Patria, februarie 1923 (Anul 5, nr. 22-42)
1923-02-01 / nr. 22
City, Joi I Febra«rí«;; i' Mutațiu mii principiului național din Occident în Orient? Principiul naționalităților, a cărei origine se plasează în Occident, l’a avut și nici nu poate avea rezerve asupra altor părți din lume, locuite de națiuni. Exclusivism sau sodizare a acestui principiu, cad, îndeosebi, la confruntrea cu teoria lui Brunetière și a altor cugetători, că principiile de libertate ale revoluției franceze sunt fundamentele creștinismului transpuse în domeniul politic. De exemplu Vladimir Soloviev sin La Russie et L’Eglise Universelle Introduction: „Sunt o sută de ani. Franța — această avant-gardă a umanității — a vrut să inaugureze o epocă nouă în istorie, proclamând drepturile omului. Este adevărat, că și Creștinismul, rn secole înainte, conferise omului dreptul și puterea de a deveni fiul lui Dumnezeu.“ Ou, nimic mai universal și mai egalitar pentru toate popoarele, decât creștinismul. Am demascat tot răul, real și imaginat, al revoluției ruse; dar am nesocotit un caracter al ei, care se identifică, cel puțin ln efectele imediate, cu caracterul de revoluționara națională în Europa, al revoluției franceze, inclusiv Napoleon. Publiciști din țările coloniale, oameni politici și însărcinați cu afacerile externe, denunță ca un pericol finic al civilizației, dar de fapt este vorba de interesele lor coloniale, — ■ „noua diplomație a sovietelor* și care constă in a ridica po porcia din Orient, contra metropolelor ce le dețin. Din alarma pe care o dau ei, din apelul ce face Franța opiniei publice din Anglia și celei din America, precum și din actele săvârșite până acum de Asiatici, se impune constatarea, I că asistam la un nou capitol de istorie politică. Ar fi vorba de influența și urmarea revoluționară națională, pe care o are Rusia în Orient, așa cum ai un veac și mai bine în urmă, ai avut o Franța în Occident Știm că paralelismul Intre cele două revoluții este respins categoric de intelectualitatea franceză, care și-a găsit expresia oratorică la Viviani, la ratificarea tratatului de pace cu Germania, deși a vorbit mai mult ca „fiul Revoluției.“ Ne întoarcem la prima propoziție și dacă admitem că principiul naționalităților n’a fost creat numai pentru o parte din lume, adecă numai pentru Occident, în a cărui învestitură cu prerogative speciale din Dumnezeu cum cred a I Joseph de Maistre, nu crede nimeni. — atunci — de ce nu am admite acest rol Rusiei, mai ales când luăm aminte la afirmația lui Nitti, că revoluționarismul ei este ortodoxism răsăritean? Dar să nu mai teoretizăm, să trecem la faptele Înregistrate de presa metropolei, pentru ca să vedem, că din moment ce principiul național și a avut în Europa stadiul de preparare teoretică, de înfăptuire cu armele și de fructificare, — nu se deplasează în Orient? Egiptul, Turcia Asiatică, India, China, au proclamat principiul naționalităților. Evenimentele din „Turcia naționalistă“, începând cu proclamația de la Angora din 1019, până la războiul turco-grec, acordul de la Mudania și conferința de la Lausanne, sunt cunoscute ca să ne dispenseze de a mai ilustra cu Turcia, noua stare de spirit crestă in Orient. Nu cu aceleași mijloace, dar în același spirit, s’au mișcat ceilalți asiatici, după război. Harta Orientului este astăzi presărată de fortărețe naționaliste, — in China cu un pronunțat caracter pan-asiatic. Cel mai vechiu popor dintre popoarele Orientale, Egiptul, a fost și cel dintâiu, care a pășit la emancipare de sub europeni. La 18 Decemvrie 1914 Egiptul proclamă abolirea suzeranității turcești și proclamarea protectoratului