Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)
1923-03-22 / nr. 61
UiUUlUWHNBWlIUUIUültiüHlÜiüiülimUiiJÍ 22 Marti© 1923 Ultimele itiformaliutii ^ mtmH********-* * ■*?>' *&**in*f*?*>rm>. Lipsa de pâine la Cluj In urma faptului că guvernul nu a aprobat contractul de furnizare de cereale al oraşului, şi preţul cerealelor în vechiul Regat s a urcat atât de mult întrucât făina nu se mai poate vinde pe preţurile maximate de la Cluj, ultimul timp nu s’au mai adus cereale în localitate şi Clujul a rămas fără pâine. Sa cerut ca în Cluj să nu mai fie obligatorii preţurile maximale, singura măsură care pentru moment ar înlesni situaţia. Guvernul nu a răspuns încă nimica la această telegramă. Suntem informaţi în schimb, că până ce în ţară nu avem pâine, guvernul pregăteşte permise de export de mii de vagoane de făină pentru străinătate. Adunarea baroului din Oradea-Mare Zilele trecute a avut loc adunarea comitetului baroului avocaţilor din Oradea-Mare. Cel mai important punct din ordinea de zi a fost raportul secretarului dl dr. Paul Ney, arătând toate neajunsurile legei avocaţilor, pe urmă restanţa foarte mare de procese dela judecătoriile din Bihor, cari nu se pot desbate în lipsă de judecători, lipsa de imprimate dela judecătorii şi protestează contra taxelor ce se percep pentru cărţile funduare. Adunarea generală a baroului va avea loc la 25 crt. şi i se va supune acest raport al secretariatului. De la Societatea de Ştiinţe Societatea de Ştiinţe din Cluj ţine şedinţă publică Joi, 22 Martie, ora 81/i seara la Institutul de Botanică generală«(Palatul universităţii) se vor face următoarele comunicări: Prof. N. Abramescu: Asupra autogenărei curbelor. Prof. Dan Rădulescu Metilen bis Vidandiona (comunicare preliminară). Sentinţa în procesul ţăranilor de la Cherechiu Eri s’a dat sentinţa în procesul ţăranilor dela Cherechiu Cinci acuzaţi au fost condamnaţi şi câta 5 ani închisoare, pe motivul că au desarmat pe jandarmi, au agitat contra armatei şi nu s’au supus ordinului de chemaresub arme. Ceilalţi 30 acuzaţi au fost condamnaţi cu Închisoare variând între 3 ani şi 2 luni şi amendă între 5000-1000 lei Secretarul comunal a fost achitat. Cei condamnaţi au înaintat recurs. Savantul Dimitrie Onciul preşedintele Academiei Române şi directorul Archivelor Statului a murit ori după o lungă boală. Se vor face ilustrului, dispărut funeralii naţionale Corpul va fi trasportat la Cernăuţi unde va fi înmormântat, după dorinţa familiei. — Cuirasatul „Bonar Law‘ având pe bord ca aspirant pe prinţul Nicolae al României a sosit la Ghibraltar. — Primăria Capitalei a primit două oferte pentru un împrumut extern. Primul este oferit de Anglia care ofera două milioane lire sterline cu o dobândă de şase jumătate la sută şi la cota emisiunei; aşteaptă doua ofertă este o franceză, care este de aceiaş valoare şi cu o dobândă de şapte şi un sfert al pari. Primăria alte oferte pentru a decide ulterilor. — Astăzi a fost reluată circulaţia trenurilor spre Timişoara cu transbordare la trei sute metri de podul de peste Jiu lângă gară Filiaşi. Simplonul va continua să circule pe via Predeal. — Conform unui ordin al minisistrului de interne, consiliul comunal al oraşului Oradea-Mare, va concedia dela 1 Aprilie pe toţi funcţionarii comunali, cari n'au învăţat încă româneşte. Consiliul e pus în mare încurcătură, funcţionarii comunali fiind toţi unguri. — Neputând mulţumi în parte tuturor autorităţilor, prietenilor şi cunoscuţilor, cari cu ocazia reposării mult regretatului nostru soţ, tată, etc., au încercat să ne