Cornsnai* di » Ungaria. Pentru vevudroaraa delaintrio? saaretarilor coninali s’a redaptet un memoria ertra guvera şi factorii compatenți, în care »donarea a cerut s? sa arenjsza situația siorattrilor si eubssoretsriior comunali si asrenati in rap-3 definitiv. Geneza Statului român Conferinţa ţinută la Careul de studii al Partidului Naţional In 21 ianuare 1922 de Dr VICTOR ONIŞOR (Urmare) | In epoca de existenţă s provinciei Dacia Traianî, f de ceva peste navesa ci jam&iste, manca generaţiilor I de Dseo-Romsci, după an calcul al diai larga, nu mai f bine de jumătate vreme», a fost Îndreptată psntru »părerea fiinţei sale şi a pământului de ssseare, in contra atacurilor venite din partea S^mcftor, R xolanilor, MoficmmVor si a Qoţlor. D!n 160 ani sb la 70—80 ani au rămas pentru munci» constructivi de elvinizaţie. Totali hSmida »selor generații a dos menea civilizatorică atât de departe Incit pământul locuit da ei a binemeritat denumirea de *Diw-fdtx". Ls snd 27 d. Hr , impiratul Aurelian constrlns de împrejurări, ajungând la convingerea, ci provincia dela nordul Donării nu mei poate fi «rărstl f ti da atacările popoarelor babara, o lasă la grija Goţilor, ca unor fedtriţi ei imperiala?, ca obigaţia de a apăra linia .danireană. Poporul cel nou, retuşat din contopirea Dacilor din teritoriul Statului roman, rămâne In afară ca Romanii, până atunci ficârd parte on pământul său da adă conul părinţilor aii. Pentru apărarea flintei sale rlmaa izolat între popoare streine, barbari râvnitori de f a4 lua ca pradă rodui muncii şi oamenii aii, ca sclavi, in mod taturai — având ssummiati o energie fiii seamăn la individualitatea sa naţional! — el trebuia sft aibă preocupaţiunea de a şi crea un con adăpost, o altă organizaţie de Stat, I Viat« înfloritoare, ce se dezvoltase in pământul f Daciei Trăisee, I n orgcnissetiîio vieţii tsritorhlo — în I munisipit, coonH, opld, pogaa şi vitun, easttUa şi caifiatat — «srrteuUurs, meseriile, comerţul, explosibrile I de mine, liniile de comunicaţiune, ordinea, siguranţa vieţii şi averii, dar mai pe sus de toate siguranţa generala de Stat, care pe firea aparţinerea 1® imperiul roman, au rămas ca amintiri ale vieţi petrecute în Statul ocrotitor al Romanilor. Cu dispariţia siguranţei vieţii de Stat s’cu perdnt ii cord titis indemectale pentru a visti da munci civlizatorici. In tonul braţului ocrotitor al părinţilor au venit asupra tinerelui vlăstar, aşesit atât di departe de trupină, atacurile popoarelor barbare. In locul puterii da Stst a Romanilor, retrase da Impietai Aureikn din provine»» Daca, a ursaaat timp de 160 ani stfipln'ras Goților (270—420), 23 ani stăpânirea Hanilor (420—453), 113 ani stăpânirea Geptidor, 68 ani stăpânirea Anilor (566— 634) și 366 ani stăpânirea Bulgarilor (634—1000). _ Aceste adltualii însă nu au fost stăpâniri da linişte şi de viaţă paşnici, care să fi dat o siguranţă generală de Stat, seb a cărei sent permisionea daco română şi fi putut urma lucrarea sa de civilizaţie, înţepată In varcul al II. şi III. Stăpânirile acestor popoare Im bare şi sie altora, caii au trecut In cursul valului de migraţiune a popoarelor barbare, au fost săvâşiri de pradă şi de d'strugere a acei vieţi civilizate. In faţa lor populaţia nea dare română, ca să-şi salveze viaţa, fiinţa şi avatul, a trebuit el şi păliseasă eşuările vieţii paşnice, felul tău de trai raszat ca sursoulturi, mseorii, nego, şi sa ea retragă in murţi, în ascunzătoria podurilor, unde a trebuit să Înceapă o nouă erupiţiune, pentru câştigarea moscelor de trai. Din cei 700 aci ai ascător stăpâniri, cel puţin jumătate, neamul nostru i-a petrecut îa ssaonzhorila munţilor. Ia