Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)

1922-06-23 / nr. 133

PATRIA Ultimele Informaţiuni Regele la Sibiu M. S. Regele a plecat cu un tren re­gal din Bucureşti la Sinaia. De acolo­­ cu întreaga familie regală s’a dus la S­­i­biu, spre a asista la serbarea de fine de an dela şcoala militară de acolo. Dl praiect de poliţie Iaca ordina Din Miercurea-Ciucului ni se scrie că dl prefect de poliţie Bucşa, ajuns In cursul unei petreceri nocturne, în con­flict de idei cu o societate ungurească, din care făcea carte şi directorul de bancă Puskás István din Gheorgheni,­­ a reclamat asistenţa pol­i­ştilor săi subalterni şi împreună cu ei a pătruns In camera de hotel a acestui director de bancă, unde i-a luat 1.x bătaie, ame­­ninţându-1 să-l taie bucă­ţi A doua zi dimineaţă, legat ic. lat ţ xri 1 a escortat până la prefectura poliţiei, de-a lungul străzilor principe!?, continuând s.Vi­deo lovituri în tot, cursul drumului. Ln pre­fectură bătaia a»Început din nou. Prietenii directorului de bancă, oa­meni cu vază din Miercurea, în zadar au protestat. A fost nevoie de interven­ţia prefectului de judeţ ca Puskás să fie liberat. Medicii vizitandu-l au constatat răni grave. Mari Inundaţii In Jurul Aradului Ni se comunicâ din Soborşin, că în jur ploile dese au făcut să înundeze păraele in măsură atât de mare întru­cât casele populaţiei satelor din jur sunt mare parte sub apă. Populaţia mare parte s’a refugiat abia cu hainele depe ea. Multe case au fost detumate, « mulţi s’au înecat în valuri A suferit şi trasamentul căilor ferate care a fost rupt în mai multe locuri de către apă. Trenurile de pe linia Teiuş—­A­ad cir­­­culă cu întârzieri mari. — In ziele trecute s’au întrunit de­legaţii căilor ferate române şi căilor ferate poloneze la Cernăuţi, discutând chestiuni ce privesc traficul direct între cele două ţări interesate. — Modificarea legei reformei a­­grare pentru A­deal a provocat irita­­ţi uite şi în sânul consistorului din Sibiu care a prote­stat contra modi­ficărilor cari lovesc în interesele bi­sericii. Averile bisericilor din Ardeal ale românilor sunt depuse la Banca Agrară. Imormantarea lui Tache IUIASCU Presa capitalei se ocupă pe larg de moartea lui Tache Ionescu arătând me­­ritele celui deced­­t. Ştirea m­iţei lui Tache Ionescu a produs mare consternare în clubul par­tidului democrat. Steaguri de doliu au fost arborate la Ministerul de externe, la Jokey Club şi la Clubul partidului, democrat. Se afirmă că g­uernul a rânduit să se facă lui Tache Ionescu o îmormân­­tare naţională. Anarhie administrativa Dl colonel Bejan, fost subprefect al judeţului Bihorului, a fost numit prin decret regal subprefect al judeţului Ti­­miş-Torontal. Dl Bejan s’a prezintat la Timişoara, dar dl Coste, prefectul ju­deţului, i a comunicat că locul de sub­prefect este rezervat pentru altcineva şi nu-l acceptă pe dl Bejan. Cu decretul în buzunar, dl Bejan s’a prezintat să-şi fee plata. Prefectul judeţului a trimis statele de plată la Tirmşoara, fiindcă dl Bejan acolo este numit. Prefectul Timişor­­ le retrimite, însă, fiindcă nu face serviciu acolo. Şi dl Bejan cu decret regal in buzu­nar n’are de unde să-şi ridice leafa, după ce pe nedreptul a fost mutat din postul său de la Oradea-Mare. •— Eu­ a sosit la Bucureşti o dele­­gaţiune a Băncei Agrară din Cluj, care a cerut audienţă la Rege. Direc­ţiunea acestei bănci caută să îmju­dece sancţionarea legei votate de parlament,­­şi e decisă să meargă până la Curteă de C­urţ­e. — D. C. Isopescu-Grecul ministrul plenipotenţiar la Viena, care a adus maii foloase Statului român a fost pus în disponibilitate „pentru serioase motive de economii bugetare.