Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)
1922-06-11 / nr. 123
11 luEie mi !♦! MICA PUBLICITATE !♦! S Cumpăr haine vechi bărbăteşti cu preţ ridicat. Cluj, Str. Minoritar in fundul cu’tu, stânga. &«folf lacob loca Utat e şi întreg Ardealul,deoarece îndată ea se prepară se şi pune. in vânzare la IOAN TLA.D JPiaţa M. Viteazul 40. ..ot îpie De vânzare o casă, Siada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărarea rerdat un câine mic de 8 săptămâni, culoare albă, urechi galbene. Cine l-a găsit şi îl aduce primeşte o frumoasă recompesă. Adresa la adm. zarului P44 2-2 0 643 a 8 ntul „DACIA“ e cel ma bun din Conf.r asistent, harnic şi inteligent angajează DROGHERIA „MERCUR“ DIN BRĂILA str. Regală nr. 20, esp. 1-4 Căutăm contabil-bilanţier cunoscând limba româină, maţ ghiară şi eventual germană. A se prezenta str. Minerva 3, profesor GRIGORIU. 610112 Ca direcţiunea de Poduri şi Şosele Cluj, Str. Berde Nr. 2, etaj 11, se caută contabili cu experienţă. Ofertanţii se vor prezenta la Direcţiune. «481—3 jSpfrniiu medical. S’a deschis institutul de fiziothe: jSTtprapie, diathermie, raza de c.vinţ, Bergonie, masage de vibraţie etc. şi cosmetic s. b. con-, ducerea dr-lui L. ADLER Stil Srgtma 24. Deschis, d. m. 2 — 6.j ’ & 681 1 — 1 i se poate prelua locuinţa, ei r, z-ir o .KRISTÁLY* C L U J • Văpseşte şi curăţă, lână, tort şi hlftni. — Comenzi prin poştă se tv?pruta, prompt şi x conştiincios, x ::-x 599 8-100 Daca doresti sa cumperi Mobile * pianele nu-ți parii rău de ehei- Uielfie unui drum până la Târgul-Mureș, și să vezi uriaşele, splendid aranjatele 678 40-400 saloane de mobile a lui Székely și Béli Pabrică de mobile transilvăneană, Societate pe Acții. .,aya Ministerul justiţiei Directoratul General din Cluj. ________mmmmmmmammammamsMmmmmammmmmmmmmaumamtmmmtaummmmmm —■———————————m Ss publică spre cunoştinţă generală ,că ueiutaţie .70 Iunie 1922 la ora 10 se vaiaca la Ministerul Justiţiei Directoratul General din Cluj camera 110 licitaţiunea publica cu oferte închise pentru aprovizionarea instanţelor judecătoreşti cu lemne de foc, fag uscat Lemne de foc vor fi predata franco de orice cheltueală în curtea fiecărei instanţa judeca Toreasă. . . . , Concurenţii vor licita cantitatea necesară, arătând tn oferta închisă precis cantitatea, calitatea re vor preda, preţurile oferite şi terminal de predare care va fi plină, la »/« ^'n cantitate finele lunei August 1922 restul până la finele lunei Septemvrie 1922. . Ofertele vor fi însoţite de garanţil ,de 10 la sută din costul furniturilor oferite, adecă le rec.ipisa Casei de depuneri primită dela perceptoratul unde s’a depus suma. Ofertele cari nu îndeplinesc condiţiunile de mai sus se vor respinge. Licitaţiunea se va ţinea pe baza art. 72-88 a legii contabilităţii în vigoare. Se pot înainta oferte şi pentru furnizarea cantităţilor mai mici. Se vor face oferte pe cantităţile următoare cu locul de furnizarea seriorlui Curţii de Apel Cluj.S curtea de Apel Oradea Mare Palatul -Justiţia Cluj ........................... 2784 m8. 11 Curtea de Apel Oradea Mare . 402 institeitnalul Alba-Iulia...............262 a ! Tribunalul . * 703 „ „ Bistrița....................100 . _ Zălau . 285 „ . Dej............................ 350 ,, 1 . Satu-Mare • 277 „ • H Deva....................... 324 , || . n Sighet • 422 „ . Sibiu........................ 404 , Beiuij • 141 v' Parch. Tribun Alba-Iulia.....................36 „ Paroh. Tribunalului Oradea-Mare . . 112 „ » Bistrita........................................................88 „ I . ZAlau . . *50 „ Deva.......................146 . Sl M Satu-Mare . . 