Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)

1922-06-01 / nr. 116

i­ignie 1111 „PRIMA SOCIETATE ROMÂNĂ DE EXPLOZIBILE“ FĂGĂRAŞ. Societate Anonimă. — Capital: 20.000.000 L. PUBLICAŢIUNE. Conform hotărârei consiliului de administraţie adusă în şedinţa dela 22 Aprilie 1922, se chiamă vărsământul al doilea de 400/€ până la dată de 15 Iunie 1922 şi conform hotărârei adusă în şedinţa dela 26 Mai 1922, se chiamă văr­sământul al treilea de 30°­, până la data de 15 Iunie 1922, asupra acţiunilor semnate. Vărsămintele se vor face la „Banca de Credit Român din Bucureşti str. Stavropoleos nr. 6. " Atragem atenţiunea acţionarilor asupra art. 169 şi 170 cod. Com. Trans. i și Consiliul de Administrație. a­dvocatul D` Eugen mon Kertész şi-a mutat Jgpr la biroul din Piaţa Unirei Nr. 19 în Strada Memoran­dului Nr. 20. „Radio* 2357 567 1—­­ălării din Viena în de­pozit, primesc refor­marea şi pregătirea. De­pozitul de mode RAGÁNYI, Cluj, Str. N. Iorga 6. 149 51-100 I n 22 Maiu, după masă, s’ă pierdut o brăţară de aur. In 3 locuri cu mici pietri­cele de diamant. Fiind suvenir, proprietara recurge la bunătatea persoanei ce a găsit-o cu regarea că pe lângă remuneraţie conve­nabilă să i-o înapoieze. Informa­­ţiuni la Adm. ziarului. 603 1-I­ntul „DACIA“ e cel mai bun din localitate şi întreg Ardealul, deoarece îndată ce se prepar­ă se şi pune in vânzare la IO­AN VLAD Piaţa M. Viteazul IO. 601 2­ 15 C­ompactorie în stare bună de vânzare. Adresa la administraţie. 601 i—I­­SfAdministrator se caută ImjiM urgent la Institutul de anatomie Descriptivă. — Wr Informaţii se dă la Institut Clinicile Universitare între orele 9—11 a. m. 605 1—2 C­ăutăm candidat de advocat sau student în drept, cunoscând limba română. — Banca Economică soc. pe acţîi. Secţia juridică, Diciosân­­mărtin. sss 1-6 e caută lucrătoare pen­tru ajuturi fine şi pentru covoare persiane. Adresa: Dna Veturia Ghibu Cluj, Casa învăţătorilor, Piaţa Ştefan-cel- Mare 21. — Să se prezinte înte orele 7—10 a. m. cos. Urgent de vânzare, din mână liberă, o vilă frumos situată, constătătoare din 3 camere, bucătărie şi ascensorii în Caransebeş, lângă Feneş. Vila e foarte potrivită pentru viligia­­tură. — Informaţii se pot lua la: Dr. ABRIS MEWORACH, advo­cat Timişoara, Cetate Str. Eugen de Savoya Nr. 5. Etaj­­., unde se primesc oferte. S9g 2—2 pereche de oameni, femeea camerieră şi băr­batul portal, caută post imediat. Merg şi la băi. Bărba­tul cunoaşte mai multe limbi şi e prevăzut cu certificatele nece­sare. Oferte de salar se cer sub „Diligentă“ la „Radio“ Cluj, Str. Regina M. 34. ,Radio- 2359 606 1­1 P U S O Filiala unei Bănci din Capitală de curând stabilită în localitate caută spre imediată angajare Contabil-Bilanţier, cu practică îndelungată,­ ajutori­ contabili şi stenodactilografă care se cunoască limba ro­mână, franceză şi germană. Ofertele se vor adresa sub „Viitor“ la Radio Reclame Roumanie Cluj, Str. Regina Maria 34. ' „Radio* 5811—2 ATENŢIUNE!! A scăzut leul — totuşi se cum­pără ieftin la pră­­văl­a de sticlărie SOMLYAI din Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. Porcelanuri de Karlsbad veri­tabile pentru mi­­rese Preţurile sunt fixe şi se pot vedea în ga- 541 lantar. 