Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)

1922-06-25 / nr. 135

25 teáig iit! Direcţiune­­. Institutului Pasteur Nr. 408/922 Publicaţiune Pentru furnizarea alor 800 m* lemne de foc calitatea I, pe baza Art. 72—82 a legii contabilităţii publice, Direcţiunea Institutului Pa­steur din Cluj, publică concurs. Reflectanţii vor înainta prin poştă ofertele timbrate în plic închis, pe dosul plicului va aminti în modul următor: Oferta lui X­X pentru furnizarea lemnelor. Supraofertele nu se iau în con­siderare, reflectanţii care a înaintat ofertele nu se pot detrage de la li­citaţie. Licitaţia se va ţine în şedinţa publică la 15 iulie o. a 3 p. m. î­n biroul administrativ a Institutului Pasteur. Ofertele sosite până în 14 iulie sunt valabile, iar cele mai târziu sosite nu se vor lua în considerare. Direcţiunea Institutului 835 9­­12 fasttwiT............ Publicaţiune La Institutul corector din Gherla se află de vânzare şi se vor vinde prin licitaţiune publică. Părţi de maşini stricate (cu fier brut), ră­măşiţe şi reformaturi de postav şi halina. Licitaţiunea se va ţinea la In­stitutul corector din Gherla în ziua de 2 Iulie a. c. ore 11 înainte de amiazi. Gherla, la 15 Iunie 1922. Ionel Hatiegan 697 1—2 director. 377/922 CONCURS Pentru ocupar­ea postului de SSCfetafî­tTopârcea publicăm con­curs. Reflectanţii să-şi înainteze cere­rile i­isituate cu documentele de­ cualificare şi serviciul de până acum­­ până inclusiv în 15 iulie la pre-­ tură plasei Mercurea. Emolumente sunt cele normate în Decretul C. D. Nr. XX. şi ce-­ lelalte ordonanţe referitoare, cvar-­ tir în natură şi venitele după lu­crările private. Mercurea, la 6 Iunie 1922. Dr. Bruckner m. p.­ 691 1—1 primpretor. i iacă doreşti si cumperi Mobile * piane sâ nu-ţi parâ râu de chel­­tuellre unui drum până la Târgul-Mureș, și să vezi uriașele, splendid aranjatele 878 51—300 saloane de mobile a lui Siéksiy și Réti Fabrică de mobile transil­văneană, Societate pe Acții. Lioud s® MICA PUBLICITATE D e vânzare 2 m aşini nouă de făcut ţigle marca „Ho­nved“ cu aranja­ment î­­mp­ort, cu pre­ conve­nabil, tot acolo se găsesc ţigle betonate formatul ţigli Eternit. Mazsa Comp. Intreprenori zugravi CFmJ, Str. laşilor­­Szamosi No. 18, 666 8­ 12 ) D­e vânzare o casă, Stada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuinţa, ets 17-1­­0 P­ălării din Viena în de­pozit, primesc refor­marea şi pregătirea. De­pozitul de mode RAGANYI, Cluj, Str. N. Iorga 6. 09 71—100! D­E VÂNZARE 2 RESTAU­RANTE, unul rangul plin cu aranjament completi, celalalt renovat cu­ aranjament. Precum şi un ho­­­tel cu aranjamentul complect Informapuni: Tarda­ György Cluj, Str. Iian Gorun (Fogoly) Hr. 4. 682 2— 2 S­tudent în litere, caută un post pentru înainte de masă într’un biuron. Adresa la­­ administraţia ziarului. 2~3* .KRISTÁLY’ CLUJ Vopseşte şi cu­răţă lână, tort şi blăni. — Comenzi prin poştă se execută prompt şi conştiincios. .: 599 18—100 un Andrei Szalmán zugrav şi văpsitor de case şi­­ chile. Lustruitor de aramă. M’am mutat Tn casele mele proprii din Str. Muzeu* IUl Nr. 6, 874 6 • 6 De vânzare în apropierea orașului sunt: *| Pomărie mare, loc de fânaţ , cu mai multtr edificii econo-­­ mice și de locuit. — A se adresa în str. Bartha Miklós 3.