Patria, mai 1922 (Anul 4, nr. 94-115)
1922-05-16 / nr. 104
= 16 mutai ___ _ _________ Construcţia funcţionari publici. — Societatea corporativa în Cluj Convocare In vederea construirei locuinţelor ieftine pentru trebuinţele funcţionarilor publici şi a muncitorilor din oraşul Cluj subsemnaţii ne-am hotărât să înfiinţăm în Cluj pe baza legilor Centralei Cooperativelor Orăşeneşti, o societate cooperativa de construţii pentru construirea locuinţelor şi desfacerea materialelor de construcţii în comun, cu beneficiile asigurate de legea pentru încurajarea construcţiilor, a cooperativelor şi a industriei. Invităm prin aceasta pe toţi funcţionarii publici şi pe toţi muncitorii şi locuitorii din oraşul Cluj care voiesc să între ca membri în aceasta societate, la adunarea generală de constituire pe ziua de 28 Mai la ora 11, în localul „Sala prefecture!“. Toţ membri înscrişi la adunarea generală de constituire vor fi consideraţi de membri fondatori. Cvota minimala 200 Lei, maximala 5000 Lei, și 100/€ taxă de fondare și inseriere. Listele de subscriere se Vor trimite la toate birouile și la uniunea func- tionarilor publici. Listele se fac conform legilor în trei exemplare. Ordine de zi: 1) Deschiderea adunărei şi constituirea biroului. 2) înscrierea de membrii. 3) Desbaterea proectului de statute. 4)Alegerea consiliului de administraţie (9 membri) şi a comisiunei de cenzori (3 membri şi 6 supleanţi) Alegerea Directorului general. a) Propuneri. Dat în Cluj, la 10 Mai 1922. Comitetul de organizare şi de fondatori: Dr Emil Haţiegan, Dr Iulian Pop, Dr Utalea, J. Peptea, Dr Titus Dragonescu Buhescu, Vasile Gheţe, Ştefan Zopa, Ing Goerlea, Constantin Mureşanu, Ing Filipescu, Dr Emil Dandiea, Dimitru Cuzman, Dr Gheorghe Borşa, Virgil Matian, Victor Varga, Dr Victor Chirila, Ing. loan Hossu, loan Timoc, Chifra Alexandru, Simon Russu, loan Iancu, Ing. Gavril Lungu, loan Guguian, Laurian Guguian. 635 12 3 „ALPHA“ Societate Anonimă pentru produse chimice, Cluj r. -• i narr , - »' my 111 t Jftf''nia'4L’f*-T TT" *0T" "i Prospect de emisiune In conformitate cu mandatul primit dela Adunarea generală ordinară ținută la 27 Martie 1922, Consiliul de Administraţie sporeşte capitalul societar dela Lei 10,000.000, la Lei 3,000.000, prin a II. emisiune de 4000 acţiuni a 500 Lei valoare nominală. Din aceste acţiuni 2000 bucăţi în valoare nominală de Lei 1,000 000, se rezervă pentru vechii acţionari cari au dreptul de a semna de fiecare acţiune vechil una nouă. Restul acţiunilor se pune la dispoziţie publicului, rezervăndu-şi Consiliul de Administraţie dreptul de selecţionare a acţionarilor. ■K Emisiunea se face cu valoare nominală de 500 Lei plus 10 Lei ca spese de emisiune pentru fiecare acţiune, sume ce trebuesc intregral vărsate la subscripţiune. Subscripţiunile se pot face dela 14 Main . c. până la 1 Iunie a. c. la cassieriile „Băncii Centrale pentru Industrie fi Comerţi“ S. A. Cluj fi Institutului de Credit fi Economii „Victoria“ Arad. Cluj, la 11 Mai 1922. 624 îi Consiliul de Administraţie. Concurs Administraţia Clinicilor lîniv. Cluj. Publicaţiune Administraţia Clinicilor Universitare din Cluj publică concurs pentru aprovizionarea Clinicilor că lemne de foc pe anul de gestiune 1922/23 în cantitate de 200 vagoane a 10,000 kg. — calitatea I. — lemne de fag uscate. Ofertele în plic închis şi sigilate sunt a se înainta Administraţiei Clinicilor până la 31 Mai 1922 ora 10 a. m. Tot aici să pot primi şi informaţiuni mai detailate. Cluj, la 11 Mai 1922. 