Patria, noiembrie 1922 (Anul 4, nr. 237-260)
1922-11-26 / nr. 257
Cikii. Duminecă 26 Noemvrie 192 UN LEU EXEMPLARUL Anul IV. * Număra! 257 Cleptocraţia dicetorală La 17 18 şi 19 Decemvrie va avea loc, la Baia Mare, alegerea unui deputat Înlocui regretatului Tachî Ionescu. La alegerile generale, nici partidul naţional, »joi partid»] liberal n’au opus contracand daţi marelui brbet de Stat şi patriot. D, du ta rossta partidul lib *t a fixat candidatura dui dr Teofil D.egof, fost prefect al judeţsslui din care face parte şi Baia Misre. Câiîd sariem şi voim de .alegeri*, întrebuinţam actst termen numai în ineksul său eufemisme, pentruca .aîegefi* aproape nfofrifi n’au avut loa. .Cleptocrat!* electorală* — cum aşa de nimerit a caracterizat regimul liberal un distis orator al Adunării de la Cluj a paradului natonal — a ezit de toate m joacele ca manifestarea liberă a voinţei corpului electoral să fie zădărnicită. Rapiigarea candidaturilor opoziţoniali, falsiliterea proacselor verbale despre rezultatul votărilor şi, in rândul întâi, furarea unelor c&ri conţineau voturile exprim de au făcut din actul constituţ’onal al alegerilor libere o dngistatoare farsă electorală, a cărei li scrie s’a mai încercat şi cu prilejul alegerilor parţiale ulterioare, pe aouri cu succes. Şerile ce ne sosesc din circumscripţia Baia Mare ne fac să credem că şi acolo se va practica sistemul probat în alegerile gnerale. Dl Teofil Dragoş tabue să reuşiască şi cum în alegeri libere n’ar putea să întrunasscă nici un .car ua numit de alegători suficient pentru acceptarea când daturei, „clep toraţia* 1 b.rală a dat mâpă lberfi” dini D.iigis să opereze cum va crede de cuviinţă Şi dl Dregoş a început operaţiile. Csitfar dispoziţiilor legii, deşi în aparerţ a dimisionat de rostul dă prefect, tot el admiaitrează judeţul , tot el de ordinele câii trebue executate. Secretarii comunali ascund liştile electorale ca să i se ia candidatului caţionalist posibilitatea de a controla identitatea alegatorilor; funcţionarii de toate caligoriile sunt ameninţaţi cu răzbunarea cruntă a dlui Dragoş, dacă, rămânând in minoritate, va fi nevoit să se Întoarcă în fruntea judeţului; cârciumaţii şi deţinătorii de tutungerii sunt ameninţaţi cu revocarea drepturilor obţinute; se schimbi birourile electorale Inlocuindu se mult a astor atitudine faţă de partidul liberal lasă dorit cu elemente gata să execute orice ordin ilegal... Şi pe lângă toate aceste dl Dragoş mai are şi prietenia ungurilor din judeţul său. Alături de fostul prefect al Maramureşului, dl Mhaiy Pater, şi dl Teofil Dragoş a fost în tot trecutul său un om credincios al săpâturilor ungureşti. N'a pierdut nici un prilej ca sa si fatige merite prin tradarea intereselor superioare ala neamului românsc. Dosarele secrete ale sarantei unguresti de pe vremuri cuprind nenumărate dovezi despre serviciile pe cari actualul candidat al cleptocraţieiberale le-a făcut guvernului de la Budapesta mai ales în timpul războiului. Vagoanele de cereale cerute guvernului Rmâniei pentru aprovizionarea «bietei populajiuni româneşti care moare de foame" şi vândate apoi nemţilor — ocupă numai un modest locşor Intre aceste servicii, pe cari nu le-au uitat nici românii. Şi acest domn Dragoş vrea acum să ia succesiunea ilustrului patriot Tache Ionesc ca reprezentant al circumscripţiei Bila Mare ! Nu ne îndoim dci o clipă că chiar şi cleptocraţiab raid a stat pe gânduri dacă poate sau nu să accepte candidatura aceasta, dar a fost totuş nevoită s’o accepte. Locul dlui Dragoş ca candidat liberal nu l-ar fi putut să ia