consoleze, rugăm să primească fiecare pe această cale expres a mulţămitelor noastre cele mai profunde. Cluj, la 20—In 1923. Familia Andreescu. — Croitorii din Oradea-Mare, neprimind cele 20 la sută cerute ca spor de salarii, au hotărât să intre în grevă. Greva va fi însă numai parţială, întrucât mai mulţi patroni acordă în întregime cele 20 la sută cerute, alţii dau însă numai 12 la sută. Dl inspector de muncă Vasca a început tratativele de împăciuire. — A V-a Conferinţă muzicală a dlui R. Schüffer, din cauze neprevăzute se va amâna de la 22 Martie la 29 Martie 1923 adecă cu o săptămână mai târziu. Tema acestei conferinţe va fi opera „Faust“ de Gunod, cu binevoitorul concurs a dnei Sudeţeanu, a drelor Ana Rozsa, A. Donabidowicz a dlor Nagacevschi şi Baianov. Abonamente şi bilete la „Reclama“ şi seara la cassă. BURSA Bucureşti: francul francez 1310, lira sterlină 1095, lira italiană 1025, dolarul 217, coroana cehoslovacă 650, coroana austriacă 3.10, coroana maghiară 7.25 Paris: leul 7.30. Zürich: leul.----— Concertul Lya Pop, Apostolescu, Schüller în Turda. In 24 Martie 1923 publicul turdean va avea ocazie să asculte pe mult apreciaţii noştrii artişti de la Opera Română din Cluj, cari pentru a lăţi cultura nu cunosc nici o oboseală. Suntem informaţi, că programul acestui concert, cu dibăcie alcătuit, va cuprinde compoziţii cele mai gustate şi frumoase ale autorilor de opere şi Lieduri, precum şi Doine. Abonaţii ziarului 9Patria* sunt rugaţi cu insistenţă a trimite neîntârziat restanţele de abonament. Pe viitor ziarul nu se va mai trimite decât abonaţilor cari vor achita abonamentul anticipativ. — Magistraţii din Turda au cerut miniştrilor de justiţie şi finanţe mărirea salariilor care sunt inferioare lefurilor profesorilor secundari şi soldelor proectate pentru sublocotenenţi.- Curtea regală a luat un doliu de 15 zile din muza morţii reginii Milena. — In cursul lunii Aprilie se va reprezenta la Teatrul Naţional de către trupa teatrului „Popular“ din Bucureşti, marele succes bucureştean „Băiat de Viaţa“ comedie care s-a jucat de optzeci de ori. Biletele se vor pune în vânzare la casa Teatrului în ziua de 2 Aprilie. — O mică informaţie a apărută în ziarele din Capitală ne vesteşte că parlamentarii ardeleni au fost convocaţi de către generalul Moşoiu pentru întocmirea unui memoriu de toate doleanţele ardelenilor şi bănăţenilor, a căror satisfacere dl general Moşoiu o va cereîn numele lor de la guvern. Pentru a înţelege bine această informaţie e de ajuns să spunem că aceşti parlamentari ardeleni nu sunt aleşi, ci hoţi de urne. Pretenţiile lor grupează o presiune în guvern, căruia bineînţeles nu au a îi cere nimic pentru poporul de la care au furat până şi mandatul. Iată însă încă un mic semn că guvernul e pe ducă. Doleanţele seamănă cu condoleanţe. — O domnişoară cu mai mulţi ani de prată de birou caută post, posede limba română, maghiară şi germană adresa la Adm. 269 1-2 — Med. univ. dna Alma Mohora Popovici, medic stomatolog a început consultaţiile dentare în Piaţa Unirei No 29 etajul I, între orele 3—5 p. m. — De vroi să*rogresezi cu timpul să trăieşti cu vinul SZILAGYI ROZSAMALI. — UN RADU croitorie de primul rang Pasagiu! Vilacgros Nr. 9 (vis-a-vis de prefectura poliţic) Bucureşti. 