* — Ziarul „Universal“ anunţă din Constanţa noui atacuri ele bandeilor bulgare. Comunele Carvan şi Schab­ au fost atacate de bande Înarmate. Mai mulţi locuitori au fost omorâţi iar I i multe vite şi obiecte de preţ au fost furate. — La 5 August va avea loc adu­­­­narea generală a Uniunei Maghiare I­­lin Ardeal. Se va pune în discuţie Fent­u abonaţi Aducem la cunoştiţa abona­l filor noştri că din 1 Iulie a. c., suntem siliţi a urca taxa de abonament la 240 lei anual. Pentru streina­ta­te 480 lei Siguranţa noastră ... Din Timişoara ni se scrie că parla­mentarii bănăţeni din toate partidele au înaintat ministerului un memoriu prin care îi­ firează purtarea necinstită şi ile­gală a unor funcţionari de la Siguranţa de acolo. Parlamentarii cer o imediată reorganizare şi purificare a Serviciului siguranţei. O mişcare la fel ni se semnalează şi din Mara­mureş, nr.de ş.a.l Sigu­ranţei din Sighet un domn Rapea, revoltat întreaga opinie publică prin felul cum conduci „ gura”­­a Sta­tului.’ Pentru cetitorii­ ,,1­offgtich” Organul o­icial liberal din localitate se laudă că are abonaţi în Ardeal. Dacă e adevărat ne putem Închipui ce plăcut o să le fie acestora cetind batjo­cura ce li se aduce într’un număr re­cent, subt titlu „Se non e vere“ „Vera“ desigur că nu e, şi nu e nici „ben trovato“, căci a da voe redacto­rului să-şi bată joc de cetitorii pe care se laudă că-i are, e desigur un lucru de prost gust, şi de creştere şi mai proastă. După ziarul oficial din Cluj ardelenii „din partidul naţional“ vorbesc cu­­ portarul unui hotel din Bucureşti cu „mă rog frumos!" iar cu englezul pe la cari îi poartă închipuirea redre­torului, după ce s’au ploconit ridicol, ei vorbesc aşa : „Noi, bine, ştim !“ De altfel necuviinţa foaiei liberale merge în bună tovărăşie cu ignoranţa. Amândouă se complecteazâ de mi­nune. Aşa de pildă,, titlul grosolăniilor ce debitează la adresa ardelenilor, facem dovada­­ignoranţei autorului ano­nim, dacă nu ‘cumva i se poate îngă­dui să introducă cuvinte noi in voca­­bularul italian. Proverbul este „Se non e vero ... etc „înfrăţirea“ îl trece Si non e vero­... Sau poate n’a vrut să scape ocazia ca să ne dea o nouă dovadă de igno­ranţă. Era inutilă. Avem această certi­tudine. — Chelnerii din Ardeal au pornit o acţiune pentru încheierea unui con­tract colectiv între ei şi patroni. Pa­tronii au fixat timpul convorbirilor pe una din zilele trecute. Se aşteaptă o I înţelegere paşnică. i — Ea a avut loc desbaterea princi-,­­ pală la procesul contra vestitului spăr­gător Ieilinek, care dup A cum se ştie *ziua mare a spart prăvălia de bijuterii Fergö furând aurăi-;'i în valoare de peste un milion Ici. A fost condamnat la 3 ani închisoare. Procurorul a făcut recurs contra sentinţei aduse pentru bănuitori, cari au cumpărat bijuteriile de la spărgător cu 40.000 lei. — Arioara Fagaraşu, aurier, luc­rează şi bronzeşte rame pentru interio­rul bisericei, aureşte biserici în stil ar­tstic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu. Str. MSruseşti (Krizbsy) 3r. 1415—30 nmnm» vammmammmamsmmmmmatmsrnrnmoKsm» cum sare ţandara­sşa izbeşte şi legea — dar iarăşi nimeni nu poate da viaţă la astfel de legi — ele rămân monştrii morţi încă din naştere. Din părinţi cri­minali nu poate ieşi decât un făt de­generat şi sterp , din hoţii urnelor şi din violata dreptate nu putea să se nască decât cea mai hidoasă mortă­ciune.