decât tot un Dragoş, chiar dacă l-ar fi chemat altfel, pentrucă mimai Dagoşii, Mihalyi Peterii şi Tempelenii pot să se întovărăşească, fără să-ţi renege trioului, ca cei cari prin fărădelegi au ajuns şi se menţin la putere. Şi atunci de ce nu ar putea fi acest Dragoş deputatul liberal al Băi Mari? Că metodele cleptopraţiei liberale ţi oamenii pe cari se sprijină ocheaia prestigiul firii în străinătate ţi împiedică consolidarea internă a ţării, stând temeliile respectului legii — n’are nici o importantă pentru cei cari din interesele meschine de partid au făcut pivotul activităţii lor de guvernare. Partidul naţional român nu recunoste legalitatea acestui Parlament şi dacă cu toate acestea ia parte la alegeri, bineştiind că va întâmpina aceleaşi fărădelegi pe cari le-a înfierat a protestul iftn adresat M. Sale Regelui, — o face fiindcă fiecare nouă trrfidilige cimentează şi mai tare iadîsolibla legătură de solidaritate dintre micile mase populare şi conducători şi ne duce cu un pas mai aproape de ţinta străduințelor noastre : revenirea la legalitate. Partidul ţărănesc basarabâni trimte urări Di Dr. Iuliu Miniu, preşedintele perfidului naţional român a primit din Chşiniu următarea telegramă: Norii negri cari Invîziau orizontul scumpo.Intrația .Românii încep si se împrăştie. Frumoase şî ctrajjioare perspective se destină înaintea patriei. Bârbiţa şî speranţa iau locul apatiei şl cu desnadajdii. Unrea particulei democrat cu cel naţonal este prinţul pas hotărât spre consolidarea României Istegite. Aceasta unire Inseamnâ câ biruinţa democraţiei este asigurată. Trăiască partidul naţional ş fruntaşii lui. Ioan Peiivan preşedintele partidului ţărânesc bssarabaan. * Li aces e urâ?i, dl luliu Maniu, preşedintele partidului naţional, a râs prins prin următoarea teregumâ: Dlui Ion Peiivan preşedintele part. ţărănesc basarabean Chişinău Viu mişcat de bunele urări, rog primiie calde mulţumiri. Nu ma îndoesc o clipi, ca străduinţele noastre, râzimăndu-se pe straturile largi ale poporului, vor aduce izbânda neîntârziată a ideii democratice şi a unui regim de libertate şi prosperitate naţională, Iuliu Maniu. CliliCA ZILEI Adunarea din Cluj şi „L hrâţiiea . Ogaaul din Cluj ai celor cari nu cunosc patrie ci numai past'd, caută In trei numere consecutive, ia câte două trei articole lungi pe număr, să dovedească lipsa de importanţă a aurei «dacări de Dumnicâ a partidului naţioml. N’a fost n mea» la adunarea din Cluj, numit câţiva studssnţi şi câţiva ţărani din Miniştur... N'a fost nici on«miliţue, nici un aplauz. Dnnt Maniu, Vada, Lupaş au vorbit pereţilor goi. .. Alte două-trei articot şi mult nuiumărate, cari au asistat o adunare, vor crede şi ele, că au v sat numai ca au fost la o adunare a partidului natțianal ... Frontul aliat la Lausanne Frontul «list contra pretenţiunilor turceşti exigerate, se poite considera ca încheiat. Din prima zi a lucrărilor Statele balat,nice^Româais, Jugoslavia, Gracia și Bulgar *, s’au gasit 1* un loc, impotrivindu-se cereri turcești de al se întinde frontiera dincolo de Marit*, *dicî peste linia fi tată In tratatul del* Midania, primit deopotrivă şi de aliaţi cai şi de turei. Ejts o peUnjis a Turciei 1*1 care va pne până i* copit, sau este o simplă manevră pentru a nu i se ştirbi din teritoriu! cedat 1* M dania și pentru * contra-balaus* Italia? Căci este fapt, odată cu Statele balcanice, Turcia mai întâmpină o puternică rezistenţă din partea Italiei, care odată cu regularea altor probleme, cere in mod irevocabil, menţinerea Dodecanezdui pentru ea. Italia. Ori Turcia, pretinde