Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)

1922-06-11 / nr. 123

11 luEi­e mi !♦! MICA PUBLICITATE !♦! S C­umpăr haine vechi bărbă­teşti cu preţ ridicat. Cluj, Str. Minorita­r in fundul cu’tu, stânga. &«folf lacob loca Utat e şi întreg Ardealul,deoarece îndată ea se prepară se şi pune. in vânzare la IO­AN TLA.D JPia­ţa M. Viteazul 40. ..ot îp­ie D­e vânzare o casă, Siada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare­­a rerdat un câine mic de 8 săptămâni, culoare albă, urechi galbene. Cine l-a gă­sit şi îl aduce primeşte o frumoasă recompesă. Adresa la adm. z­arului P44 2-2 0 643 a­ 8 ntul „DACIA“ e cel ma bun din C­onf.r asistent, harnic şi inte­ligent angajează DROGH­ERIA „MERCUR“ DIN BRĂILA str. Regală nr. 20, esp. 1-4 C­ăutăm contabil-bilanţier cu­noscând limba rom­âină, ma­ţ ghiară şi eventual germană. A se prezenta str. Minerva 3, pro­fesor GRIGORIU. 610­112 C­a direcţiunea de Poduri şi­­ Şosele Cluj, Str. Berde Nr. 2, etaj 11, se caută contabili cu experienţă. Ofertanţii se vor prezenta la Direcţiune. «481—3 jSpfrniiu medical. S’a des­­chis institutul de fiziothe­: jSTtp­rapie, diathermie, raza de­ c.vinţ, Bergonie, masage de vi­braţie etc. şi cosmetic s. b. con-, ducerea dr-lui L. ADLER Sti­l Srgtma 24. Deschis, d. m. 2 — 6.j ’ & 681 1 — 1 i se poate prelua locuinţa, ei r, z-ir o .KRISTÁLY* C L U J • Văpseşte şi cu­răţă, lână, tort şi hlftni. — Comenzi prin poştă se tv?pruta, prompt şi x conştiincios, x ::-x 599 8-100 Daca doresti sa cumperi Mobile * piane­le nu-ți parii rău de ehei- Uielfie unui drum până la Târgul-Mureș, și să vezi uriaşele, splendid aranjatele 678 40-400 saloane de mobile a lui Székely și Béli Pabrică de mobile transil­văneană, Societate pe Acții. .­,aya Ministerul justiţiei Directoratul General din Cluj. ________mmmmmmmammammamsMmmmmammmmmmmmmaumamtmmmtaummmmmm­­ —■———————————m Ss publică spre cunoştinţă generală ,că u­eiuta­ţie .70 Iunie 1­922 la ora 10 se va­­iaca la Ministerul Justiţiei Directoratul General din Cluj camera 110 licitaţiunea publica c­u oferte închise pentru aprovizionarea instanţelor judecătoreşti cu lemne de foc, fag uscat Lemne de foc vor fi predata franco de or­ice cheltueală în curtea fiecărei instanţa judeca­ Toreasă. . . . , Concurenţii vor licita cantitatea necesară, arătând tn oferta închisă precis cantitatea, calitatea re vor preda, preţurile oferite şi terminal de predare care va fi plină, la »/« ^'n cantitate finele lunei August 1922 restul până la finele lunei Septemvrie 1922. . Ofertele vor fi însoţite de garanţ­il ,de 10 la sută din costul furniturilor oferite, adecă le re­­c.ipisa Casei de depuneri primită dela perceptoratul unde s’a depus suma. Ofertele cari nu îndeplinesc condiţiunile de mai sus se vor respinge. Licitaţiunea se va ţinea pe baza art. 72-88 a legii contabilităţii în vigoare. Se pot înainta oferte şi pentru furnizarea c­antităţilor mai mici. Se vor face oferte pe cantităţile următoare cu locul de furnizarea s­­eriorlui Curţii de Apel Cluj.­­S curtea de Apel Oradea Mare Palatul -Justiţia­ Cluj ........................... 2784 m8. 11 Curtea de Apel Oradea­ Mare . 