Patria, noiembrie 1922 (Anul 4, nr. 237-260)
1922-11-25 / nr. 256
rPITRM . MICI PUBLICITATE Bucătăreasă caută loc la o familie bună. 127? îs Academia de dans Várady Colonul tinerilor dela Academia de comerț s’a deschis la 20 Nov. Sunt rugate dșoarele să se înscrie în colonul acesta în număr cât mai mare. 1275 4-De vânzare înmedat în centrul oraşului un local de prăvălie şi aranjamentul complect. Informaţiuni Strada Regina Maria Nr. 4 în Tipografie. De vânzare inmediat Covoare persiane, covoare persiane de matasă garnitură de piele, o oglindă mare venetiană, un carderob, cu trei uşi cu oglindă, toalet, 4 scaune şi una masă Se pot vedea în Str. Stefan cel Mare Nr. 9, 12*31—1 Sprijiniţi bărbiate din Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gheorghe Tomuţiu, Iosif Csáp şi Francisc Benczédy. gas 98 -20a Publicaţiune. Se aduce la cunoştinţă publică, că în ziua 9 Decemvrie 1922 la orele 9 a. m. se va vinde prin licitaţie publică orală la primăria comunală dreptul de vânat de pe tentorul foştilor iobagi din Someşul cald. Amănunte să pot afla dela economul iobagi fierte înscris, şi ulterioare nu se primesc. Someșul cald, la 23 Nov. 1922’ Nicolae Pop, 1284 l—lecon. al foștilor iobagi ! MXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXBt O Cel mai mare magazin românesc al X de Blănuri din Viena este aiul a Până la Crăciun 15aU reducere, pentru funcţionari, ofiţeri şi pensionaţi la Fabrica de curăţit-----------„Kristály“ Cluj ! Informaţiuni mai detalate la toate filialele. In Andrei Parcaşi VIENA, VI. Mariahilfestrasse Nr. 67. > Veci roagă On. public românesc £ a-l cerceta ddndu-i tot sprijinul. ¤ Lucru solid, preţuri moderate. £ Asortiment bogat in tot felul de ? blănuri. 795 39 100 S Dacă doreşti să cumperi MOBILE şi PIANE să nuţi pară rău de cheltuelile unui drum până la Târgul Mureş şi sâ vezi uriaşele, splendid aranjate de saloane de mobile a lui Székey şi Réti Fabrici de mobile transil- 8T3 st® son văneană, Societate pe Acţii. == ■ ■ Z~== : :::i:=â=3oJ Gheşeftării liberale Miniştrii se împroprietăresc singurî ? Este ştiut de toată turma, că singura preocupare a guvernului libe-r fşi a gaştei sale de gheşeftari este proo copseala. Sopul pentru oara a dat asalt urnelor in toate ticiloşiila lor meşi teşnite nu a fost decât infundarea buzunarelor şi istovirea a veni publice. ADJ.* venite» tor 1« pu era nu pu ^.ut înregistra dreât o nesfâşită seri* de atacuii In avutul acestei n norocite ’ țări tjunsă pradă celei mai avide ssoltiţii de gheşefiarî. — N mic fiu scapă , pof ei lor de îmbogăţire. — C zurile ’ pe urme'zv dovedesc şi ele, ci molte , altele, cum stăpânirea liberală ştie să profite de situaţia, ce o are in urma , violmî urne or. Iată de ce e vorb*: I Consiliul comunal al oaşului Breşov a aprobat în şedinţa sa din 10 Noeimbrie 1922 cererea, sau mai bina zis ordinul pregetului Dr Alexe Suire*, de a i se vinde două parte din locul viran de sub Srnja (Cetiţrie) sib numirii topografiei 3724/2 în întindere, de 15301* merti pătraţi cu preţul de 100 lei, (adecă una sută lai metrul pătrat) în fruntea oraşului, câtă vreme acest loc stuat în faţa girii tramva- trisi de pe promenada de jos, in fata soarelui este căutat de toată lumea cameri puţin 300 de lei metru pătrat. Consiliul compus din primerii Dr‘ I Schnell, viceprimarul Socnciu şi con-istrierii Luttz, Fribritius şi Kamner aristaţi de juris-consultul Dr Philpi şi primncia ul Hester au eprobat