şi ea şirul da insule din faţa Anatoliei. Prin reapirgarea pretenţiilor turceşti dincolo de Maats, fâcută de Cuczon în numele aliaţilor, frontul am spus că este Încheiat. Franţa a abandonat Turcia pe scesstă cale. In schimb, in vreme ce Turcia este redusă, Bulgaria se reabilitează In faţa puterilor învingătoare. La Lausanne, prin susţinerea cererilor Bugariei, de către România şi Iugoslavia, se adevereşte acordul încheat de Stambunski, cu ocazia vizitei lui la Bucureşti şi Belgrad. încercarea ministrului de externe geo di Politia de I* para’iza acţiunea premierului bu’ghrj in Capitala sârbească, n’a rfiuşit, pin-1 tracă 1« Lausanne, In afară da Roma I ni* şi Jugoslavia, dap” ultimele tela- grame, pare că şi Venizolos susţine Bulgaria In revendicarea etirei 1# marea Ege. Astfel g ate acestei solid* ritftji balcanice, cereres turcă de a fi fîx tă frontiera din 1913, ceeace »*■ însemna anularea tatatului dila Neullîy, va fi respinsă, cum a sccsnUt şi lordul Curz m Conferinţa, aşa dar, până in prezent, nu s’a ocupat încă de problema Strâm-j lorilor şi cel'laite probleme, ci s’a ocu-j pat cu problema Turcei europene. Şi în aceasta privinţă avem de semnitat ca stisfacție o actrima unitară a Sistterior aliate, plus Bolgshr, de a proportiona revând cfirile turceşti, cu starea de pace dinainte di tratatul dela Mu Sana _______ Partid regnicolar Unirea partidului democrat cu partdul naţional român l a frecată de întreaga prad ca cel mai de seamă eveniment în politica interni a Romăniei. Presa s’a făcut ecoul unei satisfăţii unanime in legătură cu făptui că de azi încolo partidul nostru UII va avea organizaţiile sale şi In vechiul Rigat şi in celelalte provincii ale Romăniei-Mari. Programul partidului nostru era regnicolar d nestpa hotărârii de unire de la Alba Uliu, principiile cari stau di atunci la baza programatei nostru întbrăţişeci Interesele întregului Stat român, şi nu numai grija specială de interesele Ardealului şi ale Banatului. Guvernul Vaida a dat dovadă de aceasta, căci nimeni nu va putea spune că in vremea cât a stat la putere întâiul guvern parlametar s’ar fi ocrotit mai mult interesele de dincoace de Cartani, decât ale ţarei intregi. Dimpotrivă, ascultând de glasul Basarabiei sub guvernul Vataa s’a lgiferat întâi raforma agrara a Basarabiei, având să fie succedată de reforma agrară din vechiul Regat, rămânând noi ardelenii pe urmă cu legiferarea reformei agrare la noi. Apoi in vremea când dl Valda lucra la Paris pentru recunoaştere unirii Basarabiei, partidul naţional, prin comitetul său executiv şi prin parlamentarii săi pregătea proeetul de lege al desfiinţării Conditelui Dirigint, in vaderea votării Constitaţiei cetei noul. Dacă programul nostru ar fi fost regonalist ce ar fi fost mai uşor decât sa protejăm, în primul rând, şi să ne gândim la interesele specifice ale Ardealului şi Banatului, intr’o vreme cân eram preponderant în Parlament? ■ Se înţelege, lumea când aruncă lozincile ...politice, nu işi dă osteneala să cerceteze ce temeiuri au acuzele; aşa stau perecut lucurile şi ca „regionalsmu” nostru. Chiar şi prieteni ai partidului, partide politce din vechea ţară, se împiedicau uneori de acest... regionalism. Ca un partid politic al României Mari noi am avut, deci, chiar da început, în vedere interesele ţării întregi. Lifta desperată împotriva mificării cu furca, împotriva dictaturii liberale, nu urmărea precum nu urmăreşte nici azi, supraputerea intereselor ţării ci dincopce de Carpaţi telor obşteşti de Sat, căci interesul întregii ţări este să aibă o ConStituţie