Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)

1923-03-22 / nr. 61

UiUUlUWHNBWlIUUIUültiüHlÜiüiülimUiiJÍ 22 Marti© 1923 Ultimele itiformaliutii ^ mtmH********-* * ■*?>' *&**in*f*?*>rm>. Lipsa de pâine la Cluj In urma faptului că guvernul nu a aprobat contractul de furnizare de ce­reale al oraşului, şi preţul cerealelor în vechiul Regat s a urcat atât de mult întrucât făina nu se mai poate vinde pe preţurile maximate de la Cluj, ultimul timp nu s’au mai adus cereale în localitate şi Clujul a rămas fără pâine. Sa cerut ca în Cluj să nu mai fie obligatorii preţurile maximale, sin­gura măsură care pentru moment ar înlesni situaţia. Guvernul nu a răspuns încă nimica la această telegramă. Suntem informaţi în schimb, că până ce în ţară nu avem pâine, guvernul pregăteşte permise de export de mii de vagoane de făină pentru străinătate. Adunarea baroului din Oradea-Mare Zilele trecute a avut loc adunarea comitetului baroului avocaţilor din O­­radea-Mare. Cel mai important punct din ordinea de zi a fost raportul sec­retarului dl dr. Paul Ney, arătând toate neajunsurile legei avocaţilor, pe urmă restanţa foarte mare de procese dela judecătoriile din Bihor, cari nu se pot desbate în lipsă de judecători, lipsa de imprimate dela judecătorii şi protestează contra taxelor ce se percep pentru cărţile funduare. Adunarea ge­nerală a baroului va avea loc la 25 crt. şi i se va supune acest raport al secretariatului. De la Societatea de Ştiinţe Societatea de Ştiinţe din Cluj ţine şedinţă publică Joi, 22 Martie, ora 81/i seara la Institutul de Botanică gene­­rală«(Palatul universităţii) se vor face următoarele comunicări: Prof. N. Abramescu: Asupra auto­­genărei curbelor. Prof. Dan Rădulescu­ Metilen bis Vidandiona (comunicare preliminară). Sentinţa în procesul ţăra­nilor de la Cherechiu Eri s’a dat sentinţa în procesul ţă­ranilor dela Cherechiu Cinci acuzaţi au fost condamnaţi şi câta 5 ani în­chisoare, pe motivul că au desarmat pe jandarmi, au agitat contra armatei şi nu s’au supus ordinului de chemare­­sub arme. Ceilalţi 30 acuzaţi au fost condamnaţi cu Închisoare variând în­tre 3 ani şi 2 luni şi amendă între 5000-1000 lei­ Secretarul comunal a fost achitat. Cei condamnaţi au înain­tat recurs.­­ Savantul Dimitrie Onciul preşe­dintele Academiei Române şi directo­rul Archivelor Statului a murit ori după o lungă boală. Se vor face ilustrului, dispărut funeralii naţionale Corpul va fi trasportat la Cernăuţi unde va fi în­mormântat, după dorinţa familiei. — Cuirasatul „Bonar Law­‘ având pe bord ca aspirant pe prinţul Nicolae al României a sosit la Ghibraltar. — Primăria Capitalei a primit două oferte pentru un împrumut extern. Primul este oferit de Anglia care o­­fera două milioane lire sterline cu o dobândă de şase jumătate la sută şi la cota emisiunei; aşteaptă doua ofertă este o franceză, care este de aceiaş va­loare şi cu o dobândă de şapte şi un sfert al pari. Primăria alte oferte pen­­tru a decide ulterilor. — Astăzi a fost reluată circulaţia trenurilor spre Timişoara cu transbor­­dare la trei sute metri de podul de peste Jiu lângă gară Filiaşi. Simplo­­nul va continua să circule pe via Pre­deal. — Conform unui ordin al minisistrului de interne, consiliul comunal al oraşului Oradea-Mare, va concedia dela 1 Aprilie pe toţi funcţionarii comunali, cari n'au în­văţat încă româneşte. Consiliul e pus în mare încurcătură, funcţionarii comunali fiind toţi unguri. — Neputând mulţumi în parte tu­turor autorităţilor, prietenilor şi cunos­cuţilor, cari cu ocazia reposării mult regretatului nostru soţ, tată, etc., au încercat să ne