Patria, mai 1922 (Anul 4, nr. 94-115)

1922-05-16 / nr. 104

= 16 m­u­tai ___ _ _________ Construcţia funcţionari publici. — Societatea corporativa în Cluj Convocare In vederea construirei locuinţelor ieftine pentru trebuinţele funcţionarilor publici şi a­­ muncitorilor din oraşul Cluj subsemnaţii ne-am hotărât să înfiinţăm în Cluj pe baza legilor Centralei Cooperativelor Orăşeneşti, o societate coope­rativa de construţii pentru construirea locuinţelor şi desfacerea materialelor de construcţii în comun, cu beneficiile asigurate de legea pentru încura­jarea construcţiilor, a cooperativelor şi a industriei. Invităm prin aceasta pe toţi funcţionarii publici şi pe toţi muncitorii şi lo­cuitorii din oraşul Cluj care voiesc să între ca membri în aceasta societate, la adunarea generală de constituire pe ziua de 28 Mai la ora 11, în localul „Sala prefecture!“. Toţ membri înscrişi la adunarea generală de constituire vor fi consideraţi de membri fondatori. Cvota minimala 200 Lei, maximala 5000 Lei, și 100/€ taxă de fondare și inseriere. Listele de subscriere se Vor trimite la toate birouile și la uniunea func- tionarilor publici. Listele se fac conform legilor în trei exemplare. Ordine de zi: 1) Deschiderea adunărei şi constituirea biroului. 2) înscrierea de membrii. 3) Desbaterea proectului de statute. 4)­­Alegerea consiliului de administraţie (9 membri) şi a comisiunei de cenzori (3 membri şi 6 supleanţi) Alegerea Directorului general. a) Propuneri. Dat în Cluj, la 10 Mai 1922. Comitetul de organizare şi de fondatori: Dr Emil Haţiegan, Dr Iulian Pop, Dr Ut­ale­a, J. Peptea, Dr Titus Dra­gone­scu Buhescu, Vasile Gheţe, Ştefan Zopa, Ing Goerlea, Constantin Mu­­reşanu, Ing Filipescu, Dr Emil­ Dandiea, Dimitru Cuzman, Dr Gheorghe Borşa, Virgil Matian, Victor Varga, Dr Victor Chirila, Ing. loan Hossu, loan Timoc, Chifra Alexandru, Simon Russu, loan Iancu, Ing. Gavril Lungu, loan Guguian, Laurian Guguian. 635 12 3 „ALPHA“ Societate Anonimă pentru produse chimice, Cluj r. -• i narr , - »' my 111 t Jftf''nia'4L’f*-T TT" *0T" "i Prospect de emisiune In conformitate cu mandatul primit dela Adunarea generală ordinară ținută la 27 Martie 1922, Consiliul de Administraţie sporeşte capitalul societar dela Lei 10,000.000, la Lei 3,000.000, prin a II. emisiune de 4000 ac­ţiuni a 500 Lei valoare nominală. Din aceste acţiuni 2000 bucăţi în valoare nominală de Lei 1,000 000, se rezervă pentru vechii acţionari cari au dreptul de a semna de fiecare acţiune vechil una nouă. Restul acţiunilor se pune la dispoziţie publicului, rezer­­văndu-şi Consiliul de Administraţie dreptul de selecţionare a acţionarilor. ■K Emisiunea se face cu valoare nominală de 500 Lei plus 10 Lei ca spese de emisiune pentru fiecare acţiune, sume ce trebuesc intregral văr­sate la subscripţiune. Subscripţiunile se pot face dela 14 Main . c. până la 1 Iunie a. c. la cassieriile „Băncii Centrale pentru Industrie fi Com­er­ţi“ S. A. Cluj fi Institutului de Credit fi Economii „Victoria“ Arad. Cluj, la 11 Mai 1922. 