potrivită cu evoluţia şi nevoile tuturor provinelor, şi să stăpânească mm regim, legal, parlamentar şi iostituţional. In lupta noastră trebuie, in mod fi-I r esc, sa ne rezimăm pe terenul ce-l aveam sub picioare, dar uu mai puţin adevărat este, că din clipa intrării I in cadrele noului Stat român, am mi-iznut mereu să atragem în lupta noastră l patriotică toate partidele democratice I ale ţării. Satisfacţia, cu care opinia publică a primit unirea partiddului democrat cu partidul naţional român ne dovedeşte, că sinceritatea luptei noastre a fost, în sfârşit, înţeleasa. „De separatismul nostru nu se putea vorbi nici până azi decât cu prea vădite intenţii politice de partid, azi Işişi Ibaalli sunt convinşi, că „nu mai face“, să inducă în eroare opinia publică pe tema aceasta. Acei, cari stau unii cu noi din convingere şi acei, care li se vor adăuga tu tot cuprinsul ţării vor face in scurtă vreme cunoscute principiile luptei noastre pretutindenea în masele largi ale poporului, şi teamă ne este, că na peste mult liberalii ne vor intuia să ne retragem in cadrele.. . regionalismului. mii O punte Din lumea teatrală inregstrăm un fapt îmbucurător. O piesă a lui Caragiale a fost jucată cu succes mulţumitor la Teatrul maghiar din Cluj. Hotărârea direcţiunii Teatrului maghiar de a juca o bună şi specifică piesă românească e de astădata mai mult decât un răspuns complezant la faptul câ piese maghiare au început să fie jucate pe scenele româneşti. Trebuie să vedem în aceasta hotărâre o sinceră apropiere Intre două culturi. încercarea s’a făcut cu o piesă care la prima vedere se părea cu totul nepotrivită pentru a dura o punte între două mentalităţi cu totul diferite. ,O scrisoare pierdută“e aşa de mult piesa unor anumite stări dintr’un anumit loc şi dintr’un anumit timp, încât am crezut chiar foarte riscată încercarea de a o reprezenta pe scena testiului maghiar. Traducătorul Kádár Imre şi-a dat silinţa să fie cât mai fidel, fără apropieri de eventuale stări sociale analoage pe teren maghiar. Căderea piesei lui Caragiale era deci mai de aşteptat decât succesul. Ne aducem aminte de felul cum a fot primită aeeaş piesă de entuziasmaţii ascultători români ardeleni când a fost jucată prin la 13 de trupa Antonescu. Entuziasmul a fost mai mult de natură naţionala, decât estetică; fineţele piesei erau înţeles doar de catva intelectuali foai te iniţiaţi în literatu a noastră. Cele mai comice replici erau ascultate cu tăcere evlavioasă, încât îţi venea să strigi: vedeţi băieţi ! Piata in realitate altceva: p .itea de satiră şi de comedie ,b utaia“ a presei sau mai curând ceva cu totul exterior el — jocul actorilor şi la rut atât de neobişnuit ca ea joc românesc. Piesa aducea ceea ce mai puţin putea să aducă prin sine însăşi o sporire a conştiinţei naţionale; dovadă şi altceva: la multe locur «inteligenţa* apărea în port naţional şi cu tricolor. Cel care a văzut toate acestea nu se putea aştepta ca piesa lui Caragiale să placa unui public cu alt tricolor şi indeosbi cu o mentalitate care diferă aşa de mult de a noastră. Şi totuş! Piesa n'a căzut. Chiar Ioan ar fi fost numai atât şi ar fi fost un succes. Dar a fost mai mult. .O spisoare „ pierdută“ a plăcut chiar, îndeosebi către sfâr-şit. fie durează astfel o punte intre noi şi mi-’ noritâţi. E de prevăzut ca legaturile se vor strânge. Se vor juca probabdl şi alte piese. Se svuneşte bunăoară că Tragedia Omului a lui Madach se va reprezenta la Teatrul I Naţional din Bucureşti. Ungurii vor răspunde „ la ternice şi ilegale — ale stăpânirii liberale, dând prin atitudinea