5 50 ADMINISTRAŢIA CLINICILOR UNIV. CLUJ. Nr. 120/1922. Publicaţiune Administraţia Clinicilor Univer­sităţii din Cluj publică concurs, pentru liferarea laptelui şi ouălor necesare Clinicilor, cu începere de la 1 Iulie a. c., lapte în canti­tate de 7.800 litri, iar ouă în cantitate de 600 buc. zilnic. Ofertele pentru acest scop sunt a­ se înainta în plic inchis şi sigi­lat Administraţiei Clinicilor, până la la 16 Iunie 1922 ora 10 a, u­ai formaţiuni mai detailate se pot primi în biroul Administraţiei, între orele 8 — 14. Cluj, la 24 Mai 1922. Ioan Crişan, 589 1—3 adminis­trator. .KSISTAIY* CLUJ Văpseşte şi cu­răţă lână, tort şi blăni. — Comenzi prin poştă se execută prompt şi conştiincios. :: x 699­2—100 ______ In Viena, oraşul liedurilor, un artist român a fost invitat­­ în stagiunea actuală să cânte pe una din cele mai renumite scene de operă. In fiecare an vin oaspeţi de pretu­tindeni. Cântăreţi viguroşi din Berlin şi München. Uneori neîntrecuţi din Italia şi Spania, soprane cu glasul luminos şi melodios cutribuele păsărilor, dar ni­meni până acum n’a avut succesul baritonului român Jean Athanasiu. Azi când încerc sâ-m­i strâng impre­siile In cadrul unui scurt articol, măr­turisesc că nu i atât de uşor să scrii despre triumful unui compatriot, într’un oraş ca Viena, socotită cu drept cuvânt patria rouzicei. In nici un alt oraş din lume ea aici nu se face mai multă muzică, deci Viena din punct de vedere financiar e întrun virtiginos deliciu. N’au fost încăpătoare două teatre de operă şi s’a amenajat sala da recepţie imperială din vechiul Burg, pentru a­ treia scenă. Zilnic se deschid săli de concerte şi numărul lor au ajuns fa­bulos. Săptămânal se dau reprezen­taţii gratuite la Staatsoper, Volksoper şi Burg­heater pentru proletariatul din , Viena.­­ Şi aici, în oraşul lui Richard Strauss, [Kreisler şi Selma Kurz, cântăreţul ro-­­mân a fost serbatorit.­­ D­aca Jean Athanasiu ar fi fost un­­ artist obişnuit, prin faptul că a cântat pe o scenă renumită din streinătate, ar fi fost un merit pentru el şi o cinste relativă pentru ţara noastră, dar suc­cesul baritonului român la Volksoper, nu a constat numai intr’atât. Publicul dificil şi pretenţios al Vienei, din prima seară l-a primit cu dragoste şi entuziasm, iar presa cu criticii se­veri, cari nu cruţă nici pe conaţionalii lor, au avut numai cuvinte de laudă. E aproape de necrezut, citind croni­cele elogioase vieneze, dacă n’ar fi fost în scena reprezentaţiei, n’ai fi văzut t­eatru întreg aplaudând după fiecare arie şi cum mulţimea îl aştepta în stradă­­pentru amintiri şi autografe. ! Cât freamăt de aplauze! Cât freamăt de admiraţie! ! Pe scena unde au cântat Battistini, Leo Slezs’­k şi toţi artiştii mari de pre­tutindeni, lui Jean Athanasiu îi s’au făcut deosebite ovaţii. Culeg câteva rânduri — la întâm­plare — din „Neues Wiener Tagblatt* (11 Martie a. c.) „In der Volksoper ging Donnerstag „Cavaleria rusti­cana“ und der „Bayazo“ in szene, mit vier Gästen, von denen Jean Atanasiu von der Bukarester Staatsoper den Löwenanteil am Erfolge des Abends erlang“ (Joi s’a cântat la Volksoper ,Cavaleria rusticană* şi „Bayazo“ cu patru oaspeţi dintre care Jean Atha­nasiu de la Opera din Bucureşti, a ob­ţinut partea leului). In Scarpia din „Tosca“, tiran feroce, senzual şi ipocrit; în Alita din „Cava­leria rusticană", gelos şi răzbunător; în Tonia din „Bayazo", Muzorul îndră­gostit ; în Rigoletto, total desonorat; din toate aceste grele roluri, Jean Afhsna­siu a făcut adevărate creaţii. Cu vocea sa puternică, plină de strălucire şi cla­ritate neobîşnuită în toate registrele, cu lirismul şi dramatismul fin, cu un tem­perament de mare artist, Jean Atha­nasiu s-a ridicat , din prima seară, printre cei mai de seamă cântăreţi. Mă reţin de la aprecieri personale, întâi, de teama să nu se creadă că sunt exagerări entuziaste ale unui com­patriot şi prieten şi în al doilea rând, sunt inutile faţă de elogiile apărute în ziarele locale.