Patria, august 1922 (Anul 4, nr. 165-188)

1922-08-05 / nr. 168

Cluj, Sâmbătă 5 August 1922 UMB EU EXEMPLARUL Anul IV. # Numărut. 168 Apa ^fermecaţi Intre stânci p, cari străluceşte sarea, pădurea de brazi şi scjiri pogoară până lft oglinda binefăcătorului lac. In unda lui curată ce levarst o căldură tainică şi binefăcătoare—se scaldă bolnavii cărora le dăruieşti! grabnică tăranuye şi îşirecâştigă odihna , cei obosit de muncă. Triantului de vraja şi de sănătate i se zace Sovata — şi la întregul decor de bazin în care şi-a săpat un popas cu miraeţa — lumimază acum făptura de zână a Regnet tutulo? Româmio’. Şi ca pentru orice zână se fâueac legende; şi ca pentru marile împărătese ţesătura legendelor se împleteşte în bitzm politic. Socotim însă că aceasta e o greşală pe care o aminteşte cu un zirabet ironic, ş! bând — simbolicul nume al csstolului deasupra căruia fâlfâie azi flamura ţării. »L’sli-mî în pace“ e o dorinţă pe care nu o Înţeleg nici crice sa îmbulzesc să turbure odihna augustă şi bine meritată, şi mai puţin cei ce vor să vadă In această odihnă un joc politic, Frumoasa noastră stăpână e mult daasuprii intrigilor de partid — şi sufletul ei înalt e prea măreţ pentru ca totuş să nu înţeleagă toţi odată că nu e merită. Ea, nici să tragă sfori da partid, nici sa împingă spre împăcări compromiţătoare. Ea e o Regnî, care îşi iubeşte ţara şi pocat, ca fi tare specularea Coroanei în zvonuri politice nu poate să fie decât o greşeală ba cfrar o fapte rea. Intenţia Suveranilor noştri de a căuta îa Ardeal o simplă odihaă e atât de evidentă, încât ar trebui sa nu numi dea foc la nici un fel de comuntsrii. Suveranii nu pot fi intrebuhijaţi ca o arătare în urma căreia săînceteze indignarea faţă de jefuitorii de urne, re-* spingători de candidă« române, s-a votatoni de "legi prin surprindere, speculanţi ai mizeriei, batjocoritori ai unifcrii, şi sfidătoriai bunului simţ. Şi chiar de s’ar da o astfel de întrebuinţarepaşnică Dinastiei, rezultatul m fi nul Uns sunt visatele Familiei noastre Domnitoare, vizite pe care le-a dosit inima tuturor în vesalie, alta e jalea ca se închiagă astăzi in sufletele amarate peste marginea răbdării. Una e odihisa meritată de orice muncitor, fie el simplu salahor sau Regi, alta sunt adevăratele călătorii se sdue îndreptarea. Tno&a — — - --* rauseţea. In apa fermecată cei ce rău ştiu să înoate pot pluti — dar iluziile gesite cad în adâncul fierbinte, ct ei n’au nici un rost să turbure Oslinda senină în care se odihneşte şi cerul şi M. Sa Regina. ultimiui preumplare, ci numai pentru plăcerea sportului. Aceasta nu au înţeles-o nici ce îce îmbulzeau programe di- stractiv?, nici cei care se mirau de pildă ’ că Alteţele Lor nu su avut curiositatea să Viziteze orfelinatele ce le poartă nu - î mele, dar în care orfelinate este batjo-? eorită sănătiitea copiilor, a căror părinţi au murit pentru ţară, dar şi pantru Tron. Şi pe urmă, vizitele nu au un scop politic, pentru că au ar fi logic dr- gostea Suveranilor să se îndrepte zoaii mult spre noi decât spre basara- beni de pildă. . . . Suveranilor toate provinciile 1© sunt la fel de dragi — cum părinţilor copii Is sunt toţi de opotrivă de scumpi. Ba, dragostea se îndreaptă mai repede la cei ce au mail multă nevoie de dulceaţa ei. Şi în a- \ cest caz nefericita Basarabie ar fi stress în prim dmm privirile regale. Asolo glonţul omoară pe amnistiaţii Iertaţi ’ de Coroană. Acolo holera e, sau nu e, după cum porunceşte dl general — a- colo spaima a înlocuit de mult simţul de dragoste strivit în abuzuri. Acolo furtul de voturi e o durere ce aproape pare mică faţă de