624 î­i Consiliul de Administraţie. Concurs Administraţia Clinicilor lîniv. Cluj. Publicaţiune Administraţia Clinicilor Universitare din Cluj publică concurs pentru apro­vizionarea Clinicilor că lemne de foc pe anul de gestiune 1922/23 în canti­tate de 200 vagoane a 10,000 kg. — ca­litatea I. — lemne de fag uscate. Ofertele în plic închis şi sigilate sunt a­ se înainta Administraţiei Clinicilor până la 31 Mai 1922 ora 10 a. m­. Tot aici să pot primi şi informaţiuni mai detailate. Cluj, la 11 Mai 1922. 533 123 administrator. No. 33341/1922. Direcţiunea Regională a Domeniilor Cluj publică concurs pentru ocuparea unui post de şef de birou cl. I., cu salar fundamental lunar de Lei 650 plus indemnizaţiile cuvenite. Pentru ocuparea acestui post se cere practică în ma­nipularea arhivei şi registraturei. Reflectanţii îşi vor înainta cererile timbrate şi documentele în regulă până la data de 1 iunie a. C. Direcţiunea Regionale a Domeniilor (Agricultură) Cluj, Piaţa Cuza Vodă Nor 3. E etajul II. Director Regional al Domeniilor: Fabra Tomna. 634 2 I. Crişan Cuvântare rostită In ziua de 6 Mai 1922 la festivalul In onoarea măestrului GEORGE DIMA cu prilejul pubireului său de 40 de ani­­de activitate mu­zicală de TIB. BREDICEANU Doamnelor şi Domnilor, Jubileul de 40 de ani de activitate muzicală a măe­­strului George Dima, la care ne vedem întruniţi, este mai mult decât slăvirea unui mare artist. Munca sinceră şi cinstită, pe care acest bărbat a depus-o într’un lung şir de ani, în grele împrejurări, pe altarul culturei artistice a poporului românesc, împru­mu­l serbării jubilare de azi semnificaţia unei adevărate serbători naţionale. Şi nici nu se poate altcum. Opera de artă a lui G. Dima, de m­ult timp cunoscută şi răspândită în straturi largi, a ajuns un fel de avere comună a întregului nostru neam. Ea trăeşte adânc imprimată în inimele tuturor,­­ a tuturor, prin urmare, este şi bucuria serbătorirei de astăzi. Dar această operă de artă, atât de importantă şi hotărâtoare pentru progresul artistic-cultural al poporului nostru de dincoace de Carpaţi, o putem aprecia în adevă­rata ei valoare numai dacă vom face întâi o scurtă re­­privire asupra stărilor şi împrejurărilor culturale din tim­pul care premerge activităţii iubilantului nostru. Este epoca deşteptării naţionale de pe la 1840—80 când orice conştiinţă simţea indemnul primăvăratic să facă o faptă bună sau să aducă un gând frumos pentru înălţa­rea neamului său. Această vrednică şi vânjoasă pornire o observăm ma­­nifestându-se pe toate căile ducătoare spre progres şi lumină.­­ In ce priveşte artele vedem d. p., că în semnul lite­raturei se înfiripă o seamă de ziare şi reviste, — vedem formându-se prin diferite centre biblioteci şi societăţi de lectură, —se înfiinţează la 1861 „Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român“,­­ iar cu zece ani în urmă,­­ la 1871, „Societatea pentru fond de teatru“, cu scopul mai depărtat de a întemeia un teatru naţional şi cu scopul mai apropiat de a sprijini şi îndruma începuturile de teatru românesc din părţile noastre. Ar fi fost cu putinţă ca paralel cu primele manife­stări literare şi de teatru să nu se înceapă o acţiune, o adunare a rândurilor şi pe terenul muzical?