britanic ; iar, nu mai mult decât peste opt ani, la 28 Februarie 1922, proclamă și abolirea protectoratului britanic și recunoașterea Egiptului ca Stat independent. Siria, care înainte de războiu era împreună cu Libanul, provincii ale imperiului otoman, prin noua ordine după războiu, în urma misiunei generalului Gouraud, a trecut la independența Marelui Liban și la autonomia administrativă a celorlalte provincii. Misiunea armatei franceze aici, care imediat a recunoscut principiul independenței, nici titulat „protectorat“", ceea ce nu s’a mai îndovedește in de-ajuns spiritul nou de care vorbim. Urmând harta politică mai departe, ce altă dovadă în privința Mesopotamiei se poate aduce, peste rezistența Turcilor, ca regiunea Mossul să fie scoasă de sub Englezi 1 și Americani ? . Adevărata expresiune a mișcărei de s emanicipare a fost dată în congresul popoarelor din Orient ținut în toamna anului 1920 la Baku, unde delegatul sovietelor a formulat astfel obiectul congresului: „Lumea din Asia este de patru ori mai mare decât cea din Europa.“ Deci, — Asia a Asiaticilor. Iar din India, mișcarea lui Gandhi, a răspuns cu prisosință la acest deziderat asiatic. Și acum începe rolul,— sau cum se pronunță publiciștii francezi și englezi, armesticul — Rusiei. După aceștia, guvernul sovietic, profită de mișcarea de emanicipare a Turcilor, Arabilor, Egiptenilor, indienilor, pentru a-i atrage în mrejele bolșevismului. Astfel mișcarea de revoltă din India este atribuită Moscovei și se citează următorul ordin de zi dat către trupele ruse oprite la frontiera Indiei: „Platoul Pamir separă Rusia revoluționară de India, ai cărei trei sute de milioane de locuitori sunt ținuți în sclavie de un pumn de Englezi.“ In acelaș ton, in acelaș limbagiu, au vorbit sovietele și către Musulmani „curandu-se să-i ajute a se scăpa de tirania engleză“ (roadele se văd la Lausanne), către Egipteni, către Chinezi In China mișcarea este condusă. In legătură cu Rusia, de către un fost preșidente de Republică, — șeful pan-asiaticilor, — al cărui program este abolirea concesiunilor europene în China. După faptele de mai sus se vede, că acest conflict dintre imperialismul occidental și asiatici, caută să ia caracterul unei împotriviri europene a statelor naționale, la cmnoiuparea națională a popoarelor asiatice. Lupta este deschisă și trebue să fie mult mai acută, dacă ea transpiră în piesă în forma de apel între Francezi, Englezi și Americani, in urma experienței făcute in Europa cu principiul național, că până la cucerirea , și realizarea lui, este indispensabilă evolutiv etapa dreptului individual, popoarele asiatice ,■ sunt Încă departe de a-l putea realiza. Ele mai trebue să treacă prin fazele economice Í prin care au trecut popoarele europene,care atrag după ele fazele de drept pregătitoare la triumful dreptului național. Ce să mai vorbim de religie ? Aducându-ne aminte de sinteza istorică a lui Tolstoi din Războiu Și Pace, Cu mișcarea de-a lungul veacurilor a popoarelor de la Orient spre Occident și de la Occident spre Orient, ne întrebăm dacă aceeaș mișcare ti’o sufăr și principiile politice, cum au suferit-o teoriile filozofie. Părerea lui Francesco Nitti, amintită mai sus, este scrisă în cartea lui L’Europa Senza Pace, (seconda edizione) la pag. 155 : „Bolșevismul, cum am repetat o de mai multe ori, nu poate să fie judecat cu ideile noastre occidentale, căci nu este o mișcare populară sau revoluționară: este fanatismul ortodoxișilor Orientului, grefei pe trunchiul despotismului țarist,“ R. D [UNK] se"scumpește] , ‘nivemul n’areastă j !rija o» aici o Constituție SI reacționară, i ,mai