­­ 684 8-3 Nr. Col. 1734/8/1922. Publicaţiune Tribunalul Cluj publică, că pen­tru deliberarea asu­pra concordatu­lui propus de debitorii Falk Eme­­ric şi soţia Gizella Nussbächer co­mercianţi cu reşedinţa în Cluj, a fixat în baza art. 37 a ord. 4070/1915 M. E. termen nou pe­­ziua de 5 iulie 1922 ora 9 în biroul subsemnatului judecător pen­tru care termen creditorii sunt in­vitaţi a se prezenta personal, sau prin procuator conform no­melor de procedură prezentându-şi toate actele justificative referitoare la creanţele lor. 193­­­1 Cluj, la 21 Iunie 1922. Dr. Anca I. Leontin m. p. judecător la Tribunalul Cluj. Se publică spre cunoştinţă ge­nerală că Mercuri 28 Iunie a. c. ora 10 a. m­. se vinde la licita­ţie pulică prin strigare, la târgul de vite al oraşului Cluj, 2 mai. Conform art. 72 — 83 S. C. F. Comandaţi: Batalion VI. Administraţii: 700 î­i Maior, Bogoevici Căile de comunicaţii şi­ transportul Sub acest titlu a apărut de curând în editura „Ardealului” un studiu eco­­nomic-politic datorit dlui Vasile Oana, director de serviciu la eft şi profesor la Academia comercială din Cluj. Este singura lucrare la noi în acest gen, combinată cu o deosibită com­petenţă. Dl Oana a fost multă vreme în serviciul căilor ferate ungare şi aci a avut ocazia să studieze amănunţit întreg sistemul atât de complicat al transportului pe calea ferată. Cartea este împărţită în 19 capitole şi începe cu originea căilor de comu­nicaţie până la desvoltarea lor actuală în toate direcţiile şi ajutată de toate elementele naturii, uscat, apă şi aer. *”In­­ce priveşte transportul pe căile ferate, cartea prezintă un deosebit in­teres, atât pentru particulari, cât şi pentru autorităţi. — Ea este nu numai un studiu instructiv, ci şi o lecţiune de critică infonnativă asupra felului dificil de transport pe căile fera e române şi a sistemului tarifar cu desăvârşire îna­poiat şi dăunător atât intereselor Sta­tutei cât şi sie particularilor. In sistemul românesc, de pildă,­ taxa de transport este condiţionată de­ greutate, oricare ar fi valoarea mărfii.­­ Zece mii de kg de mătase, bunăoară­­ sunt transportate cu acelaş preţ ca. 10.000 kg de cărămidă. Ei bine, com­-* paraţi câştigul la mătase, cu acela al„ cărămizii’ şi veţi observa foarte lesne deosebirea enormă şi în acelaş timp anomalitatea sistemului nostru tarifar. Dar paguba pentru Stat? Căci negu­storul cu mătasa poate plăti un preţ însutit la transportul actual, fără să şi prejudicieze câştigul, întreagă lucrarea dlui Oana prezintă , o seriozitate indiscutabilă fiind bazată pe stipulaţiunile convenţiei interna­ţionale pentru transporturi de la Berna, prin urmare atât datele, cât observa­ţiile sau modificările propuse de autor sunt condiţionate de aceasta convenţie. Recomandăm cu toată căldura pre­ţioasa lucrare a dlui V. Oana tuturor celor interesaţi, precum­ şi autorităţilor, cari vor trebui să ţină cont de ea, la modificările absolut necesare în ce priveşte sistemul actual de transporturi. Şi-l trimitem în China! Ofiţerii români sufără o neagră mi-­­ serie. Leafa lor abia ajunge pentru­ prelungirea foamei asptinse sub şire­­turi aurite şi împodobită cu decoraţii , ce sunt dese ori semnele adevăratei bravuri. Zilele astea s’a întors din misiune­a din­­Japonia colonelul Argeşanu trimes­e ca să dea un memoriu­­ asupra di-,­ferenţelor valutare dintre Japonia şi România. (Un memoriu cazon asupra finanţelor „civile“ — probabil pentru­­ a combate risipa valutară). Călătoria­ a costat opt milioane şi jumătate de lei. Să trimetem măcar pentru o zi pe toţi ofiţerii cu adevăr eroi in China sau Japonia — şi spurtat le va zâmbi mai puţin galben. Bibliografii Au apîrut. —. .Flacăra" anul 7, Nr. 25­— .Cultura creștin?.* anul III, Nr. 6, Iu­nie. — „Pagini alese din scriitori roamâni." Nr. ‘81—82 „Harap alb.“ (Ton Creang ). Ed. Car­tea Românească, 2 lei. — „Cunoştinţe folositoare.