Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)

1923-03-24 / nr. 63

PATRIA Publicaţiune de licitaţie Spre cunoştinţă generală se publică că în ziua de 27 Martie 1923, ora 11 a. m. se va ţine licitaţune publică cu oferte Închise pentru darea în întreprindere a lucrăril­or de apaduct şi canalizaţie nece­sare Institutului Antrabic ce se edifică în Str. Lunei 23. Ofert­e se pot înainta până în 27 Martie 1923, ora 11 a. m. la Divizia Tehnică Igienică (Institutul Pasteur) când se vor deschide. Fiec­re ofertant va­­­pune 4% ca garanție provizorie în efecte de Stat, din suma totală a ofertei Aceasta garanție va întregi-o ad­­judecătorul înaintea încheieri contractului la 6°/0. Devizul original şi condiţiuni e generale şi speciale se pot ve­dea la Divizia Tehnică în orele de lucru. Director Reginar: ££S 3 3 Șeful Diviziei Tehnice: Tita Ionescu. Ing. Ivașcu. REGIA MONOPOLURILOR STATULUI, DIRECŢIUNEA FABRICA DE CHIBRITURI, CLUJ LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 5 Aprilie a. c. ora 8 dimineaţa se va ţine o licitaţie publică pentru furnizarea a 49,512 m* scânduri de fag pentru tâmplarie şi 6,240 m8 scânduri de fag pentru tâmplărie. Dimensiunile, condiţiile de calitate, condiţiile de furnizare şi condiţiile de piaţă se pot vedea în Cadtul de sarcini în orice zi de lucru la serviciu Economatului Fabricii Concurenţii odată cu oferta timbrată, închisă şi sigilată trebue să depue şi garanţa de 3% din valoarea ofertei în numerar sau efecte de Stat. Ofertele şi garanţiile vor fi depuse chiar în ziua licitaţii la ora indicată în cabinetul Directorului Fabricii unde se va ţine licitaţia Licitaţia se va face conform cu art. 72—83 din Legea Contabilităţii Statului, ce este afişat în biroul Economatului. Ofertanţii vor dovedi cu acte că sunt negustori de lemne sau propr­etari de ferestrae. In ofertă se va specifica că furnizarea se va face conform Cadtului de sarcini. Ofertele vor fi valabile 30 de zile de la data licitaţiei. Furnizarea se va termina în 30 de zile de la da­rea comenzii. Garanţia de 3*/o se va complecta la 10®/0 de către acel ce va primi comanda. 245 2-a Directorul Fabricii: Ing. (ss) N. N. Georgescu. REUNIUNEA COMERCIANŢILOR INDUSTRIAŞILOR ŞI MESE­RIAŞILOR ROMÂNI DIN CLUJ __________ (Piaţa Unirei, Palatul Banffy etaj) Convocare Domnii membri a Reuniunei sunt rugaţi să benevoiască a lua parte la adunarea generală ordinară ce se va ţinea Dnt­mecă 25 Martie la oarele 3 d. m. în localul Reuniunei, cu următoarea Ordine de zi: 1. Deschiderea adunărei de dl preşedinte. 2. Darea de seamă a secretariatului asupra activităţii pe anul trecut. 3. Raportul cenzorilor asupra gestiunei fi­nan­iare. 4 Ap­obarea proectului de buget pe anul viitor. 5. Mod­ficarea statutelor. 6. Dimisia comitetului. 7. Alegerea noului comitet conform statutelor modificate. 