533 123 administrator. No. 33341/1922. Direcţiunea Regională a Domeniilor Cluj publică concurs pentru ocuparea unui post de şef de birou cl. I., cu salar fundamental lunar de Lei 650 plus indemnizaţiile cuvenite. Pentru ocuparea acestui post se cere practică în manipularea arhivei şi registraturei. Reflectanţii îşi vor înainta cererile timbrate şi documentele în regulă până la data de 1 iunie a. C. Direcţiunea Regionale a Domeniilor (Agricultură) Cluj, Piaţa Cuza Vodă Nor 3. E etajul II. Director Regional al Domeniilor: Fabra Tomna. 634 2 I. Crişan Cuvântare rostită In ziua de 6 Mai 1922 la festivalul In onoarea măestrului GEORGE DIMA cu prilejul pubireului său de 40 de anide activitate muzicală de TIB. BREDICEANU Doamnelor şi Domnilor, Jubileul de 40 de ani de activitate muzicală a măestrului George Dima, la care ne vedem întruniţi, este mai mult decât slăvirea unui mare artist. Munca sinceră şi cinstită, pe care acest bărbat a depus-o într’un lung şir de ani, în grele împrejurări, pe altarul culturei artistice a poporului românesc, împrumul serbării jubilare de azi semnificaţia unei adevărate serbători naţionale. Şi nici nu se poate altcum. Opera de artă a lui G. Dima, de mult timp cunoscută şi răspândită în straturi largi, a ajuns un fel de avere comună a întregului nostru neam. Ea trăeşte adânc imprimată în inimele tuturor, a tuturor, prin urmare, este şi bucuria serbătorirei de astăzi. Dar această operă de artă, atât de importantă şi hotărâtoare pentru progresul artistic-cultural al poporului nostru de dincoace de Carpaţi, o putem aprecia în adevărata ei valoare numai dacă vom face întâi o scurtă reprivire asupra stărilor şi împrejurărilor culturale din timpul care premerge activităţii iubilantului nostru. Este epoca deşteptării naţionale de pe la 1840—80 când orice conştiinţă simţea indemnul primăvăratic să facă o faptă bună sau să aducă un gând frumos pentru înălţarea neamului său. Această vrednică şi vânjoasă pornire o observăm manifestându-se pe toate căile ducătoare spre progres şi lumină. In ce priveşte artele vedem d. p., că în semnul literaturei se înfiripă o seamă de ziare şi reviste, — vedem formându-se prin diferite centre biblioteci şi societăţi de lectură, —se înfiinţează la 1861 „Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român“, iar cu zece ani în urmă, la 1871, „Societatea pentru fond de teatru“, cu scopul mai depărtat de a întemeia un teatru naţional şi cu scopul mai apropiat de a sprijini şi îndruma începuturile de teatru românesc din părţile noastre. Ar fi fost cu putinţă ca paralel cu primele manifestări literare şi de teatru să nu se înceapă o acţiune, o adunare a rândurilor şi pe terenul muzical? Ar fi fost cu putinţă ca un popor cu atâta atragere şi înţelegere pentru frumseţile muzicei, ca poporul românesc, care însuşi dispune de o comoară nesecată de doine, cântece şijocuri, bogate în motive şi variate după ţinuturi, — să rămână rece şi pasiv faţă de o atât de simţită şi necesară organizare? Nu. — Înjghebarea primelor societăţi pentru cultivarea muzicei — după urmele cari se găsesc — pare a fi chiar mai veche decât organizarea societăţilor literare. In privinţa aceasta avem o clasică dovadă în ţara Banatului. După cum se poate ceti într’unul din vechile protocoale ale bisericei gr.-or. române din Lugoj, adunarea bisericească încă la 24 Noemvrie 1840 votează un ajutor de 200 fiorii pentru un grup de cântăreţi (copii şi bărbaţi) cari erau duşi la Timişoara ca acolo să înveţe cântarea bisericească corală1). Preşedintele adunării bisericeşti motivează propunerea sa astfel: „şi la noi aici încă ar fi de lipsă... ca filharmonia aceasta frumoasă a cântăreţilor, care la mai multe oraşe în bîsericele noastre s’a întrodus, să se introducă...