­. „Surprinderea“ a încercat să distrugă fondul şcolar şi bisericesc al acelor instituţii de curat români din care şi pâ­n­ta unire au luptat numai pentru cultură, religie, unţie şi dreptate. Chiar când persecutarea ar merge până la confiscarea averilor — ei bine­­ lupte pentru acelea,­ principii va fi dusă mai departe. Lovitura dată cu răzbu­­n care prin lege pentru necolaborarea cu liberalii, nu e totuşi decât o pildă intre­­nenumăratele fapte prin care liberalii vor să cur­g­e Ardealul de ardeleni. Itica dela campaniile lor de pe vremea1 I coroanelor, apoi împotriva exportului de vite, împotriva deschidere! fabricilor românești — acesş vitreg? măsură a ur­mărit hriducește sugrumarea. Vom rezista cum vom putea mai departe împotriva acestei înfrăţiri , care ne distruge gazeta, ne suprimă şcoli, ne sparga bănci. Nu vom călăuzii cu speranţa blândă că însăşi păcătoşenia lor le va aduce pieire. Semne pentru această nădejde sunt destule , iar o margine trebue să se găsească pentru toate. E în destul sâ gândim că parlamen­tul ieşit prin el însăşi a votat prin sur­­prinder­e — o lege pentru o convenţii­ streină -- şi a anulat o lege pentru o convenţie română ce era aprobată tot de liberali — ca să înţelegem că în România nu se consolidează numai da­torii şi distrugeri — dar şi o opoziţie care va ştii să aducă mar­ea dreptate Cum exploatează liberalii ţărănimea Exportul de vite devenit şi el monopol al îi­eraiiior — S’au pus piedici exportului pentruca numai societăţile liberale sa poată face export — Abuzuri ruşinoase cu cota internă Ca să putem înţelege dedesubturile câtorva noui societăţi­­ liberale de nou înfiinţate, cari se ocupă cu exportul vi­telor va trebui să arătăm mai întâi care este actuala situaţie a acestui export. Am arătat îrntr’un număr trecut, că In urma unui ordin al guvernului din vitele destinate exportului comercianţii sunt obligaţi să depună 50%. Timp îndelungat nu se ştia unde are să se depună această cotă, îngreunându se astfel exportul Azi se ştie. Cota se depune exclusiv la Bucureşti. .Şi iată cum. Cu greutăţi extraordinare se transportează şi se depun vitele la Bu­cureşti, ceea ce deloc nu este uşor fiindcă. Capitala nu este prevăzută cu staţiuni pentru descărcarea vitelor, de control sanitar şi de primire. La cântar după cum se plâng comercianţii arde­leni (putem da cazuri concrete) sunt înşelaţi până la 30% de către măce­lari În măr­inaţi cu preluarea. Bine că preţul de preluare este atât de scăzut întrucât comercianţii pierd fără alte spese deja din preţul bruto 4-5 lei la kgr., chiar plata acestui preţ scăzut nu se face decât la 2- 3 luni. Sunt însă între comercianţi de aceia, cărora le-a reuşit să se pună în graţia comercianţilor de vite de la Bucureşti, însărcinaţi de către Stat cu preluarea. Şi acestora le-a reuşit in mai multe rânduri să primească din partea acestor oameni de incredere ai guvernului cer­tificate, adeverind că au depus cota de 50%, cu toate că nici un cap de vită nu au predat