consoleze, rugăm să primească fiecare pe această cale ex­pres a mulţămitelor noastre cele mai profunde. Cluj, la 20—In­ 1923. Fami­lia Andreescu. — Croitorii din Oradea-Mare, ne­­primind cele 20 la sută cerute ca spor de salarii, au hotărât să intre în grevă. Greva va fi însă numai parţială, întru­cât mai mulţi patroni acordă în între­gime cele 20 la sută cerute, alţii dau însă numai 12 la sută. Dl inspector de muncă Vasca a început tratativele de împăciuire. — A V-a Conferinţă muzicală a dlui R. Schüffer, din cauze neprevăzute se va amâna de la 22 Martie la 29 Martie 1923 adecă cu o săptămână mai târ­ziu. Tema acestei conferinţe va fi opera „Faust“ de Gunod, cu binevoitorul concurs a dnei Sudeţeanu, a drelor Ana Rozsa, A. Donabidowicz a dlor Nagacevschi şi Baianov. Abonamente şi bilete la „Reclama“ şi­ seara la cassă. BURSA Bucureşti: francul francez 1310, lira sterlină 1095, lira italiană 1025, dola­rul 217, coroana cehoslovacă 650, coroana austriacă 3.10, coroana mag­hiară 7.25 Paris: leul 7.30. Zürich: leul.----­— Concertul Lya Pop, Apostolescu, Schüller în Turda. In 24 Martie 1923 publicul turdean va avea ocazie să a­­sculte pe mult apreciaţii noştrii artişti de la Opera Română din Cluj, cari pentru a lăţi cultura nu cunosc nici o oboseală. Suntem informaţi, că pro­gramul acestui concert, cu dibăcie alcă­tuit, va cuprinde compoziţii­ cele mai gustate şi frumoase ale autorilor de opere şi Lieduri, precum şi Doine.­­ Abonaţii ziarului 9Patria* sunt rugaţi cu insistenţă a tri­mite neîntârziat restanţele de abonament. Pe viitor ziarul nu se va mai trimite decât abonaţilor cari vor achita abonamentul anticipativ. — Magistraţii din Turda au cerut miniştrilor de justiţie şi finanţe mări­rea salariilor care sunt inferioare lefu­­rilor profesorilor secundari şi soldelor proectate pentru sublocotenenţi.­­- Curtea regală a luat un doliu de 15 zile din muza morţii reginii Mi­lena. — In cursul lunii Aprilie se va re­prezenta la Teatrul Naţional de către trupa teatrului „Popular“ din Bucureşti, marele succes bucureştean „Băiat de Viaţa“ comedie care s-a jucat de opt­zeci de ori. Biletele se vor pune în vânzare la casa Teatrului în ziua de 2 Aprilie. — O mică informaţie a apărută în ziarele din Capitală ne vesteşte că parlamentarii ardeleni au fost convo­caţi de către generalul Moşoiu pentru întocmirea unui memoriu de toate do­leanţele ardelenilor şi bănăţenilor, a căror satisfacere dl general Moşoiu o va cere­­în numele lor de la guvern. Pentru a înţelege bine această infor­maţie e de ajuns să spunem că aceşti parlamentari ardeleni nu sunt aleşi, ci hoţi de urne. Pretenţiile lor grupează o presiune în guvern, căruia bine­în­ţeles nu au a îi cere nimic pentru po­porul de la care au furat până şi man­datul. Iată însă încă un mic semn că guvernul e pe ducă. Doleanţele seamănă cu condolean­ţe. — O domnişoară cu mai mulţi ani de prată de birou caută post, posede limba română, maghiară şi germană adresa la Adm. 269 1-2 — Med. univ. dna Alma Mohora Popovici, medic stomatolog a înce­put consultaţiile dentare în Piaţa Unirei No 29 etajul I, între orele 3—5 p. m. — De vroi să*r­ogresezi cu timpul să trăieşti cu vinul SZILAGYI ROZSA­­MALI. — UN RADU croitorie de pri­mul rang Pasagiu! Vilacgros Nr. 9 (vis-a-vis de prefectura poliţic) Bucureşti. 26-100 — COMERCIANT, CAUT SUMĂ 300.000 (treisutemii) TIMP 2 ANI, BINE ASIGURAŢI.