Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)
1923-03-24 / nr. 63
PATRIA Publicaţiune de licitaţie Spre cunoştinţă generală se publică că în ziua de 27 Martie 1923, ora 11 a. m. se va ţine licitaţune publică cu oferte Închise pentru darea în întreprindere a lucrărilor de apaduct şi canalizaţie necesare Institutului Antrabic ce se edifică în Str. Lunei 23. Oferte se pot înainta până în 27 Martie 1923, ora 11 a. m. la Divizia Tehnică Igienică (Institutul Pasteur) când se vor deschide. Fiecre ofertant vapune 4% ca garanție provizorie în efecte de Stat, din suma totală a ofertei Aceasta garanție va întregi-o adjudecătorul înaintea încheieri contractului la 6°/0. Devizul original şi condiţiuni e generale şi speciale se pot vedea la Divizia Tehnică în orele de lucru. Director Reginar: ££S 3 3 Șeful Diviziei Tehnice: Tita Ionescu. Ing. Ivașcu. REGIA MONOPOLURILOR STATULUI, DIRECŢIUNEA FABRICA DE CHIBRITURI, CLUJ LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 5 Aprilie a. c. ora 8 dimineaţa se va ţine o licitaţie publică pentru furnizarea a 49,512 m* scânduri de fag pentru tâmplarie şi 6,240 m8 scânduri de fag pentru tâmplărie. Dimensiunile, condiţiile de calitate, condiţiile de furnizare şi condiţiile de piaţă se pot vedea în Cadtul de sarcini în orice zi de lucru la serviciu Economatului Fabricii Concurenţii odată cu oferta timbrată, închisă şi sigilată trebue să depue şi garanţa de 3% din valoarea ofertei în numerar sau efecte de Stat. Ofertele şi garanţiile vor fi depuse chiar în ziua licitaţii la ora indicată în cabinetul Directorului Fabricii unde se va ţine licitaţia Licitaţia se va face conform cu art. 72—83 din Legea Contabilităţii Statului, ce este afişat în biroul Economatului. Ofertanţii vor dovedi cu acte că sunt negustori de lemne sau propretari de ferestrae. In ofertă se va specifica că furnizarea se va face conform Cadtului de sarcini. Ofertele vor fi valabile 30 de zile de la data licitaţiei. Furnizarea se va termina în 30 de zile de la darea comenzii. Garanţia de 3*/o se va complecta la 10®/0 de către acel ce va primi comanda. 245 2-a Directorul Fabricii: Ing. (ss) N. N. Georgescu. REUNIUNEA COMERCIANŢILOR INDUSTRIAŞILOR ŞI MESERIAŞILOR ROMÂNI DIN CLUJ __________ (Piaţa Unirei, Palatul Banffy etaj) Convocare Domnii membri a Reuniunei sunt rugaţi să benevoiască a lua parte la adunarea generală ordinară ce se va ţinea Dntmecă 25 Martie la oarele 3 d. m. în localul Reuniunei, cu următoarea Ordine de zi: 1. Deschiderea adunărei de dl preşedinte. 2. Darea de seamă a secretariatului asupra activităţii pe anul trecut. 3. Raportul cenzorilor asupra gestiunei finaniare. 4 Apobarea proectului de buget pe anul viitor. 5. Modficarea statutelor. 6. Dimisia comitetului. 7. Alegerea noului comitet conform statutelor modificate. 8. închiderea adunărei. Cluj, la 19 Martie 1923. Președinte: 1732—3 Secretar General: p. (ss) Romanoviciu (ss) Victor Iliescu frumoase fotografiI artÎStÎCCodurul ARATII JOANOVICS, CLUJ $0330033$ se face intâriri de fotografii, retrasări. $8388888$ 1 Concurs de vitrine al fabricei de Hcheruri BOGSZA cu ocasiunea Paştilor, de la 24 Martie până la 31 Martie 1923. LISTA PARTICIPANŢILOR: Piaţa Unirei: Colombo, Pálmai şi Foris, Alexandru Polonyi. — Regele Ferdinand, Delicatesse Kálmán şi Simon, Iuliu Dallmann, Iuliu Marcu, Emeric Czinczár, Piaţa Mihail Viteazul Nr. 36. Ernest Jakab, Str. N. Iorga Nr. 5. Iosif Moldovan, Str. Regală colţul. Alex. Horváth, Ştefan Konkoly Str. Regina Maria Nr. 17. Sigmund