fireşte, fâră multă bătaie de cap aceasta mică învârteală liberală cu hotărârea No 17849/922, dânio-i drept de edificare! I mieriul da 31 Dte. 1925. Iriă deci cum ştia liberalii răsplăti pe osmanii lor, crri i-au servit la n-1 ligeri in mod atât de strălucit, rentrună şi prefectul Sulcă, ca şi ce laţi satrapi liberali a patronat cu îndemânsre hoţie de urne din primăvara a cestui an. Dar tinde învârtea liberată la trecst pricepsă de scrupul, este cazu' de împroprietrrire al ministrului Al. Coa-jstant nescu, care crede, că pentucă ai umblat cu pi gujou! şi l’a ţinut da coerne în câteva ste, are dreptul să]te ie din drepturile ţăranilor din Bra-Işov 14 jugăre de pământ pentru a le adăuga 1» marile sal« taîirderi, pentru care nu numai efi na dă une uri] bun, ci Incnsază deocamdată câteva zeci da mii de lei, ceace voia vedea dsn socoleela următoare. Intr’adevăr tot consiliul poimmic din Braşov a vândut ministrului Al. Constantinescu pe vala Timişului un teritor de 14 jnghare de pământ cu preţul de 50.000 iei. Din aceste 14 jughere opt sunt îivadă, unde poate edifica orice clădire, un admirabil teren pentru vil- giaîu . In cea îmi pitoerecă regiune a Cairpstîor, iar' şasa sânt pădure de kg și de brad, îa vas losie de 126 000 de lei. Socotind cheltuelile de exploatererezultă, ca miaistra! Constantinescu rămâne din această mi« învârteală cu un profit de cel putia 60000 de lei, plus locul de 14 jughere gratis. X Studenţii noştri In străinătate.«...«SfÎ-ngSB»»»*». Există oara o altă ţară civilizată, unde studenţimea universitară, oare studiază In strerifitate, să fie atât de rău tratată, şi chiar , batjocorită, ca is noi? Unul, «re a avut ideea „nenorocită* ds-a pleca la ţările streine pentru a se lumina la făclia ştiinţei apusene, — şi care pentru această „lipă îndrăzneaţă* a suferit cele mai negre mizerii şi torturi din partea reprezentanţilor ţării noastre, — ar putea să dea răapunsul potrvit,— un răspuns al durerilor şi al abregaţilor fără pereche, din care varşi tot amanul unuui suflet tână’, dar bătân în suferinţe, — cari suferinţe au scos din ei orice dor de muncă, orice sete de-a cunoaşte arta şi frumosul, de-a lua parte la studierea marilor idei pentru progresul universal, — şi cari suferinţe, îi locul acestor calităţi intelectuale, din naşterera numai desebiiibrului individual, urei şi gândului de retorsiune contra acelui procedeu la care este supus şi el. Siudecţiunea română din streinstate a dat de multe ori strigăte de alarmă pentru asigurarea existenţei ei, — durere Insă, — la ţară acasă n’au fost ascultaţii Aceasta s’adenţime, care esteziua ’ da mâine'* a României întregite, a fost şi este dejoartă şi batjocorită daa şi o»şi dreptul la învăţătură, şi de ai lupta contra obstacolelor pusa la cale, de nişte oameni, duşmani ai interesa- ilor ţării. Ia toate ţările apusene, Stătu5 di o] importanţa deosebită «r?stem genera- țiunei noui, — îngrijÎndu-se astfel dej „viitorul” său. Noi, nici să nu nel comparăm cu ei, căci neam face de râs. La noi ghiarela 'otrăvite ale politicei de partid au ajuns chier și alcij tne mai vorbind despre înjostții’e fâ-( 'cute pentruboieraşii protejaţi". Ceea ce se petrece astizi la Paris cu studenţii noştri, este un adevărat scandal ! Guvernul actual a luat un critariu pentru salecţionarea studenţilor admişi la sdimbul favorabil, dar — natural — nu s’a respectat. Astizi toţi ciocolaşii şi favoriţii beneficiază da acest