194 „ „ Dej........................... 586 , j n Sighet . . 85 „ „ Turda.......................87 . B Beiuș . 1 ff, Iodisoarea Alba-Iulia................ 262 „ închisoarea Oradea-Mare . . 425 „ „ Bistrița...................43 „ s Zalau . . fi „ Cluj ................... 374 „ Judecătoria de ocol Oradea-Mare mb. 275 „ , Deva ...........................123 v . Oradea-Mare rural 90 „ nej ....... . 286 , i ” Ceica -„ Sibiiu..........................316 „ i Tinea 159 „ , Aiud............................183 8 I ” VAaeftn 47 » a Blaj...........................103 , ; Beiuş 120 „ ,, Uşoara............................................90 „ li - Aleşd ' 33 „ „ Bistriţa........................134 v I ’ Marghita 140 „ „ Năsăud ..................... 433 , , Siiontu 74 „ „ Hodna Veche . , , 50 B ! Podul Secuilor 188 w Hida 60 . jj Sighet 90 „ » Huiedin . . , . . 136 , |j Nfişeul de sus 127 s A Mooiu ...... 90 * [ Arded 78 „ Halmeu 03 , Curtea da Apel Cluj. ” B«a-Mare fi „ Judetâtoria de ocol Teaca . . . 63 m3.|! Cartii-Mari 80 , Beclean .... 63 . „ Somcuta “8 , Gârbau . . 127 fi Satu-Mare 1“ » | Dej 163 s |l „ T&rgul-Săcuilor . . 20u „Lăpuș ... 62 . „ Sft. Gheorghe . . 107 . j Gherm . 134 ’ . jl închisoarea Brașov .... 405 „, D«va .144 jj . curtea de Apel Timișoara. j : Hunedoara ! IIi I Curtea de Apel Timișoara . . 345 m8 : Hațeg ... 60 , GenerM . • ' ' 'f ‘ p„:’ 55 jTnbunalul „ ... -3» : S2A: : :. : 5 : 5A : ■ : “ -; - ;s : ■£ ■ ,, or ! ,, linusoarii . • . * Gampem . ... fi . | ^ Lugoj .... 37 „ » 5fini . . . . . 128 p .j închisoare!. Arad.......................198 „ , Lohol Silvaniei . . 97. . ii _ Lugoj . . . . 277 - -ubăn ..... 10.' »j! Judecătoria de ocol Arad .... 193 , Curte ii da Apel Oradea-Mare. j • buteni" Grt'. ." .’ * Judecătoria de ocol Simleu . . . . 118 lit" j Brad .... 40 n Tâşnad . . . . 75 „ jj s Chişineu .... 63 , Crasna , . 60 , y Hălmagiu ... 53 _ • , Ineu........................100 » Curtea da ape! TârguRMureș. 1 * Pecica . . . .108 , I Curtea de Apel Târgul-Mureş . . 0 . . m8 i ' ’ S 1 Perch. General „ ^ ’ ’ ’ , “ Tribunalul r . . . . 488 . » 5°”^* ’ ’ ’ ’ * Braşov .... 463 „. . C»rnsebeş . . . 11 , Ibaşfălău .... 309 » 2IS0V,. 78 “ 1 . Odorheiu ... 148 „ » Teregova . . . .8 . Parch. Tribunalului Târgul-Mureş . . 37 „ » “®c9* ’ ’ ‘ r 07 ' , Odorheiu . . 87 ,. . î,â8et, ’ • ’ • fi‘0 , IbaştUâu . . 45 . S* ’ ’ ’ ’ 3? “ „ Braşov i4j j Curtea de Apel Timişoara, * Odorheiu . . 65 » Judecfttoria de ocol Bilad.......................60 ms Ibașfălău . 43 . Buziaș . . . 63 „ Făgăraș . 109 . * Ciacova . . . . 44 » Șeroaie . 54 „ Deta.......................74 . » Zărnești • . 08 „ Lipova . . . .112 „ „ Diciosânmartin , l2X „j * Modo»..................Ill , „ Cohalm (Rupea) , 57 „ !| ” Recaş’ .... 48 . „ Mediaş , 133 „ | ’ Sânmiclăştil-Mare . 90 a Sghişoara . cO ?, Timişoara . . .68 . „ Mercurea-Ciuc . 183 „. ‘ vinea „ 67 Gheorgheni 203 „ » B ’ Cristur 85 „! Mercurea-Biraj . ■ 184 „ li Cluj, la 25 Main 1922. Reghin 242 , lara de jos . . 90 p. Ministru : Şefid secţiei: " Ludoşul de Mureş 56 ,, Tapp (indescifrabil) „ Turda 86 , ij . Inchisoarea de raisori Cluj ... 