partidul liberal so vrea! ! Plaga șoarecilor de câmp* j în Rusia sovietică Se comuni,« [din Moscova, că terenuri imense din guvernământul Stavropol sunt bântuite de șoarecii de gimp intr'un mod nemaipomenit s frână acum. Leziuni intregi de aceste animale trec Donul In noi. Din guvern Smântii Don se anunță, că spiuitul de mii de glasuri al șoarecilor ei aude la mari distanțe. Animalele acestea sunt nespus de îndrăznețe. La noi șobolanii. ivo:ztrzr~ ~ ‘ 'i cbowca pun. Propaganda unngurească Pentru a „lămuri“ opinia publică din străinătate, „indusă în eroare“, guvernul din Budapesta a hotărât să pornească o mare propagandă diplomatică. Cu organizarea acestei propagande a fost Însărcinat însuș contele Apponyi, care va pleca zilele aceste la conferința interparlamentară din Paris. Contele Apponyi va avea să intervină și în interesul unei vizite pe care ministrul-președinte Bethlen intenționează s-o facă la Paris, Londra și Roma, împreună cu contele Apponyi vor pleca la Paris și câțiva membri ai biroului de presă din ministerul de externe din Budapesta, în scopul de a creia legături mai strânse cu presa din străinatate. Leul cade vertiginos Guvcr nul tuturor competențelor, care a reclamat puterea pentru a opri dezastrul economic al țării și a restabili ordinea mai aici, a dat faliment. Niciodată n’a fost în țara aceasta, obișnuită de altfel cu tot felul de încălcări de legi, atâta lipsă de respect pentru lege ca acum. Niciodată banul românesc n’a fost atât de s căzut ca acum. Telegrame anunță, că în ziua de ieri la bursa din Paris leul a fost cotat o centime Nu încape nici o îndoială, că această cădere vertiginoasă se datorește în rândul Initâții politicei nenorocite a guvernului liberal, care caută sâ profite de evenimentele poltice externe, pentru a exercita o presiune asupra partidelor opoziționiste. Mobilizarea I pripită, proclamarea stării de asediu pe o zonă largă, au alarmat străinătatea asupra situațiunii noastre. Astfel ziarele din Italia au anunțat, că trupele ungurești au invadat teritoriul nostru, că au avut loc ciocniri sângeroase la frontieră și că rușii se pregătesc să ne atace. Amenințată de atacuri pe două fronturi, România în opinia acestei străinăteți cu anevoie va putea rezista — și atunci ce valoare mai post«? avea bana românesc ? * UM LEU EXEMPLARUL i ■ Pactul fundamental _____ 8u respectăm nerespectarea ? f se cere recunoașterea unor voturi nelegale. Se cere mai departe sa acordam caracterul de Constituantă, unor I Corpul Legiuitoare ce nu au făcut cele trei strigări constituționale. Se pretinde să dăm unui partid dreptul de a constituționaliza, când în toată țara a avut la trecutele alegeri numai șapte aleși, cea ce dovedește că nu are statornică rădăcină pentru a propune trainică statornicire a legii. In sfărșit, aceau pretenția sa respectăm o Constituțiune a căror principii fundamentate sunt batjocorite de însăși cei ce se propun. Drepturi acordă Constituția femeilor când legea va binevoi sa se voteze mai greu decât pentru alte cazuri căcii cere majoritate de două treimi. Pomenește de libertatea individuală, când cunoaștem arestările ilegale pentru care continuă a nu exista nici o sancțiune. Libertatea de conștiință o împodobescj cu voturi furate și terorizări. Dreptul de promptari empodobă cu exproprierea subsolului și cu exproprierea cerului care aparțin Statului ca să le poată ceda sau cointeresa liberalilor. Libertatea muncii e sfântă, dar Statul e poate poruncii — și libertatea muncii* nu exprimă de loc în vremile de azil libertatea sau posibilitatea de a trail din rodul muncii (o știu și funcționarii și muncitorii, și ofițerii, și