“ Seria C. .Din lumea largi." Bucovina Ed. Cartea Româ­ne­ase?, 2 lei. — „Revista vremii". Anul II, Nr. 17. In jurul morţei lui Tache Ionescu Ultimele clipe ale marelui dispărut — Guvernul st, hotărât să facă funeralii naţionale — Corpul va fi depus la Ateneu — Ce scriu ziarele străine Moartea lui Tache Ionescu a fost o dureroasă surpriză cu atât mai mult, cu cât veştile din ultimile zile nu erau de natură a indica un desnodământ fa­tal. Se ştie că abia sosit în Italia, Tache Ionescu a căzut bolnav de febră tifoidă, pe care un medic englez, chemat a da ajutoare a diagnostic­at-o şi tratat-o timp de zece zile ca intoxicaţie alimentară. Cerându se la timp intervenţia a două somităţi medicale italiene, doctorii Machi-I­falvi şi Ascoli şi sosind de la Bucureşti dnii profesori Toma şi Dimitrie Ionescu,­­ cu toată, forma gravă a boalei, Tache Ionescu a rezistat timp de şapte săptă-­­ mâni, trecând în convalescenţă fără nici o complicaţie. In ultimele două săptăm­­mâni Tache Ionescu era pe deplin res­tabilit şi intenţiona să facă o cură la Fulgi în apropierea Romei. • Acum câteva zile o ştire vagă sa răs­pândise în Capitală că starea lui Tache Ionescu s’ar fi înrăutăţit. Fratele său, dl prof. Toma Ionescu, nu avea însă cu­noştinţă despre o asemenea eventuală complicaţie. Un consult de medici ţinut Luni a găsit că orice îngrijorare este nefon­­­dată. Se poate dar lesne închipui con­sternarea ce­ a produs-o neaşteptata ştire a morţii marelui bărbat politic român. Tache Ionescu a încetat din viaţă Miercuri la orele 10 dimineaţa în urma unui atac de anghină pecto-­ rală. *­­ Ziarele cehoslovace cu prilejul mor­ţii lui Tache Ionescu dedică articole foarte elogioase bărbatului de Stat român decedat. Organul oficios al ministerului de externe relevă calită­ţile politice şi diplomatice neobişnuite ale lui Tache Ionescu arătând că el era considerat că unul din bărbaţii de Stat cei mai buni din nouile State. Este adânc regretabil că n’a rămas încă în viaţă pentru noua Europă centrală al cărei stadiu de desvoltare e departe încă de sfârşit. România pierde pe unul din bărbaţii ei cei­­mai eminenţi. # După cum am anunţat ieri i se vor face funeralii naţionale. In acest scop s'au luat toate dispoziţiile prin mi­­­mistrul nostru la Roma.­­ Rămăşiţele pământeşti ale ilustrului a dispărut sosesc în capitală Miercuri 128 cm­, după amiază. Vor fî depuse­­ în sala Ateneului * Iată cum se va face înmormânta­rea lui Tache Ionescu: Luni de dimineaţă pleacă din Gara de Nord trenul special care va aduce la frontieră pe membrii familiei lui Tache Ionescu, reprezentanţă guvernu­lui şi delegaţiunile. Vagonul ataşat Simplonului până la­­Cărpiniş va fi adăugat trenului special până în Capitală. Trenul mortuar pleacă Marţi dim. din Cărpiniş şi ajunge în Capitală Mier­! ■ curi după amiază la orele 5. In Gara de Nord va fi primit cu­­ onoruri. 5 După terminarea solemnităţei corte­­­­giul va porni până la Ateneu unde coşciugul va fi expus pe catafalcul ce­­se va ridica în rotondă. Ziua de Joi este rezervată publicu­lui pentru a putea vedea rămăşiţele defunctului. Vineri la orele 3 d­a. va avea loc Înmormântarea. r. Tribuna liberă Uniunea minieri şi-a început activitatea In 17. 