8. închiderea adunărei. Cluj, la 19 Martie 1923. Președinte: 173­2—3 Secretar General: p. (ss) Romanoviciu (ss) Victor Iliescu frumoase fotografiI artÎStÎCC­odurul ARATII JOANOVICS, CLUJ $0330033$ se face intâriri de fotografii, retrasări. $8388888$ 1 Concurs de vitrine al fabricei de Hcheruri BOGSZA cu ocasiunea Paştilor, de la 24 Martie până la 31 Martie 1923. LISTA PARTICIPANŢILOR: Piaţa Unirei: Colombo, Pálmai şi Foris, Alexandru Polonyi. — Regele Ferdinand, Delicatesse Kálmán şi Simon, Iuliu Dallmann, Iuliu Marcu, Emeric Czinczár, Piaţa Mihail Viteazul Nr. 36. Ernest Jakab, Str. N. Iorga Nr. 5. Iosif Moldovan, Str. Regală colţul. Alex. Horváth, Ştefan Konkoly Str. Regina Maria Nr. 17. Sigmund Martonffy Piaţa Ştefan­ Cel­ Mare. Arthur Szilágyi, Calea Victoriei Nr. 7. Desideriu Sallak, Calea Victoriei Nr. 38. JURY : Iuliu Balazs secretarul general al Camerei de comerţ şi industrie, Ionel Aldica viceprezidentul societăţii Reuniunea, Mauriţiu Rozsa vice­­prezidentul Sfatului Negustore. PREMII „ Premiul I. Lei 1000”—, premiul II. Lei 750'—, premiul III. Lei 400'—, premiul IV. Lei 250—, premiul V. 1 litră Bogsza Triple- Sec, premiul VI, V* litră Sherry-Brandy, f*s f g? % » cu creţuri moderate m primesc la Jlj ihJ 14 â 1*1 fî tia ziarului „PATRIA1*. I R _a_ [HilinUHnilllUlIUmiinififiutinititiiiiiiiiKiu Discursul dlui dl Aurel Lazar ţinut în şedinţa Camerei din 19 Martie Sub regimul stărei de asediu se practică cea mai monstruoasă ilegalitate . Constituţia liberală nu este decât obligaţia de a se aduce legi speciale (Urmare şi sfârşit­) Dl Aurel Lazar: Nu a voit ţara ca să se inaugureze un nou sis­tem adevărat democratic şi naţional? Ori partida politice s-au opus la a­ceste reforme? Cari partide politice nu au voit .... ca să fie restabilită ordinea, consolidarea ţarei, să fie în­tronată munca, refacerea economică despre care foarte puţini vorbesc astăzi şi să fie restab­lit respectul leg­lor, autoritatea oficiilor şi pacea şi liberta­tea internă? aşa cuget că, la această întrebare nu putem răspunde că lovi­tura de Stat exercitată de guvern, să fie justificată. Ţara a voit reforme,, partidele politice au voit reforme, în această privinţă, nu era nici o dfe­­renţă între concepţile politice şi dacă aceste constatări sunt deci reale, ur­mează de ce guvernul nu s a orientat op­niei publie generale, de ce a căutat războiul intern în loc de pacea, con­solidarea aşa de mult dorită? Fatalitatea regimului este că a apli­cat totdeauna sistemul politic, nu nu­mai reacţionar, dar învechit, eştt din uz şi sistemul politic combătut de toată lumea civilizată. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Este deci drept că regimul actual nu se poate justifica! Dar încă ceva, Dior, cum am spus, dacă se face o lovitură de Stat, dacă se violează li­bertâţle cetăţeneşti, libertăţile pub­lice, atunci dacă şi-a realizat scopul, are să reintre numai decât în legali­tate? Nu s’a întâmplat; aci se perpe­tuă sistemul, care s’a Inaugurat la alegerile generale. (Aplauze pe băn­cile opoziției.) Simularea legalitatei Prin urmare putem constata că pe baza acestei doctrine, foarte pericu­loase, inventată peste hotarele noastre şi transplantată de sistemul de guvern, a ajuns România­ Mare la un Parla­ment simulat, la un Parlament legal neexistent şi la dictatura de guvern, (aplauze pe băncile opoziţiei) pentru că se ştie în teorie ce este dictatura de guvern, se ştie că un guvern domneşte în mod dictatorial dacă nu este îngră­dit. Parlamentul actual nu se poate bucura de o îngrădire constituţională; ar fi o altă îngrădire: autono­mia co­munelor, autonomia judeţelor care însă nu există, ar putea sa fie încă o în­­grădre morală şi naţională; respectul legilor, dar nu există . (Apauze pe baz­ile