magistrații). „învățământul e gratuit“ dacă țăranii își clădesc din punga lor școli și dacă plătesc câmătărești Abecedar, învățământul e obligator, pentru cei ce nu încap în școli! Presa e liberă, nici o cenzură nu poate m timp de pace, dar patru ani după încherea păcii suntem încă în stare de asediu. Delictul de presă se judecă de jurați — afară de toate derotele, (de la felmaiestate la calomnie) pe cari le judecă tribunalele- Secretul corespondenței e inviolabil exemplul îl avem în parlamentul liberal unde zilnic sunt întrebuințatele ca arme — scrisori interceptate și furate — secretul îl avem și în cursul leului, care lipsește ori de câte ori anumite persoane simt nevoia să îl intâinuiască Constituția prevede libertatea vieții, când la Nistru se practică amnistia cu baioneta și înecul. Prevede libertatea întrunirilor când guvernul ce depune pfectul Constituției a omit întrunirile arestând până și pe oratori (astfel fosti ministru Mihalache a resimțit această i ■ libertate). Senatul e conform dreptului cetățenisțt ales nu de cetățeni, ci de Constitutie. Senatul se compune din șase categorii de foști— care trebue sa dea oricând o majoritate liberală , aceștia funt senatori perpetui. Li se adaugă o vene mult mai mică de senatori vremelnici ; aceștia sunt Prințul Moștenitor, președintele Academiei și capii Ireligianilor recunoscute de Stat. Pentru aceștia, mardatul de senator încetează Ii odată cu caii tatra sau demnitatea. Pentru că Senatul va fi liberal de drept se adaugă un articol nou, prin care lucrările Camerei devin nule de drept dacă nu sunt în timpul seziunei S Senatului. Puținul respect arătat însăși de liberali față de Constituție, nerespectarea principiilor cu adevăr consttituționale de către însuș guvern — arată își trăinicia acestei legislații și legalitatea și seriositatea ei. Dar, mai grav decât toate aceste abuzuri e faptul că hotărârile de la Alba Iulia fiind nerespectate de această Constituțiune — consecințe dureroase și , neprielnice vieții de Stat fac din acealistă pseudo-Constituție, un pericol național. ț OTB. Șezători literare Un grup de scriitori români viitorii zile viitoare din București e s* fac câțiva ștziitori literire în centrele n ai însemnate ale Ardeadului. Perem unificarea mufleterscă a tutor ! Initative cunocutului puci Ion M'rulescu eu cea mai mare importanță Deli utile încoace au venit în Ardeni feluri de oameni, itiulți cu gânduri frumoase, cruți ci gânduri a,ninse — și Ardi alei totdeaurul a fost bucuros, de oaspeți. Mii bucuros însă de a >1a care ven-au to nume*e rrtw., Ne aducem aminte hyft de vremea robiei când succesele burei tartak- Antonesmi I și entuziasmul siSmi de adósul român echivala s îletește o cucerire armată. Bucuria dt-j ?tund a fost târî îndoială un preludiu plin de ‘înalte făgăduințe al bucuriei de mai tâziu . I Scriitorii români au simt și ei tu mulți autoturnă șezitori literare — dar numai în Sibiu.’ I Pe vremea aceea o astfel dr ijcrătoare era un1 [ simbol politic, deși împrejurările vitege s’au Hr gr jit să nu rămâne nici un cuvânt c are ar fi. . putut să fie a Itfel interpretat ,decât literar, i Arăzi se organizez â întâiele șezători literare [ale scriitorilor român in ace de munți, totui de doa urrire. — O,lestă politică s’fir fare , între, cel ca e prtidcă — aceste șezători nu ? pot să fie decât un simbol rufletesc »1 deplin? ! unități culturale care a cuprins îr zalele el vânjesc toate provinciile. Lumina viitoare va sta ; Cluj o ultim de sezitoare, unde scriitori vor ceti din operele lor. Surziem s’guri ră publicul ; cujan vî ven? să asculte cu care aminte vorbele lumesc epir.lv * lei lei din min?, generații Literai;. Avi tu inducă lumea din ora* pul nostru știe să exceleze însemnătatea acestor șriitori, pentru, a eitw semnalate nu se cere nici arborarea st. s gtrîlor, nici ieșire la gură șî nici atâtea die rompos.se lumi. Când veo îirupă, teatri ti. dm.du cu acea măiastră’ șlt fuire a talentului vie pe a roi — hîrțete destinse prr.tu o primi eari, nu lasă nimic de rioit sunt foarte Ligi Cu atât mai mult va trebui să re entităm în jumătatea aestor oaspeți rufi. ■ Nu se cunosc încă drumurile i acestei trupe literare*. Di - Ci p cb bl r va pleca la Oace și de acolo la Axi — durând peiut nderi veselis un buvât frumos sau siriozitatea unui pânt mișcător. Mine vom avea poate hotttâri nu;I sigur, în ce privește colindarea spirituală a stăreților noștri prin Ardeel. FÜ1BI LA PUNCT. * »Mvachacs?»."■Mimmu și minuiii Nu se mai admite exportul de ouă." Dl Mihály se va retrage deja liberali. Se afirmă precis că dșa clocește acest gând. I * O nouă împărțire a claselor sociale: autorități și public - după părerea fi dlui Meteș prefectul de Cojocna. Deci, viața se lcumpește; autoritățile huruzesc iar populația suferă și f raudă. I * ! Dl ministru Sassu se declară mereu , contra exportului de produse almene tare. Și, totuși, se acordă permise de export însă .. . numai pentru ai noștri. I Fuziunea liberală Intr’un articol de „Ultima oră politică“, organul oficial „Viitorul" anunță că s’a săvârșit „fuziunea celor două partide regionale ale unirii, cel de sub șefia dlui Inculeț și cel de sub conducerea dlui Nistor în Bucovina. Marele fapt va fi adus la cunoștința țării „prin declarații ce se vor citi în acest sens în Parlament". Avem de a face, pare-se, cu întâiul act de fuziune liberală de la unire și până azi, și de aceea nu e mirare că lucrul va fi „adus la cunoștința țării dela tribuna parlamentară Noi credem chiar că atâta e puțin să se publice un decret regal care să vestească marele act, iară declarațiile pe care le vor face din Nistor și Inculeț în Parlament să se afișeze. Fuziunea anunțată de „Viitorul" a izvorât din difuziunea dragostei liberale care nu numai a adumbrit dar a saturat pe doi dintre bărbații crezuți politici, unul din Basarabia, altul din Bucovina, „Viitorul“, nu poate anunța fuziunea unor partide cu partidul liberal, ci trecerea în tabăra liberală a lor două oameni, cari nu mai pot trăi fără foto . Un ministerial. Se va anunța, deci, de la tribuna] parlamentară că din Nistor și Inculeț,* •cari nu mai au panici, sunt liberali de la roată, ceea ce, de altfel, știe intreaga- I opinie publică de un an încoase. Ca liberali sunt mândri — marele ‘partid al unirii, care e cel liberal, a ’înghițit două partide ale unirii, s’a făcut gras și rotund, și se rostogolește astfel cu ușurință peste câmpurile vieții naționale: singur el are dreptul să lească ori sâ le râme, după cum va a* l avea plăcere. Evenimentul e mare, și simpla lui anunțare de la tribuna parlamentară o declarăm neîndestulătoare. Consolidarea Iunirii cere o vestire cu doba în fiecare sat. Tot omul s’audă: „Dnii Inculeț și ‘Nistor au trecut la liberali!“ Arm] V # Numărul 22 Activitatea Part. Național Mare întrunire din Capitală — Cuvântările rostite — Discursul dlui Mihai Popovici In ziua de 26 Ianuarie s’a ținut în casa dlui colonel Cioban, o mare întrunire a coloarei de albastru din Capitală întrunirea a fost prezidată de dl prof. hnciu. Cel dintâi, la cuvântul dl colonel Cioran care salută adunarea și mulțumind celor cari au răspuns cu atâta grabă invitațiunei dsale, le spune „la revedere“. Dl colonel Radu se sar, după o scurtă introducere, aduce omagii dlui dl Demu, deputat. Arată cum au guvernat celelalte partide și în special partidul poporului, după a cărui guvernare au profitat Schufer și cei cari au ajutat la camuflarea „Stelei Române” în punga cărora a intrat, nici mai mult, nici mai Puțin, decât 46,000 000. In termeni foarte simțiți, de a aduce viața ,du'u li“ Maniu «?