26-100 — COMERCIANT, CAUT SUMĂ 300.000 (treisutemii) TIMP 2 ANI, BINE ASIGURAŢI. Adresa la administraţia ziarului: 262 23 — Albert Fogarassy, aurier, lucrează şi bronzeşte rame pentru interiorul bisericei, aureşte biserici stil artistic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu Str. Mărăşeşti (Krizbay) 39. Atacul guvernului împotriva opoziţiei unite — Pompele, cari nu se văd la incendii lucrează pe capete — Desperarea guvernului a culminat în punerea în funcţiune a vechilor mijloace de atac ale oligarhiei liberale. Pompele cu apă, cari la Incendiile cele mai dezastruoase stau liniştite în depozit, sau în cel mai bun caz nu funcţionează, au fost scoase şi montate împotriva opoziţiei unite. Apa atât de scumpă la Bucureşti a curs în valuri în saloanele clubului democrat ruinând zidurile şi parchetul localului. Această operă de samavolnicie idioată a revoltat întreagă populaţia Capitalei celei mai murdare şi celei mai lipsite de apă din lume. In vremea, când casele, bucătăriile, băile sunt completamente lipsite de apă, guvernul liberal aruncă torente de apă pe Calea Victoriei şi în casele oamenilor paşinici, a căror vină este doar, că se opun unui atentat primejdios împotriva democratizării ţării. Guvernul să ia însă aminte. — Să nu se joace nici cu apa nici cu focul, pentru că se poate foarte lesne întâmpla, să şi le întoarcă ambele aceste asupra lui. Hotărârea luată de opoziţie este dărză şi nu poate suferi nici o înfrângere chiar dacă s’ar arunca asupra ei toată apa Dâmboviţei. * Asupra acestui atentat, odios dăm următoarele relaţii: La orele 11, s’a adus pompa de aburi pentru incendiu, o cisternă automobil cu o capacitate de 10.000 litrii plină cu apă, conduse de o secţie de pompieri. jos In stradă se aflau dni general Davidoglu, comandantul diviziei a IV-a şi Nicoleanu, prefectul poliţiei. Sus în club se aflau numeroşi membri ai paradelor unite, printre cari fruntaşii, dnii Maniu, Vaida, Mihalache, Grigore Filipescu, părintele Manu, etc. O delegaţie în frunte cu părintele Manu s-a coborât jos în stradă având o întrevedere cu dl general Davidoglu. Acesta a spus delegaţiei că va dispune atât retragerea tuturor trupelor cât şi a pompierilor, dacă delegaţia îşi ia angajamentul că începând de azi nu vor mai face nici o manifestaţie. La răspunsul delegaţiei că manifestaţiile în genul acesta vor continua şi azi şi mâine, trei săptămâni, trei luni, trei ani de va fi nevoe, generalul Davidoglu a ordonat pompierilor să pună pompa în funcţiune. La orele 11 şi un sfert apa a început să ţâşnească cu putere din furtun. A fost spart un geam mare de la uşa ce dă în balconul clubului. Fruntaşii opoziţiei unite îmbăcaţi în impermeabile au stat în balcon vite şi cu spatele spre furtun, continuând să manifesteze, să fînere şi să huiduiască. Au fost, bineînţeles udaţi simţitor. Marele drapel tricolor a fost udat şî sfâşiat de presiunea apei. Prin geamul spart, apa a intrat din belşug în localul clubului, a cărui pardoseală a fost transformată intr’o adevărată băltoacă. A fost nevoe ca toate tablourile din pereţii camerei de la stradă să fie luate jos şi duse la altă cameră din fund spre a nu fi stricate de apă. Printre aceste tablouri se aflau portretele regelui Carol, reginei Elisabeta, regelui Ferdinand şi reginei Maria. Pompa a lucrat timp de 20 de minute până când toată cisterna a fost golită, făcând un mare lac de apă şi pe porţiunea căei Victoriei din faţa clubului. La orele 12, după săvârşirea acestei isprăvi, atât generalii Davidoglu şi Nicoleanu precum şi trupele şi secţia de pompieri s’au retras definitiv. _s_ Teatrul naţional „Punctul negru“ Comedie în trei acte, de Kadelburg şi Presber „Punctul negru“ este o comedie nemţească Atât e deajuns ca să se ştie că are spirit cuvincios, chiar prea cuvincios, iar humorul este fixat într un cadru de perfectă moralitate. Cu