schimb, — dr tot atunci sunt foarte mulţi studenţi, adevăraţi români, fii şi nepoţii de ţăran, cari, pot muri de foame pe strîzila Parisului. Şi când istoviţi da mizerii se duc la Legaţia Română pentru a cere ajutor şi dreptate, — îi primeşte »caaa de scanatori“, cami apoi liexterminăm complet, laţelegând astfel să nu facă datoria de funcţionari de legaţie. Ori, aceşti bieţi studenţi au dreptul să studieze! Daci au studiat serios, şi eu depas examenele — merită ajutorul Statului ! Şi dspre ce noi avem mare nevoe de intelectuali, avem chiar datoria să-i încurejăm. Diar acum tocmai invers se întâmplă ! Cei sâguincioşi sunt aruncaţi pa dumutil, iar ceica numai fură timpul sânt răsplătii în schimb. De ceri dreptate, ţ-sa sarge capul ! E da închipuit, ce idei îşi vor fapt ’ seeşd studenţi, când văd, că dria ai iar nimic bun nu pot prim!. E trist, că exstă astăzi un procedeu s'stematia pentru otrăvirea generaţiei viitoare, — şî trebue chiar că disferezi, când nu vezi nici o indrep-. tare. E t'mpul ca orice ban român să-şi dea silinţa pentu a opri această ştire, care, prin nepăsarea celor în drept, duce 1* gna'h'a era mai năprasnică. Ştim, din legea lui Newton ţă: „Orice acţiune, prodice reacţune". Deci, să se facă drrptstîî, g5 să nu provoace cu o ice preţ „reacţunea", căci, nu duce la bice. Student. Nepăsarea condamnabilă a guvernului — Cazul studenţilor din Paris Anuare şcolare | Anuarul Shceului da sfat „Aura Vlaicu" d'n O-^şi e pe anul şcolar 1921-22, pubiîcnt da Aron Damian, directorul Kevki, 180 pagini Chenarul d«pe copertă în culori ?' ca motive româneşti, imită cititorul să rfi#fo'*s:ă această publicaţie preţioasă, cree închde ?n paginile ei murea unui focar da cultură românească din Adeal Luptându-se cu topte greutăţii" începutului, ca lipse unei clădiri corforabile pentru a muncii atât de migSlors», corpul profesor,*!, In frunte cu inimosul director au realizat In 3 ani de zile, o operă plină de nădejdi pentru viitorul acestei şefule. Dirctorul liceului în primda p*gîni #Ia A mărului —■ după o frumoasă tradiţie a şcoriei ardeleneşti — public*, o ema.t*ra ca prinos de ed m raţie psntu Andrei Bîrseanu, însoţind-o ds o soţă a operei literare şi ontrurire a regretatului preşadinta *1 „Astrei*, şi director re- Hionicl *i învăţ mântului secundar. Din cuvântarea aceasta reţinem passgiul în care e caracterizată a- Ciastă personalitate culturală a Ardealului: _______ .In pessoana-ț! blândă şî " spirituanza!â a pierdui pe Nestorul profesorilor sacundari, pe directorul între directori, a pierdut pe veci podoaba, mân-'dria şi tăris s oalelor de dincoace de l ' Carrat:. „Prin faptu!ot n-ai pornt înconjuri şi cu lutul Lbtin®, neamul nostru a pierdut pa unul dintre cei mai d stinşi I frunţi şi, cari prin miptea-i jărurzi■ toare, luminată de vastele şi Mneiniţoela cu-.oştire, prin sg tomea spiri- tului şi integritatea caractenului ds o I toritft moralitate, i-ai fost vrednic conducător decenii dsaiâadul, îuminându-i cărările vieţi, pătruns fiind pururea de o sinceră, neprihănită şi Învăpăiată iubire da limba „strămoşească, ■ de neam şi de lege." Conducătorii liceului dela Oriştie nuse consideră izolaţi de mediul ce-i nuscontestă, împreună cu elevii cu ţiut I, în satele din jur şezători culturale, iar la 25 Sept. 1921, la Binţiţi — locul de naştere a lui Aurel Vlaicu, patronul liceului — un festival popular, cu ocazia căruia dl Z*harîa Sandu, prof . a tălmăcit publicului cine a fost Aure! 1 Vicicu pentru neamul românesc. 