Statului. Această gravă acuză o fac comercianţii cari cunosc împrejurările şi cunosc şi cazuri con­crete. Se înţelege însă că aceste cazuri sunt cele mai puţine, majoritatea co­mercianţilor fiind silită să abzică de orice export, pentru că după cuvintele lor, mituirile fac să sece total şi suma ce le-ar mai reveni de la Stat pentru cota predată. După aceste ingreunări ale exportului peace nu s’a putut face decât pentru'J a se monopoliza exportul de vite pentru câţiva apropiaţi de guvernul liberal şi de către societăţile partidului liberal a fost firesc să se înfiinţeze noui între­prinderi liberale cari să exploateze cojuncturile noui foarte favorabile pen­tru membrii partidului. La Bucureşti a luat fiinţă astfel a societate de export a • ■ I r ue vite cu 50 milioane capital singura f mai fiied peste în măsură să expor- j teze vite intre împrejurări ca acelea j actuale. Exp­rtul se înţelege este în­­hsait pentru­ noua societate de către guvernul cointeresat, acordându-i-se per­mis de export pentru mai multe mii de vise. Iată deci ce se întâmplă. Ţărănimea noastră nu și poate vinde vitele fiindcă guvernul monopolize­za exportul. Vi­tele vor trebui vândute samsarilor li­berali ce preţurile cari li se oferă pen­tru că Ardealul şi Basarabia sunt pline de vite de tăiat şi populaţia nu le mai poa­­te ţine, pentru că în iarnă nu vrea­ şi nu poate să le mai bage. Guvernului însă puţin îi pasă că sărăceşte toată lumea. Să câştige nu­mai societăţi­ liberale, poporul sără­cească, numai partidul liberal să trăiască. . . • — g --­ I intre altele democratizarea Uniunei. „Leui psia surprindera“ Surprinderea­ — şi răzbunarea — iată două elemente noi legislative pe cari le-a aplicat camera ieşită din jaful s ur­nelor. O lege distrugătoare — o lege care vrea să se răzbune pe economia trid­­leană —­ distrugând pentru că nu o poate liberaliza — ne amintește pe acei dihori ce intrând noaptea în coteţe su­grumă toată agonisirea bietului gospo­dar de ciudă că nu poate fura totul. Odinioară legile er­au făurite din do­r­ţa neţărmurită de a face bine — azi avem legi de jaf şi legi de râsbunare. Legi de surprindere­­— legi cari se furişează, se strecoară pe neaşteptate ca să în­junghie o instituţiune sau să năpăstu­iască o provincie, iată ultima fază de furie şi neputinţă guvernamentală. E­­xemplul întrece acel matvelucism cele­bru odinioară la liberali. Nu e vorba nici de simulacrul unei discuţii, discuţiile sunt înăbuşite brutal, nu e nevoie nici măcar ţara să cunoa­scă legea înainte de votare — ba ei ar fi buni bucuroşi ca să nici nu se cu­noască. Că intenţia rău făcitoare n­u mai e oprită de nici o pază o vedem cu toţi. Nici poporul, nici nimeni nu poate împiedeca tragicomedia legislativă . 1 .3. Declaraţiile domnului Victor Bontescu Anularea privilegiilor Băncei Ag­are este anticon­stituţională a­ Căzut va fi adus înaintea justiţiei Dl Victor Bonescu, fost ministru de industrie şi com­er­ţ şi actual dinelor general al Bancei Agrare, a făcut ziarului .Adevărul“ interesante decla­raţii în legătură cu atentatul guver­nului împotriva acestei bănci. Le reproducem în întregime * .Vă mărturisesc, începe dl Bontescu, că pentru prima oară am aflat din „Ade­­vărul“ ştirea, că guvernul intenţionează să retragă Băncei Agrare privilegiile ce i s-au acordat. Nu credeam posibil acest lucru şi consideram