­­ Ar fi fost cu putinţă ca un popor cu atâta atragere şi înţelegere pentru frumseţile muzicei, ca poporul româ­nesc, care însuşi dispune de o comoară nesecată de doine, cântece şi­­jocuri, bogate în motive şi variate după ţinu­turi, — să rămână rece şi pasiv faţă de o atât de simţită şi necesară organizare? Nu. — Înjghebarea primelor societăţi pentru culti­varea muzicei — după urmele cari se găsesc — pare a fi chiar mai veche decât organizarea societăţilor literare. In privinţa aceasta avem o clasică dovadă în ţara Banatului. După cum se poate ceti în­tr’unul din vechile proto­coale ale bisericei gr.-or. române din Lugoj, adunarea bi­sericească încă la 24 Noemvrie 1840 votează un ajutor de 200 fiorii­­ pentru un grup de cântăreţi (copii şi bărbaţi) cari erau duşi la Timişoara ca acolo să înveţe cântarea bisericească corală1). Preşedintele adunării bise­riceşti motivează propunerea sa astfel: „şi la noi aici încă ar fi de lipsă... ca filharmonia aceasta frumoasă a cântăreţilor, care la mai multe oraşe în bîsericele noastre s’a întrodus, să se introducă...“ 2) Grupul cântăreţilor amintiţi reîntorcându-se acasă, a cântat corurile studiate la Timişoara întâia oară în bi­serica din Lugoj, în ziua de Paşti, anul 1841. Cum în Banat societăţile corale sunt întemeiate şi azi în primul rând pentru ca să cânte în biserică şi numai în rândul al doilea pentru ca să se ocupe de cultivarea muzicei lumeşti,­­ se poate afirma cu certitudine, că în­ceputurile „Reuniunei de cântări şi muzică ’ din Lugoj da­tează din acele vechi timpuri. A doua societate corală mai veche — conform da­telor ce ne-au rămas — este „Corul vocal bisericesc al plugarilor din Chisăstău (Banat) înfiinţat la anul 1857. O deosebită importanţă în istoria muzicei româneşti are de­sigur jubileul de 25 de ani de activitate a acestei societăţi, serbat la anul 1882. La acest jubileu iau parte o mulţime de oaspeţi veniţi chiar din depărtări mari, între cari şi compozitorul Ciprian Porumbescu ca delegat al Braşovului.­­ Mai participă apoi şi 11 coruri de plugari3). In prezenţa oaspeţilor aranjează o petrecere ’) Vezi: Date şi reminiscenţe pentru istoria „Reuniunei ro­mâne de cântări şi muzică“ din Lugoj, de Coriolan Brediceană (1900). 1) Prin „bisericele noastre’ trebue să înţelegem bisericile româ­neşti şi sârbeşti deopotrivă, cari pe acele vremuri încă nu erau des­părţite ; — muzică corală se făcea numai într’unele din bisericele sârbeşti: Timişoara, Vârşeţ, Panciova, ş a. s) Corul din Belinţ, dirigeat de plugarul Costa­­Micu; cel din Cobza, dirigeat de A. Bugariu; din Grain, de înv. T. Bratescu; din Budinţ, de înv. P. Aga; Coşteiu-mare, de înv. G. Secoşan ; cel din Ictar, de plugarul C. Popoviciu; din Verendeşti, de plugarul P. între aceste coruri, eşind învingător şi obţinând premiul întâi4): corul ţăranilor din Coşteiul-ma­re. Este primul concurs de coruri româneşti în trecutul nostru. Rând pe rând se înfiinţează alte şi alte societăţi co­rale în întreg cuprinsul Ardealului, Banatului şi a părţilor ungurene, nu numai la oraşe, ci şi în multe comune ru­rale, numărul lor întrecând uneori cina de 200. Societă­ţile cele mai mari şi mai bine organizate, cari au dat cele mai frumoase rezultate în cursul vremurilor, sunt, pe lângă amintitul cor din Lugoj — „Reuniunea ro­mână de gimnastică şi cântări“ din Braşov, întemeiată la anul 