celelalte chinuri pe care nu le îmbunătăţeşte deloc asediul şi cenzura. Să ne amintim că şi ei sunt români, şi ei ne sunt fraţi — dar bezna şi teroarea la ei e mult mai pu- ternicâ — cu toate că au avut norocul să se unească înainte de noi cu vechiul Regat. In durerea noastră ca şi în dragostea noastră să nu fim nici prea pretenţioşi nici prea închipuiţi. Să lăsăm în pace toate iluziunile măgulitoare — să înţelegem că odată va veni cu adevăr şi hadul nostru pentru a fi salvaţi pantru a fi liberi în România libetă prin unire. Azi aceste vremuri nu au sosit încă pentru basarabani; să le pretindem pentru noi înainte de a simţii alinate durerile lor, ar fi o imposibilitate. In apa fermecată a Sovatei să nu căutăm însănătoşiri politica. Valurile sărate şi fierbinţi ale lacului minunat pot sa rade a sănătatea pot şi să păstreze frun verneAc sunv as vina • Acum, 1922, zece milioane de oameni au murt în Roşia dia lip-jă de îPâae* ContingentSi ile. Sistemul nou, inau- i gurat ds fiborali, la exportul de vito iist dâ roade neaşteptate. După hoţiile dela Bucureşti, s’a ridicat perdeaua şi în Bucovina; in toate Oîaşii!§ s’au făcut fraude şi bapefldarii sunt oamenii [ guvernului. I frăzboitl treciii I Constantinopolul, care pe rând a fost râvnit de Rusia, Bulgaria şi Grecia, este din nou obiectul pot iei de cucerire din partea acestei din urmă ţâri. Ia dezajj probarea mărilor aliaţi regele Constantin ,face politică războinica şi imperialistă. Faţa de interesele Franţei în Turcia, creare îi datorează o sumă enormă, Grecia a speculat după război simpatia ■Angliei. De data aceasta insă rasei An- Iglia nu secundează pe greci într'un razboiu care este foarte des calificat de aventură. Guvernul britanic ar fi adre- Sist o notă, exprimând şi părerea Fi arşiţei, ca trupele greceşti să se oprească în drumul lor spre Consantinopol, la limita zonei neutra care esta trasată în tratatul de la Sevres. Gravitatea politică a acţiunei greceşti stă mai als în acest fapt al călcării tratatului de pace şi al arasninţării Constantinopolului când ştiut este că în spitala Turciei europene se află câteva mii de oameni şi zeci de vapoare interaliate cu însărcinarea da a apăra şi garanţa, neutralitatea Constantinopolului. Pentru pacificarea grecilor cu Turcii, în urma luptelor din Asia Minoră, Franţa, Anglia şi Italia, au încercat în anul trecut şi , cursul anului acesta, mediaţiuni. Cea mai recenta este acea care poarta titlu de proectul Curzon. Ameninţarea Constantinopolui va avea ca urmare că de la simple proecte şi mediaţiuni, marii nui actual a curmat exectueii nesăbuire şi a întocmit un buget echilibrat". Pnn urmare funcţionarii să fie mulţumiţi, ca nu au încă o „situaţie dezastruoasă" şi mai ales ca ea „se poate îmbunătăţi*. Cdru, se va imbunataţi, nu Interesează, de vreme ce.sitmtia nu este încă dezasU oasa. Dar »Viitorul* explică şi de ce situaţia nu este neiastroasă. Pentru că »guvernul a curmat chdindat% probabil dielt utile cu sportrest satánkor funcţionarilor. Şi apoi *întocmirea unui buget echilibrat* compensează cu prisosinţă toate lipsurile de can (totuşi) se plâng funcţionarii recalcitranţi. La urma urmei — spune tot „Viitorul* — funcţionarii nu debut să asculte de autorităţile răuvoitorilor şi să-şi dea seama ca sunt Statului şi în aceasta căriare au obligaţia a servi cu credinţă*, dar fără pâine. Este care in sfatul acesta veşnicul dispreţ al liberalilor faţă de soldaţii Stalut ? Şi cred oare liberalii că obligaţiei de a servi cu credinţă, nu-i revine măcar dreptul de a nu muri de foame ? Nu ştim cum vor primi congresiştii ipooiila „Viitorului ; bănuim, insă, că dacă până acum se mai puteau îndoi de indiferenţa guvernului faţă de soarta lor, astăzi ei vor şti la ce se pot aştepta. Şi in faţa acestei amuaiii congresele lor sunt inutile, dacă cumva ele au ca scop să stimuleze bunăvoinţa celor din fruntea ţarii. înaintea congresului, guvernul face ceea ce va face şi după sfârşitul lui: poveţe, ameninţări şi promisiuni. Rezultatul acestui congres oricâtee drepte vor fi doleanţele funcţionarilor publici va fi nul, atâta timp cât guvernul dlui Brătianu nu se gândeşte la soarta lor, ci numai cum să scape dintr’un impas trecător. Dirtarea acestor nepreţuita dobitoace din A. Constantin P. voluminosul titular I al impropnetărirei cu priguşorul este inspirat de grozava temere, că târgul râzătorilor a fost influenţat de scaderea valorii ssis personala, cu prilejul împroprietăririi în Ardeal. »Viitorul“ numeşte decisaţiile dlui lorgs asupra „operei“ guvernului, „sincere* dar „nedrepte*; cât atât de uşor te-ar fi putut numi „drepte*, dar „nesinzere*. Prin urmare: „sincere“, dar „nedrepte*; sau „drepte“, dar „nesâncers“, aprecierile dim noa ga sunt totuși „adevărate*. latfi cescc nu poste t?gldui „Viitorul*. Aşşi că opera guvernului nu va putea fi pusă "nn nieomi este în... repertoriul „refacem“. CROMKft aia Reforma corstituţiei $1 ungur«!, Concetăţenii noştri saşi şi ungur discută şi ei reforma constituţiei «şa cum o conterapiează liberalii şi nu găsesc că partidul liberal oferă garanţii c», aceasta constituţie să fie mai mult decât o literă moartă. Intre altele ziarul »Nagyváradi Napló* scrie: „Crace se ştie până acum despre reforma constituţia! ne face să deducem că noua constituţie nu va putea alcătui, prin respectsirse libertăţilor publice, temelia unui vieţi de Stat democratic«.. Actastd constatare sr fi eââuc da durdioass!, dacă n'am şti că şi conştiinţa va fi scrisă pa acelaş sofir de hârtie ca toate elalte legi.. . Şi legea cea mai rea devine mai bună, dacă la făcutarea ei se manifesta mnăvotaţe, înţelegere, . .teepere şi echitate. Şi legea cea mai bună devine rea, dacă este râu executată, sau nu este executată de loc. România are spre pildă o lege electorală modernă admirabilă, cu toate aceste la alegeri s'a deschis o prăpastie adâncă între spiritul acestei legi și însuș actul alegerii. . .* OdificoănS şi Situ»?. Găsim în * Journal des Debutat la interesanta sa rubrică, »acum o sută de ««“, următoarea informaţie spărută în acest ziar la 16 August 1822: »Supraabandenţa de grâu este de 2 ani o calamitate de care se plânge întreaga Europă şi inconvenientele cari rezultă dintre aceste, ating chiar interesele politice, în aparenţă cu totul strese de această chestiune. Cultivatorii ne mai trăgând din produsul câmpurilor lor şi de mare beneficiu, nu mai au bani ,să-şi plătească impozitele şi, de aci, Încurcături pecuniare, în mijlocul abondenţei bogăţiilor naturale. Aceste încurcături furnizează un pretext instigaţilor răufăcătorilor, declamaţiunilor amatorilor de revoluţiuni. Ei îio ’guvernelor o crima din ceea ce este opera naturei. Anul acesta ei spun: „Grâul supraabondeaza şi preţurile sunt prea, nvîi ; este o greşială a guvernelor“. La anul, nncffl ar .novi'«-.. . rv — v — «• - straţi vor trece U reaiztrea unei păci stabile îa Orientul apropiat. Nu se vor? Iritai putea lăsa cele două ţîri d’n stare î continuă de război ca până acum.Fapt este că războiul spre Consanti- I nopol a creat în Apus o şi mai mare I nasimpatie în jurul regelui Constantin, care şi aşa nu se bucura de simpatie. Atât regele, guvernele greceşti cât şi ■ guvernul'turcisso din Asia vor să aduci?) o