Patria, aprilie 1922 (Anul 4, nr. 71-93)

1922-04-01 / nr. 71

— PATRIA 2S. 1 Aprilie MS? = CULTURALE ■ POLITICE ECONOMICE Alegerea de la Radna Butea­ma Ciulului Sâmbătă, 1 Aprilie 1922. Teatrul Național: „Finul Coniței“. Teatrul Maghiar: „Visul“ (matineu); „Mica Drizette“ (seara). Biblioteca Universității: deschisă Intre orele 8—1 a. m. și 3—8 p. m. Biblioteca Populară: deschisă dela or­ele 6 a. m. până la 9 p. m. Studențești Instalarea festivă a comitetului studențesc Duminecă 2 i. c. la ora 11 a. m. vor avea loc instalarea festivă a comi­tetului centrului studențesc „Petru Ma­ior“ din Cluj în aula Universității. Prin această festivitate care urmează să rămână un act tradițional în viața stu­­dențimii universitare din Cluj, se in­tenționează introducerea actelor tradi­ționale, cari să producă efectele lor bune în cadrele organizațiilor studen­țești. Scopul festivității este, ca fiecare comitet când va lua conducerea stu­­dențimii se amintește programul său de muncă amintind problemele cele mai apropiate, cari interesează studen­țimea ca organizație. Festivitatea va fi prezidată de di­rector al Universității. Vor lua parte deasemeni domnii decani, dnni profe­sori de la toate facultățile și întreagă studențimea. De asemeni pot lua parte toți acei ce se interesează de mișcarea studențească a Universității noastre. Anglia acordă împrumuturi Kin feai Poloniei 4 milioane lire Sterlinge Cehoslovaciei 10 mil. lire Sterlinge Târgul financiar englez a înce­put să se intereseze de aproape de refacerea țărilor Europei Cen­trale. Am arătat într-o telegramă că un consorțiu englez a a­­cordat Poloniei un împrumut de patru milioane lire sterline, cel mai mare împrumut ce l a acor­dat finanța britanică de la armi­stițiu încoace. Un milion de lire vor fi con­sacrate la cumpărarea de material englez și restul de trei milioane îl primește Polonia în bani. * Iată acum și Cehoslovacia care intră în rândul Statelor care obțin credit în târgul englez. „Daily News“ anunță că s-a încheiat emisiunea la Londra a unui împrumut cehoslovac de zece milioane lire sterline cu do­bândă de 8 la sută, rambrsabil în 25 de ani. Cu un asemenea împrumut toate greutățile României ar fi înlăturate și valuta noastră s’ar îndrepta mult. VIAȚA MINORITĂȚILOR ACTIVITATEA POLITICA A I UNGURILOR , Bécsi Magyar Újság“ din Viena publică unele declarații ale deputatu­lui Bernadi din Târgu Mureș, singurul reprezentant adevărat al ungurilor ar­deleni. Declarațiile acestea, referindu­­se la activitatea politică a ungurilor ardeleni, sunt foarte importante pentru noi, informându-ne asupra atitudinei aproape a tuturor ungurilor ardeleni, pentru că Bernadi reprezintă în Parla­ment ecoul aproape întregei opinii maghiare ardelene, fiind singurul re­prezentant adevărat al acestei mino­rități. TOATE PACTURILE AU PREȚ Dl Bernadi, în legătură cu tratati­vele, pe care le-au urmat magnații cu liberalii, spune că toate pacturile au un mare preț. „Este adevărat că ni­­s’ar fi dat vre­o 12 mandate — con­tinuă — dar n’am fi avut libertatea de acțiune. Iar noi din puterile proprii, cu toată libertatea de acțiune voim să ne facem drum în politica Româ­niei”. SITUAȚIA SAȘILOR „Pe sași, ca minorități, guvernele maghiare niciodată nu-i priveau ostil. Aceștia sunt un popor, care a avut pri­vilegii și aceste privilegii guvernele nu numai că le respectau, dar le extindeau. Pe lângă aceste au mai avut și a­­vantajul, că au vorbit aceeași limbă, ca și Casa domnitoare și acest fapt încă le-a fost de mare ajutor. Noi însă în primul rând trebue să nu dăm motive pentru acuzări și ne­încrederi.“ BOLȘEVISM ȘI IREDENTISM „Acuzele ni­ se aduc, că am fi bolșe­vici, iar pe de altă parte, că am fi ire­­dentiști. Noi trebue întâi să ne cunoa­ștem pe noi. Ca să zic mai bine — act oculos — trebue să demonstrăm, că ambele acuze sunt departe de noi Dacă am sjris acest scop, pasul ur­mător va fi dovadă, că fără participa­rea noastră la munca desvoltărei eco­nomice este imposibilă consolidarea.