Martonffy Piaţa Ştefan Cel Mare. Arthur Szilágyi, Calea Victoriei Nr. 7. Desideriu Sallak, Calea Victoriei Nr. 38. JURY : Iuliu Balazs secretarul general al Camerei de comerţ şi industrie, Ionel Aldica viceprezidentul societăţii Reuniunea, Mauriţiu Rozsa viceprezidentul Sfatului Negustore. PREMII „ Premiul I. Lei 1000”—, premiul II. Lei 750'—, premiul III. Lei 400'—, premiul IV. Lei 250—, premiul V. 1 litră Bogsza Triple- Sec, premiul VI, V* litră Sherry-Brandy, f*s f g? % » cu creţuri moderate m primesc la Jlj ihJ 14 â 1*1 fî tia ziarului „PATRIA1*. I R _a_ [HilinUHnilllUlIUmiinififiutinititiiiiiiiiKiu Discursul dlui dl Aurel Lazar ţinut în şedinţa Camerei din 19 Martie Sub regimul stărei de asediu se practică cea mai monstruoasă ilegalitate . Constituţia liberală nu este decât obligaţia de a se aduce legi speciale (Urmare şi sfârşit) Dl Aurel Lazar: Nu a voit ţara ca să se inaugureze un nou sistem adevărat democratic şi naţional? Ori partida politice s-au opus la aceste reforme? Cari partide politice nu au voit .... ca să fie restabilită ordinea, consolidarea ţarei, să fie întronată munca, refacerea economică despre care foarte puţini vorbesc astăzi şi să fie restablit respectul leglor, autoritatea oficiilor şi pacea şi libertatea internă? aşa cuget că, la această întrebare nu putem răspunde că lovitura de Stat exercitată de guvern, să fie justificată. Ţara a voit reforme,, partidele politice au voit reforme, în această privinţă, nu era nici o dferenţă între concepţile politice şi dacă aceste constatări sunt deci reale, urmează de ce guvernul nu s a orientat opniei publie generale, de ce a căutat războiul intern în loc de pacea, consolidarea aşa de mult dorită? Fatalitatea regimului este că a aplicat totdeauna sistemul politic, nu numai reacţionar, dar învechit, eştt din uz şi sistemul politic combătut de toată lumea civilizată. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Este deci drept că regimul actual nu se poate justifica! Dar încă ceva, Dior, cum am spus, dacă se face o lovitură de Stat, dacă se violează libertâţle cetăţeneşti, libertăţile publice, atunci dacă şi-a realizat scopul, are să reintre numai decât în legalitate? Nu s’a întâmplat; aci se perpetuă sistemul, care s’a Inaugurat la alegerile generale. (Aplauze pe băncile opoziției.) Simularea legalitatei Prin urmare putem constata că pe baza acestei doctrine, foarte periculoase, inventată peste hotarele noastre şi transplantată de sistemul de guvern, a ajuns România Mare la un Parlament simulat, la un Parlament legal neexistent şi la dictatura de guvern, (aplauze pe băncile opoziţiei) pentru că se ştie în teorie ce este dictatura de guvern, se ştie că un guvern domneşte în mod dictatorial dacă nu este îngrădit. Parlamentul actual nu se poate bucura de o îngrădire constituţională; ar fi o altă îngrădire: autonomia comunelor, autonomia judeţelor care însă nu există, ar putea sa fie încă o îngrădre morală şi naţională; respectul legilor, dar nu există . (Apauze pe bazile opoziţiei). Ar fi încă o îngrădire aplicarea art. 93 din vechea Constituţie; durere însă, nu s’a realizat. Astfel, este natural că rezultatele acestui sistem nu pot să fie altceva, decât situaţiunea actuală dureroasă, care o cunoaştem cu toţii şi acest sistem dă o dovadă strălucitoare, dă o probă strălucitoare decloraţiunilor făcuta de partidda din opoziţia unită. (Aplauze pe băncile opozţiei). (Sgomot, întreruperi pe băncile majorităţi). Am auzit că nu este adevărat; vă declar că aşi fi foarte fericit dacă nu aţi putea combate, aşi fi foarte fericit, dacă ai putea dovedi că am fost sau prea sentimental sau am desvoltat un criticism exagerat. pentrucă, aceasta ce ar însemna? Atunci ar însemna că am avea sta ea consolidată, am avea un Parlament legal, respectul drepturilor cetăţeneşti şi dacă ar fi toate acestea, dv. nu veţi găsi în Parlament. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Dar, la începutul vorirei mele . .. am vorbit despre stările descrise din Basarabia. (întreruperi). O voce: Ai fost în Basarabia ? Dl Aurel Lazar: Nu mai vorbesc, sunt dureroase. (întreruperi.) O voce: Ai văzut-o pe hartă. Dl Aurel Lazar: Vreau să trec în Apus, vreau să trec la granţa cealaltă, acolo unde cunosc stările foarte bine, la graniţele din Apus, ale judeţului Bhor. (întreruperi.) O voce: Vorbeşte ceva şi de Consiliul Diligent. Dl Aurel Lazar: Toate acestea ca să putem dovedi că oare aveţi baza politică şi morală ca să puteţi legifera, ca să dovedim că oare atmosfera generală de a legifera Constituţiunea este potrivită? Oare există în istorie, încă un exemplu ca atunci când se legiferează Constituţiunea unui Stat unui popor şi, mai vârtos, a unui Stat nou, cum suntem noi azi România- stare, să domineze starea de asediu? (Intreru ieri.) O voce: Şi fluerul. Regimul starei de asediu Di Aurel Lazar: Eu nu vreau să mă duc în Siberia, ci înţeleg să mă duc în Apus, la ţările civilizate care ne dau exemple nouă, încă în Iugoslavia nu există situaţiune ca la noi, nu am însă îndreptăţirea să mă ocup cu situaţiunea internă actuală, a unei ţări, fiindcă nu avem dreptul ca de aci să facem critica faţă de o altă ţară, numai istorie putem să facem faţă de altă ţară, dar actualităţile politice nu avem dreptul să Ie vorbim. Am dorinţa şi vreau să vă fac o mică, o palidă Icoană despre situaţia de azi a Bihorului. Bihorul încă este cum s’a spus de mai multe ori, un paşalâc, Bihorul încă este dat în guvernarea unui soviet şi chiar îl rog pe dl prim-ministru, să benevoiască a face dîspoziţiunile constituţionale şi legale ca Bihorul să fie scos de sub regimul sovietic şi să fie integrat iarăşi României-Mad. Pentru noi, este foarte dureros să trăim într’un sistem absolut aparte, absolut în contra legilor,în contra Constituţiei şi ne doare ca să nu ne simţim şi noi cetăţeni liberi români în ţară liberă. Ne este dor şi nouă ca să simţim odată viaţa aceasta românească, fără durerile cele mari sufleteşti, pe care trebue să le întâmpinăm zi de zi. (Aplauze din partea opoziţiei). In Bihor, există mai înainte de toate, aşa nulta zonă minoră. Eu înţeleg rostul apărării ţării avem dorinţa cu toţi, să dăm sângele şi viaţa pentru apărarea ţării, înţeleg că în război, trebue să fie o situaţie excepţională că numai interesul suprem al apărărei naţionale, este unica lege, înţeleg că atunci toate drepturile individuale să se supună acestei legi, nu înţeleg însă, ca patru ani după încheerea păcei, să avem acolo zona militară. (întreruperi). O voce: Cine sunt de vină ? Ungurii. Dl Aurel Lazar: Absolut amenta nu, şi dacă ar trebui să fie, o apărare mai intensă la graniţe, că trebue să ţinem o miliţie mai mare, la graniţele noastre, ca să ne apărăm cu grăniceri mai mulţi, nu urmează că această zonă militară nu există în felul acela, cum există astăzi Apărarea hotarelor graniţelor nu cere perturbarea vieţei interne, nu cere tulburarea administraţiei şi a justiţiei şi aşa mai departe. Nu cere ca unui ţăran români dacă are o ceartă cu primarul sau are o ceartă cu cineva, atunci