scene de un burlesc exagerat, Punctul negr este, totuşi, o comedie care place mai ales celor pe cari rafinamentul teatrului franţuzesc îi consternează. Ca acţiune, comedia lui Radelburg şi Presber este bine închegată, cu excepţia câtorva dialoguri prea lungi. Intepretarea a fost foarte bună. E genul care convine mai mult elementelor bune ale Teatrului naţional din Cluj. Fără îndoială că cea mai bună interpretare a realizat-o dl Stănescu-Popa, în rolul lui Cristian Adam, Bruchmaier, cu care s’a identificat, cum nu se putea mai bine. De asemenea o foarte bună intrare şi o mască excelentă a avut dl Neamţu- Ottonel în Baronul de Waldemar. Rolul acesta e mult mai greu de interpretat, decât al „diui consilier comercial şi dl Neamţu a făcut tot ce a putut. Foarte bine dl Dimitriu fn negrul Roby Woodleigh, du neîngrijit mascat. Dl Virgil Vasilescu, care are mai mult talent.. decât îi trebue, nu ştia rolul. La interpretat totuşi destul de bine. Insuficient dl Borgovan în Emerîch şi cu atitudini de funcţionar comercial, sau poate şi mai rău. Dintre artiste reţinem pe dna Ec. Stanescu în Tusnelda şi dşoara Sylvia Ioescu în fiica ei, E ’sa. Domnişoara Apriliana Medianu n-a vrut să fie bătrână şi a stricat rolul. La 25 de ani (dacă e prea mult, să mă ierte dşoara Medianu) nu e deajuns să pui perucă albă ca să pari bătrână. Şi Asa a făcut numai atât. Maria-Luisa are un flăcău şi nepoţi... tărcaţi şi o siluetă corespunzătoare acestei vârste. Celelalte roluri au fost distribuite exact după aptitudini. Montarea slabă. Aşa, de pildă, nu înţelegem abundenţa morilor de vânt pe pereţii camerei Baronului de Waldemar. Nu cumva directorul de scenă l-a confundat cu Don Chihotte ? n. d. s. Legile liberale Un ministru maniac — Cea mai inimoaga Instituţie din Ardeal desfiinţată — Jar în averea muncitorilor Panamalele sa legiferează După celebra lege de organizare a serviciului sanitar, despre care întreg corpul medical din ţară şi a spus cuvântul la timpul său, fără ca — bineînţeles fostul ministru al Poliţiilor şi al „Ohranelor" liberale — (un titlu care II dă drept să facă astăzi şi legi de ocrotire socială) să ţină cont de toate protestele juste şi binie întemeiate formulate in congresele medicale, în contra acestei legi. Acum, dl ministru, ajutat de consiliul detectivilor liberali, se îndeletniceşte cu comiterea unei alte legi de organizare. Voeşte cu tot preţul să organizeze „asigurările sociale muncitoreşti" aşa le-a botezat el, democratul preşedinte al Consiliului de administraţie de Petroşani. Şi, ca să se simtă mai liber în acţiunea sa patriotică, a curăţit ministerul de toate elementele periculoase partidului liberal — Statul fiind partidul şi partidul Statul. La câteva zile după ce şi-a luat în primire portofoliul Ocrotirei Sociale, a expediat acasă pe singurul ardelean, slujbaş în Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, dr Aurel Vasile, fiind cel mai periculos element, pentru ducerea la îndeplinire a „măreţelor“ sale planuri de unificare. Scăpat de rezistenţa ardeleanului dârz şi neînduplecat s-a apucat de lucru cu uşile încuiate. Dar, a avut ghinion. A dat peste rezistenţa întemeietorului Asigurărilor muncitoreşti din vechiul Regat, dl A. V. Gâdei, fostul director general al Casei Centrale din Bucureşti. La mazilit şi pe el, şi a instalat omul său, a răsuflat uşurat şi cu şeful de cabinet s’a apucat să scrie legi. Şi zice: Art. 263: .Directorul general — care întotdeauna va fi omul partidului — este administratorul general al fondurilor Casei Centrale de asigurări muncitoreşti, şi