1. c. a avut loc prima şe­dinţa meritorie a Uniunei Minere din Ardeal şi Banat. in absenta dlui loan Winklohner, dl Ioan Evian prezident (Cluj) a con­dus şedinţa la care au fost desbătute toate doleanţele industriei miniere, care este stăpânită de o Tteiză aproape catastrofală. A fost discutată chestiunea nesi­guranţei situaţiei de drept a între­prinderilor miniere, situaţia defavo­rabilă a administraţiei publice a in­dustriei miniere, ordonanţa ministe­rului de finanţe privitor la controla­rea concesiilor, neajunsurile ivite în urma monopolizărei materiilor explo­zibile, greutăţile întâmpinate la pu­nerea in circulate şi în valoare a au­rului argintului şi cărbunilor exploa­taţi, cu un cuvânt au fost desbătute toate doleanţele şi neajunsurile cari au reclamat înfiinţarea şi punerea în activitate, cât mai urgentă a Asocia­ţiei. Piatra industriaşii minieri a produs mare consternaţie făptui că guvernul vrea sa voteze o nouă lege minieră şi proiectul acesta de lege a şi fost elaborat fără ca întreprinderile mi­niere să fie măcar încunoştiinţate despre aceasta. In urma acestei constatări s’a ho­tărât să se aoară ca membrii delegaţi, ai Asociaţiei să fie primiţi în comisia­­ care elaborează acest proiect de lege, să fie ascultate şi părerile Asociaţiei care cu nici un preţ nu se învoieşte că proiectul de lege elaborat de co­misia actuală să fie pus în vigoare, deorece prin aceasta lege se urmăreşte monopolizarea industriei miniere cea ce ar avea un efect catastrofal pentru viaţa noastră economică. Şedinţa pro­testează contra amestecului autorităţi­lor care n’au cunoştinţe de specialitate în controlul producţiei miniere. S’a cerut modificarea ordonanţei Nr 26774 referitoare la reviz­uirea conce­siilor Asociaţia va cere ca explozibilele oferite în streinătate să fie lăsate li­bere la import, iar preţul explozibile­lor produse în ţară, să fie scăzut, şi ele să fie depozitate în magazii de unde să fie puse în circulaţie. Au arătat neajunsurile ce întâmpină chiar şi întreprinderile cele mai mari prin faptul că Statul nu a plătit preţul produselor luat pentru instituţiile sale. Am arătat mai departe ca stabilirea preţului aurului brut la 1/5 aduce cu sine stagnarea industriei miniere. Au fost desbătute şi chestiunile circulaţiei şi a greutăţilor de transport. In sfârşit s-a elaborat un program de muncă amănunţit hotărându se ex­tinderea sferei de activitate a Asocia­ţiei în întreaga Românie, pentru ca Uniunea să nu poarte un caracter regional. SPRE HEI-YORK SPRE IMERICA DE SUD Se gjfifsrtgifg c*l Milsm CQttusfl, telt ia $1 rapgfg, m vaaaarene a 44810~32 Gosulicfi-Icine Iriesi . Centrala TRIEST, VIA, MILANO IO Reprezentanța Generală pentru România la 1AUBMANK, București str. Lipscani No. §4 Deci voifi servicii promt și Imne bonet lamți mrmmM la timpmäul de lemn# I f--'' Activitatea Reuniunea Femeilor Române maramureşene Primim următoarele: Domnule redactor! Am onoare­a Vă ruga să binevoiţi a publica în preţuitul Dvoastră ziar urmă­toarele : In numărul 539 din 10 iunie a. c. al ziaru­lui „Infrăţiea“ din Cluj a apăruţi sub tipul „Ştiri din Sighet“ o dare de­ seamă despre producţiunea teatrală dată­­ la 11 iunie de­­Reuniunea Femeilor­­ Române maramureşene“. Sus numitul ziar a făcut o dare de seamă nu prea măgulitoare pentru Reuniune şi fără să ţin cont de împre­jurările locale din Maramureş, făcând o critică contrară cauzei noastre românie­şi, prin aceea că a publicat aceasta dare di­ seamă, în scopul de a descu­raja „Reuniunea Femeilor Române ma­ramureşene“, de a mai munci conform programului atât de frumos şi a lăţi cultura românească în acest judeţ a­­tât de neglijat. Acest fapt prin care se loveşte în in­teresele cauzei româneşti este cu atât mai trist cu cât g­zetele ungureşti din Sighet au ştiut aprecia mai bine pro­duct­unea amintită şi sunt pline de laudă la adresa Reuniunei şi a