­­ Voi spicui numai din câteva ziare,­ pentru a releva succesul grandios al­ baritonului român la Viena. In Wiener Mittag“ (13-14 Martie), scrie : „Jean Athanasiu a obţinut în­­ Volksoper, în rolul lui Tanio din „ Ba-­ yazo“ un triumf cum nu a mai avut­­ teatrul aceasta până acum.“ Din „Ilustriertes Wiener Tagblatt“ (11 Martie). „Dl Ioan Athanasiu me­rită o menţiune specială. Român din naştere , care din nenorocire cântă numai italieneşte, este mai înainte de toate un tragedian demn de remar­cat:.* Din „Neue Freie Presse" (11 Mar­tie). „In „Tosca“ lui Puccini, de Jean Athanasiu de la Opera din Bucureşti, a avut un deosebit succes. O voce de cultură italienească, de un volum ne­obişnuit şi de o putere impetuoasă de zguduire.“ Şi după ce relevează jocul distins al artistului termină : „Impună­tor a fost chipul în care dl Athanasiu în finala I-a, a îmânat imnul său de triumf, acoperind fortissimile o­chestiei ale corului și sunetele clopotelor. Din ,,Ostdeutsche Morgenpost "(Katto­­witz 29 April 1922.) „Arta unică a lui Jean Athanasiu câştigă cu atât mai mult cu cât ai mult prilejul s’o guşti Ar fi o oboseală zadarnică sâ cauţi un cântăreţ german cărei'a cân­tat pe Rigoletto aşa ca Athanasiu, cu­­ atâta intensitate în expresie şi cu a­­, tăia forţă în voce şi totuşi fără să treacă nici un moment liniile frumu­­­­sefiilor muzicale.“ Şi Jean Athanasiu a dat un concert l­a „Grosser Konzerthausaall“, unde a cutezat să cânte majoritatea din anii în româneşte. Pentru întâia oară s'a auzit limba românească pe o scenă renumită din streinătate. Şi aceasta n’a uitat-o presa vieneză, cum Wagner şi Schubert să se cânte într’o limbă* balcanică ? Noi, românii, admirăm gestul sublim al cântăreţului român Jean Athanasiu. In general presa din Viena şi din întreaga Germanie, unde Jean Athana­siu se gă­seşte într’un turneu, se ocupă cu mult interes de acest ciudat bariton rotrân, punându-l alături de Tata-Rufo. Nu înţelegem însă de ce Opera Ro­mână din Bucureşti nu a făcut până în prezent vre­un demers ca acest mare artist român, care e atât de mult epre­ciat în streinătate, să fie chemat la Bucureşti, spre a face cinste teatrului românesc. Corespond. Scrisori din Viena Baritonul Joan Athanasiu Banca la Emisiune (Continuare din pagina I-a­­rul Băncii de Emisiune ? Cu ce drept se numesc „genii organizatoare“ acei cârpaci hămisiţi, cari aranjează astfel o chestie de economie naţională de prima importanţă ? Suntem în urma celorlalte State Statele europene discută echilibrarea bugetului ,­ reducerea inflaţiei mone­tara Noi încă nu am aranjat nici chestia Băncii de Emisiune! Zic-'m, că nu am aranjat-o fiindcă prin apucătu­rile amintite s’a ocolit dar nici decât nu s’au rezolvit cele două mari pro­bleme ale băncii noastre de emisiunne: raportul băncii cu Statul cel nou (pri­vilegiul) şi sporirea, capitalului societar, (distribuirea noilor acţiuni.) Asupra chestiei a doua trebue să mai insistăm puţin. Ar fi să întrăm în detalii, dacă am discuta condiţiile nouei emisiuni de acţiuni a Băncii Na­ţionale Este cert că capitalul societar de azi (10 milioane lei) trebue sporit la întreit , fără prejudiciul vechilor acţionari, car­ trebue să primească o despăgubire oarecare, de­şi fondul de rezervă al băncii (de 50 milioane) este destinat Statului ca un fond de răz­boi ! !! Este de asemenea cert că o treime a capitalului trebue să se dea, după sporire, Transilvaniei şi Banatu­lui, iar cealaltă treime Basarabiei şi Bucovinei, în condiţiile cele mai avan­tajoase. Cine anume, în Transilvania şi Banat să primească noile acţiuni, atât de cău­tate ? Iată cine: Fondurile culturale. Bi­sericile noastre lovite prin expro­priere. Cei câţiva moşieri români, merituoşi, râmaşi fără moşii, după a­­ceiaş expropriere. Banele