anume a fondului general — câteva milioane lei la an — al Casei de boală, al Casei pensiilor şi individualitate şi al tuturor fondurilor speciale afectate acestor Case". Deci, unde e vorba de fonduri trebue să se facă sfânta unificare şi naţionalizare. Şi cine cutează să spună un cuvânt contra e trădător de ţară. Art. 548 glăsueşte astfel: Casele judeţene de asigurări vor administra asigurările in ceea ce privește: a) căutarea medicală, b) ajutoare bănești pentru incapacitate trecătoare de muncă, c) ajutoare de lăuzie, d) ajutoare de înmormântare. In ceea ce privesc celelalte ajutoare pe cari le acorda legea până acum, de aci înainte dispune asupra lor clubul liberal. Adecă, dl ministru vrea ca muncitorul să plătească, iar „fondul“ să plece la Bucureşti, doar e destul că muncitorul plăteşte, ce îi mai trebuie şi pretenţii? In lege a avut grija să precizeze atribuţiile — 4 la număr — aşa ziselor Case judeţene — foste Case Cercuale — şi să-şi asigure dreptul de a dispune după bunul plac asupra banilor muncitorilor. Dacă îi va trebui unui muncitor o pereche de ochelari va trebui ordonanţaţi din Bucureşti , o cârje, un bandaj, o pătură, sau trimiterea la un sanatoriu, spital şi câte şi mai câte necesităţi, se va aştepta până când va ţinea de cuviinţă dl ministru şi dl director general , întotdeauna liberal, să-i trimită ceva milă. In loc ca să meargă spre o descentralizare unde atribuţiile de a dispune de toate fondurile, să fie încredinţate unor consilii de patroni şi muncitori pe lângă fiecare Casă Cercualâ, cel mai în măsură a cunoaşte toate lipsurile locale şi afară de aceea el fiind aceia cari suspn aceste Instituţii, dl ministru s’a apucat şi a creat consiliul superior şi tot felul de comisii (art. 267 şi 277) care prin felul de a se compune şi numi (pe 3 ani) întotdeauna poate fi la dispoziţia lui. Atribuţiile consiliului şi comisiilor sunt legiferate în conformitate cu interesele partidului. Ele hotărăsc soartea banilor, verifică fondurile şi hotărăsc nfelul fructificării, etc. par că asigurările sociale ar fi un fel de Bancă Naţională sau Românească la dispoziţiaalor noştri“. Legea mai asigură prin art. 278 pâine şi pentru un comitet permanent ales pe sprânceană, după obiceiul pământului, care pe lângă multe verzi şi uscate atribuţii zice că pronunţă amenzile prevăzute în legea asigurărilor. Adecă pe româneşte ar cam spune, că întreprinderile „familiei“ nu vor fi amendate niciodată. Apoi art. 284 al. e, dispune ca Direcţiunea asigurării nu contra boalei etc. „aplică legea de urmărire pentru încasarea veniturilor Casei Centrale şi a Caselor judeţene“. Va să zică dacă o Întreprindere nu voeşte să plătească cotizaţiile legale, aşa zisa Casă judeţiană în regiunea cărei se găseşte întreprinderea respectivă, nu poate lua nici o măsură în contra intreprinderei, fiind aceasta atribuţia Centralei, care va lua măsuri după cum vor dicta interesele mari ale ţării. Principiul deci se menţine banii pleacă la Bucureşti. Mai prevede legea introducerea timbrelor în loc de bani. Las că ne întoarcem înapoi cu 100 de ani dar îşi poate închipui oricine ce sumă frumuşică va reprezenta „comisionul“ pentru cel ce comandă timbre în valoare de sute de milioane. Şi ce lipsă ai de timbre când sunt în circulaţie bani ? Asta s’o spună alţii!! Să nu mai discutăm celelalte urmări dezastruoase pentru instituţia Asigurărilor sociale lipsa de control şi „învârtelile“ cari se pot face cu sistemul de timbre. * Dar, cea mai grozavă afacere pe spatele acestei instituţii umane, e cuprinsă în art. 297 al 