> termină urând viață lungă tuturor descendenților marilor transilvăneni, cari au dat cele mai mari dovezi de o adevărată demnitate națională. Dl avocat C. Popescu vorbește de Pr ateianismul din vechiul Regat, urcând politica financiară a partidului liberal. Dsa termină făcând un călaîtfH 13*?6ifupa mărirea partidului național în vechiul Regat. r.f notat R. Georoceanu după ce arată că scopul întrunirei este strângerea, relațiunilor de prietenie între partizani, fiind dat că prin fuziune, numărul membrilor s’a mărit. Fuziunea este o pârghie pe care se sprijină naționalismul. iJ*“!PU?e c* politica permiselor a .K^put îttcâ sub guvernarea liberală, fizicel, in timpul iiinței, fiind păcatul politicei autocrate , care a înșelat până și Coroana. După toate celelalte greșeli pe care le-a făcut, Partidul liberal are, astăzi curajul ( să ne aducă și Constituția. național este singurul cărei posedă puterea morală pentru a aduce teveme salvatoare. Dsa termină, vorbind de reformele ce se vor face Bancei Naționale și face o paralelă între ce au de gând să facă liberalii din național 'astleUt,e și ce va face Partidul Dl advocat Chintă Vasilescu după ce salută pe dl dr Dejeu, care ca loc,fxenut f»?11*1135 Prima legiune ardeleană in Moldova și pe dl maior Gorski care a fugit rănit din lagărul inamicc, face o paralelă intre între influența ungară și turcă asupra poporului roman ,e pretutindeni și conchide că nu politica din vechiul Regat a rămas b.antinismul care cu siguranță va fi sugrumat de democrația ardeleană. D! advocat Mora fiind aclamat de adunare, spune că nu ar fi vorbit, dornid să ia exemplu de la ardeleni „mai puține vorbe și mai multe fapte. Intre altele dsa arată că șefia dlui colonel Uoran in coloarea de albastru este o garanție că această coloare se va consolida cât de curând Programul va fi ideeat noponală, ordinea și democrația. " Tel ^focat Oliva face biografia dlui Iuliu Marin, trimițându-i salutul adun“rei asgurându-i de concursul necondiționat al tuturor membrilor din aceasta culoare. De avocat R. Dragomirescu descrie debandada ce se găsește la primăria Capitalei și mizeria în care se află culoarea de albastru. Dsa are convingerea că venind la guvern partidul național, toate relele se vor remedia. Dl inginer Macovei arată că indignarea tuturora a ajuns la culme și se miră cum locuitorii acestoi țări mai pot supota guvernarea unor oameni "cari trăesc în mocirlă. Didr Deleu deputat zugrăvește în culori foarte vii viața ardelenilor, pe mama ardeleană, care a preparat idealul național al fiecărui român, pe eroii ardeleni, făcând un scurt istoric al partidului național sub domnia ungarăede, cu mâhnire că vechiul Regat este o moșie care se arendează după plac la diferiți șefi de partide și aceasta numai din cauză că locuitorii sunt lipsiți de organizare, nu cunosc ce însemnează națiunea și idealul național. Dsa are mari speranțe că partidul național, astăzi mărit prin fuziune, va merge spre ținta dorită, schimbarea tuturor relelor. Părintele Macovei spune că idealul național a fost înfăptuit de ardeleni i dintr o mare muncă dusă prin școală biserică și societățile culturale. Critică guvernarea averescană și bratienistâ, mai ales pentru faptul că nu a trimis funcționari de valoare in Ardealul Mihai Popovici primit cu aclamații unanime, spune că de aur înainte începe o noua epocă pentru partidul nostru. „S’a depus In parlament Constituția. Acest pact fundamental, așa, cum a fost depus este o rușine, și cere ca națiunea întreagă, indiferent de culoare politică și se opun, „Absolutismul în sine este o aberațiune“,omenirea întreaga, astăzi nu tindeau altceva decât la realizarea libertăței.