402 ins­­titeitnalul Alba-Iulia...............262 a ! Tribunalul . * 703 „ „ Bistrița....................100 . _ Zălau . 285 „ . Dej............................ 350 ,, 1 . Satu-Mare • 277 „ • H Deva....................... 324 , || . n Sighet • 422 „ . Sibiu........................ 404 , Beiuij • 14­1 v' Parch. Tribun Alba-Iulia.....................36 „­­ Paroh­. Tribunalului Oradea-Mare . . 112 „ » Bistrita........................................................88 „ I . ZAlau . . *50 „ Deva.......................146 . Sl M Satu-Mare . . 194 „ „ Dej........................... 586 , j­ n Sighet . . 85 „ „ Turda.......................87 . B Beiuș . 1 ff­­, Iod­isoare­a Alba-Iulia................ 262 „ închisoarea Oradea-Mare . . 425 „ „ Bistrița...................43 „ s Zalau . . fi „ Cluj ................... 374 „ Judecătoria de ocol Oradea-Mare mb. 275 „ , Deva ...........................123 v . Oradea-Mare rural 90 „ nej ....... . 286 , i ” Ceica -„ Sibiiu..........................316 „ i Tinea 159 „ , Aiud............................183 8 I ” VAaeftn 47 » a Blaj...........................103 , ; Beiuş 120 „ ,, Uşoara............................................90 „ li - Aleşd ' 33 „ „ Bistriţa........................134 v I ’ Marghita 140 „ „ Năsăud ..................... 433 , ,­­ Siiontu 74 „ „ Hodna Veche . , , 50 B ! Podul Secuilor 188 w Hida 60 . jj Sighet 90 „ » Huiedin . . , . . 136 , |j Nfişeul de sus 127 s A Mooiu ...... 90 * [ Arded 78 „ Halmeu 03 , Curtea da Apel Cluj. ” B«a-Mare fi „ Judetâtoria de ocol Teaca . . . 63 m3.|! Cartii-Mari 80 , Beclean .... 63 .­­ „ Somcuta “8 , Gârbau . . 127 fi­­ Satu-Mare 1“ » | Dej 163 s |l „ T&rgul-Săcuilor . . 20u „­­Lăpuș ... 62 . „ Sft. Gheorghe . . 107 . j Gherm . 134 ’ . jl închisoarea Brașov .... 405 „, D«va .144 jj . curtea de Apel Timișoara. j : Hunedoara ! IIi I Curtea de Apel Timișoara . . 345 m8 : Hațeg ... 60 , GenerM . • ' ' 'f ‘ p„:’ 55 jTnbunalul „ ... -3» : S2A: : :. : 5 : 5A : ■ : “ -; - ;s : ■£ ■ ,, or ! ,, linusoarii . • . * Gampem . ... fi . | ^ Lugoj .... 37 „ » 5fini . . . . . 128 p .j închisoare!. Arad.......................198 „ , Lohol Silvaniei . . 97. . ii _ Lugoj . . . . 277 - -ubăn ..... 10­.' »j! Judecătoria de ocol Arad .... 193 , Curte ii da Apel Oradea-Mare. j • buteni" Grt'. ." .’ * Judecătoria de ocol Simleu . . . . 118 lit" j Brad .... 40 n Tâşnad . . . . 75 „ jj s Chişineu .... 63 , Crasna , . 60 , y Hălmagiu ... 53 _ • , Ineu........................100 » Curtea da ape! TârguRMureș. 1 * Pecica . . . .108 , I Curtea de A­pel Târgul-Mureş . . 0 . . m8 i ' ’ S 1 Perch. General „ ^ ’ ’ ’ , “ Tribunalul r . . . . 488 . » 5°”^* ’ ’ ’ ’ * Braşov .... 463 „. . C»rnsebeş . . . 11­ , Ibaşfălău .... 309 » 2IS0V,. 78 “ 1 . Odorheiu ... 148 „ » Teregova . . . .8 . Parch. Tribunalului Târgul-Mureş . . 37 „ » “®c9* ’ ’ ‘ r 07 ' , Odorheiu . . 87 ,. . î,â8et, ’ • ’ • fi‘0 , IbaştUâu . . 45 .­­ S* ’ ’ ’ ’ 3? “ „ Braşov i4j j Curtea de Apel Timişoara, * Odorheiu . . 65 » Judecfttoria de ocol Bilad.......................60 ms Ibașfălău . 43 .­ Buziaș . . . 63 „ Făgăraș . 109 . * Ciacova . . . . 