acest timp aşezările sale de viaţă oriş^neasos şi sătenească au căzut în ruine. Cam după veacul al VII, veacul de trecere a seminţiilor slave de la nordul Carpaţiior la sudul Dunării, întors în aşezările ssî*dsia câmpie, a trebuit să înceapă din cap munca civilî istorici, de a şi clădi sate şi aşezări mai mari, oraşe. Liniştea relativi, ce a urmat după întărirea domniei Bulgarilor la sudul Dunării, şi sigur acţă, ce a oferit această stăpânire, au contribuit, ca viaţa organiziţie a Românilor să se înjghebeze din nou. In teritorul vetrei provincii romane, m arată noul pstzîfi di muncă civilizată. Popoarele barbare au trecut peste pământul provinciei, iar populaţiunea acestui pământ a rimss ceaimtită. Viaţa es se consolidează din ton. E drept, că nu poate să o.’gsniztzs un Stat puternic, care să fi ejins vestit in istorie, ci iţi Întocmeşte viaţa la org interne de Sat mai mici, in care gansreţe neamului îşi conservă fiinţa şi păstreazî pământul de ssszsre. Dl lo gst ceracterizaazl în următoarele cuvinte acesstă viaţă primitivi de reorganizare a vieţii româneşti. .Fiecare sat era locuit cu urmaşii seeluîss mos; tot pământul, pe care îl avea satul, — şi vatra, şi carapul şi pădurea — formau moşia. Urmssd cei mai de aproape al intemeietorului indepiinia sarcina de judecat tr, de aceea s’a incepet a-i zise dels un tiran jad?. Mai multe ea .a afumau un grup, locuind în aceeași vo ie sau n mediaș astunzi«, unde barbarii nu putea găsi iesna pa oameni, pentru ai grebi s»n jtfisi. O as.Ll de va.o iu.Oi să % b.i un sugur jude, când tateie se alcâtuis eră unul dintr’alui, și atunci valea toată, câte sets erau iatr âose, *se chsra judtj*. Slavii a^au dda cuvântui german, o*re înseamnă »rege* — König și un nume ai lor deosebit pentru jid*, pasare ni l-au trecut șs notă: antz. Mai multe jadeje U dlalti, fiind vaO’Pe, se sunau insă penau războia, pentru apărare* de dușmaa sau pemru eSutarea da pradi, de resbacare; atunci călăuzul so chem», cu un cuvânt împrumutat din sîavoaeşte, Vatvod, adică duce.* Din a două imatute a epocei de 7 veacuri, epoca popoarelor barbare, datează orgvnizaţia veche a Românilor in. hifit zair. şi vevoâate. Chim zalele sunt organiziţiiie acelor, »vaad in fruste pa ludde zis şi ertic, ier vosvochtile sunt organizaţiile mai multor sate, a- 5 âaâ în mg pe conducătorul de rezboiu, pe vamod După oareetiiile lui Ion Bogdan, fost prof la univ. din Bucureşti, assets Istitotum, deşi împrumutate dala flnvi îatr’o epocă cu mult mai veha de cât constituirea Sisteior Sare, între veacul ai VI şi IX, s’au d«svoltat Îs R jffiâai ea instiuţiuni naţional, e cu totul deoseb t, de cum s’a dezvoltat ele o ti îa Slavi. Datele istorice ne lipsesc pentru a cunoaşte după numele conducătorilor organizaţiile, In cari a trăit populaţiunta dapo-roaâiă in aceasta epoci. Cele dintâi dnts cari ne stau la mdemâaâ, sunt dela siâ situl veacului ai IX, tropul vsnirei Ucgur lo. in regiunea dintre vinăre si T.s^, conservata in cronica notarului anonim si regelui ungar Bela II. (Va urma) ! In jurul manifestaţiei studenţeşti Primi« spre publicare: Mult stimate, die Director! .