gestu­l ca un „bluff“, sau presiune asupra partidului naţional din Ardeal. Abia ieri m’am convins de realitatea acestor lucruri. Am vorbit cu dl Al. Constantine­scu ministrul agriculturei şi dsa mi a spus că hotărârea finanţării reformei agrare s’a luat numai în con­siliul de miniştri ţinut ieri dimineaţă. Aşi că ministrul agriculturei nici nu ştia pa -a­veri nimic despre toate a­­cestea. “ U i­­tî meconstit ţiona! — Cum p ive, to Banca Agrarii modificar­ea reformei r­gr­are ? — „Este un act absolut necon­­stituţional. Prin legea şi convenţiile înche­iate cu Statul, Banca Agrară a câştigat drepturi şi scutii, care se identifică cu o anumită valoare imobili­să ,­, după câte ştim, prop­ie­tat­ea, în baza Constituţiei este s­e­ctantă şi inviolabilă. ’ Schimbarea art. 137 din legea agrară, prin tot o nouă lege ,nu este numai o simplă schimbar­e de lege, ci ea implică chiar o confiscare de-a dreptul a­celor valori imobi­liare, pe care Banca Agrară le a câştigat pe baza legei a­a convenţii­lor inch­eia­te. După cum prevede Constituţia noastră, nici apropierea nu se poate face decât, dacă normele şi măsurile ei sunt mai înscrise în Constituţie. Un gest in extremis Confiscarea, cum este cazul retrage­­rei acele privi­egii acordate este anti constituţională şi nu poate fi înscrisă într’o Constituţie democrată. Urgenţa şi felul s­­prinzlor cu care s’a pus la ordinea zilei, chestia aceasta denotă cu evidenţă indiscutabilă că gu­vernul este ajuns, la situaţia de a fi nevoit să se folosească de cele mai drastice măsuri pentru nimicirea adver­sarilor săi politici. Prin aceste procedee, guvernul arată­­un dispreţ cinic întru nerespectarea ori­cărui principiu de drept şi legalitate în aşa măsuri cum numai acei, ajunşi la ultimul gest de disperare, sunt fa­talmente constrânşi de soartă, să-l a­­rate în cadrul unui regim constitu­ţional. Bolşevism ? Se mai poate însă, că guvernul se socoteşte atât de omnipotent încâtă­­ crede că a venit momentul ca prin mă­suri de patentă samavolnicie să covâr­şească şi să suprime orice licăriri de voinţă publică şi cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Noi credem că guvernul se află mai mult în ipostaza desperărei, decât în a conştiinţei şi a siguranţei atotputer­niciei absolute. Măsura aceasta este demnă numai de un regim bolşevic. Cu o deosebire! Lenin şi Trotzki acei apostoli ai fericirei cu forţa a o-­­menirei credeau a fi îndreptăţiţi în nu­mele umanitarismului să violeze în­treg sistemul de drept existent. In numele cui crede guvernul dlui Brătianu că este îndreptăţit să suprime orice dreptate constituţională şi legală impunând samavolniceşte formule cari după un singur calapod caută să uni­fice structura viitoarei Românii a cărei închegare întâmpină şi aşa destule greutăţi în interior şi mai cu seamă se aşteaptă să le aibe în afară. O piadecă a expropriere! -- S’a spus la Senat, că finanţarea refor­mei agrare de către banca dv., ar intârzia exproprierea. Este adevărat? — Finanţarea exproprierei de către Banca Agrară este departe de a împiedeca lucrările de îm­proprietărire aşa cum o afirmă repetat. In Regat împroprietărirea s’a fă­cut independent de finanţare fi exact la fel ar fi foat şi în Ardeal dacă guvernul ar fi vrut să acce­lerese lucrările. Piedica Băncei Agrare la împroprietări­e nu poate să fie decât un ridicol pretext