­­ Adresa la administraţia ziarului: 262 2­3 — Albert Fogarassy, aurier, lucrează şi bronzeşte rame pentru interiorul bi­­sericei, aureşte biserici stil artistic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu Str. Mărăşeşti (Krizbay) 39. Atacul guvernului împotriva opoziţiei unite — Pompele, cari nu se văd la incendii lucrează pe capete — Desperarea guvernului a culminat în punerea în funcţiune a vechilor mijloace de atac ale oligarhiei liberale. Pompele cu apă, cari la Incendiile cele mai dezastruoase stau liniştite în depozit, sau în cel mai bun caz nu funcţionează, au fost scoase şi montate împotriva opoziţiei unite. Apa atât de scumpă la Bucureşti a curs în valuri în saloanele clubului democrat ruinând zidurile şi parchetul localului. Această operă de samavolnicie idioată a revoltat întreagă populaţia Capitalei celei mai murdare şi celei mai lipsite de apă din lume. In vremea, când casele, bucătăriile, băile sunt comple­tamente lipsite de apă, guvernul liberal aruncă torente de apă pe Calea Victoriei şi în casele oamenilor paşinici, a căror vină este doar, că se opun unui atentat primej­dios împotriva democratizării ţării. Guvernul să ia însă aminte. — Să nu se joace nici cu apa nici cu focul, pen­­tru că se poate foarte lesne întâmpla, să şi­ le întoarcă ambele aceste a­­supra lui. Hotărârea luată de opoziţie este dărză şi nu poate suferi nici o înfrân­gere chiar dacă s’ar arunca asupra ei toată apa Dâmboviţei. * Asupra acestui atentat, odios dăm următoarele relaţii: La orele 11, s’a adus pompa de aburi pentru incendiu, o cisternă auto­mobil cu o capacitate de 10.000 litrii plină cu apă, conduse de o secţie de pompieri. jos In stradă se aflau dni­ general Davidoglu, comandantul diviziei a IV-a şi Nicoleanu, prefectul poliţiei. Sus în club se aflau numeroşi membri ai par­adelor unite, printre cari fruntaşii, dnii Maniu, Vaida, Mihalache, Grigore Fi­­lipescu, părintele Manu, etc. O delegaţie în frunte cu părintele Manu s-a coborât jos în stradă având o întrevedere cu dl general Davidoglu. Acesta a spus delegaţiei că va dispune atât retragerea tuturor trupelor cât şi a pompierilor, dacă delegaţia îşi ia angajamentul că începând de azi nu vor mai face nici o manifestaţie. La răspunsul delegaţiei că manife­staţiile în genul acesta vor continua şi azi şi mâine, trei săptămâni, trei luni, trei ani de va fi nevoe, generalul Da­vidoglu a ordonat pompierilor să pună pompa în funcţiune. La orele 11 şi un sfert apa a înce­put să ţâşnească cu putere din furtun. A fost spart un geam mare de la uşa ce dă în balconul clubului. Fruntaşii opoziţiei unite îmb­ăcaţi în impermeabile au stat în balcon vite şi cu spatele spre furtun, continuâ­nd să manifesteze, să fînere şi să­ huiduiască. Au fost, bineînţeles udaţi simţitor. Ma­rele drapel tricolor a fost udat şî sfâ­şiat de presiunea apei. Prin geamul spart, apa a intrat din belşug în localul clubului, a cărui par­doseală a fost transformată intr’o ade­vărată băltoacă. A fost nevoe ca toate tablourile din pereţii camerei de la stradă să fie luate jos şi duse la altă cameră din fund spre a nu fi stricate de apă. Printre aceste tablouri se aflau portretele re­gelui Carol, reginei Elisabeta, regelui Ferdinand şi reginei Maria. Pompa a lucrat timp de 20 de mi­nute până când toată cisterna a fost golită, făcând un mare lac de apă şi pe porţiunea căei Victoriei din faţa clubului. La orele 12, după săvârşirea acestei isprăvi, atât generalii Davidoglu şi Ni­coleanu precum şi trupele şi secţia de pompieri s’au retras definitiv. _s_ Teatrul naţional „Punctul negru“ Comedie în trei acte, de Ka­­delburg­ şi Presber „Punctul negru“ este o comedie nem­ţească Atât e deajuns ca să se ştie că are spirit cuvincios, chiar prea cuvincios, iar humorul este fixat într un cadru de perfectă moralitate. Cu