1974 şi „Reuniunea română de muzică din Sibiu“ înfiinţată la 1878., Privind repertoriul acestor coruri până la anii 80, constatăm că e foarte sărac în compoziţii originale româ­neşti. In general, cât priveşte muzica lumească, — a mă­­surat pregătirii muzicale a membrilor societăţilor şi a pu­blicului de faţă la concerte — s’au studiat şi s’au exe­cutat aproape excluziv piese uşoare, de factură simplă, — mai ales coruri germane sau italiene cu texte traduse în româneşte. — In genul muzicei de teatru, care s’a cultivat imunele părţii­, figurează mimai opereta. Mărginean; din Panciova de Zimmermann; din Satul mic, de înv. Z. Lugojan; din Semlac, de înv. I. Roşu; din Silha dirigeat de plu­garul I. Stoicanescu (Vezi: „Istoricul corului vocal al plugarilor din Chisatau“ de **„ (1904). 4­­70 fiorini. ') Intre anii 1874—82 s’au reprezentat în Lugoj operetele : „Vio­­lina magică“ de Offenbach; „Farmecul amorului" de Müller; „Javotte" de Jonas; „Micul principe“ și „Girofle-Ci­ofla“ de l.eeocq. (Va urma) __1_ Eri şi astăzi Blajul a prâznuit mareri, adunare dela 1848 când peste 40.000 români din Ardeal având în fruntea lor metropoliţii Şaguna şi Lemsnyi şi frun­taşi ca Bărnuţ, Maiorescu şi Iancu din munţii apuseni au declarat naţiunea ro­mână din Ardeal liberă de iobăgie. A­­tunci s’a cântat întâia oară .Deşteaptăte române“ opera unui fiu al Blajului, An­drei Mureşan. Atunci s’au proclamat drepturile egale ale Românilor cu cele­lalte popoare conlocuitoare. Şi precum în 1848 s’au adunat români din mari depărtări din Ardeal, Bănat şi Maramu­reş aşa şi acum când se prăznuieşte această zi istorică au venit din toate părţile României­ mari sute de intelec­tuali şi mii de elevi. Primirea oaspeţilor încă de Sâmbătă seara, trenuri spe­ciale au adus la Blaj sute de elevi cu profesorii lor, din :Sibiiu, Cluj, Sebeşul- Săsesc, Alba-Iulia, Sigetul­ Marmaţiei, Bucureşti etc. etc. Se socoteşte peste o mie numărul elevilor şi elevelor şi aproape la o sută acela al profesorilor şi profesoarelor, cari au sosit cu acea­stă ocaziune la Blaj. Cei mai mulţi dintre elevi poartă uniforma cercetaşi­­lor, iar şcolăriţele au fost în costume naţionale. La gara Blaj oaspeţii au fost întimpinaţi de un comitet organizator de profesori In frunte cu directorul li­ceului dl Gherman şi dnii profesori Octavian Pop şi Alex. Lupean. Muzica din Blaj a salutat pe oaspeţi cu cântece naţionale. S’a format apoi un lung con­voi, care s’a îndreptat spre­­oraş în frunte cu muzica, luminat de torţe şi fiind salutat de către populaţia Blajului înşirată pe străzi. Duminecă dimineaţa trenurile cari ve­­niau dinspre Bucureşti şi dinspre Cluj au adus numeroşi oaspeţi. La catedrală Dimineaţa la ora 9 s’a oficiat o li­turghie la catedrală de către I. P. S. Metropolitul dr Vasile Stuciu asistat de canonici. Biserica era plină de credin­cioşi şi oaspeţi din toate părţile ţării. Profesorul Iuliu Maior a ţinut o predică ocazională. După terminarea liturghiei, elevii, profesorii şi oaspeţi sosiţi au vizitat locurile şi monumentele istorice ale Blajului în­ grupe sub conducerea profesorilor Banchetul La ora 1 s-a dat un banchet în onoa­rea oaspeţilor şi profesorilor în sala cea mare a şcoalei normale; au