124 r ii 640' l—l ,Bectsnj,au 1956 SCRISORI DIN SIBIU Corigresul cel‘£urîîa»‘ comerziai«* — Dezbaterile congresului — Dezideratele congresiştiior şi moţiunea — Cuvântările, banchetul In ciuda tui mor acelora cari revendică pentru * oraşul cu turnuri şi turnuri săseşti“ o paternitate exclusiv săsească, Sibiul de azi e îmbrăcat în haina lui adevărată. In haină românească. Rezidentacompatrioţilor saşi a trebuit să se frângă în faţa adevărului. Nu poate fi curat săsesc un oraş, care să alimentează şi care prevede un judeţ curat românesc. Pătrunşi de acest adevăr ,cercurile comerciale au hotărât ţinerea congresului din anul acesta în Sibiu. Cu ocazia congresului au înfiinţat aici primul „Cerc al comercianţilor români“ prin fuziune cuAsociaţia comercianţilor români din Ardeal, IBanal, Crişana şi Maramurăş ■ I Comercianţii români din localitate, * — cu sprijinul autorităţilor — au dat o dovadă de adâncă pricepere prin felul de organizare a acestui congres. Două porţi mari de triumf, cu inscripţii şi îou verdeaţă, străjuiau în două părţi opuse ale oraşului: una la intrarea în oraş de la gară, iar alta la intrarea de la şosea, .... alături de sala Appolo unde s’a ţinut congresul. Primirea congresiştilor s’a făcut cu drapele şi fanfare în 3. c. ! Duminecă (în ziua de Rusalii), după serviciul divin, s’a deschis congresul. ! Preşedinte a fost ales domnul Enochia Georgescu, industriaş din Bucureşti, iar preşedinta de onoare dl Aurel Popescu, comerciant din Sibi. S au mai ales patru vicepreşedinţi şi şease secretari din diferite centre ale ţării. Preşedintele a cetit telegramele către M. Sa Regele, către ministrul de comerţ şi industrie şi către ministrul murcei scavi şi-au trimis delegaţi la acest congres. Dn şedinţa ţinută înainte de amieziau vorbit dnii Enăchiţă Georgescu, Vasile Antonescu, prezidentul Camerei de Comerţ din Focşani, directorul general , Gâdil, ca reprezentant al ministerului muncii, prprctorul Popoici, de ministerul industriei, prof. Bologd, din partea Asociaţiei şi primarul Goritz din partea oraşului. Cel din urmă a căutat să scoată în evidenţă şi cu această preszie timbrul săsesc şi oraşului, care are „tunuri şi turnuri“ din vremuri vechi. După amiazi s-au desbătut punctele puse la ordinea 7 lei şi anume: 1) Libertatea comerţului intern, 2) Unificarea livretelor de licenţă cu restrânge ■ea dreptului individual la maximum două brevete, 3) Falimentul civil, 4) Reorganizarea Camerelor de Comerţ, 5) Noul regim al impozitelor, 6) Abrogarea decretului lege al speculei, 7) încurajarea industriei, 8) înfiinţarea băncilor şi caselor de comision, 9) înfiinţarea gazdei cercurilor şi hotărâ- I rea congresului pe anul viitor. Toate puneţile s’au discutat amănun - ţile, luând cuvântul mai mulţi membri, j— continuându-se şedinţa şi a doua zi când s'a votat moţinea. Prin moţiunea votată se cere, — între altele—iibertatea comerţului intern, desfiinţarea comisiei de speculă şi altele. Un membru al congresului (poate şi al partidului liberal) a căutat să obţină aprobarea pentru trimiterea unei telegrame dini I. I. C. Brătianu, însă nu i-a reușit. Lucrul s’a repetat și k banchet, cu acclss rezultat. Sibiu Partenie Navrea. aTTrtfCTyttrtirrr Trr.n— r mi in iBrr» iwiiilîi m Direcţiunea Institutului Pasteur I Nr. 408/922 Publicaţiune Pentru furnizarea alor 800 mietne de foc calitatea 1, pe baza Art. 72-- 82 a legii contabilităţii publice, Direcţiunea Institutului Pasteur din Cluj, publică concurs. Reflectanţii vor înainta prin poştă ofertele timbrate în plic închis, pe dosul plicului va aminti în modul următor: Oferta lui XX pentru furnizarea lemnelor’ Supraofertele nu se iau în considerare, reflectanţii care a înaintat ofertele nu se pot detrage de la licitaţie. Licitaţia se va ţine în şedinţa, publică la 13 iulie oa II p. m. în biroul administrativ a Institutului Pasteur. Ofertele sosite până în 14 iulie sunt valabile, iar cele mai târziu sosite nu se vor lua în considerare. Direcţiunea Institutului KIB 2 -12 Pasteur ATENŢIUNE!! A scăzut leul — totuşi se cumpără ieftin la prăvălia de sticlărie SOMLYAI din Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. Porpelanuri tie Karlsbad veritabile pentru mirese Preţurile sunt fixe şi se pot vedea în gări. lantar. 