schimbare a tratatului dela Sértés, lai care alişţii au rezistat până acum. Va rămâne tratatul neatins şi viitoarea conferinţa ? Dar atunci din Se vor parificat cele două state ? După tonul deacum câteva luni al presei oficioase, atât engleză cât ai franceză, marii aliaţi erau dispuşi să facă o modifiere în aranjaraentul politic exitent din Biskatsi. Era vorba de soarta Traciei, cu orcazia unei declareţii a premierului bulgar. Din partea ambilor ţăii se cădea de acord ca Bulgariei să i se dea o ieşire la marea Egee, creindu-i un coridor prin teritorul actualmente aparţinător Greciei."In felul acesta starea actuală în Balcani a fost primită a fi modificată. Nu ar mai fi o dificultate ca în curând Anglia şi Franţa să convoace pe cei doi belgeranți la o conferință de pace, din care st iasă o nouă ordine politică în Balcani. Congresul funcţionarilor. In ajunul congresului funcţionarilor publici, ce se va ţine în ziua de 6 August la Bucureşti, „Viitorul* în.i cearcă să risipească atmosfera de îndreptăţită revoltă in care se deschide aCiul congres. E pentru prima oară de la venireapartidului liberal la putere, când ziarul guvernului se ocupă de chestiunea funcţionarilor. \ _ Şi ce credeţi că spune ? Dă taţilor *funcţionari staduri de patriotism, asigurându că „guvernul îa’ principiu ştie cari sunt nevoile lor . E fără îndoială mulţumitor ca „ştie* măcar în principiu nevoite funcţionarilor căci ce mai rămâne de făcut e foarte neînsemnat: să se îngrijească de nevoite lor. Dar ăsta nu e treaba guvernului, care are preocupări mult mai înalte. Ceea ce întrece însă orice Umilă a neobrăzatei este făţărnicia cu care judecă situaţia funcţionarilor în raport cu binefacerile echilibrării bugetului. iată ce spune: . ..„situaţia fum.ţi” Pentru poezie Există ooocii pentru pictură, ar fi atât de greu de găsit o localita a pentru poeţi — ai a decât îa luni şi în celebrul turn de fildeş inexistent. Daci într’adeăr poezia îji i sxiai are utilitate în omenire oare nu ar putea fi gait şi pentru poeţi un lăaş de inspiraţie! Şi îi trimiem spre munţi sra it rmuri — s4 ocoliasaă m*rile sau si urm .vească pe câmpuri ere 'îerea soarelui şi a ifrân ior. Sinec rile da faros — sa reducă mese de ofcfeoea — ai le d-schidem P&r *. ^ane , «ft ie a-ăvem mizeria şi bogăţia — frumeaţea şi munca. C i acriţi trup triva poeziei de az’ c*re nu e aşa cum ar trebui sa fie, nu înţeleg ca adîvârata îndreptare nu o poate adu e o cazm teoretică a unui critic di îiîs şi viata* trana Major.taten poaţi or de azi — şi avem foarte mulfi r in tori, nu ştiu şi nu pot s', o tr im â intans. şi frumos. Oare însăşi suferinţa lor nu ar trfebuui cana izats pre mijloaceexterne ? Iar din marta cate a pâmântului ei sâ fie cei din urmă chemaţi sa steargă imagini noui? In ultimul tiuip decadenţa a fost mai prunuinţat ,şi cei mari au ridicat biciul indignării în loc aă se osteaensoi sii cerpeteze ca zek. Nimeni lu se sinchiseşte că în zilnic, gazetrie unul îşi seaca frăgezimea, îa bir jcraîisus altul îşi roade nu numai coatele hainei ci şi aripile inspiraţiei. Portrete •■Wiiftie se coplandă de fiecara ministr — iar versul a rămas pe seama revistelor de gr dim da ră când nu rumegă aceleaşi şi aceleaşi idei răsuflate. Ar fi nevoe totuşi şi do. porţi în ţara asta în care tot românul se nsştea poet. Câmpul lor de activitate trebue însă preimnii. Trebuesc ajutaţi In pâmarea unor subiecte noi. Şi ei mai cu seamă au nevoe să Vadă M s cunoască. In: tnţeiegere din partea Statului sau a st&pi.'uîrrilor e neaparati nevoie pentru apecsi.fi props tfi breashi. Soosi da sub robiri' şi de sub umiliri să li se creieze