“ 2) Grupul cântăreţilor amintiţi reîntorcându-se acasă, a cântat corurile studiate la Timişoara întâia oară în biserica din Lugoj, în ziua de Paşti, anul 1841. Cum în Banat societăţile corale sunt întemeiate şi azi în primul rând pentru ca să cânte în biserică şi numai în rândul al doilea pentru ca să se ocupe de cultivarea muzicei lumeşti, se poate afirma cu certitudine, că începuturile „Reuniunei de cântări şi muzică ’ din Lugoj datează din acele vechi timpuri. A doua societate corală mai veche — conform datelor ce ne-au rămas — este „Corul vocal bisericesc al plugarilor din Chisăstău (Banat) înfiinţat la anul 1857. O deosebită importanţă în istoria muzicei româneşti are desigur jubileul de 25 de ani de activitate a acestei societăţi, serbat la anul 1882. La acest jubileu iau parte o mulţime de oaspeţi veniţi chiar din depărtări mari, între cari şi compozitorul Ciprian Porumbescu ca delegat al Braşovului. Mai participă apoi şi 11 coruri de plugari3). In prezenţa oaspeţilor aranjează o petrecere ’) Vezi: Date şi reminiscenţe pentru istoria „Reuniunei române de cântări şi muzică“ din Lugoj, de Coriolan Brediceană (1900). 1) Prin „bisericele noastre’ trebue să înţelegem bisericile româneşti şi sârbeşti deopotrivă, cari pe acele vremuri încă nu erau despărţite ; — muzică corală se făcea numai într’unele din bisericele sârbeşti: Timişoara, Vârşeţ, Panciova, ş a. s) Corul din Belinţ, dirigeat de plugarul CostaMicu; cel din Cobza, dirigeat de A. Bugariu; din Grain, de înv. T. Bratescu; din Budinţ, de înv. P. Aga; Coşteiu-mare, de înv. G. Secoşan ; cel din Ictar, de plugarul C. Popoviciu; din Verendeşti, de plugarul P. între aceste coruri, eşind învingător şi obţinând premiul întâi4): corul ţăranilor din Coşteiul-mare. Este primul concurs de coruri româneşti în trecutul nostru. Rând pe rând se înfiinţează alte şi alte societăţi corale în întreg cuprinsul Ardealului, Banatului şi a părţilor ungurene, nu numai la oraşe, ci şi în multe comune rurale, numărul lor întrecând uneori cina de 200. Societăţile cele mai mari şi mai bine organizate, cari au dat cele mai frumoase rezultate în cursul vremurilor, sunt, pe lângă amintitul cor din Lugoj — „Reuniunea română de gimnastică şi cântări“ din Braşov, întemeiată la anul 1974 şi „Reuniunea română de muzică din Sibiu“ înfiinţată la 1878., Privind repertoriul acestor coruri până la anii 80, constatăm că e foarte sărac în compoziţii originale româneşti. In general, cât priveşte muzica lumească, — a măsurat pregătirii muzicale a membrilor societăţilor şi a publicului de faţă la concerte — s’au studiat şi s’au executat aproape excluziv piese uşoare, de factură simplă, — mai ales coruri germane sau italiene cu texte traduse în româneşte. — In genul muzicei de teatru, care s’a cultivat imunele părţii, figurează mimai opereta. Mărginean; din Panciova de Zimmermann; din Satul mic, de înv. Z. Lugojan; din Semlac, de înv. I. Roşu; din Silha dirigeat de plugarul I. Stoicanescu (Vezi: „Istoricul corului vocal al plugarilor din Chisatau“ de **„ (1904). 470 fiorini. ') Intre anii 1874—82 s’au reprezentat în Lugoj operetele : „Violina magică“ de Offenbach; „Farmecul amorului" de Müller; „Javotte" de Jonas; „Micul principe“ și „Girofle-Ciofla“ de l.eeocq. (Va urma) __1_ Eri şi astăzi Blajul a prâznuit mareri, adunare dela 1848 când peste 40.000 români din Ardeal având în fruntea lor metropoliţii Şaguna şi Lemsnyi şi fruntaşi ca Bărnuţ, Maiorescu şi Iancu din munţii apuseni au declarat naţiunea română din Ardeal liberă de iobăgie. Atunci s’a cântat întâia oară .Deşteaptăte române“ opera unui fiu al Blajului, Andrei Mureşan. Atunci s’au proclamat drepturile egale ale Românilor cu celelalte popoare conlocuitoare. Şi precum în 1848 s’au adunat români din mari depărtări din Ardeal, Bănat şi Maramureş aşa şi acum când se prăznuieşte