opoziţiei). Ar fi încă o îngră­dire aplicarea art. 93 din vechea Cons­tituţie; durere însă, nu s’a realizat. Astfel, este natural că rezultatele aces­tui sistem nu pot să fie altceva, decât situaţiunea actuală dureroasă, care o cunoaştem cu toţii şi acest sistem dă o dovadă strălucitoare, dă o probă strălucitoare decloraţiunilor făcuta de partidda din opoziţia unită. (Aplauze pe băncile opoz­ţiei). (Sgomot, între­ruperi pe băncile majorităţi). Am auzit că nu este adevărat; vă declar că aşi fi foarte fericit dacă nu aţi putea com­bate, aşi fi foarte fericit, dacă ai putea dovedi că am fost sau prea sen­timental sau am desvoltat un criticism exagerat. pentrucă, aceasta ce ar în­semna? Atunci ar însemna că am a­­vea sta ea consolidată, am avea un Parlament legal, respectul drepturilor cetăţeneşti şi dacă ar fi toate acestea, dv. nu v­eţi găsi în Parlament. (A­­plauze pe băncile opoziţiei). Dar, la începutul vo­rirei mele . .. am vorbit despre stările descrise din Basarabia. (întreruperi). O voce: Ai fost în Basarabia ? Dl Aurel Lazar: Nu mai vorbesc, sunt dureroase. (întreruperi.) O voce: Ai văzut-o pe hartă. Dl Aurel Lazar: Vreau să trec în Apus, vreau să trec la gran­ţa cealaltă, acolo unde cunosc stările foarte bine, la graniţele din Apus, ale judeţului B­hor. (întreruperi.) O voce: Vorbeşte ceva şi de Consi­liul Diligent. Dl Aurel Lazar: Toate acestea ca să putem dovedi că oare aveţi baza politică şi morală ca să puteţi legifera, ca să dovedim că oare atmosfera ge­nerală de a legifera Constituţiunea este potrivită? Oare există în istorie, încă un exemplu ca atunci când se legiferează Constituţiunea unui Stat unui popor şi, mai vârtos, a unui Stat nou, cum suntem noi azi România- stare, să domineze starea de asediu? (Intreru ieri.) O voce: Şi fluerul. Regimul starei de asediu Di Aurel Lazar: Eu nu vreau să mă duc în Siberia, ci înţeleg să mă duc în Apus, la ţările civilizate care ne dau exemple nouă, încă în Iugoslavia nu există situaţiune ca la noi, nu am însă îndreptăţirea să mă ocup cu si­tuaţiunea internă actuală, a unei ţări, fiindcă nu avem dreptul ca de aci să facem critica faţă de o altă ţară, numai istorie putem să facem faţă de altă ţară, dar actualităţile politice nu avem dreptul să Ie vorbim. Am dorinţa şi vreau să vă fac o mică, o palidă Icoană despre situaţia de azi a Bihorului. Bihorul încă este cum s’a spus de mai multe ori, u­n paşalâc, Bihor­ul încă este dat în gu­vernarea unui soviet şi chiar îl rog pe dl prim-ministru, să benevoiască a face dîspoziţiunile constituţionale şi legale ca Bihorul să fie scos de sub regimul sovietic şi să fie integrat iarăşi Ro­mâniei-Mad. Pentru noi, este foarte dureros să trăim într’un sistem absolut a­parte, absolut în contra legilor,­­în contra Constituţiei şi ne doare ca să nu ne simţim şi noi cetăţeni liberi români în ţară liberă. Ne este dor şi nouă ca să simţim odată viaţa aceasta românească, fără durerile cele mari sufleteşti, pe care trebue să le întâmpinăm zi de zi. (Aplauze din partea opoziţiei). In Bihor, există mai înainte de toate, aşa n­ulta zonă min­o­ră. Eu înţeleg rostul apărării ţării avem dorinţa cu toţi, să dăm sângele şi viaţa pentru apărarea ţării, înţeleg că în război, trebue să fie o situaţie excepţională că numai interesul suprem al apărărei