44 » Șeroaie . 54 „ Deta.......................74 . » Zărnești • . 08 „ Lipova . . . .112 „ „ Diciosânmartin , l2X „j * Modo»..................Ill , „ Cohalm (Rupea) , 57 „ !| ” Recaş’ .... 48 . „ Mediaş , 133 „ | ’ Sânmiclăştil-Mare . 90 a S­ghişoara .­­ cO ?, Timişoara . . .68 . „ Mercurea-Ciuc . 183 „. ‘ vinea „ 67 Gheorgheni 203 „ » B ’ Cristur 85 „! Mercurea-Biraj . ■ 184 „ li Cluj, la 25 Main 1922. Reghin 242­­ , lara de jos . . 90­­ p. Ministru : Şef­id secţiei: " Ludoşul de Mureş 56 ,,­­ Tapp (indescifrabil) „ Turda 86 , ij . Inchisoarea de raisori Cluj ... 124 r ii 640' l—l ,Bectsnj,au 1956 SCRISORI DIN SIBIU Corigresul cel‘£urîîa»‘ comerziai«* — Dezbaterile congresului — Dezideratele congresiştiior şi moţiunea — Cuvântările, banchetul In ciuda tui mor acelora cari reven­dică pentru * oraşul cu turnuri şi tur­nuri săseşti“ o paternitate exclusiv să­sească, Sibiul de azi e îmbrăcat în haina lui adevărată. In haină româ­nească. Rezidenta­­compatrioţilor saşi a trebuit să se frângă în faţa adevăru­lui. Nu poate fi curat săsesc un oraş, care să alimentează şi care prevede un judeţ curat românesc. Pătrunşi de acest adevăr ,cercurile­­ comerciale au hotărât ţinerea congre­sului din anul acesta în Sibiu. Cu ocazia congresului au înfiinţat aici primul „Cerc al comercianţilor români“ prin fuziune cu­­Asociaţia comercianţilor români din Ardeal, IBanal, Cri­şan­a şi Mar­amurăş­ ■ I Comercianţii români din localitate, * — cu sprijinul autorităţilor — au dat o dovadă de adâncă pricepere prin felul­­ de organizare a acestui congres. Două­­ porţi mari de triumf, cu inscripţii şi îou verdeaţă, străjuiau în două părţi opuse ale oraşului: una la intrarea în oraş de la gară, iar alta la intrarea de la­ şosea, .... alături de sala Appolo unde s’a ţinut congresul.­­ Primirea congresiştilor s’a făcut cu drapele şi fanfare în 3­­. c. ! Duminecă (în ziua de Rusalii), după serviciul divin, s’a deschis congresul. ! Preşedinte a fost ales domnul Eno­chi­­a Georgescu, industriaş din Bu­cureşti, iar preşedinta de onoare dl Aurel Popescu, comerciant din Sib­i. S­ au mai ales patru vicepreşedinţi şi şease secretari din diferite centre ale ţării. Preşedintele a cetit telegramele către M. Sa Regele, către ministrul de co­merţ şi industrie şi către ministrul mur­­cei s­cavi şi-au trimis delegaţi la acest congres. D­­n şedinţa ţinută înainte de amiezi­­au vorbit dnii Enăchiţă Georgescu, Va­­­sile Anton­escu, prezidentul Camerei de Comerţ din Focşani, directorul general , Gâdil, ca reprezentant al ministerului­­ muncii, prprctorul Popo­ici, d­e mini­­­­sterul industriei, prof. Bologd, din par­­tea Asociaţiei şi primarul Goritz din­­ partea oraşului. Cel din urmă a căutat­­ să scoată în evidenţă şi cu această p­­r­eszie timbrul săsesc şi oraşului, care are „tunuri şi turnuri“ din vremuri­­ vechi.­­ După amia­zi s-au desbătut punctele puse la ordinea 7 lei şi anume: 1) Li­­­­bertatea comerţului intern, 2) Unifica­­­­rea livretelor de licenţă cu restrânge ■­­­ea dreptului individual la maximum­­ două brevete, 3) Falimentul civil, 4) Reorganizarea Camerelor de Comerţ, 5) Noul regim al impozitelor, 6) Ab­­rogarea decretului lege al speculei, 7) încurajarea industriei, 8) înfiinţarea băncilor şi caselor de comision, 9) în­fiinţarea gazdei cercurilor şi hotărâ- I rea congresului pe anul viitor.