1 Acest moment de propagandă cul turală îl găsim în Anuar prins înîr’o lfrumoasă fotografie. Mă gândesc, Că] * s’ar ajunge un îndoit scop, dacă elevi! ■ I licet:lor ar îi îndemnaţi si-şi facă co-i fresponderiţa pe c. p. cu fotografia patronului lice’.ih! unde urmează. Dl Iosif Lepny, prof., publică un studiu interesant asupra ,fautiei infuzorilor de twb*i din Poiana Siam, pel, în sud-vestul Bucovinei. Directorul A. Dman publică încă două cu*snttri: cnaţiută la un festival pentru comsmorasea lui Emîrescu şi a doua ţinută la o confererel me- todică a corpului rrcftsoral E aderuntul principiului, ,Soala să dea oa- meni bine inarmsţi pentru viaţă.* Dl Vidor lacob nn câteva pttg’ni] lămureşte, care trebuie să fie idealul , suprem 1-1 elev lor, iar dl V. Bora : „Ce cetesia srrveşte democraţia.* Educaţia religioesî e condusă cu o sârguieţă. Profesoml da religie V. Necşa, ajutat de cel de muzică, dl Gh. Pârvu, un ţinut cu elevii exortaţii, unde pa lângă tjuvânîul lui Christ s’a cântat şi frumoasele noestre cântări bisericeşti. Părintele Necşa publică un articolaş despre ncopul exoutsţiilor în liceu. Reţinem pasigîul următor: Dacî în trecut exortţrile aveau un colorit mal muit mfonsl, pornind dela Dzeu prin cuvântul lui tîndesm către neţiona-* lism, astăzi scopul lor este tocmai invers, pornind deia naţionaiism şi bazându-ne pe el, t adem către Dircu, Icitte perfecţia morală. In general scc-I ul lor este «cela al întregului Inviţi!-1 mâni secundar, educaţe Integrală, iar f în special — ca şi d studiului rel’gei — formarea caracterului relgios-moral. Internatul liceului a adăpostit 176 copii. Oameni cu dsr® de mână au citat cu haine şi încălţăminte pe copii lipsiţi. Un preot a trimis din rodul muncii sal® câţiva sici de grâu. Profesorii aru cedat pe seama liceului 11.921 lei, sumă ce li se cnversa pentru lecţiile făcute l a?. I. divizionari. Sunt pilde, care amintesc timpurile, când se jertfia pentru şcosiri, cu se aştepta numai ajutorul Statului, iar profesorii cu S3 precupeţeau pentru osele suplimentare. Fiecare profesor muncea cu putea pentru o Singură leafă. Elevii Tccului — cu cornda — au adunat 3200 lei ! E un obieriu, care ar trebui practicat la toate liceele. Coindele trebuesa cantata în toate oraşele, sunt nepreţuita mărgăritare sie sufletului nostru, care vor impresiona şi pe streinii înţelegatori. Liceul a administrat 31 fonduri, care la începutul «râului soolsr 1921/22 aUngeau suma de 70 444 80 lei, ier bs sfârşitul anului[s’au ridicntls 145 614*95 l«i Profesorii au întemeiat între altele şi fondul xFfrm,or.d Dionne", în cinstea colegului lor ds franceză. La sfârşitul Amsrului glstra mai multe tabile cu date statistice, din care aîlăoa, că liceul avea în: 1919/20 9 cl. cu 360 elevi şi 14 prof. 1920/21 10 „ „ 468 , „ 18 „ 1921/22 71 „ „ 441 „ , 18 „ . Număru! elevilor a scăzut din cauzarestrângerii coeducaţiei. I Odifită cu această, dsra da seamă fac şi următoarele constatari şi propuneri: Măsursa de a se pubica anuarul în Otomvris e norocoasă. Directorii şcoclalor la sfirşitul anului şcolar sunt sura încărcaţi, ofcosiţi. Publicarea Anuarului e aproape un chin pentru ei, de aceea foarte multe sunt puţin îngrijite. Dacă streinilor le cerem să aibă respect pentru limba noastră pentru noi aceasta e o poruncă categorică. Pentm partea oficială ar trebui lucrat un plan care să fie unnat de toate