inter­­preţiilor acestei producţiuni. Trecem peste această atitudine puţuri demnă a „Infinţirei“ tocmai în timpul de faţă, când avem nevoie şi de con­solidarea naţională, şi-mi pernit a schiţa unele fapte ale Reuniunei, demne de toată lauda. După mul­te sbhciumări în urmă cu aproape un an i-a succes doamnei Roza Şerbcan, soţia diu­ director al li­ceului „Dragoş Vodă" din Sighet, cuno­scuta şi energica luptătoare pentru cauza românească, cu prilejul serbărilor socie­tăţii „ Astra“ a strânge rândurile dame­lor române din Maramureş şi a pune temelia pentru „Reuniunea Femeilor Române maramureşene“ căreia îi apar­ţin damele şi domnii din cea mai a­­leasă societate din Maramureş. Reuniunea a aranjat până acuma pa­tru represente­ de teatru şi concert, reu­­­­şite foarte bine atât în privinţa morală­­ cât şi materială.­­ O parte din sum­ele încasate a fost folosită pentru procurarea de haine şi ghete pentru copii orfani şi ajutorarea văduvelor sărace din Maramureş, pre­cum pentru înfrumuseţarea bisericei ro­mâneşti din Sighet şi pentru alte sco­puri nobile şi filantropice. Mai departe a oferit „Reuniunea“ cer­­ceteşilor români din Maramureş un dre­­pt brodat cu atâta măestrie şi atât de frumos, că cu prilejul serbărilor dela Blaj a stors admiraţia tuturora. I Producţiunea Reoninei supusă de către­­înfrăţirea“ unei critice nedrepte a avut următorul program: I. Piatra din casă, comedie într’un act de V. Alexandri. Trilogie, melodramă cu acomp. de orchestră de A. Păun. Harţă, Rezăşul, comedie înt’un act de V. A­lexandri. Acest program a fost aşa de bine executat, încât nu numai române, dar şi minorităţile din Maramureş spun că din toate seratele avute la Sighet, cea mai bine reuşită a fost aceasta producţie a Reuniunei. . Cu stimă, Erna B. Sighetul­ Mamiaţiei, 18 VI. 1922. Dssfiinîează resortul finanţelor! — Uîi diruter general Înfuriai — ! Lui’un număr trecut aî ziarului no­­istru am arătat prea fericita situaţie a I dlui director general Simionescu, cere­­feţă cu ede câteva sute tei salarii a celorlalţi funcţionari, ridică dela Stat ’sub diferite forme un sfert de milion ilei la an ! Se vede că nici dl Vintilă Brătianu —­ economistul — nu ştia că are ast­­fel de costisitori funcţionari, pentrucă dl Simionescu citind articolul nostru s’a înfuriat grozav că îi stricăm si­tuaţia. A alergat pela toţi funcţionarii să afle cine a comis indiscreţia să infor­meze ziarele despre acest secret oficial. A strigat şi ameninţat: I — »Să ştiţi, acum am să desfiinţez f resortul declamat dsa. parai­al. Ştiam acest lucru. Am şi arătat în numărul trecut, că deloc nu interesele speciale ale finanţelor ardeleneşti sau colegialitatea faţă cu funcţionarii de aici a fost ceea ce l-a determinat pe dl director general să nu propună la mi­nister — deja până acum desfiinţarea resortului, ci simplul fapt câ avea o situaţie. Ei cum are să-şi strice omul situaţia ? Dintr’un sfert de milion, sără­căcios, necăjit dar putea trăi la Cluj. Nu avea deci să ceară desfiinţarea. Doar cei mici mureau de foame şi aceasta vine sub alte consideraţi­uni... Ei bine, iată cum funcţiunile din Ar­deal sunt considerate de unii funcţionari detaşaţi din vechiul Regat ca mijloace de îmbogăţire şi în momentul când sunt demascaţi ei preferă ca întreaga admi­nistraţie să fie desfiinţată decât să stea în fruntea ei cu cinste şi reprezintând cu demnitate Statul şi Interesele re­giune! In scurtul timp cât dl Simionescu a condus finanţele ardeleneşti au fost In­troduse cele mai funeste disposiţiuni, cari au baleanizat administraţia finan­ciară