noastră dovada unei perfecte cunoştinţe a îndatoririlor, ce le avem faţă de neam şi de ţară. Fost-am în ochii oligarhilor liberali cointeresaţi în toate vinele dătătoare de bogăţii şi de aur ale acestei ţări, noi, cari prin educaţia şi trecutul nostru modest n’am putea avea niciodată patima unei avidităţi materiale. Am avut prin urmare în faţa detractorilor noştri toate defectele înscrise în sistemul politicei lor, fără să se fi putut face o singură dată dovada acestor acuzaţiuni. Prin unirea noastră cu partidul marelui om de Stat, Tache Ionescu, suntem siguri, că toate aceste învinuiri vor fi reformate. Fantazia bolnavă a oligarhiei răutăcioase va intra într’o criză grea de fermentaţie a unor acuzaţiuni nouă, până când va fi In stare, să făurească conform vechei sale slăbiciuni — alte învinuiri, potrivite cu noua situaţia politică. Căci, ce-ar mai scrie presa lor, dacă s’ar lepăda de profesiunea aceasta urâtă a ponegririi și ar lucra Intr’o direcție ma constructivă, unde ar avea — slavă Domnului — destul teren de activitate. PUNERI a* PUNCT Clubrile liberale se vor redeschide 1* 28 Novembri şi, se zice, că vor ţine numai şedinţe de noapte. Cuvalurii nopţei urnelor ferata vor .lucru* mai bine sub aripa ocrotitoare * întunericului. Criza da învinuiri In conflictul nostru cu oligarhia dela putere ni s’a inventat o mulţime de acuzaţiuni, care de care mai fantastice şi mai confuze, unele din ele pline de o veninoasă răutate. Scopul, bine înţeles, era discreditarea noastră — nu atât la noi, căci Ardealul ne cunoaşte foarte bine şi îşi dă seama, că neadevărurile, cari se debitează cu atâta abundenţă pe socoteala noastră nu pot prinde, — cât mai ales în vechiul Regat. Fost-am învinuiţi de nepotism şi favoritism, am doveditînsă cu prisosinţă, că dela unire încoace n’am făcut altceva, decât am aşezat pe fiecare la locul lui, complectând din puţinul cât îl aveam la Îndemâna şi cu graba, care ni se cerea golurile aflate după destrămarea oficialităţii moştenite. Departe a fost de noi orice favoare, sistem necunoscut în îndeletnicirile vieţii noastre publice. Aruncatu-ni-s’a vina de incapacitate în conducerea treburilor obşteşti. Nu ne-am lăudat, ce e drept niciodată cu experienţa şi savantlâcul nostru. Am fost totdeauna mai mult ca modeşti în aprecierea aptitudinilor noastre. N’am strigat, că vom face şi vom derege, când vom lua puterea. * Am dat însă dovezi, că suntem în stare să creem, din rămăşiţele unui imperiu ruinat, într’o epocă înfierbântată de fiorii comunismului şi în plină revoluţie socială, un Stat cu toate rânduelile lui de drept şi de progres, împotriva tuturor uneltirilor păgubitoare şi dela Budapesta şi din culisele politice de la Bucureşti. Devenit-am in urmă regionalişti, pentru simplu motiv, că ne-am ferit şi ne vom feri şi de aci înnainte de sistemul politicei/ partidelor aşa zise istorice. Am avut tăria să ferim Ardealul de pericolul încuibării acestui nenorocit sistem in viaţa noastră publică. Dacă totuşi pe ici pe colo, el îşi face apariţia, acest fapt nu poate decât să grăbească cu un ceas mai devreme atmosfera politică a Ardealului de acest flagal al progresului democratic, pentru că massele poporului ardelenesc, nu se vor familiariza niciodată cu o astfel de anacromi. Ajuns-am, în ochii bârffiorilor noştri, partid antinaţional, prin faptul că am ştiut să păstrăm până la sfârşit o ţinută plină de demnitate faţă de apucăturile samovoii Ungaria economică — Ui articol al contelui Zichy — Iatr’an articol publicat îa .Pesti Tőzsde", Contele Zichy, preştdatele cercului