3. Sună aşa: .Direcţiunea asigurării în contra boalei — adecă slujbaşii dlui Ministru — prepară lucrările pentru încheiere de convenţiuni cu diverse întreprinderi izolate pentru asigurarea salariaţilor întreprinderi“ etc. Pentru laici e o chestiune fără însemnătate, dar pentru cei ce îi cunosc rosturile, e cel mai grozav soi de panamale ale secolului, într’o instituţie socială. In legea XIX din 1907 nu erau cunoscute aceste convenţii, şi fiecare întreprindere era obligată conform dispoziţiilor legii să-şi plătească contribuţiile Casei Cercuale de asigurare în mod egal, după numărul membrilor şi clasele de salarizare ale angajaţilor. Prin convenţie — acest soi de afacere liberală necunoscută încă — întreprinderile se învoesc ca în loc de a plăti ce prescrie legea, să plătească o sumă globală, ori câţi angajaţi va avea şi ori cât va lucra. Şi noi ştim cum se fac convenţiile şi cine câştigă, întreprinderile liberale vor avea de sigur toate convenţii de unde vor profita zeci de milioane, iar celelalte îşi vor aranja convenţiile pe sprânceană după obiceiul ţării. Şi biata instituţie a Asigurărilor sociale va suferi pentru că de regulă se plăteşte partea de cotizaţie a muncitorului iar partea patronului rămâne la buzunar. Muncitorul în cazul acesta e jefuit şi înşelat, susţinând o instituţie la care de drept şi patronul trebue să contribue, care e scutit de angajamentele legii. Şi apoi cum e în alte ţâri obiceiul, Statul contribue cu partea lui. Prin sistemul de convenţie întreprinderile mari câştigă, sustrăgându-se de a plăti în mod integral obligaţiunile prescrise de legile azi în vigoare, iar micul industriaş va plăti, findcă de, . . . lui nu-i dă mâna să facă convenţii. Nu de mult după cum se scria prin ziare — se încercase o conveţie cu Reşiţa — devenită liberală — deşi după regalele de asigurare socială din Ardeal, acest soi de ,afaceri“ sunt oprite. Atitudinea hotărâtă şi bărbătească a directorilor regionali din Ardeal şi alor doi directori de la Casa Centrală din Bucureşti, de-abia a putut împedeca această ilegalitate. Aceasta e legea! : * Asigurările sociale sunt o instituţie de ajutor reciproc, care au o menire înaltă, de a creia sanatorii, spitale etc. pentru membrii ei. Ori prin legile clubului liberal se va distruge această frumoasă instituţie, un loc ca să se ridice şi să-şi îndeplinească acel rol frumos pe care îl are în alte State civilizate. Facem apel la dputaţii ardeleni fie ei din oricare partid să grijească mai mult de soartea Ardealului năpăstuit şi să-i susţie mai mult interesele, nelăsând să fie tratat ca o colonie, distrugându-se astfel tot ce a fost şi ce este bun. . Sunt atâţi ardeleni cari au muncit şi muncesc în Asigurările sociale de ani de zile, cunosc şi părţile bune şi părţile rele ale legilor actuale s’au luptat cu atâtea greutăţi de-ale începutului în România întregită, cari i-ar putea arăta dlui ministru al Ocrotirei sociale calea cinstită şi dreaptă pe care să o urmeze în interesul consolidării progresului şi liniştei ţării. Iar dacă interesele partidului d£ cari este călăuzit dl ministru în facarea legilor este mai pe sus decât interesele ţării, noi acei ce ne iubim neamul şi îi dorim desvoltarea în linişte, vom şti să ne facem şi de astădată datoria. Insă, acum e rândul muncitorime! să-şi apere avutul şi căminurile ridicate acolo unde sunt astăzi cu multă trudă şi jertfe. Contra propuneri turceşti Leafiid. — Mâine se întrunesc la ministerul de externe experţii britanici, francezi şi italieni pentru discutarea contra propunerilor turceşti. Discuţiile