“ COLABORARE ROMÂNO­­MAGHIARĂ „Colaborarea româno-maghiară nu are nici o piedică. Cu toate aceste, noi în primul rând dorim să dovedim, că sun­tem o valoare, a cărei disconsiderare sau neglijare ar fi greșată tocmai din punctul de vedere al desvoltărei țării.“ PROGRAMUL „In linii generale mi-am făcut un program natural, dar despre amănun­tele acestuia nu se poate vorbi încă. Voi pretinde pentru unguri toate dre­pturile, pe care ni­ le asigură hotărâ­rile dela Alba-Iulia și clauzele mino­­rităților.* TRADAREA MAGNAȚILOR Unii în special magnații ardeleni i-au părăsit pe ungurii ardeleni repa­­trindu-se în Ungaria, de unde se ames­tecă mereu în politica ungurilor arde­leni. „Eu consider ca o trădare, că și-au părăsit pământul, cărui ar trebui să-i fie credincioși — continuă Bernadi. Să meargă deci pe calea lor și să ne lase în pace, să nu se amestece me­reu și de acolo în chestiile noastre“­ — Pactul liberal-averescan — Dacă a fost undeva batjocorită Con­stituția țării și libertatea alegerii pentru Cameră și Senat, apoi aceasta rușine și-a ajuns culmea în plasa Radna. Se știe, că comitetul partidului libe­ral, la stăruința prefectului dr. Mărcuș, deșertat și acesta din partidul național pentru postul de director al filialei „Băncii Românească“ din Arad, a can­didat pe generalul Moșoiu, care însă a răspuns, Că candidat în cincizeci și două circumscripții este rugat de atâtea, nu poate primi candidatura, ci reco­mandă pe advocatul Cristian Tomu­­lescu, care bun­ bucuros a acceptat re­comandarea generalului Moșoiu. Cu el au mai sosit trei agenți electorali, advo­cați parfumați și pudrați, adevărate fi­guri de bulevard din București, cari din lipsă de clienți s’au angajat la acest rol degradator și rușinos. Cum au lucrat liberalii Plasați toți la Radna, candidatul To­­mulescu pretutindeni se recomanda ca unul dintre cei mai vestiți patru advo­cați din București, măcar că noi până acum nici nu i am auzit de nume. Ca să dea mai multă greutate pro­pagandei, depune în barca „Mureșul” din Radna 30.000 lei „spese de declasare“, iar agenții trimbițează prin localuri pu­blice. Că candidatul la Cameră e multi­­milionar. Adecă, advocatul Tomulescu înainte de executarea legii agrare își vânduse pământurile, de o proveniență din activitatea laborioasă de advocat, și înca­sa vr’o câteva milioane. Cum candidatul Tomulescu în cir­cumscripția Radna ca om cu totului necunoscut nu putea să aibe șanse de reușită, a căutat grația protopopului Procopiu Givulescu în credința, că a­­cesta negreșit are mare popularitate, perdută altcum de mult din cauza tre­cerilor sale dintr’un pa­tid în altul și din cauza falimentului băncii „Mureșa­­nul“, al cărui norocos director a fost. Pentru protopopul Givulescu a fost bi­nevenită rugarea candidatului Tomu­lescu, că deși căzut în ciclul trecut tocmai în protopopiatul său, acum spe­ranțele unei reușite creșteau în m­ăsura milioanelor candidatului la Cam­eră milioane cari creșteau vertiginos dintr - zi în alta. Protopopul credea că se va alege la Senat prin banii lui Tomu­lescu iar acesta era de credință, că se va alege la Cameră prin popularitatea protopopului. Ambii șireți și cu gân­duri subversive, lipsiți de intenții și sentimente patriotice. S-a început propaganda în circum­scripție. Fostul comerciant Augustin Butariu din Gioroc e trimis la București după zece vagoane de porumb, prețul căruia 300.000 lei sunt depuși la Banca Românească din Arad prin în­­suș candidatul Tomulescu. Lu­crarea însă n’a reușit, pentru că, directorul de la centrul de aprovizionare, prietenul candidatului, a fost dat afară,­­ nu pentru corectitiți. Atunci sa re­curs la alte mijloace de circ: călăreți, muzică și coruri în cap de iarnă grea. Rolul ceneralului Moșoiu Reîntoarsă