naţionale, este unica lege, înţeleg că atunci toate drepturile individuale să se supună acestei legi, nu înţeleg însă, ca patru ani după încheerea păcei, să a­­vem acolo zona militară. (întreruperi). O voce: Cine sunt de vină ? Un­gurii. Dl Aurel Lazar: Absolut amenta nu, şi dacă ar trebui să fie, o apărare mai intensă la graniţe, că trebue să ţinem o miliţie mai mare, la graniţele noastre, ca să ne apărăm cu grăniceri mai mulţi, nu urmează că această zonă militară nu există în felul acela, cum există astăzi Apărarea hotarelor graniţelor nu cere perturbarea vieţei interne, nu cere tulburarea administraţiei şi a justiţiei şi aşa mai departe. Nu cere ca unui ţăran români dacă are o ceartă cu pri­marul sau are o ceartă cu cineva, a­­tunci numai­decât şi astăzi, nu numai in trecut, acum câteva săptămâni, să fie adus în Cluj, nu ştiu la ce consiliu de războiu, sau for judecătoresc militar, şi să fie ţinut cu săptămânile întregi fără ascultare! Cine răzvrăteşte ţara ? Dl general Tr. Moşoiu: Cum dom­nule Lazar, la Cluj unde a fost aten­tatul In contra Regelui să nu luăm măsuri­? Dl Aurel Lazar­: Eu nu vorbesc decât de ţăranul român. Ţăranii românii nu au făcut atentate în contra Re­gelui. Dl general T. Moşoiu : Nu ştii ce vor­beşti, acolo au fost arestaţi aceia, care vo­iau sa facă atentat in contra Regelui. Va să zică să nu i arestăm pe aceia, care în­cercau să atenteze contra Regelui. Nu ve­deţi ce vorbiţi ? Dr. Alexandru Vaida-Voevod: Rog pe colegul nostru dl Aurel Lazar să aducă a­­minte dlui ministru, care 11 întrerupe, că to­varăşul dsale, pe care l’a recomandat dsa, a mers împreună cu dsa la alegere la Că­­răsău, ca să facă campanie în satele de lângă graniţă, când nu se ştie, dacă gra­niţa va fi mai spre Est sau mai spre Vest şi să dea asemenea sfaturi dlui ... (în­treruperi). Dl general T. Moşoiu: Domnule Vaida, dta nu ai autoritatea morală să vorbeşti, dta care ai făcut pe Szilágyi ca să facă declaraţiunile acelea In Parlamentul ungar. Nu-ţi dau voie. Şi dl Lazar nu are autori­tatea morală, pentrucă dlui nu s’a limpezit încă de afacerea cu spirtul. Iar dta dom­nule Vaida orice vei face şi orice vei de­veni în această ţară, ai să ai asupra con­ştiinţei dtale declaraţiunii lui Szilágyi fă­cute in Parlamentul ungar. (Aplauze vii pe băncile majorităţii). :) Se revoltă şi pietriie din Ardeal de cri­mele, pe care laţi făcut dv. O voce din majoritate: Ce e cu spir­tul­­d­e Lazar ! Dl Alexandru Vaida-Voevod: Rog pe colegul meu Lazar, să mă îngăduie să-i ră­spund dlui ministru Moșoiu. In contra noastră, domnule ministru, nu trebuie să aperi dta pe Regele şi Regina României, ci apără-i în contra dv., care ră­zvrătiţi ţara. (întreruperi, zgomot). Dl gene­al T. Moşoiu: Domnule Vaida, dta, care ai fost antidinastic toată vara, acum linguşeşti Coroana. După ce ai fost regionalist feroce, acum sunteţi uniţi cu partidele din vechiul Regat. De aceea con­stanţa dv. de principii, mă face să mă îndoiesc de sinceritatea dv. (Aplauze). Prietenia Moşoiu-Petrangenar­ ul Alexandru Vaida-Voevod: Nu pri­cep supărarea, domnule ministru, dv. aţi avut parte de aceeaşi onoare care am avut o şi eu, ca să fim în acelaş cabinet, unde, dacă îmi aduc aminte, eram în ochii dv., tot în aceeaşi calitate în care este astăzi domnul Brătianu. Voci: Vâ Înşelaţi, vă faceţi iluzii. Dl Alexandru Vaida-Voevod: Imi per­mit să­­ aduc aminte dlui ministru că su­părarea aceasta mare nu are nici un temei. Noi nu ne-am văzut, domnule ministru, din casa doctorului Mihu din Orăştie, până în ziua de astăzi şi atunci eu nu eram atât de negru în ochii dv. Pe atunci nu ştiaţi, că faimoasele per­tractări vor duce la bun rezultat, eraţi în­tre noi şi nu ştiaţi că o să faceţi alte combinaţiuni şi eram buni prieteni. De ce această izbucnire în contra noastră? Sâ apăraţi familia Regală, nu este nici o lipsă de aceasta, liniştiţi-vă. (Aplauze pe băn­cile minorităţii). Dl general Tr. Moşoiu: Ca om de onoare, să-mi spui cine este persoana că­reia i-am spus eu, care graniţă va ră­mâne. Dl Alexandru Vaida-Voevod: Nu am zis, că aţi spus dv. Am numit pe Petrin­­genar care este prietenul dv.­ şi am spus, că acesta a spus, iar nu dv. Dl A. Lazar: Domnule ministru, m’aţi apostrofat fără nici o cauză morală, fără ca să fi făcut amintire de persoana dv., dta eşti acela care şti mai bine„e afacerea spirtului. (Aplauze). Pot să stau cu fruntea ridicată, cum am stat toată viaţa mea; (aplauze pe băncile minorităţii) am fost totdeauna un luptâtor şi am susţinut singur lup­ta in timpurile cele mai grele. In viaţa mea n’am câştigat nimic din afacerile publice, ci numai am jertfit. Dar, n’am făcut absolut amente ni­mic în toată chestiunea aceasta pe care o cunoaşte foarte bine, dl ministru Moşoiu şi o cunoaşte foarte bine membrii din Con­siliul Dirigent, o cunoaşte dl Maniu, acolo este dosarul că eu în calitate de reprezen­tant al Consiliului Dirigent din Bihor, am iscălit un referat, al administraţiei finan­ciare şi aceasta a fost toată chestiunea, din care se caută de duşmanii mei per­sonali să se facă caz contra mea. Şi, eu am demisionat, ca să dau curs liber ju­stiţiei. Dl Iuliu Maniu: Puteţi să luaţi exem­plu toţi dela diul. Calomnia este arma liberalitor Dl dr Aurel Lazar. Şi când am făcut proces de calomniere am căpătat declara­ţia dlui Minlu, după lămurirea investiga­­ţiunei şi, este foarte dureros că a trebuit să ajungă acum, la etatea în care sunt, după ce am avut de dus lupte grele, când în trecut cinstea mea personală nu a fost nici­odată atacată, să fie astăzi atacată în România întregită (aplauze pe băncile minorităţii) de duşmanii mei per­sonali şi să mă atacaţi şi dv. fără să cu­noaşteţi cauza. Eu stau la dispoziţia oricărei Instanţe judecătoreşti şi mă voiu supune la orice sentinţă, căci sufletul meu este curat şi aceasta este unica mea avere, căci nicâ odată, eu n’am câştigat nimic din război, ci numai am muncit pentru ţara aceasta (aplauze prelungite pe băncile minorităţii) şi acum veniţi şi dv să mă atacaţi fiind­că eu sunt dintr’un partid politic opus ! Am avut chiar vizite politice din partea conducătorilor dv și atunci oare nu am avut autoritatea morală pe care mi-o tăgă­duiți acum? (Aplauze) Au declar solemn că este o calomnie ordinară și rog pe domnul președinte săm­i scuze această expresiune, este o calomnie ordinară ce se vorbeşte! Declar încă odată, stau la dispoziţ­unea oricărei justiţii şi este foarte mare şi imorală nedreptate aceea pe care mi-aţi făcut-o. Şi vă declar că nu mă las intimidat; aceasta este dovada concepţiu­­nei politice morale, a politicei de astăzi, ca