înfrăţirea“ de aseară vorbeşte despre anumite frecări şi neînţelegeri întreg ■studenţii împărţiţi — se zice — uaii în tabăra »gogişti*, iar alţii naţionalişti. ‘Totînfrăţirea“ mai zice, că aceşti studenţi ar fi voit să manifesteze pentru şefii partidului naţional, dar manifestaţia f a eşuat din cauza certei. Curioase isco- i I dituri „infrăţitoare* ! Dar seria minciu- inilor se continuă obraznic. Tot acea ’„înfrăţire* mai povesteşte cum comitetul de 100 al part. naţ. ar fi mani- festat în faţa Clubului din cauză, că studenţii ar fi renunţat sa facă manife-, staţia „instigată". Tot acolo se mai spune de un negustor păgubit, de gea- j muni sparte şi focuri de puşcă. Mă întreb :• unde a dispărut şi cel mai ele mentar simţ de pudoare pentru adevăr, ori obrazul liberal al „Infrăţirei“ nu mai roşeşte când spune minciuni de felul celor de mai sus ? Să răspundă ziarulînfrăţitor* al liberalilor. Dior delaînfrăţirea* ar trebui să ştiţi şi Dv. cum toată lumea ştie, că manifestaţia de Sâmbătă seara din faţa Clubului partidului naţional a fost a studenţimei. Fără vre-o instigare ori influinţă din partea cuiva, la cămin într’un grup intim de colegi s’a aruncat ideia, că ar trebui să aclamăm pe dnii Miniu şi Vaida. La ora 6 când studenţimea era la masă, ideia flutura pe buzele tuturor. Toţi cei de faţă grăbeau să se alăture grupului iniţiator. Astfel din cămin an a pornit în masă considerabilă spre redacţia „Patria“ unde am început manifestaţia cu simpatie. Totul a fost spontan, nepregătit înainte şi sunt sigur că şefii partidului naţional au fost surprinşi de acest gest sincer al studenţimei. Dior dela Binfrăţ:roa“ să mai ştiţi divoantră odată pentru totdeauna şi acea că studenţimea ardeleană nu este divizată în partide politice. Şi dacă această studenţime a aclamat pe conducătorii part. naţ, au făcut-o aceasta, pentru că aşa le, dicta conştinţa şi sufletul lor de ardeleni. Inimile n noastre palpită pentru un ideal în această ţară pentru întronarea moralitafbeVirglie Ramän,a nădejdilor noastre este personalitatea dlor Maniu, Vaida şi Goldiş, caractere puternice formate în luptele grele de suferinţe din trecut. De dânşii ne leagă tradiţia, ne leagă sufetul nostru, întreg felul nostru de a fi şi a gândi, fiindcă suntem ardeleni şi vrem, să rămânem cu firea. Tinerimea universitară de aici niciodată nu a manifestat pentru vreun alt partid politic. Şi dacă a manifestat acum precum şi altădată pentru parti-dul naţional, a făcut-o din convingerea precisă, că acest partid cu tradiţia lui de atâtea decenii este chemat a închega Ardealul într’un singur suflet sub steagul zdrenţuit de vremile grele din trecut. Noi cei mai tineri avem dorinţa mare, ca întreg Ardealul să fie solidar într’o singură grupare deoarece în el e nădejdea de a aduce un suflu nou in viaţa publică a acestei ţări pentru întregirea căreia sub flamura tricoloră a acestui partid au murit luptând pentru drepturile neamului părinţii şi moşii generaţiei noastre. Şi cei cari un moment s’au îndoit despre aceasta chemare a part. nat, suntem singuri că-şi vor recunoaşte necredinţa. Aşa credem noi, cei tineri! Beniamin Suciţi ■tud, tu drept. ._ ■teroarea liberali a în- ceput în Ardeal Suspendarea unui primar şi transferarea unui subprefect Teroarea liberals începe sS se jdles’Sntue In Ardeal. Printre primele jertfe ale liberalilor enunţăm azi doua cazuri, cere vor arata cum înţelege guvernul Brătianu sa facă alegerile pentru Constituanta. I Ol luliu Pop subprefect în Jud. Sălaj a fost transferat injud. Făgăraş. I Ol Ion Oejeu primarul oraşului Şimleul-Silvaniei a fost, suspendat din acest post. Inceputel terosisi givernmu’, atinge aşteptlrile noastre, ce mri le-»m ;x primat In siu« venirai la casmn ţării a partidului liberal. Impgiatrimeeatc donesznyi, cari ilustrează ssemul de guvernare a partidului libaral, la credinţa că corpul electoral al Ardealului va şti să răspundă la alegeri, prozmoţiunilor şi ilegalităţilor acestui guvern. sssss« Turburirile din India Mihatta. — Intra naţionel’şti şi poliţia a avut loc o ciocnire sâoga ! roesl. Poliţia srs 15 rlaid, câtă Vreme dintre populaţia sa căzut doi şi au fost răniţi 40 de inşi. Au fost prinşi * 500 da răssulaţi. Muncitorii au declerat grevă. Abdul Hifit şi 4 torarul ai acestuia, care sa refagiisară iotr’e bes, mial au fost prinși răniți. _ I Două lumi _ _ e Sub asest titlu dl drVoien Niţescu, ifanntaşul partidului naţ pasl diawa Bábáei, publică un judicios articol în ,Gaztta Tansilvaniei“ desp?