­­ Toate puneţi­le s’au discutat amănun -­­ ţi­le, luând cuvântul mai mulţi membri, j— continuându-se şedinţa şi a doua­ zi când s'a votat moţ­inea. Prin mo­­­­ţiunea votată se cere, — între altele—­­­iib­ertatea comerţului intern, desfiinţarea comisiei de speculă şi altele. Un membru al congresului (poate şi al partidului liberal) a căutat să obţină aprobarea pentru trimiterea unei tele­grame dini I. I. C. Brătianu, însă nu i-a reușit. Lucrul s’a repetat și k ban­chet, cu acc­lss rezultat. Sibiu Partenie Navrea. aTTrtfCTyttrtirrr Tr­r.n— r mi in iBrr» iwiiilîi m Direcţiunea Institutului Pasteur I Nr. 408/922 Publicaţiune Pentru furnizarea alor 800 m­­iet­ne de foc calitatea 1, pe baza Art. 72-- 82 a legii contabilităţii publice, Direcţiunea Institutului Pa­steur din Cluj, publică concurs. Reflectanţii vor înainta prin poştă ofertele timbrate în plic închis, pe dosul plicului va aminti în modul următor: Oferta lui X­X pentru furnizarea lemnelor’ Supraofertele nu se iau în con­siderare, reflectanţii care a înaintat ofertele nu se pot detrage de la li­citaţie. Licitaţia se va ţine în şedinţa, publică la 13 iulie o­a II p. m. în biroul administrativ a Institutului Pasteur. Ofertele sosite până în 14 iulie sunt valabile, iar cele­ mai târziu sosite nu se vor lua în considerare. Direcţiunea Institutului KIB 2 -12 Pasteur ATENŢIUNE!! A scăzut leul — totuşi se cum­pără ieftin la pră­vălia de sticlărie SOMLYAI din Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. Porpelanuri tie Karlsbad veri­tabile pentru mi­rese Preţurile sunt fixe şi se pot vedea în gă­ri. lantar. 9 so S­ e caută o domni­şoară sau doamna se­rioasa şi inteligentă ca­­educatoare lângă trei copii la­­ Tg.-Mureş. — Condiţiunea prin­cipală: Cunoaşterea perfectă a­­ lmndei române. — Ofertele se vor­­ adresa către administraţia ziaru­lui „Patria“ Cluj. tu 6u m n­iftw'■ ia linii1» ■yiil'illllMWPW­ L-ca-arss brevetelor ■ de bautu, i Decizia ministerului de finanţe ! Privitor la eliberarea brevetelor de băuturi spirtoase, ministerul de finanţe ’ a trimes administraţiilor financiare ur­­­­matoarea circulară: 5 Constatam că multe din administra­­iţiile financiare înaintează actele pentru I acordarea brevetelor de băuturi sp­r­­ijtoase diferitelor persoane pentru a fi­­ aduse la minister, în loc de a le tri- I mite în mod normal cu poşta pe caie I oficială. I O­ astfel de procedură nu numai că I pune pe drumu i pe cei interesaţi, dar ’ iî face să creadă in acelaş timp că pot obţine mai repeda brevetele daca se prezintă direct cu actele, decât daca s’ar trimite ele administraţie pe cale cheală. : ♦ Vă atragem atenţiunea că orice aba­tere dela această dispoziţie, va fi as­pru pedepsită. Luând această măsură, înţelegem ca actele în cauză să le trimise ministe­rului pe cât de curând posibil şi nu­mai in ordinea înregistrării lor. In acest scop, vă rugăm sa vă interesaţi personal de fiecare caz în parte, pen­­tru ca totul să se petreacă în deplină regulă. Adăugim că administraţiile financiare la rândul lor, nu pot sub nici un cu­vânt să libereze • titularilor brevetele,­­ decât prin percepţiile­­le care aparţin.