din sate caravana cu triste impresii, s’a ținut sfat și s’a telegrafat, după clopotul cel mare, generalul Mo­șoiu, prietenul candidatului. Deși gu­vernul liberal prin organul său oficios ne asigura, că miniștri liberali nu vor mai călători cu trenuri speciale, gene­ralul a sosit cu asemenea tren, întâmpi­nat de prefectul, primpretorul, protopo­pul Givulescu, vra câțiva preoți din tract, de toți secretarii și primarii de pe valea Mureșului, comandați aici cu grea poruncă. Puse în practică toate mijloacele de propagandă, ne-am trezit cu toată furia administrației, venind ordin de la sub­prefectul Eugen Beleș către toți secre­tarii și primarii satelor, că Tomulescu trebue scos învingător cu orice preț. Pretorii au fost puși în automobile și trimiși pe la toate primăriile, iar sub vălul nopții fatale urnele au fost de­schise și buletinele schimbate. Regre­tabil că­­ preoții numiți prezidenți ai secț­ilor, în seara zilei prime de alegere au predat cheile secretarilor comunali, iar aceștia au operat cum au vrut. Cum au păzit acești preoți jurământul depus ?! Câtă inconștiență! Urnele au fost furate Urnele furate l-au scos învingător pe — „unul dintre cei mai vestiți patru advocați din București“. A fost bine și frumos, nu-i așa? — vorba lor. Administrație și armată, cot la cot au operat în alegerea de senator pentru protopopul Givulescu, care nici ca se­nator național, nici ca averescan, mai bine de doi ani, nici nu și-a descins gura în Senatul României­ mari, unde, probabil, s’a simțit prea mic. Et nunei In ziua premergătoare a­­legerii de senator, sosește porumbul, acum procurat pe calea unei coopera­tive din plasă, șase vagoane, care au fost repartizate în patru comune de pe valea Mureșului. In toate comunele se bate toba, că a sosit porumbul, la noi „cucuruz“ comandat de protopo­pul Givulescu, oamenii să vină cu sacii — după votare. Ne întrebăm: este protopopul Pro­copiu Givulescu atât de indispensabil pentru Senat, ori Senatul indispesabil pentru dânsul. Mergi, numai, părinte la București, că pocăiții și așa au intenția să ridice a doua casă de rugăciune în Radna centrul protopopiatului sfinției tale. Radna, 23 Martie 1922. Petru Șchiopul Legăturile cu calea ferată cehoslovacă S-a stabilit tariful pentru transpor­tul de călători și bagaje între Ceho­­slovacia și România, valabil de la 1 Aprilie 1922. Taxele de călătorie pentru ori­ce stațiune din­ Cehoslovacia se vor pu­tea plini la noi la stația de pornire, fie în lei după cursul în vigoare sta­bilit de Direcția C F. R. Acelaș procedeu și pentru aed care pornesc din Cehoslovacia în România, vor putea plăti acolo bile­tul de drum iu lei­­ după cursul sta­bilit de administrația căilor ferate din Cehoslovacia sau în coroana. Se va putea întrerupe călătoria odată pe căile ferate române și odată pe căile ferate cehoslovace — aceasta în limitele valabilităței biletului. Greutatea maximă a bagajelor mari este de 150 kgf. Printre obiectele admise ca bagaje se admit și cufere cu eșantioane. VALUTA ’ Cursul banilor pe ziua de 31 Martie 1922: 100 dolari .... Lei 13.850 — 100 mărci .... „ 44­50 100 cor. cehoslovace (soc) „ 25­0— 100 cor. austriace . . „ 188 100 cor. ungare . . „ 18­— 100 franci francezi . . „ 1239'— 100 franci elvețieni . „ 2642’ — 1 liră sterlină . . „ 616’— 100 lire italiene . . „ 71P— 100 dinari .... „ 192­— 100 drahme .... „ 565­— 100 leva ..... „ 90'— Cursul leului este deci în scădere. înfierarea nelegiuirilor Protestarea dlui I. Agârbiceanu la validările Camerei Cu ocazia validărilor alegerilor din jud. Turda-Arieș, dl I. Agârbiceanu directorul ziarului „Patria“ a ținut o înălțătoare cuvântare prin care a pro­testat împotriva nelegiuirilor săvârșite de regimul actual. Până când ne va sosi textul întreg al acestei înălțătoare cuvântări — pe care o vom publica în întregime, re­dăm un scurt rezumat: Dl I. Agârbiceanu: sau