această zi istorică au venit din toate părţile României mari sute de intelectuali şi mii de elevi. Primirea oaspeţilor încă de Sâmbătă seara, trenuri speciale au adus la Blaj sute de elevi cu profesorii lor, din :Sibiiu, Cluj, Sebeşul- Săsesc, Alba-Iulia, Sigetul Marmaţiei, Bucureşti etc. etc. Se socoteşte peste o mie numărul elevilor şi elevelor şi aproape la o sută acela al profesorilor şi profesoarelor, cari au sosit cu această ocaziune la Blaj. Cei mai mulţi dintre elevi poartă uniforma cercetaşilor, iar şcolăriţele au fost în costume naţionale. La gara Blaj oaspeţii au fost întimpinaţi de un comitet organizator de profesori In frunte cu directorul liceului dl Gherman şi dnii profesori Octavian Pop şi Alex. Lupean. Muzica din Blaj a salutat pe oaspeţi cu cântece naţionale. S’a format apoi un lung convoi, care s’a îndreptat spreoraş în frunte cu muzica, luminat de torţe şi fiind salutat de către populaţia Blajului înşirată pe străzi. Duminecă dimineaţa trenurile cari veniau dinspre Bucureşti şi dinspre Cluj au adus numeroşi oaspeţi. La catedrală Dimineaţa la ora 9 s’a oficiat o liturghie la catedrală de către I. P. S. Metropolitul dr Vasile Stuciu asistat de canonici. Biserica era plină de credincioşi şi oaspeţi din toate părţile ţării. Profesorul Iuliu Maior a ţinut o predică ocazională. După terminarea liturghiei, elevii, profesorii şi oaspeţi sosiţi au vizitat locurile şi monumentele istorice ale Blajului în grupe sub conducerea profesorilor Banchetul La ora 1 s-a dat un banchet în onoarea oaspeţilor şi profesorilor în sala cea mare a şcoalei normale; au luat parte la acest banchet peste o sută cincizeci de persoane. Seria toastelor a deschis-o profesorul Negruţiu, director al şcoalelor normale din localitate, care în calitate de cel mai în vârstă profesor în Blaj, urează bun sosit oaspeţilor. Noi profesorii din Blaj — zice dsa — ne simţim foarte fericiţi că azi ne ne putem întruni aci în număr atât de mare, pe pământul românesc al Ardealului, unit pentru totdeauna cu ţara românească, prin energia fără seamă a supremului nostru comandant. Salut pe ministrul cultelor Fl. Banu şi îi mulţumim că a venit în mijlocul nostru mărind bucuria noastră. Salutăm pe reprezentanţii federaţiilor sportive şi pe toţi colegii noştri profesori de la toate şcolile. Dumnezeu să vă ţie la mulţi ani. Toastul Mitropolitului V. Suciu Când mulţimea aceasta adunată aicea mă gândesc la 1754 la orăşelul Blaj de abia înfiinţat, când pe aci erau numai magaziile şi grajdurile principilor ardeleni şi casele iobajilor cari lucraupământul stăpânilor. La un moment dat nsă străzile Blajului s’au turburat; a fost anul când s’au deschis şcolile Blajului, când s’a manifestat setea cea mare a’ românilor după hrana sufletească. Atuncia Blajul a avut ca Episcopul pe Petru Paul Aron, care a decretat ca să se dee învăţătură gratuită copiilor şi acei cari vor să instruiască copii aceia să cheltuiască pentru învăţătura lor, şi de atunci încoace, aci la Blaj profesorii aveau sarcina să fie nu numai părinţii acestor copii, ci şi eroi neamului căci ei au făcut jertfe nemaipomenite ca să fie dascăli ai Ardealului. In primul an Blajul a avut 170 de elevi şi azi la 1922 constatăm că şcolile Blajului au fost cercetate de 71 mii elevi. Profesorii Blajului jertfindu-se pe sine au creiat caracterul. Mulţumită acestui spirit al Blajului, Ardealul are astăzi multe caractere. Fireşte însă că şi azi cinstea şi omenia nu prea preţuesc, fiindcă războiul a stricat moravurile. De aceea, dv. dlor profesori, trebuie să fiţi mai departe oamenii jertfei şi aveţi menirea să schimbaţi mentalitatea generaţiei noastre. Aţi venit, dlar, în sărăcia noastră de aici, în Blajul