­­ Brevetele vor fi expediate percep- Iţiilor în termen de cel mult 3 zne I dela primire, iar percepţiile le vor­­ preda imediat celor in cauza. I Pentru căzui când nu se va aproba ■o cerere, si va comunica de asemenea celui in drept rezultatul prin percepții. SPUE ffiW-YORK SPE AMERICA DE SUD călatareste cel mai mm. earned, tertiil si rapid, m vanesare*1 : 448 8­32 Bosuiich-lcine "{riest " Centrala TRIEST: VIA, MILANO 10 Reprezentanța Generală pentru România A Taubmann, București Str. Lipscani Ns. 94 PATM­A Uniunea internaţională a asocia­­ţiunilor pentru Soc. Naţiunilor Salutul Delegaţilor — Alegerea biuroului — Chestiunea minorităţilor — Conflict în chestia bulgară şi ukraină— O broşură antisârbească — Declaraţia delegaţilor in chestia minorităţilor — O Ieşire osten­tativă a Micei Antante Prima şedinţă A şasea conferinţă a Uniunei inter­naţionale a Asociaţiilor pentru Socie­tatea Naţiunilor s-a deschis Dumineca trecută în Pantheonul Muzeului naţior­nal din Praga. Au participat la acest congres delegaţii Angliei, Franţei, Bel­giei, României,­­Iugoslaviei, Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei, Bulgariei, Gre­ciei, Germaniei, Chinei, C Japonei, Ru­siei, Suediei, Elveţiei. Cu toată atmosfera împăciuitoare, desbaterile au fost foarte animate. Chestiunea minorităţilor a provocat dese conflicte între delegaţi, astfel, că o hotărâre cel puţin principială în aceasta atât de sensibilă şi importantă afacere, pe care se bazează pacea mondială n’a putut fi luată. La prima şedinţă dela­ 6 potent ai pârtiei pali peste 200 de delegaţi. Scau­­nnul prezidenţial a fost ocupat de sena­torul italian Ruffini, care aduce con­ferinţei salutul Italiei. A răspuns pri­marul oraşului di Baxa, care spune între altele, că înaintea legii să fim toţi cetăţeni, fără deosebire de naţio­nalitate. Preşedintele consiliului dr Beneş a atins chestiunea atât de dificilă a dez­armării, fiind aprobat de asistenţă. In vorbirile, ce au urmat toţi oratorii insistă pentm crearea unor baze se­rioase, pentru refacerea economică a lumii şi a­­unei platforme de înţele­gere, care să susţină neştirbită „Socie­tatea Naţiunilor“ atât de necesară in­tereselor unei păci parlamentare. In deosebi delegaţii ruşi şi unguri vorsau lacrămi de tânguire, că au fost victimele unui război, pe cari nu l’au dorit, şi cari Ii-a deschis răni, ce vor sângera încă multă vreme. In prima şedinţă plenară s’a luat în discuţie primirea Societăţii armene, care s’a rdenis dil unanimitate. La cererea Societâţii otomane s’au făcut obiecţiuni din partea Greciei con­tra şi Elveţiei penteu. S’a primit rezo­lut­a celei din ur­mă. La­ primirea Bulgarilor delegatul Iu­­­goslav Voinovici a ridicat un protest energic, arătând că poporul bulgar prin uneltirile sala în Macedonia nu inspiră destulă încredere pentm a fi primit în lega Naţiunilor. La primirea Ukrainilor s’a deslăn­­ţuit o viforoasă desbatere între dele­gaţi