o independenţi în strânst legătură însi cu munca lor. Ajutorul si nu fia o pomană ci o justă recompunsi. ^ Așa cum se dau prime la vagoane'de grâu — să se încurajeze cei ca tipupsa volume — şi să plătească cei ce fac îroduceri utile. Azi cel os munceşte un an o carte abia pota trăi din preţul ei o luaţi. In alte ţiri exista şi burse de călătorie pentru poeţi — ba li-se că nu numaipremii «« o mie iei oi şi palate — de către 'uearavl recunosofter. Să cerem pentru ei stncti.It drept la vuţă. Colonia ior e azi o .Etate. Să ie cerem Ins.» pârţile folobitsijîH ae care Hiatul ase neapă rats nevoie, . şi sa ie plitim atât de bine -- încât ei să Ipoată scrie şi pentru ei acele cărţi din care pe«d băneşte — dar oare fac bogăţia veacuii lor viitoare. Şi înainte de asta, dacă se poate, să ne gândim şi la urmaşii lor sA lacercăm ştergerea acelor nerecunojtita ruşinoase — joi în pilda aceea prin care soţiei poetului «Coşbuc i-a r mas o pensie de 80 lei. 3. înj peraAm măcar pentru gloria ţării, ca după I moarte să Te respect m gloria lor. HOTEI j POWERt^ PUNCT jj Ziarele aduc știrea despre o scădere I crescândă a porcilor, considerând a rilor prezentate la stapilare. Un cerertificat da bancă este considerat ca fără valoare pentru stabilirea fUrtfiiucei de transmisiune a titlurilor. Comisiunea însărcinată cu stampilarea pentru elveţieni a rentelor române îşi are sediul îa Bruxelles, unde urmează să se adreseze valorile. Este foarte natural că elveţienii să ezite să transmită valori în streinătate fără ala garanţie decât recepiia poştală. De altfel nu s'a fixat nici data când se va orrora ştampilarea şi uncel mod va decurge operaţiunea. Plata cupoanelor în franci elveţieni sau mâcar în franci francezi nu este nici ea precizată şi pentru cei mai mulţi ea e considerată chiar ca problematică. Astfel, competinţele financiare liberale au reuşit să printr’o singură operaţie pe care au făcut-o, să pagubeasa fi Statul şi, în aceaştanp,sa indispue şi si provoace la represalii împotriva noastră pe capitaliştii francezi, Belgieni şi elveţieni. Crede oare ministrul de finanţe că poate fi rezolvată definitiv această problemă fără un acord cu aceia cari sunt direct interesaţi în cauză? Şi nu crede că este dăunător pentru consolidarea generală a ţărei, înăsprirea ielaţiilor cu aliaţii, interesele generale trebuesc puse mai pe sus decât cele personale şi ale băncilor de partid, după cum face regimul liberal al cointern ţărei şi al urnelor furate. Conflictul cu pieţele streine NisfiuîţiiirttfMe Frasifei, Belgiei şl Oveţiei n8 cofsspânmrea facută Am arătat In mai multe rânduri că consolidarea bonurilor de tezaur, aşa cum au făcut o liberalii, nu este decât un mar® fiasco, Statul fiind păgubit caorm, câştigând în schimb băncile liberale can au speculat asupra acestor bonuri. Am arătat că această consolidare a nemulţumit pe deţinătorii streini. Cei francezi au refuzat să prezinte la consolidare titlurile pe cari le au Cei belgieni şi italieni, pe lângă acest refuz, au cerut justiţiei din ţarne respective darea in judecată a Statului român şi sechestrarea bunurilor pe can Statul nostru le are în acele ţări. Pentru Elveţia, chestiunea se prezintă mai grav, in urma masurei luată de guvern da a stampila rentele române deţinute de streini. Ia adevăr cercurile bancare elveţiene sa plâng că deţinătorilor elveţieni de rentă română li se cer toate dovezile posibile relative la achiziţionarea titlu. Politica grâului Trebuie să ne ocupăm iarăş de competinţa economică a guvernului. înainte de a se şti precis toate cantităţile disponibile de cereale, guvernul a stabilit