să răstigniţi pe acela care face parte dintr’un partid­­politic opus şi să daţi toate meritele acelora cari sunt partizanii dv. Dl general Moşoiu absolut n a avut dreptate cu această Întrerupere, cu atât mai mult cu cât când am vorbit de situ­aţiunea din Bihor, nici nu- l’am­ pomenit; am vorbit de zona militară şi nu l-am fă­cut pe dlui responsabil, fiindcă era acum patru ani când dlui nu avea nici un cu­vânt la conducerea României. Dar, există şi altceva . . . starea de asediu . . . care e absolut justificată, pentru că nu înţeleg şi zona militară şi starea de asediu. Exi­stă cenzura cea mai rigidă şi tot­odată, ca toate cenzurile, cea mai ridiculă cen­zură. In Oradea-Mare nu se poate tipări nimic, dar se poate citi tot ce se scrie în Cluj sau în alte oraşe. O voce: Sunt cenzurate gazetele un­gureşti. Dl Alexandru Lazar: Sunt cenzurate foile româneşti. E cenzurată foaia parti­dului poporului, foaia adversă, dar eu apăr dreptatea şi principiile. Risipa banului public Domnilor, se vorbeşte de legalitate, de ordine, de mari concepţiuni politice, se vorbeşte de economisiri. Să vedem care este din aceste puncte de vedere situaţia în Oradea-Mare. La Oradea-Mare avem doi prim-juris­­consulţi. Unul dintrânşii dl Dimitrie Mangrea, într’o bună zi se vede de­corat şi totodată pus în disponibilitate şi în locul lui se numeşte un altul. Şi atunci se desvoltă o adevărată luptă între ei. Dl Mangrea stând pe baza le­gei, nu poate fi transferat sau pus în disponibilitate e natural că a protestat. A fost lăsat însă în disponibilitate con­tinuă a-şi lua plata, şi avem doi func­ţionari prim-jurisconsulţi la Oradea- Mare. O voce: Aceasta este discutarea Constituţiei ? Dl Aurel Lazar: Aceasta este drep­tatea pe care voiţi să o introduceţi în Constituţiunea dv. (aplauze pe băn­cile minorităţii). Tot la Oradia-Mare avem doi con­silieri economici: unul dintrânşi numit după toată forma, s’a pomenit într'o bună dimineaţă chemat la disciplină. Dacă este vinovat, foarte bine, fie ju­decat. A fost şi suspendat, nu este obiceiul, dar nu discut aici chestiuni de administraţiune. Ce se întâmplă însă? Deşi este numai suspendat s’a numit altul în locul lui, fără califica­­rie legală, aşa că avem iarăşi doi din aceşti consilieri, amândoi căpătând plată. Mai dep­rte domnilor. Avem la Oradia-Mare doi prefecţi la poliţie şi doi şefi de birou. Aceasta este o si­tuaţiune nu numai faptică, dar de drept, care există în Orada-Mare, care ca­racterizează foarte bine asistemul dv. politic şi administrativ. Eludarea reformei agrare Mai departe. Să vă mai arăt câteva momente din mozaicul frumos al Bi­horului. Poporul n’a avut lemne de foc, n’avem şcoli n’avem biserici şi nu se pot construi- Nu sunt lemne... şi nu se capătă lemne. Acum ce s’a întâmlat ? S’au expropriat toate pădu­rile mari domeniale şi s’a cugetat să ajungă şi comunele la păduri, pentru­că pe baza legii agricole s’a hotărât, ca pădurile acolo unde nu sunt izlazuri, să fie transformate în izlazuri, așa că după ce se exploatează pădurile, te­renurile rămase să fie hotărâte pen­tru izlazuri comunale. Dar Domnilor, s’a întâmplat, ca aceste păduri designate pentru izlazuri comunale, păduri de peste 4000 de jughere, după ce au fost expropriate, au fost date iarăşi vechilor proprietari, adică