acesta fără lumină electrică şi fără pardoseală, ca să vedeţi ce spirit sălăşlueşte Blajul, ce suflet are Blajul. In speranţa că veţi regenera neamul nostru, vă zic, să trăiţi la mulţi ani. Răspunsul dlui Banu Ministrul cultelor dl Banu răspunde înalt Prea Sfinţitului spunând că toţi am venit să auzim glasul ce se desprinde din acest Blaj istoric să îngenunchem în faţa mormintelor sfinte ale acelor mari apostoli ai neamului care v’au călăuzit pe cărarea cea bună. Ca reprezentant al guvernului, am venit aici la Blaj, fiindcă înţelegem şi preţuim la justa lor valoare toate sacrificiile ce le-aţi făcut în trecut. Ca români din vechiul Regat am venit aci ca să ne închinăm la pragul trecutului Dv. şi să preamărim toate jertfele din trecut. Am venit cu cucernicie nu ca să vă dăm învăţăminte, ci ca să învăţăm ce înseamnă o credinţă care nu se pierde, cum spera şi cum se poate la urmă învinge. N’am venit aci numai ca să ne plecăm capul deasupra unui mormânt. Blajul nu este numai un mormânt pe care e o lespede cu inscripţii de recunoştinţă Blajul este viaţă din plin, viaţă intensă, o viaţă care niciodată nu se sfârşeşte. Ministrul cultelor urmează, amintind jertfele supreme făcute de toţi aceia care au contribuit la făurirea României Mari, operă în care Ardealul locui cel mai însemnat. Celelalte cuvântări Dl profesor dr Ionel Coltor înclină în onoarea presei, a cărei rol în opera de educaţie socială este unul din cele mai frumoase. Deputatul dr Ion Bălan, ridică păharul înaintea armatei, care a luptat pentru întregirea neamului şi veghiază la apărarea lui. Răspunde dl colonel Bădulescu, în calitate de preşedinte al Federalei sportive. Mai vorbesc profesorul, Sâmpalean şi un profesor din Bucureşti care mulţumeşte pentru primirea făcută profesorilor şi elevilor. Jocurile din Piaţa Inocenţiu Klein La ora 47, încep în Piaţa Inocenţiu Klein, exerciţiile gimnastice, executate de elevii liceului din Blaj şi de ceilalţi elevi sosiţi din alte localităţi. Mari i serbări dela Blaj — Comemorarea adunării din 1848 de pe Câmpul Libertăţii — [Dela trimisul nostru special) Seara a avut loc concertul dat de corul şi orchestra şcoalelor din Blaj, sub conducerea profesorului Heintz Hiltzman. Atât jocurile şi exerciţiile cât şi concertul au fost executate într’un mod desăvârşit, având o reuşită deplină. In numărul de mâine vom publica urmarea la aceste serbări cari au fost cu adevărat grandioase. Coresp. turi liberalilor . O listă lungă a arătat că în urma războiului în care au murit sute de mii de ţărani şi au rămas fără despăgubiri atâţia cetăţeni nepoliticiani, ne vine când şi când o slabă compensaţie pe care o acaparează liberalii. Se desfiinţează societatea pentru invalizi, orfani şi văduve, se dau pensii lunare ce abia ajung pentru pâinea unei săptămâni. In schimb, liberalii se înbuibă. Germania ne oferea maşini industriale, dar liberalii, incapabili de a se servi de progres, se mulţumesc cu jaful şi au cerut în ţara asta plină de vite să li se mai dea ca despăgubire de„război câte zece iepe de prăsilă pentru fiecare liberal mare. Şi aşa au făcut herghelii şi dl Banu şi dl Moşoiu şi dl Pizo, şi dnii Brătieni şi dnii Văitoieni. Se spune însă că unii din cai sunt nărăvaşi — aşa că dacă în jaful lor liberalii nu sunt opriţide nici o lege — îi mai amenință numai copita cailor de prăsilă nemțească. Exproprierea — Modalităţile finanţărei — Comisiunea însărcinată cu studierea şi găsirea celor mai practice mijloace pentru finanţarea exproprierei, s’a oprit asupra următoarelor puncte cari vor fi socotite ca principii conducătoare la alcătuirea acestor studii. 1) Cum se vor amortiza din datoria Statului făcută cu exproprierea sumelor avansate de împroprietăriţi ? 