“ — Fac» cil [ca Constituției depusă în parlament și face apel ca partidul național să lupte, ca această Constituție să nu poată lua ființă, în care scop, spune că trebue să fim și mai departe uniți și în același timp pătrunși de ideia națională“. Seria cuvântărilor fiind terminată, dl Clinciu îmchide adunarea la orele 12 30 seara. Printre asistenți am remarcat pe dnii: Mihai Popovici, preotul Mana, dr Doleu, preotul Macovei, colonel Cioran, Aigiu, maior Anghelescu, col. Radulescu, Ghiță Pascu, Mușe, C. Popescu, maior Gorski, Cereseanu, Oliva, Clinciu, inginer Calian, inginer Macovei, Vasile Toncescu, Qeoroceanu, col. farmacist M. Ionescu, Alecu G Teodorescu, maior Christescu, Ch. Vasilescu, Mih. Moră, R. Dragomirescu, Furmuzache, Alecu Davidescu, C. Atanasiu, Niculescu Costica Anghelescu, Dinu Alevra, Constantin Cioran și alțiî. _______ Ingric. à I Constituția ilegalității 1— Partidul țărănesc o declară nulă și neaventă — Dl dr N. Lupu II Cameră și dl N. Costăchescu la Senat au cetit o declarație din numele partidului țărănesc, la aducerea Constituției liberale. Declarația începe astfel : „Consecvent cu atitudinea ce i s’a im- s pus, atât în urma procedeului neconstituițional prin care a fost adus la cârmi actualul guvern, cât și din pricina fraudizei și violentărei voinței naționale din care ai izvorât Parlamentul liberal — partidul I țărănesc declară, din nou, că nu recunoaște legalitatea acestui Parlament, și lu, atât mai puțin dreptul lui de a impune țârii o Constituție. „In aceste condițiuni, oricare ar fi și oricum ar fi Constituția elaborată de el, ea este condamnată din germene ca produs al unei lovituri de Stat oligarhice, și va fi considerată de partidul țărănesc — ca nulă și neavenită, „Dacă mai există încă vreo urmă de îndoială la opinia publică independentă asupra scopurilor și tendințelor urmărite de guvernul liberal în impunerea cu astfel de procedee a unei Constituții de partid — și pe care noi le-am înțeles de la început — și, dacă prin urmare, atitudinea hotărât protivnică a partidului țărănesc mai putea fi neînțeleasă, proiectul depus în ședința trecută, prin conținutul lui desvălue complect tendința de suprimare fățișă a libertăților și drepturilor cetățenești și comolidarea și perpetuarea privilegiilor clasei dominante prin o nouă robire a forțelor vii ale națiunei în folosul unei minorități bancare cu puteri politice discreționare — permanentizând astfel la cârma țării partidul liberal. După ce partidul țărănesc își motivează acest punct de vedere, conchide . ..Daca totuș guverna! va stărui in voința lui de a impune trecerea Constituției ,prin Camerile numite de el — partidul iî țărănesc. ! Jiu numai ea nu va mai rămânea ta ^această incintă spre a participa la acest Ia simulacru de legiferare . „Nu numai că nu va recunoaște niciodată ca lege fundamentală a țării acest Ii elaborat al partidului liberal. „Dar la momentul când nu va mai putea hrăni nădejdea de a stăvili această operă liberală în sânul adunărilor , partidul țărănesc conform cu declarațiile sale anterioare și cu hotărârile congresulut dela Iași, se va adresa direct opiJiniei publice și va duce lupta cu ultima energie, împreună cu toate forțele vii ale poporului, spre a dărâma acest eșafodaj ’de mio dual și silnicie“