cuvântul nu pentru a aduce dovezi, ca atâtea dovezi aduse de dl dr­ostăr, ci mai ales pentru a protesta împotriva sis­temului de guvernare pe care dv. l-ați introdus în Ardeal, de la descălicare. Ați căutat să distrugeți unitatea sufletească și să săriți ură între frații români. Cre­deți că țăranul din Ardeal poate aiupî cel din Regat sau pe cel basarabean ? Dacă ați fi știut guverna, atunci făceați apel la alte sentimente, nu la ura poli­tică, pe care dv. liberalii au­ întrodus-o în Ardeal. Știu că sistemul de guver­nământ de astăzi nu este eșit din do­rința neamului, ci dintr’o combinație, care nu poate fi a neamului nostru ro­mânesc (apl. pres. opoziție). Dintr’un sistem nenorocit al vechiu­lui Regat, ați voit să faceți azi dogmă de conducere. Dacă sistemul dv. neno­rocit va continua, atunci are să ducă țara la prăpastie. (Apr. opoziția). Prin acest sistem ați făc­ut ca Constituția ța­rei să fie o literă moartă și nici când aplicată. Constituția s’a aplicat și s’a folosit aici de ea vre-o 3000 de oameni, pe când milioanele de țărani nu s’au putut folosi de ea (apl. prelungite). (­Ministrul justiției dl I. Th. Florescu, în­trerupe și provoacă tumult). Dl I. Agârbiceanu după ce se face liniște spune că tot ce este muncitor în această țară, salahorii sunt considerați de partide ca niște inutilități și alun­gați pe drumuri, cum a făcut guvernul liberal, continuă din, cu sute și mii de funcționari. Pe urmă am văzut jandar­mul care a venit să ne bată, degradare morală pe care nici când n’am cuno­scut-o. Sistemul vechiu și Regatul ro­mân pe care îl combatem nu e popo­rul românesc, ci o oligarhie care vrea să ne distrugă și să ne înjosească. Când țăranul vede ilegalitățile atunci se pierde tăria morală care a făcut baza noastră. Nu înțelegem de ce nu voiți să sfărâmați odată acest sistem odios (apl.). Știu că în țara aceasta sunt ne­numărați oameni, cari voiesc să facă binele, dar nu sunt lăsați de cei puțini lipsiți de dragoste față de popor, fiindcă sunt streini de el. = Informațiuni —­ 50,000 de români spun unul altuia să sprijinească Bărbireria Românească din str. Universității nr. 6 (vis-a-vis de cinematograf). 238 h-20. Rog sprijinul on. public. Gheorghe Tomuța. — Aducem la cunoștință On. Pub­lică, ca lichidăndu-se firma Janovitz și soțul, mi-am mutat magazia de lemne din Strada Gyulagyár 13, sub numă­rul 15 și o conduc și pe mai departe sub numele meu pe bază solidă ca în trecut. Rog sprijinul on Public JANOVITZ VILHELM comerciant de lemne Telefon 127-918 264 1-8 — Albert Fogarașy, aurier, lucrează și bronzește rame pentru in­teriorul bisericei, aurește biserici în stil artistic, și primește or­ice lucrări de aces­­toiu Str. Murășești (Krizbav) 33. 1412-15 . In urma unei ingenioase îmbună­tățiri a becurilor electrice după cât sunt tem informați, s’a ajuns azi, la cel mai perfect rezultat reușind fabricat „ OSRAM ” să realizeze cu noile sale produse cea mai mare economie de curent și o du­rabilitate uimitoare. Lumina cea mai plăcută, ce întrece ori­ce altă fabricație. Noile fabricare se află la întreprinderea Electroteh­nica TEODOR MAIOR Citi], Calea Victoriei 7, Telefon 577. — unde se execută ori­ce instalații electro­­teh­nice. Proiecte și devize gratuit. 243 20­­? — Căutăm funcționar român cu experiențe în calcularea sol­delor muncitorești și funcțio­nară română perfectă în stena­­și dectilografie, care cunoaște și limba ungară. Cererile se vor prezenta în persoană. In­dustria Sârmei S. A. Cluj, Calea Victoriei 39. 334 2—3 — Domnișoară Româncă cu­noscând ori­ce lucrări de birou precum și noțiuni de contabilitate, caută post. Merge și în provincie. Adresa la adm. ziarului. 248 8­ 10 — Au sosit modele de pălării Ittagányi Józsefné Cluj, Str. N. Iorga 6*. 