luat parte la acest banchet peste o sută cincizeci de persoane. Seria toastelor a deschis-o profesorul Negruţiu, director al şcoalelor normale din localitate, care în calitate de cel mai în vârstă profesor în Blaj, urează bun sosit oaspeţilor. Noi profesorii din Blaj — zice dsa — ne simţim foarte fericiţi că azi ne ne putem întruni aci în număr atât de mare, pe pământul românesc al Ar­dealului, unit pentru totdeauna cu ţara românească, prin energia fără seamă a supremului nostru comandant. Salut pe ministrul cultelor Fl. Banu şi îi mulţu­mim că a venit în mijlocul nostru mă­rind bucuria noastră. Salutăm pe repre­zentanţii federaţiilor sportive şi pe toţi colegii noştri profesori de la toate şco­lile. Dumnezeu să vă ţie la mulţi ani. Toastul Mitropolitului V. Suciu Când mulţimea aceasta adunată aicea mă gândesc la 1754 la orăşelul Blaj de abia înfiinţat, când pe aci erau numai magaziile şi grajdurile principilor­­ ardeleni şi casele iobajilor cari lucrau­­pământul stăpânilor. La un moment dat nsă străzile Blajului s’au turburat; a fost anul când s’au deschis şcolile Bla­jului, când s’a manifestat setea cea mare a’ românilor după hrana sufle­tească. Atuncia Blajul a avut ca Epis­copul pe Petru Paul Aron, care a de­cretat ca să se dee învăţătură gratuită copiilor şi acei cari vor să instruiască copii aceia să cheltuiască pentru învă­ţătura lor, şi de atunci încoace, aci la Blaj profesorii aveau sarcina să fie nu numai părinţii acestor copii, ci şi eroi neamului căci ei au făcut jertfe nemai­pomenite ca să fie dascăli ai Ardea­lului. In primul an Blajul a avut 170 de elevi şi azi la­­ 1922 constatăm că şco­lile Blajului au fost cercetate de 71 mii elevi. Profesorii Blajului jertfindu-se pe sine au creiat caracterul. Mulţumită acestui spirit al Blajului, Ardealul are astăzi multe caractere. Fireşte însă că şi azi cinstea şi omenia nu prea preţuesc, fiindcă războiul a stricat moravurile. De aceea, dv. dl­or profesori, trebuie să fiţi mai departe oamenii jertfei şi aveţi menirea să schimbaţi mentalitatea generaţiei noastre. Aţi venit, dlar, în sărăcia noastră de aici, în Blajul acesta fără lumină electrică şi fără pardoseală, ca să vedeţi ce spirit sălăşlueşte Bla­jul, ce suflet are Blajul. In speranţa că veţi regenera neamul nostru, vă zic, să trăiţi la mulţi ani. Răspunsul dlui Banu Ministrul cultelor dl Banu răspunde înalt Prea Sfinţitului spunând că toţi am venit să auzim glasul ce se de­sprinde din acest Blaj istoric să înge­­nunchem în faţa mormintelor sfinte ale acelor mari apostoli ai neamului care v’au călăuzit pe cărarea cea bună. Ca reprezentant al guvernului, am venit aici la Blaj, fiindcă înţelegem şi preţuim la justa lor valoare toate sa­crificiile ce le-aţi făcut în trecut. Ca români din vechiul Regat am venit aci ca să ne închinăm la pragul tre­cutului Dv. şi să preamărim toate jertfele din trecut. Am venit cu cu­cernicie nu ca să vă dăm învăţăminte, ci ca să învăţăm ce înseamnă o cre­­dinţă care nu se pierde, cum spera şi cum se poate la urmă învinge. N’am venit aci numai ca să ne plecăm capul deasupra unui mormânt. Blajul nu este numai un mormânt pe care e o lespede cu inscripţii de recu­noştinţă Blajul este