scene de un burlesc exagerat, Punc­tul negr este, totuşi, o comedie care place mai ales celor pe cari rafinamentul teatrului franţuzesc îi consternează. Ca acţiune, comedia lui Radelburg şi Presber este bine închegată, cu excepţia câtorva dialoguri prea lungi. Intepretarea a fost foarte bună. E genul care convine mai mult elementelor bune ale Teatrului naţional din Cluj. Fără îndoială că cea mai bună interpre­tare a realizat-o dl Stănescu-Popa, în ro­lul lui Cristian Adam, Br­uchmaier, cu care s’a identificat, cum nu se putea mai bine. De asemenea o foarte bună intrare şi o mască excelentă a avut dl Neamţu- Ottonel în Baronul de Waldemar. Rolul acesta e mult mai greu de interpretat, de­cât al „diui consilier comercial şi dl Neamţu a făcut tot ce a putut. Foarte bine dl Dimitriu fn negrul Roby Woodleigh, du neîngrijit mascat. Dl Virgil Vasilescu, care are mai mult talent.. decât îi trebue, nu ştia rolul. La interpretat totuşi destul de bine. Insuficient dl Borgovan în Emerîch şi cu atitudini de funcţionar comercial, sau poate şi mai rău. Dintre artiste reţinem pe dna Ec. Stanescu în Tusnelda şi dşoara Sylvia I­oescu în fiica ei, E ’sa. Domnişoara Apriliana Medianu n-a vrut să fie bătrână şi a stricat rolul. La 25 de ani (dacă e prea mult, să mă ierte dşoara Medianu) nu e deajuns să pui pe­rucă albă ca să pari bătrână. Şi Asa a făcut numai atât. Maria-Luisa are un flăcău şi nepoţi... tărcaţi şi o siluetă co­respunzătoare acestei vârste. Celelalte roluri au fost distribuite exact după aptitudini. Montarea slabă. Aşa, de pildă, nu înţelegem abundenţa morilor de vânt pe pereţii camerei Baronului de Waldemar. Nu cumva directorul de scenă l-a confundat cu Don Chihotte ? n. d. s. Legile liberale Un ministru maniac — Cea mai inimoaga Instituţie din Ardeal des­fiinţată — Jar în averea muncitorilor Panamalele sa legiferează După celebra lege de organizare a ser­viciului sanitar, despre care întreg corpul medical din ţară şi a spus cuvântul la timpul său, fără ca — bineînţeles fostul ministru al Poliţiilor şi al „Ohranelor" li­­berale — (un titlu care II dă drept să facă astăzi şi legi de ocrotire socială) să ţină cont de toate protestele juste şi binie întemeiate formulate in congresele medi­cale, în contra acestei legi. Acum, dl ministru, ajutat de consiliul detectivilor liberali, se îndeletniceşte cu comiterea unei alte legi de organizare. Voeşte cu tot preţul să organizeze „asi­­gurările sociale muncitoreşti" aşa le-a bo­tezat el, democratul preşedinte al Consi­liului de administraţie de­ Petroşani. Şi, ca să se simtă mai liber în acţiunea sa patriotică, a curăţit ministerul de toate elementele periculoase partidului liberal — Statul fiind partidul şi partidul Statul. La câteva zile după ce şi-a luat în pri­mire portofoliul Ocrotirei Sociale, a expe­diat acasă pe singurul ardelean, slujbaş în Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, dr Aurel Vasile, fiind cel mai periculos element, pentru ducerea la îndeplinire a „măreţelor“ sale planuri de unificare. Scăpat de rezistenţa ardeleanului dârz şi neînduplecat s-a apucat de lucru cu uşile încuiate. Dar, a avut ghinion. A dat peste rezi­stenţa întemeietorului Asigurărilor munci­toreşti din vechiul Regat, dl A. V. Gâdei, fostul director general al Casei Centrale din Bucureşti. La mazilit şi pe el, şi a instalat omul său, a răsuflat uşurat şi cu şeful de cabinet s’a apucat să scrie legi. Şi zice: Art. 263: .Directorul gene­ral — care întotdeauna va fi omul partidului — este administratorul ge­neral al fondurilor Casei Centrale de asigurări muncitoreşti, şi