se vor ţine sub prezidenţia lui Curzon. Acestea discuţii sunt numai preliminare între aliaţi Ieri Bonar Law a declarat în camera comunelor că aliaţii sunt in deplin acord în chestia Turciei. Şeful separatiştilorrrenani asasinat Berlin. — Iosef Smeets, acuzat în Germania de trădare fiindcă împreună cu Dordon s’a făcut cunoscut în ultimii ani ca conducător al separatiştilor renani a căzut victima unui atentat. Atacat cu focuri de revolver, Smeets a fost grav rănit la cap. După unele știri el a și sucombat. Autorul atentatului este necunoscut. Presa germană comentând atentatul îl dez-.probă dar arată că Smeets era considerat de massere populare drept vinovat al înaintării francezilor în Ruhr, la care ar fi contribuit prin agitaţiile sale separatiste. Alegerile din Jugoslavia Belgrad. — Rezultatul definitiv al alegerilor actuale din Iugoslavia este următorul: Radicalii conduşi de Pasici 120, partidul radical 70 mandate, democraţii 50, clericalii 22, muzulmanii bosniaci 18, agrarienii sârbi , minoritatea germană 7, minoritatea română 1, socialdemocraţii 3, comuniştii republicani şi radicalii nuanţa Protoci nici un mandat. Noua Scumpcină a fost convocată pantru ziua de 18 Aprilie. Im patria m 'Himiîlîîli!!:! iHU luiiimin#* ULTIMA ORA EXTERNA Germania sabotează mereu Lafayette. Soldaţi francezi au arestat trei indivizi care sabotau linia telefonică militară Düsseldorf, până acum sunt tăiate 60 de circuite. Documentele sechestrate din ordinul generalului Simon la oficiul de constructori telegrafici şi telefonici din Düsseldorf au dovedit că sabotajul sistematic al acestor linii era executat. Noua orientare politică a Ungariei Praga. — Ziarul „Vencov“ se ocupă într’un articol de programul desvoltat de Ungaria, împotriva Statelor vecine. După părerea ziarului agrarienilor cehi, iredenta maghiară vrea să impună Ungariei o nouă orientare politică. „Indicii avem — spune articolul — procesul de la Bucureşti al spionilor şi atentatorilor iredentişti — atentatele de cale ferată din Slovensko, vizitele lui Apponyi la ex regina Zita. Deci iredenta maghiară vrea să dea o nouă lovitură de Stat. Vecinii Ungariei vor trebui să tragă toate consecinţele şi să facă toate demersurile necesare pentru a opri acţiunea grupurilor fără răspunderi. Stare de asediu în Bulgaria Belgrad. — Guvernul din Sofia a proclamat stare de asediu în departamentul Petrici şi cartierul Dupnitza. Această măsură e considerată ca prima aplicare a conferinţei întrunită la Niş. Redactor responsabil: Mihail Hm. Frocopiu murid dezastrului naval gerest Atena. Aserţiunile date de câteva ziare elveţiene cum că scufundarea remorcherului lângă Pireu s’ar datora unui complot, sunt cu totul nefundate. Accidentul se datoreşte unei furtune violente care s’a ridicat în strâmtoarea dintre Salamina şi portul Pireu, loc foarte periculos pentru trecerea corăbiilor. Micul bastiment înecat ducea un numâr prea mare de marinari ce plecase în permisie la sfârşitul săptămânei, şi astfel în urma unei puternice iubiri de valuri care a măturat toată puntea forţând pe marinari să se refugieze cu toţii de o parte, s’a produs un deschilibru şi vasul s’a răsturnat. S’a deschis o anchetă pentru stabilirea responsabilităţei, de a fi îmbarcat un număr de pasageri în disproporţie cu tonajul vasului. O desminţir© germană Berlin. — Presa germană comentând toate ştirile referitoare la pregătirea de către guvernul german a unei oferte pentru o înţelegere, te desminte categoric susţinând că toate aceste ştiri sunt numai combinaţiuni şi plănuiri franceze.