pen­tru trecerea prin surprindere a le­gei de acum“. — Ce va fa­ce Banca Agrară l’apă, totuşi Parlamentul va­­trece acea lege? Apelul la Rege a­m conştiinţa deplină a fap­­tului că modificarea art. 137 al legei agrare din Ardeal e anti­constituţională, şi că es­e şi ca fapt­ul ca precedent, primejdioasă situaţiei economice şi financiare a ţarei şi în special a Ardealului, conducerea Băncei Agrara va apela în primul rănd la M. S. Re­gele, ca la supremul factor Cons­tituţional căutând să-i dovedească imposibilitatea sancţionării şi promulgării acestei modificări de lege, cănd ea ar fi votată şi ară­tă­ndu-l sinistrele ei consecinţe. Dacă, ceea ce nu putem crede, modificarea va fi totuşi sancţio­nată şi promulgată în acelaşi bază a anticonstituţionalităţei şi iegalităţei acestei schimbări, con­ducerea Băncei Agrara va reclama caşul înaintea Justiţiei ţări. Dacă, prin imposibil nici aci n’ar putea obţin® ac«l .Restitutio ad Inte­grum*, reclamată de însăşi în­dreptăţirea de a exista a noului Stat român, va căuta împreună cu toţi factorii politici şi econo­mici al ţărei să arate cu ori şl ce mijloace şi folosindu-se de toate posibilităţile că temelia oricărui Stat este dreptatea şi legalitatea cari trebuesc salvgardate. Aştept desfeşurarea evenimen­telor şi dacă ele îşi vor urma cur­ml aşa cum doreşte guvernul vă voi spune lucruri căt se poate de interesante, cari vor pro­duce mere, foarte mare sen­zaţie“. Răspunsul Bulgariei ( " la nota României Guvernul din Sofia propune o anchetă Internaţională sau mixtă Sofia. —­ (Rador). Cu privire la nota trimisă de România la Sofia , intru­le ei, al Serbiei şi Greciei, relativ la încălcările teritoriilor române, iugoslave şi greceşti de către bandele comitagiilor bulgari, încălcări cari după zisul docu­­ent ar putea avea consecinţe grave în caz când Bulgaria nu ar consimţi sa ia măsuri serioase pentru a impedica pe comitagii să mai facă incursiuni, agenţia bulgară anunţă că guvernul din Sofia pro­clamă fAcă odată dorinţa sa sinceră de a trăi în bune raporturi cu toate Statele şi în special cu vecinii sai. Guvernul bulgar a mai cerut şi va in­sista să­ fie numită o comisie de anchetă internaţională sau mixtă (adică compussă din delegaţi ai ţărilor interesate) pentru a constata buna sa cre­dinţă. Este totuşi locul a se observa că dezarmarea cerută prin tratatul de pace a Bulgariei, toate mijloacele sale de a lua măsuri eficace de pază a graniţelor. Conta faţa dela Haspa . Haga — Franţa a renunţat la ati-j tudinea (ii evazivă, asta ca o urmare a sti'iruinţ lor Belgiei. Conferinţă dela­ Haga va respecta cond­ţiunile franceze. ■ D pă o declaraţie a şefului delega- : ţiuaei engleze Grearne, s’a term­inirt! ,cu­­alcătuirea diferitelor comisiun . Ro­­­­n­ânia face parte d­e comisiunea prin­cipală precum şi din comisiunea care­­se ocupă cu proprietatea privată; De­■ legaţii români şi-au rezervat dreptul ■sâ s­himba locurile lor cu reprezen­tanţă Jugoa­viei In cormsiunea data­­, viitor,­­deoarece România nu ştie erre (c omisiune se va ocupa cu tezaurul­­ României rămas la Moscova. Dele­­­gaţii ruşi au fost invitaţi la şedinţa­­ data 26 iunie..* , Haga. — Conservatorii olav­d­zî au ţinut o întrunire foarte true populară in care preşedintele Wien­coop a adus ■ critici aspre conferinţei de la Haga,­­care nu aduce nici un folos capitalis­mului apusean. Rusia nu-şi va plăti datoriile iar c­reditele ce­ i­ se va acorda ■ vor întări numai comunismul din Rusia.