9 so S e caută o domnişoară sau doamna serioasa şi inteligentă caeducatoare lângă trei copii la Tg.-Mureş. — Condiţiunea principală: Cunoaşterea perfectă a lmndei române. — Ofertele se vor adresa către administraţia ziarului „Patria“ Cluj. tu 6u m niftw'■ ia linii1» ■yiil'illllMWPW L-ca-arss brevetelor ■ de bautu, i Decizia ministerului de finanţe ! Privitor la eliberarea brevetelor de băuturi spirtoase, ministerul de finanţe ’ a trimes administraţiilor financiare urmatoarea circulară: 5 Constatam că multe din administraiţiile financiare înaintează actele pentru I acordarea brevetelor de băuturi sprijtoase diferitelor persoane pentru a fi aduse la minister, în loc de a le tri- I mite în mod normal cu poşta pe caie I oficială. I O astfel de procedură nu numai că I pune pe drumu i pe cei interesaţi, dar ’ iî face să creadă in acelaş timp că pot obţine mai repeda brevetele daca se prezintă direct cu actele, decât daca s’ar trimite ele administraţie pe cale cheală. : ♦ Vă atragem atenţiunea că orice abatere dela această dispoziţie, va fi aspru pedepsită. Luând această măsură, înţelegem ca actele în cauză să le trimise ministerului pe cât de curând posibil şi numai in ordinea înregistrării lor. In acest scop, vă rugăm sa vă interesaţi personal de fiecare caz în parte, pentru ca totul să se petreacă în deplină regulă. Adăugim că administraţiile financiare la rândul lor, nu pot sub nici un cuvânt să libereze • titularilor brevetele, decât prin percepţiilele care aparţin. Brevetele vor fi expediate percep- Iţiilor în termen de cel mult 3 zne I dela primire, iar percepţiile le vor preda imediat celor in cauza. I Pentru căzui când nu se va aproba ■o cerere, si va comunica de asemenea celui in drept rezultatul prin percepții. SPUE ffiW-YORK SPE AMERICA DE SUD călatareste cel mai mm. earned, tertiil si rapid, m vanesare*1 : 448 832 Bosuiich-lcine "{riest " Centrala TRIEST: VIA, MILANO 10 Reprezentanța Generală pentru România A Taubmann, București Str. Lipscani Ns. 94 PATMA Uniunea internaţională a asociaţiunilor pentru Soc. Naţiunilor Salutul Delegaţilor — Alegerea biuroului — Chestiunea minorităţilor — Conflict în chestia bulgară şi ukraină— O broşură antisârbească — Declaraţia delegaţilor in chestia minorităţilor — O Ieşire ostentativă a Micei Antante Prima şedinţă A şasea conferinţă a Uniunei internaţionale a Asociaţiilor pentru Societatea Naţiunilor s-a deschis Dumineca trecută în Pantheonul Muzeului naţiornal din Praga. Au participat la acest congres delegaţii Angliei, Franţei, Belgiei, României,Iugoslaviei, Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei, Bulgariei, Greciei, Germaniei, Chinei, C Japonei, Rusiei, Suediei, Elveţiei. Cu toată atmosfera împăciuitoare, desbaterile au fost foarte animate. Chestiunea minorităţilor a provocat dese conflicte între delegaţi, astfel, că o hotărâre cel puţin principială în aceasta atât de sensibilă şi importantă afacere, pe care se bazează pacea mondială n’a putut fi luată. La prima şedinţă dela 6 potent ai pârtiei pali peste 200 de delegaţi. Scaunnul prezidenţial a fost ocupat de senatorul italian Ruffini, care aduce conferinţei salutul Italiei. A răspuns primarul oraşului di Baxa, care spune între altele, că înaintea legii să fim toţi cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate. Preşedintele consiliului dr Beneş a atins chestiunea atât de dificilă a dezarmării, fiind