şcoalele. Acest material s’ar putea folosi pentru o publicaţie generali a şcoalelor. Anuarele să aibă şi o rubrică pentm activitatea extra şcolară a prof. Profesorii să publice pe rând studii de specialitate de cel puţin 1-2 coste. Anarele în cazul acesta ar fi şi o contribuţie la lămurirea atâtor probleme şcolare la ordinea zilei. E de mirat ci răsfoind zeci de Anuare, în nici unul n’am găsit tratată problema unificarei învăţământului. Profesorimea par’că ar voi aâ spuse Că aşteeptă totul de la guvern care este înarmat cu specialişti recunoscuţi în materie de învăţământ ! Noi suntem de părere ca profesorimea a datoare să discute cât mai intensiv şi din toate punctele de vedere marea problemâ a învăţământului, şi nici când nicăirea nu s au putut că-. păta gata paltoane, pardesiuri şi vestminte bărbăteşti aşa bune ca acuma la firma KATZ şi MENDEL CLUJ, 10*9 14 -50 Piața Unirii IO. Asortiment mare de ştofe. Sau deschis Antrepozitele FHENKLEIL, Strada Aprinjoarelor (fosta Gyufagyár) Nr. 13, iwmirmwiK»riiriT--fr-rimiirrT-Tiii^Mini.i-iiiii>ati rtiiiiwi ~i—urirtni* 1 bait.'I—-V — -fffir ii- iiii-Tr-CT-mnrrr»n-.'tt 1~^***^‘*1*^M,^*°*" . Const, /éneim. Hotărârea acestei vânzări a fost dusă la Bucureşti de ooissilierel Emil Sopaciu în zisada 11 Noambrie spre prealabilă aprobare din partea ministrului de interne după ce în prima instanţă a fost aprobată de prefectura judeţului. Iată cum o mână spaul pe cealaltă. Ministrului i se mai aprobă un termen de ediftaare de 5 ani, râ o vreme în condiţiile de vânzare impuse da oraş, acest termen este numai de doi ani pentru muritorii de rând, pierzând total In caz de needificare. Iată deci, cum miniştri guvernului liberal ştiu să se folosească de situaţie, ce o ocupă. In acelaş tim pentru cei nevoiaşi nu se face nimic. Tabloul loturilor pentru funcţionarii Statului este în Bucureşt la m nistrul de interne densă primăvara şi va rămâise drs?gM multă vreme acolo îngropat fără vis o nădejde de a fi rezolvat. Pentm funcţionari sunt de dat 186 da loturi in rauime de 400—750 m. pătraţi fkcare tot o» preţui de cinci lei metrul tatr’o regiune cu mult marea, pe când terenul vândut m nigirului este cu mult mai eftin şi un p'm mai spleaddă parte a viii Timişei. Iată deci rezolvat din nou dictonul, că cine împarte parte-şi face. Reviste româneşti | „GÂNDIREA" Felul nou cum se prezintă ultimul î numar aî revistei Gândirea cte şi a luat: j zborul întâi din cetatea Clujului — fe-1 prezintă cu siguranţă cel mai mnărţitor aspect pe care 1 a putut avea o publi- \ Caţiune românească. Toate minunile tehnice au fost realizate, şi reprodu- cerea în culori a tablourilor e pentru întâia dină pusă la îndimafia popom-] lui pe un preţ din ede mai ieftine. « latre problemele culturale ce se leagă] de spariţia unei bane reviste, „Gân-i d rea* a obţinut rezultate remsrosble. ? Estelor unei foi are fără Indalslă di influenţă netăgăduită asupra scrisului, j Taientel puternic al tânărului desemnător Dsmian căutând în linii plă-j pânde sâ lege printr’o ghirlindă de] flori graţia primitivă şi stângace a icoanelor de altă dată, de drumuri!» | noul sie picturei moderne, merită toată f lauda mai cu sesmă îa »teasta stră~| duință. Desenurile dsale astăzi usă plă- \ pânde și sfioase — delimitează sn ele, însăși cu precis program literar şi poetic. Revista „Gîndirei* cea dintâi a iz j|yjt t nu numai în‘mod dez nterrszt să grupeze talentele prefer lor și elita