româneşti, îndeosebi cele de dinaintea războiului, ne părtaşe la beneficiile de război, ca alte bănci. Cele câteva mii de intern uitaţi şi internaţi, vrednici măcar de atâta recompensă naţională. Toţi acei cari au avut să sufere persecuţii, de­stituiri şi pagube, pentru că au fost buni români, sub regimul maghiar. Victimele guvernelor aşa zise „naţio­nale“ româneşti. Pe urmă, dacă mai rămân­e­u alţii. Să-i vedem la treabă — în sfârşit şi la o treabă bună, pe unificatorii gră­biţi, de la Bucureşti! tot hoţul de păgubaş... Mai mulţi cetăţeni bravi din cir­cumscripţia Ciachi Gârbou denunţă pe cei ce au furat voturile la secţia Checichehata. Dar, ce vedem? In loc să fie duşi în puşcărie hoţii, se ridică prin jandarmerie bărbatul meu de încredere Rus Gavrilă, pentru că, vezi Doamne, în u­rma agitaţiunilor ace­­stuia n’au putut, avea liberalii voturi şi au trebuit să se deplaseze noaptea la faţa locul­ui primpretorul, secreta­rul şi căpitanul de jandarmi şi să metamorfozeze buletinele Prinşi în flagrant, sunt luaţi la întrebări de alegătorii, cari azi sunt terorizaţi în tot chipul. Orice cerere li se respinge, sunt maltrataţi de administraţie, de primpretorul Cornel Butea, care şi-a propus „să sufoace“ simţul de drep­tate al oamenilor. Primarii destituiţi pentru a uşura corteşirea liberală nici azi nu sunt restituiţi. Pe toate co­munele a trimes executori pentru fa­­cereaa movilelor tocmai când aveau oamenii niţică ocazie de a-şi face arăturile. In zădar au reclamat amânare de o săptămână nu li s’a dat cu toate că datorinţa administraţiei ar fi să uşureze semănăturile şi traiul. Ba ca e mai mult li s’a dat să înţeleagă că toate acestea vin pentru „Vaida*. Iar acum, ironia sorţii, acei oameni, cari au cutezat să ceară pedepsirea crimelor sunt purtaţi cu jandarmii d­e sat în sat, purtând pe fruntea lor­ pecetea martiriului dreptăţii. ­l Principiile Constituţiei noui — Conferinţa dlui R. Boilâ la Institutul Social Român — Joi, 25 Mai, seara, a vorbit în anu­­l teatrul Fund. Carol I, d. Romul Boilă, profesor universitar din Cluj, despre „Principiile constituţiei nou*, în ciclul de conferinţe organizat de Institutul Social Român asupra reformei cons­tituţionale. Conferenţiarul începe prin a arăta importanţa problemei consti­tuţionale şi o­celitatea de a se alcă­tui o nouă constituţie în România în­­tregită, atât din motive de drept cât şi din consideraţiuni politice. Trebue să se asigure pentru totdeauna viaţa de Stat unitară şi indepedentă a nea­mului românesc in hotarele sale et­nice şi istorice. Principiul fundamen­tal este democraţia adevărată, adică domnia naţiunii în toate manifestaţiu­­nile vieţii de Stat. Prin naţune însă nu trebuie să înţelegem numai o parte din indivizi, ci totalitatea lor, adică toate straturile sociale. Soarta neamu­lui românesc este strâns legată de Statul său întregit şi de aci înainte imul fără altul nu pot există.. Confe­renţiarul critică diviziunea obişnuită a dreptului în „public“ şi „privat“, sus­ţinând că, de îndată ce legiuitorul reg­lementează un raport de viaţă, el do­vedeşte caracterul da ordin public. Ind­izibliatea S-statul întâiul principiu ce trebue înscris în constituţie este indiviziblitatea absolută a Statului român. Naturalizarea o să se facă numai printr’o lege. Drepturile­ cetăţeneşti nu sunt nişte drepuri in­dividuale ci stabilite în interesul or­­dinei sociale în Stat. Conferenţiarul sus­ţine că trebue să se recunoască drep­tul la limba proprie pe teren confe­sional, şcolar, cultural, soci şi eco­nomic, precum şi în faţa justiţiei şi administraţiei, aşa cum s-a decis la Alba Iulia, dar fără a asigura naţio­nalităţilor