149 29-100 No, 122/1922 Martie 28. Publicațiune Se aduce la cunoștință generală, că în ziua de 1 Mai 1922, ora 10 dim. se va ținea licitațiune publică, în cance­laria Administrației Institutului de Surdo­muți din Cluj, Str. Dorobanților No. 38 pentru furnizarea a 20 (douăzeci) va­goane cu lemne de foc, esență tare, necesare acestui institut. Domnii concurenți se vor presenta în ziua și ora indicată mai sus, cu oferte închise și sigilate, însoțite și de o ga­ranție provizorie de 1000 (una mie) lei, în numerar sau efecte publice Supra­oferte nu se admit. Condițiunile de furnizare a lemnelor, se pot vedea în fiecare zi, la cancelaria Administraței Institutului de Surdo-muți din Cluj, Str. Dorobanților No 38. Director Administrator Josef Kabart 7. D. Handora 329 2-5 „Societatea Națiunilor * — Organizația, funcționarea și i. Informațiile care urmează sunt de o deosebită importanță. Sunt luate după „Reasumatul lunar al lucrălor Societății națiunilor“, buletin editat în franțuzește de secția de Informațiuni a Societății națiunilor (Geneva). Dacă vrei — și n’ai fi om dacă n’ai vrea ! —­ dacă vr­ei ca să ieșim din iadul de dureri sufletești în care ne sun tem cu toții, în zilele noastre !— dacă dorești, c­titor ule, ca clopo­tele să nu mai fie turnate — din nou — înî țevi de tun, ca să se ni­micească, iarăș, munca omenească — atunci îți iai la inimă cele de mai jos. Oameni de seamă, oameni cu simț de responsabilite socială își dau osteneala să găsească o soluție prin haosul actual. Surâsul, batjocura ar fi brutale și sacrilege, din orișice tabără ar porni esc. Răspândește gândurile unui Leon Bourgeois, sufletul mișcării, adu vorba în conversațiile tale cât mai des și cu cât mai multă vervă, despre pro­­blem­­ele discutate și soluționate de Societatea națiunilor în mod echita­ activitatea de până acum — de H. P.­P­hil. Dacă pledezi astfel ești un sol al Binelui. „Soc. naț. își are detractorii (po­­negritorii) ei pasionați și admiratorii ei entusiaști, scrie bulet­iul. «Are nevoe atât de unii, cât și de ceilalți. Este gata să se lase controlată și este sensibilă la mulțumită (gratitudi­ne). Ea măsură întinderea imperfecțiuni­lor ei după criticele și sarcasmurile unora; din elogiul și din încrederea celorlalți își scoate credința în desti­nul său și voința de a persevera. „Este susceptibilă de perfecționare. Nu există în concepțiile de cari se lasă purtată sau în activitatea pe care o desfășoară nici dogmatism rigid, nici conservatism fricos, înainte de toate este o tentativă de a creia, în urma muncii comune a diferite națiuni, în urma studiului obiectiv și minuțios al intereselor și sentimentelor naționale, de a creia, (zicem) adevăratul spirit internațional care facilitează (ușu­rează) regularea diferendelor sau solu­ționarea problemelor care se pun Eu­ropei și lumii. Metoda sa, spre scopul acesta, este în întregime de adaptare flexibilă (mlădioasă) și de evoluție lentă. Opera îndeplinită până acum ne adeverește că Soc. naț. va putea rea­liza ceea ce dorește în ziua în care spiritul ei și metoda ei vor fi acceptate din partea tuturora și când toți membrii ei vor face uz de sarcinile pe cari are ca misiunea de a le înde­plini“. Să urmărim pas de pas, cu multă atenție referat la secretariatului de la Soc. nal. Tăiați articolele din jurnal și le păstrați militând pentru ele. Ideia unei Societăți a națiunilor este veche. După războiul cu grozăviile sale au „înțeles Statele utilitatea unei instituții care ar ușura relațiunile între State și cooperarea lor spre scopuri de interes comun, între cari cel mai esențial este menținerea păcii“. „Toate chestiunile generale a căror soluționare ating astăzi nu numai pros­peritatea, dar chiar și existența Sta­telor, sunt chestiuni de ordin inter­național. Nici una nu pare­ să poată fi regulată într-un mod satisfăcător din partea unui singur Stat; se pare că nu vor putea fi rezolvate decât cu ajutorul unui studiu, urmat în comun din partea Statelor și de acorduri luate între ele. Trebuia