« lib^*îi din 8»?a extrsgsm sfârşitul: j ‘ Noi le socotim ca pa două lumi; CtCCS U)iU. 1. uniVL ti uuMt iuiIjîu partidul luminei, al binelui, &1 »pă-1 rfirii, drepturilor poporului, isr parti-I ’dil liberal e partidul latunneeulu*, al apis^rii şi sl duşmăniţi bieid \ obştesc. I C* şi cu Tisa partidul naţional roimân a încercat să stea da vorbi şi fon dl Brătianu, dar aiest», 0^ şi T sa, voia să ne irgh tS, să ne facă ■sclavii lui, si pună mâna pe Ardeal jşi să i speculeze după pofta inmei lui I Ardelenii revoltaţi de acesstî ÎSeomie au primt să lupte mai bine cuînverşunare îa cootre hba aliltr dîtât ca să vâazi ceva din drepturils 'poporalul. AaaastS luptă so dâ aşsâară între două lumi: aceia adreptrţi, reprerszeot-.t* de partidul ntţonsi şi aceia a aiuaciunei ş’#iătomisi reprs-, zantală da partidul liberal. Ard'ilsnii cari vor urma aaest partid să ştie că sunt ming tftl Ardealului. Şi precom au căzut şi au pierit odn,oară, sse vor cidea şi vor pieri işi acum. Căci toate puterile iadului si i se pună în asia, partidul , naț'onal lt va birui. Nia'odit* dreptatea n’a putut fi înăbuşită. Mei cu» rând sau mai tâziu, ca învins Va luvinge și da asudată! PaTwa Criza în Italia î In ultimii ani am »smnalat do msi [multe ori crizi In Italia, dar crîcarî ;au fost împrejurările, nici rând nu s’a m n featst în propozilie și cu urmărirn ar zsî, în care a lesat în anul 1921 Italia. Cronicile nu m»i au minţite d s.re conf ipte întră ode două extreme politics: fascişti-naţionalişti şi spaishiti-comunişti. Lumea azi e preocupată de eriza economică prin o^re trei'e It iii#f Lipsită da materiile prime şi ia special de cărbune, stânjenită da desechilibrul valutelor. indust^a it diaai dej î ds doi ani sufere, f ră ameliorare. Lioaa cărbunilor nu a fost eminţitâ îasf prea nu t Adîvireî, că importul cirbunilor plutiţî în dori şi sterine, a silit CF. să rsiducâ simţitor nr.mim! trenurilor, încă s’a lurat şi se laaresză mult pentru elsctrifisarsa rejelei de nord a Italia! — aş*, că combustibilul fos*! nu amsninţă prea mult Italia, Vieţa îaeâ a’a scumpit în urma cărbuniîor plătiţi în valută urcată, căci a’a scumpit gszu', ÎReâizUui odăi lor în nord ete. Nu a suferit însă prea mult totalul industriei, care mai ales in smrd e sfimentati, de »csrbuneie albă, de apă. Pe cât 8 da săracă Italia in cărbuni, ps atât e de bogată în căderi, de apă, c«i nu sunt plătite niai in doLri, nici in sterdine, nici nu enni supuse taxelor aa transport şi vamă. Azi î?îsS şl această putere seeds din zi in zi In Lombards, în Lguria şi midi aLs îa Piemont nu a piuat da şase ort luni In Ralia da nord, iarna ds regulă aduce nu numsi o temperatură m-i srâzutî, dar edroa un period ds 3—4 luni (Noemvrie— Fibrasri*) îa oara se prrâad38zâ ploaa, negare și timpul fremus. Ia anul acesta insă panodal a eoastsnt. Sosre, soare și soare 1 S minai albastru (.arcă ar vrea sâ siârgsneasaă nem loz viața. î Li Genova lipsa de apă a ejuneia gradai, că muniormul e nevoit să facă distribuirea apei da beut. Dar priimi, dia grevă e în viaţa industriale. Irdustrii mari si Kîiai, cari au trapaî pesta cm zale anterioare şi emu gata să-şi reia avântul eslvând atâtea familii lovite de somaj, azi sa văd constioase să reducă mai mult producţia şi deei numirea munciiorsior 0 »fiul de muncă e redus din săptămână în săptămâni şi multe eLbilimmtei sunt Kmcnmţtt,. da pe o zi pe alta să suspendeza orice minaă. Sunt ezine unda sa rep«re*zâ două z d o cele şme şi ea pare, că munca va fi redusă și mai mr.lt. In Lombardia da!» 5 milioane de kilovraţi-ore la zi munca a fa»*, e^lusa la 3 rafioane si jumâta:e, ukss l:îna abia sa va vrea cere: peste 2 000 000 kw.