literaturd de azi — da r s f âţeasca colaborare dintre pictori şi literaţ). Asupra acestei folosiri pa cire literatul ia stilul siu o poate cufege de pe graţia unui desemn vom vorbi mai mult abia,ând toate roadele vor fi coapte. Azi co^ts'ăm că prin uit mul său cumtr .Gândirea* a fixst orie mai fermecătoare pa g nn In care literatura bună să poată apare. Dar un presimt tainic ne vesteşte că străduinţa acestei minunate reviste amb donează sâ urce culmi şi mai înalte. Buletinul Clujului Sâmbă, 25 Noembie 1922 Teatrul Naţional: »Conul Leonida faţă cu reacţiunea. — „Vicleniile lui Scopin*. Teatml Maghiar, seara ora 7: „Himlowgi mp*yss'tzory*; la ora 10] ;şi jumătate: .Kék Szikül 8 ik fele-1 hége* (Premers). | Expoziţa de pietra Z. Mrczner f k prefectura judeţului. Dichisă a. m. 10 ~2 șî 15 min., d m 2—6 15 Neemorte Dezorganizarea căilor ferate Nici o Stabilität® — Zilnic sa „reorganizează“ — Destribuiarea conducereî centrale — Perspectivi revoltătoare — Administraţia făcută de către ingineri — Căile ferate se dlestrfibSIiazi pînlrs a putea fi concesionate Incompetenţii dfla Direcţiunea Genereiă Cfr. şi Ministerul Comuniciţii-ilor cari cu au făcut o singură zi ser- viciu extern la căile ferate, n puse ele câteva măsuri noui pentru a destrăbăla în mod deficitiv administraţia. In seria veşnicelor experimentări făcute de către toţi incompetenţii şi incapabilii ceri s’au perindat la conducerea acestei importante administraţii, conducătorii da azi, despre cari încă se ştie cu ce competing conduc de şinele căilor ferate, au pus la cale două măsuri deadreptul revoltătors pentu orica om cu cât de puţină judecată. Una este aşa zisa descentralizare a conduiesei, şi In dorul lor nebunesc, de a sduce ceva nou, bau rău, nu interesează — cei dela M nisteru! Comenpaţiilor pan la cale înfiinţarea i 4 Direcţiuni Generate de sal ferate. In Bucureşti, Clt, Timişoan şi Iaşi Direcţiunea Generală dela Bucureşti va avia numai sectorul ei, conducerea trecând asupra raisisierului. Singuurul motiv care i-a putut determina pe cei de la minister să ia aceste măsuri stupide nu poate fi altul decât acela de a pune în posturi de conducere persoane incompetente dar nemulţumite cu situaţia, după cum mai cunoaştem cazuri de reorganizare din acist motiv turcesc. Prin urmare noul sinecure! Urmarea descentrilizărei în acest fel, ar fi o destrăbălare complectă. Direcuiile Generale ar c arta abia câte 2 dinc fluid regionale şi s’ar slăbi şi mai mult conducerea centrală care chiar şi până acum ca »râna de oameni cât decât pregătiţi se făcea in condiţiani ruşinos de primitive. Cealalta măsură salvatoare a dici Vintilă Brătianu este unificarea serviciului de contabilitate al căilor ferate cu acela al Statului. Aceasta în momentul ciad se vobeşte despre autonomia căilor ferate, care îltă cici o judeiei! ar serva situaţia. Dar dl Vintilă nu ştiu pe ce cunoştinţe speciale bazându se, face ca delegier unei conferinţe a cailor ferate să afle din partea naşi inspector general, că dl ministru de finanţe va aresta şi va împuşca pe cel ce va Îndrăzni sa se opusă planului dsale. D! Vintilă Brittiania nu a vizat niciodată cum se face serviciul extern la căile ferate, ordinul stupid prin urmare *1 putem ierta, dar nu putem ierta intimidarea specialiştilor. Urmarea acestei nemi pomenite stupidităţi ar fi ca întreaga contabilitate a Kilor ferate să se destrăbăleze, venitele căilor ferate să fie plătite la