Solidaritâţei Naţionale, a spus următoarele , asupra situaţiei actustle : Căile cele mai eficace cari ar putea duce către asanarea situaţiei eonomise a Ungariei sânt: reîntorcarea a raporturile normale da producţie şi a principiile generale europene ale traficului economic, fără preş muri zguduiri şi fără şovăire. Pe toate tărâmurile vieţii economica este absolut necesar să se ia ca lozinca principiul intensified producţiei. Coatele Z hy constată că până acum iu Ungari», în aceasă direcţie, s a făcut numai teorii, vorbărie multă, isiâ nici un razultat practic, căci se pre că nimeni nu s\ a dat seama câ dels aceas a dupindo îa mare măsur echuibrarea întregei gospodării naţionale. Dânsul esta de părere că t bbuejc a se face foiţâii na mimai p*.nuu intensificarea produoţiei agacolo, care este foarte necesară, dar partid cu aceasta nebue intensificata şi producţia fabsiaeior. ia industrie s'u tjuni la nivelul produojiei din timpul da pace, dar guvernul ar trebui să facă tot post iul pe acea producţie să ha depăşită acum, aceasta constituind cea mai bună garanţie a unei rapizi îaloriri a industriei ungari şi baza pe care s’ar putea filca nouile convenţii cu Braţele limitrofe, clienţii, naturali ai acestei industrii. Libertatea economiei Zichy spune că trebua să sa reia vechea tradiţie de cinste şi prompdtudine, să se revio la Ebertatea economică, condiţonată numai da moralitatea ce a dumuit altădată in viaţa economică, iar reprezentanţă producţiei şi ai capitalului să ne pauiu şi de , spiritul da solidaritate. :ara Ebertam pe acest teren nu se poate preia o viaţă economică sânămasâ. Bria urmam, tendinţa politicei economice trebuea* fie către traficul liber, căci numai prin libertatea complecta a comerţului şi prin ingeniozitatea comercia ţior se pot dobândi ades mult mai repede rezultate la ceace priveşte respecea economică a ţarei decât prin masuri restrictive şi intervenirea statului in viaţa comercială. In interesul comerţului liber est® necesar a se restabili traficul cri ferde şi navigaţia,dar mm nainte de toate se impune a sa imheia cuavinţi conerciale cu Statele moştenitoare, ca astfel sa se poată reîncepe achunaut de mărfuri cu regiunile cai incout gravitau spre Budapesta şi, au fost un trecut de duşeurile comerţului şi industriei maghiare. Concomitent cu convenţiis economice sa se inchae şi noui convenţii de cai feraţi, pentru masurea transportului şi al traficului de tranzit peste Ungaria. Siguranţa producţiei Trebuea sa fase să simtă in comerţ, industrie şi agricultura siguranţa absolută în ce priveşte producţia ş putinţa de a dispune de aceasta. Numai astfel producătorii vor fi stimulaţi spre intensificarea producţiai şi vor fi In m&sură să poată să-şi facă calculaţii reals, lucru ce este imposibil Imente câm toate calculele Sunt rasturtate de măsurile luate de dverseie autorităţi. Trebue deci ca ordinea de drept să fie restabilită şi si se reducă la minim intervenţia bratului. De asemenea în interesul siguranţei şi continuitatei producţiei se impune ca cursul coroanei maghiare in streinătate să ajungă la stabizare. Consolidarea Statului Condiţa prealabila insă a restabilirei vieţei economice este consolidarea gospodăriei Şistului, care trebue să se cazeze pe sporirea viniturilor și pe descărcarea bugetului prin economii. Această ultimă modalitate atinge una din problemale cele mai dificile de rezolvat și ea va trebui apucau numei unde va fi nevoe cu mult discercământ. Nu trebue apucat acest sistem în detrimentul mancei productive și al investirilor. Contce Zichy este de părere că