vre-o individualitate politică separată cu autoguvernare şi teritoriu separat. Proprietatea Dreptul de proprietate fiind recu­noscut de constituţie a dobândit un caracter de ordin public, deci nu mai e un drept privat şi Statul trebuie să aibă dreptul de a-şi însuşi bunurile reclamate de un interes de Stat legal­­mente constatat, dar nu poate pre­tinde să fie proprietar pe subsol, pe spaţiul atmosferic, pe apele şi pe ză­cămintele miniere aflătoare pe pro­prietăţile private. Poate, însă să şi re­zerve dreptul asupra unor produse ale subsolului, precum: aurul , argintul,­­cuprul, petrolul, cărbunele, metalul, etc. In chestia confesională, d. Boilă [cere egală îndreptăţire­a tuturor con­fesiunilor, fără o biserică dominantă şi cu drepturi autonome în viaţa lor internă, a cultului şi a administraţiei averilor, însă supuse unui control pentru numirea sau confirmarea con­ducătorilor bisericeşti.­­ fia. Regele are dreptul de patronaj a­­supra bisericilor, de a declara război şi mobilizarea de a încheia tratate etc. Reprezentanţa naţională Conferenţiarul nu crede admisibil în ţara noastră „referendumul, ci men­ţine colaborarea dintre Rege şi repre­zentanţa naţională pentru legiferarea îcu sistemul de a fi bicameral Se de­­clară partizan al votului femeilor, iar în general votul cetăţenilor să nu fie­­ obligator şi să se facă de referinţă în mod public, nu secret. Circumscripţiile de votare să fie for­mate din câte 1­25 mii locuitori, ale­gând fiecare circumscripţie câte 5 de­putaţi şi 2 senatori, alegătorii să fie­­ numai cei cu ştiinţă de carte. Dl Bo­­ilă nu admite senatori de drept, afară­­ de moştenitorul tronului și capii bi­­­­sericilor. învăţământul Cu privire la învăţământ, care con­form rezoluţiei de la Alba-Iulia, să se admită instrucţia cetăţenilor în limba lor proprie, cel puţin în învăţământul primar. Libertatea presei nu se împacă decât cu sistemul represiv de sancţio­nare a abuzurilor, fără metode prev­en­­tive. In ultim rând proprietarul tipog­rafiei trebue să răspundă de daune materiale şi morale. Diviziunea puterilor In Stat­ ul Boilă se ridică împotriva diviziu­nii puterilor de Stat, susţinând că e o singură putere de Stat care emană dela naţiune, dar trebuesc instituite organe potrivite pentru funcţiunile re­clamate de viaţa de Stat şi trebuesc fixate atribuţiile fiecărei funcţiuni prin Constituţie. Funcţiile delegate de na­ţiune sunt: a capului Statului, legis­laţia, guvernului, adminstraţia şi justi­ Clujul cultural Biblioteca (universitattt) a primit o donaţie de­­ peste 2 milioane lei Biblioteca Universităţii, a cărei na­ţionalizare merge cu paşi tot mai re­pezi, de când , sub conducerea dlui Barbu, a primit zilele acestea din partea dlui G. Sion, distinsul om de litere, întreaga sa colecţiune de? cărţi vechi româneşti, stampe şi gravuri preţioase, a căr­­r valoare se ridică după estimaţiunile cele mai sumare j peste 2 milioane de lei. Biblioteca donată constitue o adevărată comoară Ide nestimate istorie pentru începutu- I rile Istoriei primelor publicaţii romă- I ne di. Se găsesc începând cu Psaltirea I în versuri şi Pravilele Domneşti şi terminând cu lucrările streine scrise în trecut despre noi, toate textele vechi româneşti, — chiar unele ce lipsesc Bibliotecei Academiei din Bucureşti — şi cari sunt atât de necesare studiu- I lui schimbărilor prin cari a trecut­­ limba românească în decursul tim­­­purilor. In actul de donaţie dl G. Sion a­­rată că a preferat Biblioteca Clujului nu atât pentrucâ­t cea mai tânără dintre bibliotecile româneşti, dar pen­tru consideraţia ce-o păstrează profe­sorului Clujan dl Sextil Puşcariu. Cu toate