perceptorste, funcţionarii căilor ferate să-şi ia salariile cu 4—5 luni întârziere. Un chaos grozav, care va duce la o complectă debandandă şi din care un viitor guvern nu va putea scăpa decât prin muncă grea de 4—5 ani de zile. Cei ce stau aproape de organele centrale ale ministerelor de la Bucureşti spun că toată aceasta districteste se face intenţionat, guvernul dorind să aibă pretext şi predea unui cocsort a căilor ferate. Exact ca sub guvernul Avereseu cu atelierele Cleptocrația libria și-a găsit noui terenuri. — g. — . După adunarea dela Cluj — Scrisoarea unui t Iran — Am luat parte la însufleţită adunarea partidului Naţional Român din 19 Noembrie a. c. dela Cluj. Nu trebue să vorbesc de marea mulţime de intelectuali şi ţărani, cari au ascultat cuvintele Însufleţite şi pline de privolismele luct şilor acestui partd, a cănii pominaritate şi putere perfidul , partid liberal pe faţă nu vrea s’o recunoascS, dar de oare tremură şi oare nu h să In linişte pe sceţii trâftofi, cari de zeti de ani şi g vacanţa a —fără să se gândească la binele comun ai ţării. Ne-am luptat noi ţăranii îa frecat şi sta avut în cercele j®cuta Mare jertfe. Jandirmii împănaţi ai lui Tisza Pista au străpuns pe Birie di Talgheş numai pentrucS a fost Român bum Lupta noastră, inaă a avut sfârşit binecuvâat. Au arătat Yogisrilor, că nici moartea nu na abate drna idealul nostru. I Cuvintele dini Vada ş’au avut e-|; f*ctul dorit. Cu ajutorul lui Dzsu şl Miestăţîi Sri® Ri’gflui Ferdinand ami] înălţat steagul tricolor, am dat la o parte coadele de topor şi am înfăptuit unirea cu patria mumă. Am cugetat că sin sogpit ds tir*ni pentm totdea- ] una, dar de unde? Istoria se repetă: „Marele Român şi bărbat de Stat* I. I C. Brătiau et comp. neputându şi recruta aderenţi dintre oamenii ciinstiţi şi Români buni, a făcut apel lfi toţi renegaţii, la sfe posdele de totpor la toţi aceia, ca pe timpul Uagurilor au fost cei mai mari schinjuitori ai Romnânilor buni Aceştia n’aul aşteptat multă rugămite esci ori Brâ-1 'îianu ori Tisza tot una e. Deosebirea a hu e marc (mai alea înaintea lor) attal e român pe când celalalt a fost rmgur. Răutăţile ce ni le-a ficat Tiszt pentm binele poporului său, a avut un ideal apre care a nizuit prin toate mijloacele, dar dl Bătrnu pentru ce şi însafeă sufletul cu fărădelegi? Pentru ce n’a făcut pe Miháil Péer si viseze despre integriatea Ugorîei să trăiască pentrumagyar állam-eszme"? Pentru cn incarzii pe acest pierdut cu onoruri şi decoraţii, poate pentru evlavia ce liberalii au faţă de Tisza Pişta patronul acestui renegat? Plutonesu!-raslaf Voisa, n'a săvârşit destule fărădelegi pe vremea ungurilor faţă de bieţii români, a trebuit, ca să fie trimis şi de către aiberali în comuna Mireniu!-Mare, să bată până la sânge pe tracii paşnici aderenţi neclintiţi a P. N. R. ? Bătaia care o-am primit p Intre alţii şi subsemnatul m’a durut mai rău decât cum m'ar fi durat a schingiuire goiztica din partea ungurilor, peritrucă c-am primit doia oameni m cari l-am considerat de fraţi. S’au dus îmsă toate. Viţelul liberal ţsşuga Iacă destul da liniştit dar vai de el, când nîci vaca nici stăpânul nu î vor mai suferi. Căci tot poporul e cu partidul naţional Şi voinţa poporului va trebui să se împlinească. MiEfiŞMÎ-Ma.e k 21 Nov. 1922. loan Crlşan, econom. — Or leat) Mmm Jaames și gynecolog fost asistent la Ciîniă. consultă zilnic Intre orele 2—5 p. m. In str. Nicolae lorga 23, Cluj. 8-8