trebue să se facă importante investiri pentru construirea ue casc, cea ce ar contribui mt.’n larg* măsură la prosper&rea multor iamun ais industriei și ar ameliora u^u.t »-htst.uma poli i-o-sueiaU, potoundea sumea dintre d/Versele duse sociale, in au.vâr, ca mat pretutindeni, fenomenul umanismului este intr un stadiu marts acut In Ungarna., pâaâ acum, nu se manifestă nici o tendință de ameliorare. ^ 1 Mici reflexii ! ------- : ! Guvernul scuipat împotriva vântului le naţonalism şi de democraţie, şi irma neputencioasei furii i se lipeşte n fată. Acea cu ocupaţie o prelungeşte ie un şir log de vreme cu acelaşi- 310 rezultat. In activitatea guvernului iberal aceastăatitudine* e perseverând şi le vazm tuturor. Se desprind două gesturi: întâia! al propriei tur necinste începând dela jaful urnelor până la jaful băncilor au ajutorul unor „legi speciale", iar în al doilea râad nu lasă o zi să treasa țârâ a arunca o nouă infamie fie la adresa partidului naţional, fie la adresa acelor factori economici ce trudesc din răsputeri spre a aduce prosperitatea munca care e alta decât speoala cu care liberalii veniţi la putere, au scumpit îndoit viaţa. O, ei există ticăloşie pe care liberala sa nu o fi aruncat împotriva ardelenilor muncitori. Şi de la scorniri mincinoase până la ligi impeidecătoare de dreaptă muncă, toata goana puneginei a lori Întrebuinţată cu o ralinene emumma dar tara alt rezultat decât acela pe care 11 OD am petce voi să Îşi scuipe deasupra propriului obraz. Ia adevir, guvernul de liberali nu poate scorni infamii care sa prindă, încât ar fi ele apropiate de sufletul şi mentalitatea sa, tocmai fiindcă e guvern. Ori, celor dela conducere,se preţede îa orice ţară nu acuzaţiuni ei execuţiuni. Vor au acete liberalii ticăloşia altora decât ei, ei bine pentru asta la guvern fiind nu au decât o singură armă judecata. Socot că predecesorii lor au avut o cât de mică vină ei bine de ce nu aplică atunci pedeapsa legii? lata ce se întreaba ţara oricând, dar mai ales acum când liberalii au pretenţia să se lapede de calomniere prin Însăşi ciopârţirea libertăţii scrisului, in care plănuiesc ei noui abuzuri. IFEUIKiOEj «MBttat leatsmiaăummBm aMMMtMUMMMMBlBfe I Cei dintâi fascişti Masarea iaaaistâ din Italia nu e după] sum au orede, noua de tot. in Italia au existat deja înainta cu teeizaci da ani fâsâiţii,fireşte aub altă formă, îno* caracterul tulbu- I rarilor şi-a scopului urmărit era unul şi noeiaş. Mişcarea a pornit prima oari din Sicilia, in anul lb.3 cauzată fiind de propaganda revoluţionara a conducatorilor Bosco, Berro Si Babato, cari predicau ţara sfior Împărţirea pământurilor şi comunismul. Mişcarea presau atunci cu represiune ui mitoare. Fiecare provincie işi avea pe .Fasoio*. ai sau ou pass*, cu prezidentul şi comitetul de acţiune. Fixuttau grupări in cartierele mai mici şi pretutindeni se aranjau cortegian în frunte cu clapete roşii, ia cari luau parte chiar şi femei. Comitetul suprem Îşi lovea sediul la Palermo şi trimitea, porunciin toata ţara, cari erau executata Întocmai.; Guvernul a lăsat la incaput curs liberimişcarii, insa a doua zi după tulburările reângeroase dela Caltonoa, ia 72 Ocomvro ioac cari se intinsera şi pe alte ţinuturi s’a hotrăi sa ia masuri pentru combaterea fassasmuuu. Asta nu sa Întâmpla« insa aşa cşor. ,Fasaio“ din Nespol num. ra iriOd ue mombrii, dimineaţa a împrăştiatei Soor« nun. ra d la 2000. Rezistenţa a fost foarte la.e. ,la ceie uin urma totuşi la succes guvernu-lui, cu ajutorul armatei, cu arssUri şi condamnări să biruie primul fascism. AM8XA 10 Ax DOME II