viaţă din plin, viaţă intensă, o viaţă care niciodată nu se sfârşeşte. Ministrul cultelor urmează, amintind jertfele supreme făcute de toţi aceia care au contribuit la făurirea României­ Mari, operă în care Ardealul locui cel mai însemnat. Celelalte cuvântări Dl profesor dr Ionel Coltor înclină în onoarea presei, a cărei rol în opera de educaţie socială este unul din cele mai frumoase. Deputatul dr Ion Bălan, ridică pă­­harul în­ain­tea armatei, care a luptat pentru întregirea neamului şi veghiază la apărarea lui. Răspunde dl colonel Bădulescu, în calitate de preşedinte al Federalei sportive. Mai vorbesc profesorul, Sâmpalean şi un profesor din Bucureşti care mul­ţumeşte pentru primirea făcută profe­sorilor şi elevilor. Jocurile din Piaţa Inocenţiu Klein La ora 47, încep în Piaţa Inocen­­ţiu Klein, exerciţiile gimnastice, execu­tate de elevii liceului din Blaj şi de ceilalţi elevi sosiţi din alte localităţi. Mari i serbări dela Blaj — Comemorarea adunării din 1848 de pe Câmpul Libertăţii — [Dela trimisul nostru special) Seara a avut loc concertul dat de corul şi orchestra şcoalelor din Blaj, sub conducerea profesorului Heintz Hiltzman. Atât jocurile şi exerciţiile cât şi concertul au fost executate în­­tr’un mod desăvârşit, având o reuşită deplină. In numărul de mâine vom publica urmarea la aceste serbări cari au fost cu adevărat grandioase. Coresp. turi liberalilor . O listă lungă a arătat că în urma războiului în care au murit sute de mii de ţărani şi au rămas fără despă­gubiri atâţia cetăţeni nepoliticiani, ne vine când şi când o slabă compensaţie pe care o acaparează liberalii. Se des­fiinţează societatea pentru invalizi, orfani şi văduve, se dau pensii lunare ce abia ajung pentru pâinea unei săptămâni. In schimb, liberalii se în­­buibă. Germania ne oferea maşini in­dustriale, dar liberalii, incapabili de a se servi de progres, se mulţumesc cu jaful şi au cerut în ţara asta plină de vite să li­ se mai dea ca despăgubire de„război câte zece iepe de prăsilă pentru fiecare liberal mare. Şi aşa au făcut herghelii şi dl Banu şi dl Mo­­şoiu şi dl Pizo, şi dnii Brătieni şi dnii Văitoieni. Se spune însă că unii din cai sunt nărăvaşi — aşa că dacă în jaful lor liberalii nu sunt opriţi­­de nici o lege — îi mai amenință numai­ copita cailor de prăsilă nemțească. Exproprierea — Modalităţile finanţărei — Comisiunea însărcinată cu studierea şi găsirea celor mai practice mijloace pentru finanţarea exproprierei, s’a o­­prit asupra următoarelor puncte cari vor fi socotite ca principii condu­cătoare la alcătuirea acestor­ studii. 1) Cum se vor amortiza din da­toria Statului făcută cu exproprierea sumelor avansate de împroprietă­riţi ? 2) înfiinţarea creditului industrial şi lombardarea titlurilor date expropria­ţilor ? , 3) Cum va fi impusă renta de fisc ? Comisie, e compusă din dnii M. Oromulu, guvernatorul băncii Naţio­nale, Basarab Brâncoveanu delegatul sindicatelor agricole ale marilor pro­prietari expropriaţi, Dinu I. C. Brâtianu, delegatul Creditului funciar rural şi C. N. Teianu, directorul datoriei pulice din ministerul finanţelor, sub preşeden­­ţia 4lui V. Brătianu. Criza industrială în Cehoslovacia Secretarul general al Uniunei