-ore. 1 întreagă iu.sss industrials e aupr nsl de o nslitt e»rl ia proporţii din ca la m săi mssrl. Docf îderețta g9. eralâ a muncă a boantst gaveraului an memoria, In ©a?« oaie teteti grarea diapozităior din 1918, îa cari te d* o iademn zire de 50*/« maROitofiior, esri pierd lucrul Uia cauza lipsei de forţă electrică, P ntm »«ui da pres a forţei electrice, prefiraturile eliberat desr^t^ severs. N -aiifcea lipssita corapket de mure de 6 ore curentai p n m tzal privat. Lsmpdls ia vicrime nu pot S aprinse decât după ora saua seara, și nuaifti o lampă îa fiscare vitrină. Ilumîia^ul străzilor insă a fost redea muH, așa, că na orss fn cordul Italei seara nu are azi ua aspect prea I simpatic. I Criza ateastâ industrială o însoţită o erizS fia«vatiară pronunţată P«Itinâ iusse cunoştea setireteie culiselor I marlor iatraisrindleri — așa, cS a venit sa o lovitură eriza scotă a ;B;nîii Iîalîcna de Sapat un» dintre cele oo i m«ri patru institute flnsni«i*re ale Italki In ultima siptlmână [a anului 1921 Banca da Sapot s’a Ivizat în impor'bUitats de-a msi sfaptca plitie nesssare și atunci si-a fa^h s gh ssuHls și a cerut moratoriul. Aisit incident a prodes o *d»virttă ravoluțls in pablia. La Milano au fost tvb-M'uri gr^ve, aș», că a fost nevoită polea să intervină. Neliniştea publicului, care îşi avea depozitele la Banca de Sfont a preciss o adevărata mişcare. Lumea incfipea să şi piardă încrederea în orice institut financiar, oricâte garanţii ar fi prezentat. Au poroit toţi al ridice depozitele — lasă îşi poate închipui oricine, că oricare bunel, cât de voiidl, nu poată pliti dediatt io it-î depozitele, așa, oă »3fist curent pr mîios, sa-a anceput"ă sc ir?as.ia, amenința toate aelehttrt institute. Dl Bancmi » învătat laprjfz^ntanții ziarelor, la-» expus dfOimStaatsie și i-a rngas să înceapă presa o campane da calmare a publicalei — sare la mir»oarta şi-a avut efactul dorit. Sa căutăm ecezela acestei lovuri şi nu a fost un lucru prea necnocat dasaurcarea situaţiei. Banca de Scont, cum e natural, finanţa o mulţime da îatraprinderi, cum au fost înarme şaniere metalurgice ,4aggirfO*. Toate acesta întreprinderi, și mai ales , 4 u / to* a« lust la decursul războiului o devoltare extraordinară, nenaturale, o»re acum, dnpl rrzbo, trebuia să revină la norm.l. Complexitatea crizelor insă a protus !aiim?nîui lui »Aisa/do*. Acest fdi* , msni » cauzat în cea mai mare parte s criza Biuosi da Sroat. s Sa nfcre, că $t chestiunaa politică »a streootira In chtsSionea fiaanciftră. B acuzați guvarnul prezidat da dl Bonomi, că nu a prev»z.tt st nici nu z por zăs 1» timp. Na hpassonict*peounit .mile pontice in legături cu ac cesst* cr.73. I G .vtmul a conajs moratoriul pentru toae institutele fiisnciare ale Italiei s se pare, că a fost nevoie, deoarece frainte cu câDva zile s’a mai semialat un s^z da Crrzi acută, cazul lui, .L'cy î Meilterran o1* sociebte da naz gatle. 5 Toate scestss au infiuință adâncă s vidiia. L rs a ss^zat la P^ ii U 53 iar la bursa din Geneva U 22. ^ Torino, Ianuarie 1922 V. Uigaramu. Reprezentanţii Rusiei la conferinţa din Geneva « Rm» — AgenţiaŞtefani" anunţă: Guvernul Rusiei sovietice a ann&i&t guvtrnului italian, ci membrii delegaţiei ruseşti la conferinţ» dia Genova sunt: L^nin 83 şrf. Casren, Lîiriotff, J jffs, Suvorovski şi Raktmki, uiumul ca reprez^mant al Utalóéi. (ATR. R dor).