numaidecât şi astăzi, nu numai in trecut, acum câteva săptămâni, să fie adus în Cluj, nu ştiu la ce consiliu de războiu, sau for judecătoresc militar, şi să fie ţinut cu săptămânile întregi fără ascultare! Cine răzvrăteşte ţara ? Dl general Tr. Moşoiu: Cum domnule Lazar, la Cluj unde a fost atentatul In contra Regelui să nu luăm măsuri? Dl Aurel Lazar: Eu nu vorbesc decât de ţăranul român. Ţăranii românii nu au făcut atentate în contra Regelui. Dl general T. Moşoiu : Nu ştii ce vorbeşti, acolo au fost arestaţi aceia, care voiau sa facă atentat in contra Regelui. Va să zică să nu i arestăm pe aceia, care încercau să atenteze contra Regelui. Nu vedeţi ce vorbiţi ? Dr. Alexandru Vaida-Voevod: Rog pe colegul nostru dl Aurel Lazar să aducă aminte dlui ministru, care 11 întrerupe, că tovarăşul dsale, pe care l’a recomandat dsa, a mers împreună cu dsa la alegere la Cărăsău, ca să facă campanie în satele de lângă graniţă, când nu se ştie, dacă graniţa va fi mai spre Est sau mai spre Vest şi să dea asemenea sfaturi dlui ... (întreruperi). Dl general T. Moşoiu: Domnule Vaida, dta nu ai autoritatea morală să vorbeşti, dta care ai făcut pe Szilágyi ca să facă declaraţiunile acelea In Parlamentul ungar. Nu-ţi dau voie. Şi dl Lazar nu are autoritatea morală, pentrucă dlui nu s’a limpezit încă de afacerea cu spirtul. Iar dta domnule Vaida orice vei face şi orice vei deveni în această ţară, ai să ai asupra conştiinţei dtale declaraţiunii lui Szilágyi făcute in Parlamentul ungar. (Aplauze vii pe băncile majorităţii). :) Se revoltă şi pietriie din Ardeal de crimele, pe care laţi făcut dv. O voce din majoritate: Ce e cu spirtulde Lazar ! Dl Alexandru Vaida-Voevod: Rog pe colegul meu Lazar, să mă îngăduie să-i răspund dlui ministru Moșoiu. In contra noastră, domnule ministru, nu trebuie să aperi dta pe Regele şi Regina României, ci apără-i în contra dv., care răzvrătiţi ţara. (întreruperi, zgomot). Dl geneal T. Moşoiu: Domnule Vaida, dta, care ai fost antidinastic toată vara, acum linguşeşti Coroana. După ce ai fost regionalist feroce, acum sunteţi uniţi cu partidele din vechiul Regat. De aceea constanţa dv. de principii, mă face să mă îndoiesc de sinceritatea dv. (Aplauze). Prietenia Moşoiu-Petrangenar ul Alexandru Vaida-Voevod: Nu pricep supărarea, domnule ministru, dv. aţi avut parte de aceeaşi onoare care am avut o şi eu, ca să fim în acelaş cabinet, unde, dacă îmi aduc aminte, eram în ochii dv., tot în aceeaşi calitate în care este astăzi domnul Brătianu. Voci: Vâ Înşelaţi, vă faceţi iluzii. Dl Alexandru Vaida-Voevod: Imi permit să aduc aminte dlui ministru că supărarea aceasta mare nu are nici un temei. Noi nu ne-am văzut, domnule ministru, din casa doctorului Mihu din Orăştie, până în ziua de astăzi şi atunci eu nu eram atât de negru în ochii dv. Pe atunci nu ştiaţi, că faimoasele pertractări vor duce la bun rezultat, eraţi între noi şi nu ştiaţi că o să faceţi alte combinaţiuni şi eram buni prieteni. De ce această izbucnire în contra noastră? Sâ apăraţi familia Regală, nu este nici o lipsă de aceasta, liniştiţi-vă. (Aplauze pe băncile minorităţii). Dl general Tr. Moşoiu: Ca om de onoare, să-mi spui cine este persoana căreia i-am spus eu, care graniţă va rămâne. Dl Alexandru Vaida-Voevod: Nu am zis, că aţi spus dv. Am numit pe Petringenar care este prietenul dv. şi am spus, că acesta a spus, iar nu dv. Dl A. Lazar: Domnule ministru, m’aţi apostrofat fără nici o cauză morală, fără ca să fi făcut amintire de persoana dv., dta eşti acela care