in­dustriașilor c­ehoslovaci publică o dare de seamă statistică relativă la criza economică, care bântue actual­mente în Cehoslovacia. Numărul falimentelor în luna Mar­tie este de opt ori mai mare ca cel din Martie 1921, și numărul con­cordatelor încheiate în afară de tri­bunal a fost de 50 ori mai mare faţă de cel din luna Martie 1921. Numărul lucrătorilor fără lucru, cari în Noembrie 1921 era de 31.000 s’a ridicat în luna Aprilie 1921 la 60.000. Exportul a scăzut la jumătate ce a fost în epoca corespunzătoare din anul trecut. Pentru a se evita agravarea se cere reducerea salariilor. Industriașii mai cer o reducere a taxelor asupra cărbunilor, a tarifelor pe căilor ferate, etc. etc. ________== mmok = Sulatinul Clujului Marţi, 16 Maiu 1922. Teatrul Naţional: „Heidelbergul de altădată*. Teatrul Maghiar: „Reprezentaţie cu concurs simfolc pentru ajutorarea fami­liilor victimelor de la minele din Lu­peni. Biblioteca Universităţii : deschisă între orele 8 — 1 a. m. şi 3—8 p. m. Biblioteca Populară, deschisă între orile 6 a. m. și 9 p. m Informaţiuni — Fotografii şi comercianţii de arti­cole fotografice din Ardeal intenţionează să convoace la Cluj un congres, pentru desvoltarea branşei fotografice şi co­merţului de articole fotografice şi pentru organizarea unei reuniuni cu aceasta ocazie va avea loc şi o expoziţie foto­grafică. — De VÂNZARE foarte eftin casele din Cluj Calea Regele Ferdinand Nr. 63, cu prăvălie complect aranjată asemeni şi locuinţă. 627 î—i — De vânzare o casă, strada Elisabeta No. 4. in caz de cumpărare se poate prelua locuinţa. Informaţii di Str. Izabella No. 4. 511 3—6 — Au sosit modele de pălării JRagányi Józsefné Cluj, Str. N. lor­ga 6* 149 43—100 — IN „BUFETUL CENTRAL“ toată ziua se serveşte mân­care proaspete şi tot felul de băuturi. Preţuri moderate. Lloyd 168 — AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftine In Cluj, Str. Nicolae Iorga Nr 23, Telefon 310, 127—14 — 50,000 de români spun unul altuia să sprijineasca Bărbieria Românească din str. Universităţii nr. 6 (vis-a-vi* di chinematograf). 238 na ~m Rog sprijinul eu. public. Giigorilhe Tomuţa. — MISSIS MAUD, iminenta ghicitoare americană, Strada Cogalniceanu (Farkas) No. 5, profeţeşte minunile viitorului şi trecutul oricui. Agrăeşte pa’ nume deja la intrare pe ori­cine. a—io — „Diana“ hidroterapică, con­sultaţii pe lângă control de medic de nervi, specialist zilnic între orele 8—10 a. m. 510 4_4 — La Agenţia locală de vagon­­luts (librăria „Cartea Românească“ se pot reţine locuri pentru vago­­nul restaurant al trenurilor acce­lerate pe distanţa Bucureşt-Ora­­dea şi înapoi, plătindu-se dinainte costul mesei, 45 lei de persoana. 2­2.­­ Din motive că nu s’a vândut toate loteriei a Ocrotire Sociale „Diversum“ se amâna irevocabil pe 1 Iunie. C. — Reg. 97/98 Inf. Turda angajează un şef gornist, care sâ poată îndeplini şi funcţia de subşef la muzica Regimen­tului. Ofertele să se înainteze pe cât posibil — Regimentului în Turda 528 1—3 —PUBLICAŢIUNE. Subsem­nata pierzând paşaportul meu german cu Nr 1076 îl de­clar nul și fără valoare în mânde oricui s’ar găsi. 532­1-' FRENKEL (fost Janovitz & Co.) Cluj,Str. Aprinsoarelor 13, t©lei 9­90 4Q1 și 264 ‘­­ 5

Next