aprobat de asistenţă. In vorbirile, ce au urmat toţi oratorii insistă pentm crearea unor baze serioase, pentru refacerea economică a lumii şi aunei platforme de înţelegere, care să susţină neştirbită „Societatea Naţiunilor“ atât de necesară intereselor unei păci parlamentare. In deosebi delegaţii ruşi şi unguri vorsau lacrămi de tânguire, că au fost victimele unui război, pe cari nu l’au dorit, şi cari Ii-a deschis răni, ce vor sângera încă multă vreme. In prima şedinţă plenară s’a luat în discuţie primirea Societăţii armene, care s’a rdenis dil unanimitate. La cererea Societâţii otomane s’au făcut obiecţiuni din partea Greciei contra şi Elveţiei penteu. S’a primit rezoluta celei din urmă. La primirea Bulgarilor delegatul Iugoslav Voinovici a ridicat un protest energic, arătând că poporul bulgar prin uneltirile sala în Macedonia nu inspiră destulă încredere pentm a fi primit în lega Naţiunilor. La primirea Ukrainilor s’a deslănţuit o viforoasă desbatere între delegaţi Belgiei, Franţei, Elveţiei şiIugoslaviei. Preşedintele Ruffini desleagă întrebarea delegatului francez Hennessy, care cerea informaţiunii în privinţa părţii Ukrainei, care poate fi admisă în Liga Naţiunilor. Partea estică a Ukrainei are o situaţie limpede a spus Ruffini. Ea formează societatea, care a fost admisă. In ce priveşte partea vestică, ea rămâne deocamdată deschisă. Chestiunea aceasta este desigur pusă în legătură cu recunoaşterea alipirei Basarabiei din partea Sovietelor. Pentru lucrărilor Congresului s’au format diferite comisiuni şi anume: Comisia Minorităţilor,a desarmărei, a chestiunilor juridice şi a chestiunilor la ordinea zisei De interes pentru noi sunt expunente comisiei minorităţilor, ale cărei desbateri au stârnit dese furtuni şi în urmă părăsirea ostentativă a Congresului din partea Micei Antante. Preşedintele acestei comisiuni, di Dickenson în expozeul său, prezintă un elaborat în aceasta chestiune, din însărcinarea adunării generale din 21 iume, de la Genua. In aceasta lucrare, făcută împreună cu profesorii Ruyssen (francez) şi Aeby (elveţian), Dickenson arată, că sunt o mulţime de plângeri împotriva nouilor State naţionale din partea minorităţilor aflătoare între graniţele lor, dintre cari unele exagerate, ce e drept, însă nu e mai puţin adevărat — spune prezidentul — ca aceste nemulţumiri, cari vin din partea a 25 de milioane de minoritari trebuiesc aplanate, pentm ca ele constitue un pericol permanent pentru menţinerea păcii viitoare. Şedinţa a doua A doua* şedinţă ocupată în întregime cu chestiunea minorităţilor s'a terminat cu o complectă dezarmonie. La inceputul şedinţei s’a observat circulând in sală o broşură injurioasă de origine română la adresa iugoslavilor, şi care aceştia erau învinovăţiţi câ tratează minoritatea română într'un mod barbar. Delegatul român Antóniade disculpă guvernul român, care nu poate fi învinovăţit de astfel de manopere. Urmează la cuvânt dl Jaroslav Brabec (ceh) care arată, că pretenţiile minorităţilor, de a li se recunoaşte autonomia naţională, ceea ce diferă de selfgouvernamental englez, vor deştepta noui conflicte deja aranjate odată şi lupte interminabile. Oratorul prezintă apoi o rezoluţie, în sensul, ca comisia specială să ia în desbatere a doua zi dimineaţa unele schimbări şi adausuri şi în aceeaşi zi adunarea generală să redacteze faptul în mod definitiv. Au mai vorbit delegaţii Poloniei,Iugoslaviei, Suediei, Greciei, Germaniei, Belgiei, Ţărilor de Jos, Franţei, României şi Ungariei. Dl Antóniade, delegatul României mulţumeşte comisiei pentru lucrările sale; arată însă că ea a