2) înfiinţarea creditului industrial şi lombardarea titlurilor date expropriaţilor ? , 3) Cum va fi impusă renta de fisc ? Comisie, e compusă din dnii M. Oromulu, guvernatorul băncii Naţionale, Basarab Brâncoveanu delegatul sindicatelor agricole ale marilor proprietari expropriaţi, Dinu I. C. Brâtianu, delegatul Creditului funciar rural şi C. N. Teianu, directorul datoriei pulice din ministerul finanţelor, sub preşedenţia 4lui V. Brătianu. Criza industrială în Cehoslovacia Secretarul general al Uniunei industriașilor cehoslovaci publică o dare de seamă statistică relativă la criza economică, care bântue actualmente în Cehoslovacia. Numărul falimentelor în luna Martie este de opt ori mai mare ca cel din Martie 1921, și numărul concordatelor încheiate în afară de tribunal a fost de 50 ori mai mare faţă de cel din luna Martie 1921. Numărul lucrătorilor fără lucru, cari în Noembrie 1921 era de 31.000 s’a ridicat în luna Aprilie 1921 la 60.000. Exportul a scăzut la jumătate ce a fost în epoca corespunzătoare din anul trecut. Pentru a se evita agravarea se cere reducerea salariilor. Industriașii mai cer o reducere a taxelor asupra cărbunilor, a tarifelor pe căilor ferate, etc. etc. ________== mmok = Sulatinul Clujului Marţi, 16 Maiu 1922. Teatrul Naţional: „Heidelbergul de altădată*. Teatrul Maghiar: „Reprezentaţie cu concurs simfolc pentru ajutorarea familiilor victimelor de la minele din Lupeni. Biblioteca Universităţii : deschisă între orele 8 — 1 a. m. şi 3—8 p. m. Biblioteca Populară, deschisă între orile 6 a. m. și 9 p. m Informaţiuni — Fotografii şi comercianţii de articole fotografice din Ardeal intenţionează să convoace la Cluj un congres, pentru desvoltarea branşei fotografice şi comerţului de articole fotografice şi pentru organizarea unei reuniuni cu aceasta ocazie va avea loc şi o expoziţie fotografică. — De VÂNZARE foarte eftin casele din Cluj Calea Regele Ferdinand Nr. 63, cu prăvălie complect aranjată asemeni şi locuinţă. 627 î—i — De vânzare o casă, strada Elisabeta No. 4. in caz de cumpărare se poate prelua locuinţa. Informaţii di Str. Izabella No. 4. 511 3—6 — Au sosit modele de pălării JRagányi Józsefné Cluj, Str. N. lorga 6* 149 43—100 — IN „BUFETUL CENTRAL“ toată ziua se serveşte mâncare proaspete şi tot felul de băuturi. Preţuri moderate. Lloyd 168 — AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftine In Cluj, Str. Nicolae Iorga Nr 23, Telefon 310, 127—14 — 50,000 de români spun unul altuia să sprijineasca Bărbieria Românească din str. Universităţii nr. 6 (vis-a-vi* di chinematograf). 238 na ~m Rog sprijinul eu. public. Giigorilhe Tomuţa. — MISSIS MAUD, iminenta ghicitoare americană, Strada Cogalniceanu (Farkas) No. 5, profeţeşte minunile viitorului şi trecutul oricui. Agrăeşte pa’ nume deja la intrare pe oricine. a—io — „Diana“ hidroterapică, consultaţii pe lângă control de medic de nervi, specialist zilnic între orele 8—10 a. m. 510 4_4 — La Agenţia locală de vagonluts (librăria „Cartea Românească“ se pot reţine locuri pentru vagonul restaurant al trenurilor accelerate pe distanţa Bucureşt-Oradea şi înapoi, plătindu-se dinainte costul mesei, 45 lei de persoana. 22. Din motive că nu s’a vândut toate loteriei a Ocrotire Sociale „Diversum“ se amâna irevocabil pe 1 Iunie. C. — Reg. 97/98 Inf. Turda angajează un şef gornist, care sâ poată îndeplini şi funcţia de subşef la muzica Regimentului. Ofertele să se înainteze pe cât posibil — Regimentului în Turda 528 1—3 —PUBLICAŢIUNE. Subsemnata pierzând paşaportul meu german cu Nr 1076 îl declar nul și fără valoare în mânde oricui s’ar găsi. 5321-' FRENKEL (fost Janovitz & Co.) Cluj,Str. Aprinsoarelor 13, t©lei 990 4Q1 și 264 ‘ 5