­­ *. Haga. — Devia lui Lenin este foarte viu comentată la conferinţa de la Haga. N menea nu ştie încă ce direc­ţiune politică vă câştiga rol dominant­­din Moscova. Desbrierils caute»Intel Lsafild. — Van Carnebek comunică numele membrii IT din comisiuni şi de­­­­clară că însărcinarea sa prezidenţială a­­ luat sfârşit. După sugerarea delegatului­­ englez, care a fost primită cu aprobări­­ unanime, Van Carnebik a fost numit preşedinte onorific al conferinţei. * Şedinţa ţinuta Luni după amiază a fost deschisă cu declaraţiunea făcută de delegatul francez Charles B­­oist­erre anunţă că Franţa va fi reprezen­tată la întrunirea ce se va ţine­­la 26 iunie însă guvernul francez îşi rezervă dreptul de a rechema delegaţii săi dacă atitudinea sovietelor va provoca acest fapt. S-a ajuns la un complect acord a­­supra punctului că conferinţa din Haga va fi o conferinţă strictă a experţilor care se vor ocupa de fapte iar nu de principii, cel mai bun mijloc de a trece peste dificultăţile întâmplate la Genova asupra chestiunilor şi dat rii­ ruse a proprietăţii şi a credinţelor. Berlin. — La Biscupitz (In Silezia superioară) s’au produs ciocniri sânge­roase între poliţia care a stat de pază la plebiscit şi trupe franceze. Au fost ucise 4 persoane. Ciocniri in Silezia superioară ga­ten's ULTIMĂ ORA EXTERNĂ Planul financiar al gu­vernului Austriac Viena. — In Adunarea naţională au­striacă, ministrul de finanţe a prezen­tat planul financiar al guvernului care se bazează pe înfiinţarea unei noui băn­­ci de emisiune. Se propune în a­­cest proect măsuri de economie prin care se pot reduce cheltuielile cu 50 de miliarde. Se prevede urcarea taxe­lor vamate şi alte taxe care vor aduce Statului un­ plus de 200 de miliarde. Ministrul de finanţe a anunţat că inci în cursul acestei săptămâni se va prezenta un proect pentru contrac­­tarea un­ui Împrumut intern. Acest împrumut se va baza pe întreaga proprietate imobiliară şi va cores­punde programului stabilit cu comi­tetul financiar al Ligei Naţiunilor. Economiile se vor realiza prin des­fiinţarea diferitelor oficiii de Stat nu prea utile şi prin concesionare ace­lor întreprinderi ale Statului cari nu sunt absolut necesare pentru Stat. In ce priveşte noua bancă de emi­siune, ministrul de finanţe a declarat în mod solemn că Statul austriac nu va mai emite monede hârtie dacă nu vor fi acoperite de un depozit de aur sau devize streine. Proectul acesta fi­nanciar a încheiat ministrul, se înte­meiază pe principiul: Să ne ajutăm prin noi înşine. Noua bancă de emisiuni austriaca Viena. — In prezenţa cancelarului, ministrului de finanţe, a reprezentan­ţilor băncilor din Austria s’a decis ia mod definitiv crearea băncii noui de emisiuni cu un capital social de 190 milioane franci elveţieni. Din această sumă s-a hotărât ca mai întâi 80 de milioane să fie acoperite prin sub­scrieri de acţiuni. 40 de milioane au şi fost semnate de sindicatul băncilor. Acelaşi sindicat se obligă să garanteze că va fi subscris şi restul sumei până la 60 de milioane. Cealaltă emisiuna de acțiuni de 40 milioane se va face într’un termin mai depărtat. îîtfd*etor r®sponzabHî Mihali Mm, Fiocopis FREINKKl (fost Jmovitz &Co,­ Cluj.Sfc), kmmoaralor 13. TeM. S-90 401 și 264

Next