şti mai bine„e afacerea spirtului. (Aplauze). Pot să stau cu fruntea ridicată, cum am stat toată viaţa mea; (aplauze pe băncile minorităţii) am fost totdeauna un luptâtor şi am susţinut singur lupta in timpurile cele mai grele. In viaţa mea n’am câştigat nimic din afacerile publice, ci numai am jertfit. Dar, n’am făcut absolut amente nimic în toată chestiunea aceasta pe care o cunoaşte foarte bine, dl ministru Moşoiu şi o cunoaşte foarte bine membrii din Consiliul Dirigent, o cunoaşte dl Maniu, acolo este dosarul că eu în calitate de reprezentant al Consiliului Dirigent din Bihor, am iscălit un referat, al administraţiei financiare şi aceasta a fost toată chestiunea, din care se caută de duşmanii mei personali să se facă caz contra mea. Şi, eu am demisionat, ca să dau curs liber justiţiei. Dl Iuliu Maniu: Puteţi să luaţi exemplu toţi dela diul. Calomnia este arma liberalitor Dl dr Aurel Lazar. Şi când am făcut proces de calomniere am căpătat declaraţia dlui Minlu, după lămurirea investigaţiunei şi, este foarte dureros că a trebuit să ajungă acum, la etatea în care sunt, după ce am avut de dus lupte grele, când în trecut cinstea mea personală nu a fost niciodată atacată, să fie astăzi atacată în România întregită (aplauze pe băncile minorităţii) de duşmanii mei personali şi să mă atacaţi şi dv. fără să cunoaşteţi cauza. Eu stau la dispoziţia oricărei Instanţe judecătoreşti şi mă voiu supune la orice sentinţă, căci sufletul meu este curat şi aceasta este unica mea avere, căci nicâ odată, eu n’am câştigat nimic din război, ci numai am muncit pentru ţara aceasta (aplauze prelungite pe băncile minorităţii) şi acum veniţi şi dv să mă atacaţi fiindcă eu sunt dintr’un partid politic opus ! Am avut chiar vizite politice din partea conducătorilor dv și atunci oare nu am avut autoritatea morală pe care mi-o tăgăduiți acum? (Aplauze) Au declar solemn că este o calomnie ordinară și rog pe domnul președinte sămi scuze această expresiune, este o calomnie ordinară ce se vorbeşte! Declar încă odată, stau la dispoziţunea oricărei justiţii şi este foarte mare şi imorală nedreptate aceea pe care mi-aţi făcut-o. Şi vă declar că nu mă las intimidat; aceasta este dovada concepţiunei politice morale, a politicei de astăzi, ca să răstigniţi pe acela care face parte dintr’un partidpolitic opus şi să daţi toate meritele acelora cari sunt partizanii dv. Dl general Moşoiu absolut n a avut dreptate cu această Întrerupere, cu atât mai mult cu cât când am vorbit de situaţiunea din Bihor, nici nu- l’am pomenit; am vorbit de zona militară şi nu l-am făcut pe dlui responsabil, fiindcă era acum patru ani când dlui nu avea nici un cuvânt la conducerea României. Dar, există şi altceva . . . starea de asediu . . . care e absolut justificată, pentru că nu înţeleg şi zona militară şi starea de asediu. Există cenzura cea mai rigidă şi totodată, ca toate cenzurile, cea mai ridiculă cenzură. In Oradea-Mare nu se poate tipări nimic, dar se poate citi tot ce se scrie în Cluj sau în alte oraşe. O voce: Sunt cenzurate gazetele ungureşti. Dl Alexandru Lazar: Sunt cenzurate foile româneşti. E cenzurată foaia partidului poporului, foaia adversă, dar eu apăr dreptatea şi principiile. Risipa banului public Domnilor, se vorbeşte de legalitate, de ordine, de mari concepţiuni politice, se vorbeşte de economisiri. Să vedem care este din aceste puncte de vedere situaţia în Oradea-Mare. La Oradea-Mare avem doi prim-jurisconsulţi. Unul dintrânşii dl Dimitrie Mangrea, într’o bună zi se vede