Belgiei, Franţei, Elveţiei şi­­Iugo­slaviei. Preşedintele Ruffini desleagă între­barea delegatului francez Hennessy, care cerea informaţiunii în privinţa părţii Ukrainei, care poate fi admisă în Liga Naţiunilor. Partea estică a Ukrainei are o si­tuaţie limpede a spus Ruffini. Ea for­mează societatea, care a fost admisă. In ce priveşte partea vestică, ea ră­mâne deocamdată deschisă. Chestiunea aceasta este desigur pusă în legătură cu recunoaşterea alipirei Basarabiei din partea Sovietelor. Pentru lucrărilor Congresului s’au format diferite comisiuni şi anume: Comisia Minorităţilor,a desarmărei, a chestiunilor juridice şi a chestiunilor la ordinea zisei De interes pentru noi sunt expune­­nte comisiei minorităţilor, ale cărei desbateri au stârnit dese furtuni şi în urmă părăsirea ostentativă a Congre­sului din partea Micei Antante. Preşedintele acestei comisiuni, di Dickenson în expozeul său, prezintă un elaborat în aceasta chestiune, din însărcinarea adunării generale din 21 iume, de la Genua. In aceasta lucrare, făcută împreună cu profesorii Ruyssen (francez) şi Aeby (elveţian), Dickenson arată, că sunt o mulţime de plângeri împotriva nouilor State naţionale din partea minorităţi­lor aflătoare între graniţele lor, dintre cari unele exagerate, ce e drept, însă nu e mai puţin adevărat — spune prezidentul — ca aceste nemulţumiri, cari vin din partea a 25 de milioane de minoritari trebuiesc aplanate, pen­­tm ca ele constitue un pericol perma­nent pentru menţinerea păcii viitoare. Şedinţa a doua A doua* şedinţă ocupată în întregime cu chestiunea minorităţilor s'a terminat cu o complectă dezarmonie. La inceputul şedinţei s’a observat circulând in sală o broşură injurioasă de origine română la adresa iugosla­vilor, şi care aceştia erau învinovăţiţi câ tratează minoritatea română într'un mod barbar. Delegatul român Antóniade disculpă guvernul român, care nu poate fi în­vinovăţit de astfel de manopere. Urmează la cuvânt dl Jaroslav Bra­­bec (ceh) care arată, că pretenţiile mi­norităţilor, de a li­ se recunoaşte auto­nomia naţională, ceea ce diferă de self­­gouvernamental englez, vor deştepta noui conflicte deja aranjate odată şi lupte interminabile. Oratorul prezintă apoi o rezoluţie, în sensul, ca comisia specială să ia în desbatere a doua zi dimineaţa unele schimbări şi adausuri şi în aceeaşi zi adunarea generală să redacteze faptul în mod definitiv. Au mai vorbit delegaţii Poloniei,­­Iu­goslaviei, Suediei, Greciei, Germaniei, Belgiei, Ţărilor de Jos, Franţei, Româ­niei şi Ungariei. Dl Antóniade, delegatul României mulţumeşte comisiei pentru lucrările sale; arată însă că ea a prezentat nu­mai plâ­ngerile, fără să Ie dea vre­o so­luţie. Respinge propunerea secretarului Ruyssen, care provoacă nemulţumire prin unilateralitatea sa. Interesante sunt expunerile delegatu­lui Ungur Lukács. El Cere: O cameră separată pentru apărarea minorităţilor, înlăturarea persecuţiilor; oprirea des­­­proprietăririlor şi despăgubirea minori­tăţilor pentru desproprietăririle suferite. S-au făcut în urmă trei propuneri una din partea delegaţilor belgieni şi germani; a doua din partea cehoslo­vacilor