domeniului Romano-Catolic epis­copal, ca să exploateze el această în­tindere de pământ. S’a revoltat lumea, s’au făcut intervenţii şi în urmă s’a făcut o anchetă, prin care acheta s’a constatat din partea prefectului, prin raportul pe care l a făcut, că nu mai poate nimeni ajuta în această situa­ţiune. O voce din majoritate: Astea sunt ştiri pentru .Universul“ iar nu să le aduci aci la discuţiunea Constitu­­ţiunei. Dl Aurel Lazar: Ele fac parte din Parlamentul dv. (Aplauze din partea opoziţie). Poporul nu capătă astăzi nici o cotizaţiune suficientă da care să se poată ajuta. Această situaţiune dovedeşte, că dv. nu aveţi baza nici morală şi nici materială. Voci din majoritate: O aveţi dv. Ce este Constituţia liberală ? Dl Aurel Lazar: Nu aveţi nici o autoritate, ca să veniţi astăzi cu pro­iectul acesta de Constituţiune. (Ap­lauze de opoziţie). Permiteţi-mi să fac o constatare! Dv. căutaţi să votaţi cu orice preţ­­această Constituţie şi vreţi în toate chipurile să legiferaţi Constituţia ţării, crezând că veţi trăi pe veci, (întreru­peri, ilaritate). Crezând, că veţi fi la putere până ce va exsita România­ Mare (ilaritate). Realitatea, este însă alta şi vă rog să mă ascultaţi (întreruperi). Dv. nu co­dificaţi Constituţiunea dv.; codificați, prin proectul acesta, numai obligațiunea de a legifera legi speciale. Dar aceste legi speciale, cari se vor legifera ulte­rior, nu vot ele aduse la votare in forma Constituției, ci se vor face prin un Parlament ordinar, prin votări simple fără majoritatea absolută. Dar, acuma avem dreptate să vă întrebăm: Dv. credeţi că sunteţi nemu­ritori? (ilaritate). Dv. nu sunteţi, fi cine ştie care partid va fi la putere, care guvern va guverna atunci, când se vor face aceste legi speciale, cari ele vor alcătui în u­rnă adevărata Con­stituţie şi, nu se ştie, mai vârtos cine va veni iarăşi şi va avea posibilitatea să le modifice. Iată mimeza Dv.: cu­getaţi că votaţi Constituţia dar nu e aşa! Şi iată satisfacţia dată de­­dv. parti­delor din opoziţie! Este indiscutabil că numai declaraţiu­­nea partidelor din opoziţie este baza adevărată a situaţiei publice, care co­respunde atât opiniunei publice precum corespunde şi necesităţilor țârii noastre, iar aceste principii, cari sunt depuse în aceste declaraţiuni, ori că vreţi dv. ori că nu vreţi, vor fi învingătoare. (Aplauze la opoziție). H 24 Martie 1823 Bibliografie Au apărut în editura­­Cartea Românească* : Viaţa Plantelor de I. JS­mionescu, 2 Lei. Alegerea seminţelor, de prof. C. Lacriţeanu 2 Lei. Rătăcirile bolşeviste, de Maior Mitral, 2 Lei. L. Pasteur, de L. Mo­tas, 3 Lei Muncă, picepere, cinste, de Pantelliron Dia­­conescu, 10 Lei. Suflete alese, de Serafin Ionescu, 6 Lei. Unirea, Plevna, Dacia, de acelaş, 5 Lei. A ap­rut: .Situaţia demografică a României“ Cauze— urma i — remedii, de Em. D. B Vasiliu. Cuprinde pe lângă o cercetare statis­ică com­parativă a tuturor naţionalităţilor din cuprinsul României întregite de asemenea şi o cercetare comparativă in Învăţământ şi în profesiunile libere. Se analizează cauzele, urmările şi se propun remedii. Cartea este însoţită de numeroase tabele sta­tistice, diagrame, precum şi de o hartă sinop­tică a oraşelor. De vânzare în librării cu lei 20, iar coman­date la autor str. Băii 6, Cluj, contra lei 16.

Next