anume a fon­dului general — câteva milioane lei la an — al Casei de boală, al Casei pen­siilor şi individualitate şi al tuturor fondurilor speciale afectate acestor Case". Deci, unde e vorba de fonduri trebue să se facă sfânta unificare şi naţionalizare. Şi cine cutează să spună un cuvânt contra e tră­dător de ţară. Art. 548 glăsueşte astfel: Casele jude­ţene de asigurări vor administra asigură­rile in ceea ce privește: a) căutarea medicală, b) ajutoare bă­nești pentru incapacitate trecătoare de muncă, c) ajutoare de lăuzie, d) ajutoare de înmormântare. In ceea ce privesc celelalte ajutoare pe cari le acorda legea până acum, de aci înainte dispune asupra lor clubul liberal. Adecă, dl ministru vrea ca muncitorul să plătească, iar „fondul“ să plece la Bucureşti, doar e destul că muncitorul plăteşte, ce îi mai trebuie şi pretenţii? In lege a avut grija să precizeze atri­buţiile — 4 la număr — aşa ziselor Case judeţene — foste Case Cercuale — şi să-şi asigure dreptul de a dispune după bunul plac asupra banilor muncito­rilor. Dacă îi va trebui unui muncitor o pereche de ochelari va trebui ordonanţaţi din Bucureşti , o cârje, un bandaj, o pă­tură, sau trimiterea la un sanatoriu, spital şi câte şi mai câte necesităţi, se va a­­ştepta până când va ţinea d­e cuviinţă dl ministru şi dl director general , întot­deauna liberal, să-i trimită ceva milă. In loc ca să meargă spre o descen­tralizare unde atribuţiile de a dispune de toate fondurile, să fie încredinţate unor consilii de patroni şi muncitori pe lângă fiecare Casă Cercualâ, cel mai în măsură a cunoaşte toate lipsurile locale şi afară de aceea el fiind aceia cari suspn aceste Instituţii, dl ministru s’a apucat şi a creat consiliul superior şi tot felul de comisii (art. 267 şi 277) care prin felul de a se compune şi numi (pe 3 ani) întotdeauna poate fi la dispoziţia lui. Atribuţiile consiliului şi comisiilor sunt legiferate în confor­mitate cu interesele partidului. Ele ho­tărăsc soartea banilor, verifică fondu­rile şi hotărăsc nfelul fructificării, etc. par că asigurările sociale ar fi un fel de Bancă Naţională sau Românească la dispoziţia­­alor noştri“. Legea mai asigură prin art. 278 pâine şi pentru un comitet permanent ales pe sprânceană, după obiceiul pământului, care pe lângă multe verzi şi uscate atribuţii zice că pronunţă amenzile prevăzute în legea asigurărilor. Adecă pe româneşte ar cam spune, că întreprinderile „familiei“ nu vor fi amendate niciodată. Apoi art. 284 al. e, dispune ca Direc­ţiunea asigurării nu contra boalei etc. „aplică legea de urmărire pentru încasa­rea veniturilor Casei Centrale şi a Case­lor judeţene“. Va să zică dacă o Între­prindere nu voeşte să plătească cotizaţiile legale, aşa zisa Casă judeţiană în regiu­nea cărei se găseşte întreprinderea res­pectivă, nu poate lua nici o măsură în contra intreprinderei, fiind aceasta atribu­ţia Centralei, care va lua măsuri după cum vor dicta interesele mari ale ţării. Principiul deci se menţine banii pleacă la Bucureşti. Mai prevede legea introducerea timbre­lor în loc de bani. Las că ne întoarcem înapoi cu 100 de ani dar îşi poate în­chipui ori­cine ce sumă frumuşică va re­prezenta „comisionul“ pentru cel ce co­mandă timbre în valoare de sute de mi­lioane. Şi ce lipsă ai de timbre când sunt în circulaţie bani ? Asta s’o spună alţii!! Să nu mai discutăm celelalte urmări de­zastruoase pentru instituţia Asigurărilor so­ciale lipsa de control şi „învârtelile“ cari se pot face cu sistemul de timbre. * Dar, cea mai grozavă afacere pe spatele acestei instituţii umane, e cuprinsă în art. 297 al 3. Sună