un faimos regim atât pentru cereale, cât şi pentru pâine. A decretat grâul prohibit , export şi i-a fixat in acelaş timp un preţ maximal pentru consumul intern de 25 mii de lei vagonul, precum şi a primi de 5000 de lei dată da Stat ca încurajare, —lucrul e cusut cu aţa albă, — favoriţilor partidului. In acelaş timp însă şi deasemenea fără a cunoaşte cantitatea recoltei a decretat liber la export ozul şi ovasul. Pe de altă parte, deşi preţul de cumpărare e mult scăzut, preţul pâinei şi al făinei a fost menţinut acelaşi la urma presiunei morarilor ş brutarilor. Şi atunci acesta măsuri de Concepţieliberală* încep prea curând să-şi arate efectul. In timp ce Vagonul de grâu trebue să se vândă cu 25 mii de lei, vagonul de orz şi ovăs au ajuns la aproape 35 mii şi au tendinţă să se urce. Ela dar nour şi minunate prilejuri de intervenţie a Statului şi mai ales noul şi nesecate surse de învârteală pentru „ai noştri.“ Sistemul maximoni- — —-------- —iMgusy«an aurea ablUţiiîor economicfe, văd cauzie acolo, unda sunt numai efecte. De acces mulţumita măsurilor liberale putem întrevedea de pe acuma lipsa pâind în ţara producătoare de grâu cum e România. Dar aceasta îngrăiîre a grâului are şi site perspective cava mai îndepărtate. Ia primul rând se îndepărîtează ţaranii dela cultura gâului, întrucât pin toata aceste mstsari el este cel lovit, şi in al doilea rând întreaga politică agrară a ţarii are de suferit prin desinteresarea producătorilor, faţă de cultura grâului. Pâai unde vom merge, Doamne, cu Înalta pricepere şi competinţă a guvernului liberal? _______ ÎFÎMiRlM Superstiţia domnitorilor Lacurtea vitîiaului ţir rusesc s’a verifci mult ne eups.stiţie. Rasputin trapea ’drept un Sftnt, Credinţele peşkrte au strepâait da altfel ţi Ia curţii« altor impAraţi. Regele Frideric Wilhelm II ne-a dus o viaţe din cela mai dest.&bilate cradta orb.ş în spirite şi îa minuni. In *zez cânt* zacea pa paiul morţii au dat năvală din toate părţile făcători de minuni, ca să-i încerce puterea şi cu arta lor să-i scape de la moarte. Printre aceştia se afla şi faimosul magnetizeur de Beaunoir din Paris, a cărui reţete se pastreaza pana în ziua de azi. El recomandă regelui să asculte permanent muzică instrumentală, însă nu instrumente cu coarde ci numai instrumente de metal, instrumentele cu coarde erau strict interzise. Ii recomandă mai departe să doarmă între doi copii sânăto in vârstă de fapt la zece ani a căror sudoare — zicea el — vindeca sigur, li mai prescrise să privească la jocul puilor de pisică şi-a cânilor tineri. Alţi doctori de aceştia făcători de minuni aşezara sub capul regelui perne din piele de viţel nou născut. E lunga lista acestor şarlatani cari aflară găzduire şi crezământ pe la curţile domnitoare. Un pantofar din Hannover cft numele Lampe văzând că-i mai rentabilă meseria acelora decât a sa, s'a gândit puţin şi părăsindu-şi apoi calapoadele se apucă şi el de vindecat. In scurta vreme i se trâmoiţa numele pretutindeni. Regele cel orb, ultimul rege din Hannover Gheorghe V îl chemă pe fostul pantofar la curtea sa și se supuse curei de buruieni a acestuia care apoi îl tiraniza în toată forma dimpreună cu familia și cu cei din jurul său. a Ungaria economica Scăderea constantă a coroanei ungare a provocat o adevărată paliect pe piaţa Budapestei. Preţurile s’au rîdeat excesiv şi tendinţa de urcare se menţine mereu, cu cât perspectivele de ridiarea cursului din mai nsungure. Publicul exasperat caută sa plaseze numerarul în noţiuni şi mărfuri mai pustimă cl s’a văzut că, eiar în urma ploilor din Iunie, cari au adus o simţ toare ameliorarea