şi a treia din partea francezi­lor şi iugoslavilor. Cei dintâi cereau primirea neschim­bată a rezoluţiei de la Genua, al doi­lea înapoierea ei comisiei spre com­­pleetare şi schimbare, al treilea ce­reau ascultarea în chestia a majori­tăţilor şi prezentarea soluţiei spre dezbatere unei noui adunări generală. Deoarece a fost primită prima pro­punere cu o­ infimă majoritate de vo­turi (55 contra 40) Mica Antantă (Iu­goslavia, Polonia, Cehoslovacia şi Ro­mânia) au înaintat adunării un protest arătând că nu pot suferi amestecul uniunei în chestiunile interne ale Sta­telor naţionale, cami sub acest raport sunt și rămân suverane. După înaintarea acestui protest de­legații au părăsit sala. Roatide demagogiei Deputaţii liberali constrânşi de ţă­rani să-şi ţină promisiunile dema­gogice — Cum se discreditează administraţia — Anarhie guverna­mentală Oamenii guvernului nu s’au dat In lături dela nici unul din mijloacele, mai mult nepermise decât permise, pentru a putea câştiga pe seama unui partid po­litic desconsiderat, popularitatea ce tre­­bue s’o aibă un guvern, pentru a fi cu adevărat al ţării, iar nu al unei clici de intriganţi şi aventurieri. Neîncrederea pe alocuri, ura făţ’şe în alte părţi au făcut pe aceşti însetaţi după putere să anticipeze promisiuni, pe cari erau siguri că nu le vor putea ţine. E deajuns să amintim chiar pe membrii guvernului, caii la întrunirile electorale liberale, împărţiau ca din pro­pria lor avere, moşii, păduri, păşune, munţi, cu un cuvânt, întreaga serie de bunătăţi cu cari se scontează,­­ de la guvernul generalului Averescu începând, — buna credinţă şi votul ţăranului. Dar demagogia, politică a agenţilor elec­torali liberali începe să-şi arate roadele. Strânşi cu uşa, deputata liberali trebue să se ţină de promisiuni. Ei dau per­misiuni de tăiat păduri, sau folosire de păşuni, deşi ştiu prea bine că autorită­ţile sunt datoare să intervină pentru în­cetarea unei ilegalităţi. Să nu amintim ca pildă decât permisiile date de dl Pordea pentru tăiat lemne din pădurile Statului. Inconştient se îndeamnă la anarhie, discreditându-se şi ultima în­­credere rămasă în sufletul țăranului ar­delean: respectul către autoritate. informaţiuni — Cel® mai inimoasa biţii­­ţevii şi cele mai bane ceasor­nice se află în ceasornicăria loan­iftraţin Cluj, Calea Regele Ferdi­nact 3. Nr. 1186 86-54 — Cedes apartament mobilat două camere, bucătărie, cu apă, lumină pivniţă şi magazie în centru, în schimbul unui apartament nemo­bilat, condiţiuni similare. A se a­­dresa PrOCOpId la „Patriot*. 2—5 — Albert Fogaraşy, aurier, luc­rează şi bronzeşte rame pentru interio­rul bisericei, aureşte biserici în stil ar­tistic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu. Str. Mărăseşi (Krizbay) 39. 1415—28 — Cumpăr imobil in Cluj, cu apă, parchet, baie şi lumină­ A se adresa Administraţiei ziarului „PATRIA.“ 2—5 —­in „BUFETUL CENTRAL“ toată ziua se serveşte mân­­care proaspetâ şi tot felul de băuturi. Preturi moderate. Lloyd 168 Redactor responzabil: Mihail film. P­rocopiu sir pmne valu serviciu promt si it runs burse* fact ti conpucHi li aepozitul di lemne

Next