prezentat numai plângerile, fără să Ie dea vreo soluţie. Respinge propunerea secretarului Ruyssen, care provoacă nemulţumire prin unilateralitatea sa. Interesante sunt expunerile delegatului Ungur Lukács. El Cere: O cameră separată pentru apărarea minorităţilor, înlăturarea persecuţiilor; oprirea desproprietăririlor şi despăgubirea minorităţilor pentru desproprietăririle suferite. S-au făcut în urmă trei propuneri una din partea delegaţilor belgieni şi germani; a doua din partea cehoslovacilor şi a treia din partea francezilor şi iugoslavilor. Cei dintâi cereau primirea neschimbată a rezoluţiei de la Genua, al doilea înapoierea ei comisiei spre compleetare şi schimbare, al treilea cereau ascultarea în chestia a majorităţilor şi prezentarea soluţiei spre dezbatere unei noui adunări generală. Deoarece a fost primită prima propunere cu o infimă majoritate de voturi (55 contra 40) Mica Antantă (Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia şi România) au înaintat adunării un protest arătând că nu pot suferi amestecul uniunei în chestiunile interne ale Statelor naţionale, cami sub acest raport sunt și rămân suverane. După înaintarea acestui protest delegații au părăsit sala. Roatide demagogiei Deputaţii liberali constrânşi de ţărani să-şi ţină promisiunile demagogice — Cum se discreditează administraţia — Anarhie guvernamentală Oamenii guvernului nu s’au dat In lături dela nici unul din mijloacele, mai mult nepermise decât permise, pentru a putea câştiga pe seama unui partid politic desconsiderat, popularitatea ce trebue s’o aibă un guvern, pentru a fi cu adevărat al ţării, iar nu al unei clici de intriganţi şi aventurieri. Neîncrederea pe alocuri, ura făţ’şe în alte părţi au făcut pe aceşti însetaţi după putere să anticipeze promisiuni, pe cari erau siguri că nu le vor putea ţine. E deajuns să amintim chiar pe membrii guvernului, caii la întrunirile electorale liberale, împărţiau ca din propria lor avere, moşii, păduri, păşune, munţi, cu un cuvânt, întreaga serie de bunătăţi cu cari se scontează, de la guvernul generalului Averescu începând, — buna credinţă şi votul ţăranului. Dar demagogia, politică a agenţilor electorali liberali începe să-şi arate roadele. Strânşi cu uşa, deputata liberali trebue să se ţină de promisiuni. Ei dau permisiuni de tăiat păduri, sau folosire de păşuni, deşi ştiu prea bine că autorităţile sunt datoare să intervină pentru încetarea unei ilegalităţi. Să nu amintim ca pildă decât permisiile date de dl Pordea pentru tăiat lemne din pădurile Statului. Inconştient se îndeamnă la anarhie, discreditându-se şi ultima încredere rămasă în sufletul țăranului ardelean: respectul către autoritate. informaţiuni — Cel® mai inimoasa biţiiţevii şi cele mai bane ceasornice se află în ceasornicăria loaniftraţin Cluj, Calea Regele Ferdinact 3. Nr. 1186 86-54 — Cedes apartament mobilat două camere, bucătărie, cu apă, lumină pivniţă şi magazie în centru, în schimbul unui apartament nemobilat, condiţiuni similare. A se adresa PrOCOpId la „Patriot*. 2—5 — Albert Fogaraşy, aurier, lucrează şi bronzeşte rame pentru interiorul bisericei, aureşte biserici în stil artistic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu. Str. Mărăseşi (Krizbay) 39. 1415—28 — Cumpăr imobil in Cluj, cu apă, parchet, baie şi lumină A se adresa Administraţiei ziarului „PATRIA.“ 2—5 —in „BUFETUL CENTRAL“ toată ziua se serveşte mâncare proaspetâ şi tot felul de băuturi. Preturi moderate. Lloyd 168 Redactor responzabil: Mihail film. Procopiu sir pmne valu serviciu promt si it runs burse* fact ti conpucHi li aepozitul di lemne