dintre Carpaţi. Fără ca să se arate din partea dsale ce urmări dezastruoase va avea unificarea nesocotită şi înainte de timp făcută, s a scos din vigoare un sistem ce mergea bine şi s’a înlocuit cu unul ce nu putea da nici o garanţie de bine. Nici nu a mers şi nici nu merge bine. Dovada este că ministerul de fi­nanţe a trimis în Cehoslovacia o com­i­­siune de experţi care să studieze admi­nistraţia financiară de acolo, care nu este alta decât acea scoasă din aplicare la noi, ca netrebnică. Toate aceste manopere s’au făcut nu­mai pentru a crea situaţii la câţiva dor­nici de ele şi de îmbogăţire. Suntem convinşi că întreg Ardealul şi întreaga ţară va condamna pe­ cei ce pe astfel de înfiinţări şi desfiinţări şi au bazat si­tuaţia, batjocorind interesele general® ale ţârii întregi. Represiuni regretabile In urma unor dispoziţiuni luata de autorităţile bisericeşti s’a hotărât să se ţină în fiecare biserică predici prin care să se arate erezia adventiştilor. La Boto­şani cu prilejul unei asemenea­ predici ţi­nute la biserica Roset, un grup de peste 500 credincioşi s’au îndreptat spre sediul advent­ştilor devastându-i. Credem că nu asemenea s’a înţeles combaterea acestei secte religioase. După constituţia română, libertatea cultului e garantată tuturor cetăţenilor. Şi apoi ştiut mai e, că orice repre­siune are şi o reacţiune inevitabilă astfel că adevăratul rezultat nu e în­totdeauna cel aşteptat. Martiriul pri­milor creştini e cea mai elocventă do­vadă. Nu aşa­dar, se va putea com­bate adventismul. Daţi mai bine popo­rului biserici şi preoţi conştienţi de menirea lor, daţi poporului şcoală şi carte, combateţi analfabetismul şi atunci veţi da posibilitatea sufletelor întunecate de neştiinţă să aleagă bi­nele de rău. Şi aceasta o spunem cu atât mai mult cu cât adventismul se întinde şi în Ardeal, dar numai în satele unde nu e preot sau învăţător de ani de zile. in­formaţiunii — Din­ C. Dissescu, fost ministru, profesor universitar Corneliu, Mano­­lescu Romniceanu, fost prim-preşedinte al înaltei Curţi de casaţie şi Sextil Puşcariu, profesor universitar fost rector al Universităţii din Cluj, au fost numiţi delegaţi ai României pe lângă Liga Naţiunilor în locul dior. N. Titu­­lescu, doctor Toma Ionescu şi Dimitrie Negulescu. — In legătură cu informaţiile noa­stre, comandamentul corpului VI de armată ne comunică următoarele: Comandamentul C. VI A. a ştiut că A. S. R. Principiile Moştenitor, ia parte la concursul de automobile şi că va veni la Cluj. C. A. S. R. Principele Moştenitor, ştia de mai înainte şi aprobase prin Înalt ordin, lipsa dlui General Peta la comandantul Corpului VI Armată, care fiind chemat la comitetul inspectorilor generali la Bucureşti, prin telegrama Nr. 11715, a Ministerului de război, cu începere de la 20 iunie până la sfârșitul lunei, nu putea fi prezent la Cluj, pe timpul concursului automo­bilelor.­­ Matricula americana va fi o surpriză pentru publicul clujean, care va lua parte la­­Serbarea Gutenberg“ Duminecă, 25 Iunie, orele 7 și jumă­tate seara în grădina de vară „B­rezla*, Calea Feleacului 8. — m „Bumm cemtrai." l­ati ziua se servite mân« căra proaspetâ şi fot falui­ti» biuturi. Frefor! moderaţi» Lloyd 168 — Cele MiU frumoasa tilju­­fcerii și cele mai bune ceasor­nice se află la clasornicăria loan Cluj, Calea Regele Fereli­­nad 3. Nr. 188 39 -54 — Albert Fogarasy, aurier, luc­rează şi bronzeşte rame pentru interio­rul bisericei, aureşte biserici în stil ar­tistic, şi primeşte orice lucrări de acest SOW. Str. Părăseşti (Krixbay) 39, 1415-31

Next