remite,cursul coroanei ă continuat să stradâ. In rapoartele asupra situaţiei pieţei tn luna Iunie se remar-că un pronunţat peaioism cu privire la posibilităţile da îndreptarea situaţiei valutare. Mai mulţi specialişti au spus că numai intensificarea producţiei ar putea avea un efect salutar dar cu toata sforţările făcute nu s’a putut realiza nimic apreciabil în această direcţie şi partizanii acestui sistem aşeza guvernul că nu a fost destul de energia şi că nu a căutat să înlesnească mijloacele de procurare de materii puma prin încheeri de convenţii comercale cu ţările vecine, cari ar fi oferit în acelaş timp şi posibilităţi da a sa crea debuşeuri pentru produsele industriei maghiare. Valoarea coroanei Tendinţa de ridicare a preţurilor Înregistrată încă In primăvara anului curent a luat proporţii îngrijitoare dela finele Ionel Mai. In adevăr in acel timp s’a înregistrat o uşoară ameliorare a cursului coroanei, dr urcarea preţurilor nu a încetat, ba din contră tocmai în acel timp au fost înregistrate destul de simţoare ridicări de preţuri pentru articolele de primă necesitate. Se socoteşte că valoarea coroanei actuale este faţă de valoarea da dinainte de război, 1/128, cea care corespunde unei notări la Zürich de 0,77, daci bun laţele.* comarţul exterior nu ar fi paralizat prin prohibiţii de import şi de export şi dacă notările preţului adex elveţian nu ar fi cu 60,2puncte peste 100. Caudle crixel Sa pare că preţurile au tendinţa de a sa conforma parităţii peţeî mondiale. In anul acesta sa n&dejdussi că oficialitatea nu va mai apronziona pe lucrători cu făină eftinâ şi că se va permite urcarea chiriilor. Mulţi cred că dacă s’ar înlătura toate grasităţile ce sunt puse la export, nu ar mai fi nici o piedică ca preţurile să se conformez*? preţurilor pieţei mondiale . . Pi*«n 1-ftaa.Ht:« a’fti» n i îi »tera 1b sDsus sur Bjuin un.n cuunuuu’iirtii (touaomicâ a Ungttriei. Sa invocă în susținerea acestfei teorii păraiia lul Fraak Vanderlip, care în treptrea m prin Budapesta ar fi spus ca ace&sta «sta calea caa mai s-gura penîru normaiizarea stăre» eomemica și cea mai bună Îndrumare pentru asanarea valutară. Unii publicişti au scuzat pe Kallay, actualul ministru de finanţe, ea nu este un om cu concepţii largi, «nare să fie în măsură a da îndrumării® ce ia impune actuala situaţi. Baronul Sztarényi şi Sándor Pál au luat apăaratu’.nstrul de finanţe Spunând că in actuala situaţie nimeni nu ar putea aduce da pe o zi pe alta o ameliorare în finanţa logată şi că nu se poate duce o altă politică, decât acea a lui Kátay, adică se ajuta să aducă nnmeu pe măsura trebuinţelor celor mai necesare mici reforme, paleative pentru ca finanţele Satului să poată să o ducă de pe o zi pe alta. Ministrul de finanţe aduc© un proiet de lege prin care se va căuta a se modifica actualul sistem de impozite şi anume, impozitul funciar se va socoti după produţia de grâu, iu a adus la bază preţul obţinut la chintal. Până acum micii agrarieni îşi făcuseră diverse avantagii şi printre dnera că tocmai ei erau favorizaţi la piaţa impozitelor, fiind sub regimul vechei lagi. Deasemenea se va aplica cu rigoare impozitul de rascumplare a averi şi agii mitorilor, deoarece până acum numai băncile şi sicietăţile ps a..ţ*mai au fost impuse conform prescripţiilor iagei. In general preţurile de detaliu sunt mult mai ridicate, iar pentru alimînt®!* de bună calitate ele diferă da la un comerciant la altul şi se urca aproape zilnic. Pentru articolele industriale din streinătate preţurile sufat de amator, hainele, lingena, înăilţâmintea, articolele de toaletă sunt aproape inabsfidabile.