aşa: .Direcţiunea asigurării în contra boalei — adecă slujbaşii dlui Mi­nistru — prepară lucrările pentru încheiere de convenţiuni cu di­verse întreprinderi izolate pentru asigurarea salariaţilor întreprin­deri“ etc. Pentru laici e o chestiune fără în­semnătate, dar pentru cei ce îi cunosc rosturile, e cel mai grozav soi de pa­namale ale secolului, într’o instituţie socială. In legea XIX din 1907 nu erau cu­noscute aceste convenţii, şi fiecare întreprindere era obligată conform di­spoziţiilor legii să-şi plătească contri­buţiile Casei Cercuale de asigurare în mod egal, după numărul membrilor şi clasele de salarizare ale angajaţilor. Prin convenţie — acest soi de afacere liberală necunoscută încă — întreprin­derile se învoesc ca în loc de a plăti ce prescrie legea, să plătească o sumă globală, ori câţi angajaţi va avea şi ori cât va lucra. Şi noi ştim cum se fac convenţiile şi cine câştigă, întreprinderile liberale vor avea de sigur toate convenţii de unde vor pro­fita zeci de milioane, iar celelalte îşi vor aranja convenţiile pe sprânceană după obiceiul ţării. Şi biata instituţie a Asigurărilor sociale va suferi pen­­tru că de regulă se plăteşte partea de cotizaţie a muncitorului iar partea pa­tronului rămâne la buzunar. Muncitorul în cazul acesta e jefuit şi înşelat, sus­ţinând o instituţie la care de drept şi patronul trebue să contribue, care e scu­tit de angajamentele legii. Şi apoi cum e în alte ţâri obiceiul, Statul contribue cu partea lui. Prin sistemul de convenţie între­prinderile mari câştigă, sustrăgân­­du-se de a plăti în mod integral obligaţiunile prescrise de legile azi în vigoare, iar micul industriaş va plăti, findcă de, . . . lui nu-i dă mâna să facă convenţii. Nu de mult după cum se scria prin ziare — se încercase o conveţie cu Reşiţa — devenită liberală — deşi după regalele de asigurare socială din Ardeal, acest soi de ,afaceri“ sunt oprite. Atitudinea hotărâtă şi bărbă­tească a directorilor regionali din Ardeal şi alor doi directori de la Casa Centrală din Bucureşti, de-abia a pu­­tut împedeca această ilegalitate. Aceasta e legea! : * Asigurările sociale sunt o instituţie de ajutor reciproc, care au o menire înaltă, de a creia sanatorii, spitale etc. pentru membrii ei. Ori prin legile clu­bului liberal se va distruge această frumoasă instituţie, un loc ca să se ri­dice şi să-şi îndeplinească acel rol fru­mos pe care îl are în alte State civi­lizate. Facem apel la d­putaţii ardeleni fie ei din oricare partid să grijească mai mult de soartea Ardealului năpăstuit şi să-i susţie mai mult interesele, nelăsând să fie tratat ca o colonie, distrugân­­du-se astfel tot ce a fost şi ce este bun. . Sunt atâţi ardeleni cari au muncit şi muncesc în Asigurările sociale de ani de zile, cunosc şi părţile bune şi păr­ţile rele ale legilor actuale s’au luptat cu atâtea greutăţi de-ale începutului în România întregită, cari i-ar putea arăta dlui ministru al Ocrotirei sociale calea cinstită şi dreaptă pe care să o urmeze în interesul consolidării progresului şi liniştei ţării. Iar dacă interesele partidului d£ cari este călăuzit dl ministru în facarea legilor este mai pe sus de­cât interesele ţării, noi acei ce ne iubim neamul şi îi dorim desvol­­tarea în linişte, vom şti să ne fa­cem şi de astădată datoria. Insă, acum e rândul muncitori­me! să-şi apere avutul şi căminu­­rile ridicate acolo unde sunt astăzi cu multă trudă şi jertfe. Contra propuneri turceşti Leafiid. — Mâine se întrunesc la ministerul de externe experţii britanici, francezi şi italieni pentru discutarea contra propunerilor turceşti. Discuţiile