acestea serviciul ce l aduce stu­denţilor români prin această donaţie e imens. Biblioteca universităţii sim­ţea o lipsă, dar nu-şi putea procura­­ cărţile pe care astăzi are fericirea să i le pună la dispoziţia celor însetaţi de­­cultură, întrucât unele nu se găsesc­­ de loc, iar cele ce se pot găsi se vând­­ cu preţuri imposibile. Dacă cele 12­­ mii de cărţi româneşti, de literatură­­ şi ştiinţă şi alte mii de cărţi pentru cari dl director Barbu e in tratative de cumpărare, au isbutit să imprime şi vor desăvârşi imprimarea notei de naţionalizare a Bibliotecei Clujului, apoi preţioasele piese din donaţia dlui Sion fac o bună companie colecţiei de cărţi vechi maghiare posedată de Bibliotecă. Din colecţiune­a de stampe se re­marcă o serie „Horia, Cloşca şi Cri­şan“ din care se observa cum a pre­ocupat acest eveniment întreaga opi­nie europeană. Aşa vedem pe Horia cu cioc şi mustăţi „ă la francaise“ sau cu barbă mare nemţească. Toate stampele şi gravurile vor fi expuse publicului spre vedere, în vasta sală de expoziţie a bibliotecii. Gestul dlui G. Sion vorbeşte de la sine, în aceste timpuri de cras mate­rialism. Num­ele şi amintirea faptei sale vor rămâne deapururi legate de prima instituţiune culturală a provinciilor alipite. mm­á . Convocare*) In conformitate cu art. XXVII al statutelor şi în baza hotărârei adunării generale ordinare ţinută în 19 şi 20 Ianuarie 1922 la Braşov, membrii „ Sindicatului Presei Rmâne­ din Ardeal“ se convoacă prin aceasta la o adunare generală extraordinară pe ziua de Duminecă 18 Iunie ora 9 a. m. la Cluj, în sala de şedinţe a Băncii Agrare. Or­dinea de zi: 1. Casa de ajutor şi discuta­rea regulamentului. 2. Complectarea comitetului. 3. Eventuale propuneri. Cluj, 31 Mai 1922. Comitetul Sindicatului *) Rugăm toate ziarele din Ardeal să o reproducă. ­ informaţiuni «k 'nma&MBBnmm­MSBm­­mRwmmmmmmmmm­am — Abonaţii ziarului „Patria“ sunt rugaţi ca insistenţă a tri­mite neîntârziat restanţele de abonament. Pe viitor ziarul nu se va mai trimite decât abonaţilor cari vor achita abonamentul an­ticipativ. — S'a deschis basm­ul de înot „DIANA* pentru cei care ştiu şi pentru cei cari nu ştiu înota, ca maestru special pentru înot. „Hidroterapică“ consultaţii pe lângă control de medic specialist de nervi, zilnic intr­e orele 8—10 a. m 573 6- 10 — Alberî Fogaraşu, aurier, luc­rează şi bronzeşte rame pentru interio­­rul bisericei, aureşte biserici în stil ar­tistic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu. Str. Mărăşeşi (Krizbay) 39, 1415—27 — AUTOMOBIL da persoane se poate ÎNCHIRIA ieftine în Cluj, Str. Nicolaa Iorga Nr 23 Telefon 310, 127- 20 — Au sosit vaze de fiori şi scru­miere de la Prima Fabrică Română de maiolică. Reprezentanţa generală firma de porcelanuri Somlyai, Cluj, calea­­Victoriei No. 4. 546 3­­3 I — m „PUFSIUL, CENTRAL“ , luată snb ia se serate mân­­­­care proaspeţii şi tot talul de fbcuturi. Prafuri moderate, IJoyd 168 — CĂMEŞI PENTRU DAME şi lingerie pentru doamne şi co­pii, toate formele cu andeleşi broderii lucrate de muş­ca după modele —­i pârâţi.­­ Se efectu­­leazâ lasalonin model eleganta 1 Piaţa Unirei 26 Cluj. 1. Uşa 5. 577 5­5 — Doi funcţionari români, cauta a lua VIPT ŞI CVARTIR la familie. Informaţii ia adm. ziarului. — Missis Maud, eminenta ghicitoare americană, primeşte zilnic în str. CogSI­­niceanu (Farkas) Nr. 5, 663 6­­iu­­, 50,000 de­ români tprin anul alinia sa sprijinea câ Bărbieria Romă­ească din str. Universităţii nr 6 Ms­ a-vin ck chin matograf). 238 37-200 Rog sprijină!­on. public. 8­t@hîrms8îg! Temu­ţa Daca voiţi serviciu promt şi lemne ,bune, faceţi comanda la depozitul de Ntrrtrif

Next