deci să se creieze o orga­nizație internațională: autorii trata­telor (de pace) au simțit această nece­sitate și au instituit o „Societate a na­țiunilor“. Care este originea, compoziția și scopul acestei societăți? Soc. nal. s’a înființat în urma Pactului constituit din cele 26 prime articole ale trata­tului de la Versailles (28 iunie­­ 1919). — Scopul este definit astfel în Pact: „ Marile Puteri contractante, conside­rând că, pentru ca să desvolți coope­rarea între națiuni și pentru ca să le garantezi pacea și siguranța, trebue ca: să se accepte anumite obligațiuni de a nu recurge la răsboi, de a între­ține la lumina zilei (fără clauziile se­crete, deci) relațiunile internaționale fondate pe justiție și onoare, de a ob­serva cu rigoare prescripțiile dreptului internațional... de a face să dom­nească justiția și de a respecta cu scrupulozitate ... tratatele... adoptă prezentul Pact care institue Societatea Națiunilor“. Soc. nal. numără de prezent 51 membri — veniți mai de­vreme și mai târziu, mai întâi Statele Signatare ale tratatelor de pace — apoi acelea pe cari tratatul din Versailles le-a invitat să con­simtă a face parte din pact. Mai apoi sunt Statele pe cari adunarea întâi și a doua le a ales de membre: Alba­nia, Austria, Bulgaria, Rep. Costarica, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și Luxemburgul. Condiția admiterii este următoarea: „Fiecare­­ Stat, dominion sau colonie care se guvernează liber... poate să ajungă membru a Societății dacă admiterea lui este pronunțată din partea a două treimi a adunării, cu condiția ca să dea garanții efective despre intenția sa sinceră de a ob­serva angajamentele sale internaționale și că acceptă regulamentul stabilit de Soc. în privința forțelor și armamen­telor militare, navale și aeriane“. Soc. înal. este condusă și admini­strată de două mari organe politice: de adunarea membrilor Soc. nal. și de consiliu, asistate de secretariatul general. Adunarea este formată de reprezen­tanții tuturor națiunilor participante. Oricât de mare să-i fie importanța — fiecare națiune n’are mai mult de trei delegați și nu dispune decât de un sufragiu (vot). Adunarea „cunoaște toate chestiunile cari intră în sfera de activitate a Soc. sau cari privesc pacea mondială“. Adunarea se reunește la două epoci fixe și în alte momente, dacă „o re­clamă circumstanțele“, la sediul Soc. (Geneva) sau altundeva, unde o cere trebuința. Prima adunare s’a ținut în Geneva și a hotărât ca de aici înainte adunările să se țină în fiecare an, în Geneva, în prima zi de Luni a lunei Septemvrie. Cea dintâi adunare (în 1920) a fost prezidată de dl Paul Hy­mans, delegatul Belgiei, a doua, (în 1921) de dl de Karnebeek, ministrul afacerilor străine din Olanda. Consiliul trebuia să aibă nouă membri — dar, în urma abținerii Sta­­telor­ Unite, s-a redus la opt: patru reprezentanți ale principalelor puteri aliate care sunt membri permanenți ai consiliului și alți patru membri ai Societății, designați liber de adunare. Acum sunt d. e. Belgia, Brazilia, China și Spania tuali a celor opt Reprezentanții ac­State, membri ai Consiliului, sunt următor­i: a) Balfour (Anglia), Léon Bourgeois (Franța), marchizul Imperiali (Italia), vicontele Ishii (Japonia) b) Quinones de Léon (Spania), hymans (Belgia), Da Cunha (Brazilia), Wellington Roo (China). Fiecare din membrii consiliului este odată președinte, la rând, după ordi­nea alfabetică a Statelor reprezentate în Consiliu. Fiecare membru al Soc. reprezentat în Consiliu nu dispune decât de un vot și nu are decât un reprezentant. Fiecare membru al Soc. care nu este reprezentat în Consiliu este invitat să-și trimită un reprezen­tant care să ia parte la ședințe, în­dată ce este adusă în fața consiliului vreo chestiune care îl interesează în particular.“ Dacă voiți serviciu promt și lemne bune, faceți comanda la depozitul de lemne

Next