se vor ţine sub prezidenţia lui Curzon. Acestea discuţii sunt numai preliminare între aliaţi Ieri Bonar Law a declarat în c­­amera comunelor că aliaţii sunt in deplin acord în chestia Turciei. Şeful separatiştilor­­rrenani asasinat Berlin. — Iosef Smeets, acuzat în Germania de trădare fiindcă împreună cu Dordon s’a făcut cunoscut în ultimii ani ca conducător al separatiştilor re­nani a căzut victima unui atentat. Atacat cu focuri­ de revolver, Sme­ets a fost grav rănit la cap. După unele știri el a și sucombat. Autorul atentatului este necunoscut. Presa ger­mană comentând atentatul îl dez-.probă dar arată că Smeets era considerat de massere populare drept vinovat al îna­intării francezilor în Ruhr, la care ar fi contribuit prin agitaţiile sale separa­tiste. Alegerile din Jugoslavia Belgrad. — Rezultatul definitiv al ale­gerilor actuale din Iugoslavia este urmă­torul: Radicalii conduşi de Pasici 120, partidul radical 70 mandate, democraţii 50, clericalii 22, muzulmanii bosniaci 18, a­­grarienii sârbi , minoritatea germană 7, minoritatea română 1, socialdemocraţii 3, comuniştii republicani şi radicalii nuanţa Pro­toci nici un mandat. Noua Scumpcină a fost convocată pantru ziua de 18 Aprilie. Im patria m 'Himiîlîîli!!:! iHU luiiimin#* ULTIMA ORA EXTERNA Germania sabotează mereu Lafayette.­­ Soldaţi francezi au are­stat trei indivizi care sabotau linia telefo­nică militară Düsseldorf, până acum sunt tăiate 60 de circuite. Documentele seche­strate din ordinul generalului Simon la oficiul de constructori telegrafici şi tele­fonici din Düsseldorf au dovedit că sa­botajul sistematic al acestor linii era exe­cutat. Noua orientare politică a Ungariei Praga. — Ziarul „Vencov“ se ocupă într’un articol de programul desvoltat de Ungaria, împotriva Statelor vecine. După părerea ziarului agrarienilor cehi, iredenta maghiară vrea să impună Un­gariei o nouă orientare politică. „Indicii avem — spune articolul — procesul de la Bucureşti al spionilor şi atentatorilor iredentişti — atentatele de cale ferată din Slovensko, vizitele lui Apponyi la ex regina Zita. Deci iredenta maghiară vrea să dea o nouă lovitură de Stat. Vecinii Ungariei vor trebui să tragă toate consecinţele şi să facă toate de­mersurile necesare pentru a opri ac­ţiunea grupurilor fără răspunderi. Stare de asediu în Bulgaria Belgrad. — Guvernul din Sofia a proclamat stare de asediu în departa­mentul Petrici şi cartierul Dupnitza. Această măsură e considerată ca prima aplicare a conferinţei întrunită la Niş. Redactor responsabil: Mihail Hm. Frocopiu m­­­urid dezastrului naval g­erest Atena. Aserţiunile date de câteva ziare elveţiene cum că scufundarea re­morcherului lângă Pireu s’ar datora u­­nui complot, sunt cu totul nefundate. Accidentul se datoreşte unei furtune violente care s’a ridicat în strâmtoarea dintre Salamina şi portul Pireu, loc foarte periculos pentru trecerea coră­biilor. Micul bastiment înecat ducea un num­âr prea mare de marinari ce ple­case în permisie la sfârşitul săptămânei, şi astfel în urma unei puternice iubiri de valuri care a măturat toată puntea forţând pe marinari să se refugieze cu toţii de o parte, s’a produs un deschi­­libru şi vasul s’a răsturnat. S’a deschis o anchetă pentru stabi­lirea responsabilităţei, de a fi îmbarcat un număr de pasageri în disproporţie cu tonajul vasului. O desminţir© ger­mană Berlin. — Presa germană comentând toate ştirile referitoare la pregătirea de către guvernul german a unei oferte pentru o înţelegere, te desminte cate­goric susţinând că toate aceste ştiri sunt numai combinaţiuni şi plănuiri franceze.

Next