decorat şi totodată pus în disponibilitate şi în locul lui se numeşte un altul. Şi atunci se desvoltă o adevărată luptă între ei. Dl Mangrea stând pe baza legei, nu poate fi transferat sau pus în disponibilitate e natural că a protestat. A fost lăsat însă în disponibilitate continuă a-şi lua plata, şi avem doi funcţionari prim-jurisconsulţi la Oradea- Mare. O voce: Aceasta este discutarea Constituţiei ? Dl Aurel Lazar: Aceasta este dreptatea pe care voiţi să o introduceţi în Constituţiunea dv. (aplauze pe băncile minorităţii). Tot la Oradia-Mare avem doi consilieri economici: unul dintrânşi numit după toată forma, s’a pomenit într'o bună dimineaţă chemat la disciplină. Dacă este vinovat, foarte bine, fie judecat. A fost şi suspendat, nu este obiceiul, dar nu discut aici chestiuni de administraţiune. Ce se întâmplă însă? Deşi este numai suspendat s’a numit altul în locul lui, fără calificarie legală, aşa că avem iarăşi doi din aceşti consilieri, amândoi căpătând plată. Mai deprte domnilor. Avem la Oradia-Mare doi prefecţi la poliţie şi doi şefi de birou. Aceasta este o situaţiune nu numai faptică, dar de drept, care există în Orada-Mare, care caracterizează foarte bine asistemul dv. politic şi administrativ. Eludarea reformei agrare Mai departe. Să vă mai arăt câteva momente din mozaicul frumos al Bihorului. Poporul n’a avut lemne de foc, n’avem şcoli n’avem biserici şi nu se pot construi- Nu sunt lemne... şi nu se capătă lemne. Acum ce s’a întâmlat ? S’au expropriat toate pădurile mari domeniale şi s’a cugetat să ajungă şi comunele la păduri, pentrucă pe baza legii agricole s’a hotărât, ca pădurile acolo unde nu sunt izlazuri, să fie transformate în izlazuri, așa că după ce se exploatează pădurile, terenurile rămase să fie hotărâte pentru izlazuri comunale. Dar Domnilor, s’a întâmplat, ca aceste păduri designate pentru izlazuri comunale, păduri de peste 4000 de jughere, după ce au fost expropriate, au fost date iarăşi vechilor proprietari, adică domeniului Romano-Catolic episcopal, ca să exploateze el această întindere de pământ. S’a revoltat lumea, s’au făcut intervenţii şi în urmă s’a făcut o anchetă, prin care acheta s’a constatat din partea prefectului, prin raportul pe care l a făcut, că nu mai poate nimeni ajuta în această situaţiune. O voce din majoritate: Astea sunt ştiri pentru .Universul“ iar nu să le aduci aci la discuţiunea Constituţiunei. Dl Aurel Lazar: Ele fac parte din Parlamentul dv. (Aplauze din partea opoziţie). Poporul nu capătă astăzi nici o cotizaţiune suficientă da care să se poată ajuta. Această situaţiune dovedeşte, că dv. nu aveţi baza nici morală şi nici materială. Voci din majoritate: O aveţi dv. Ce este Constituţia liberală ? Dl Aurel Lazar: Nu aveţi nici o autoritate, ca să veniţi astăzi cu proiectul acesta de Constituţiune. (Aplauze de opoziţie). Permiteţi-mi să fac o constatare! Dv. căutaţi să votaţi cu orice preţaceastă Constituţie şi vreţi în toate chipurile să legiferaţi Constituţia ţării, crezând că veţi trăi pe veci, (întreruperi, ilaritate). Crezând, că veţi fi la putere până ce va exsita România Mare (ilaritate). Realitatea, este însă alta şi vă rog să mă ascultaţi (întreruperi). Dv. nu codificaţi Constituţiunea dv.; codificați, prin proectul acesta, numai obligațiunea de a legifera legi speciale. Dar aceste legi speciale, cari se vor legifera ulterior, nu vot ele aduse la votare in forma Constituției, ci se vor face prin un Parlament ordinar, prin votări simple fără majoritatea absolută. Dar, acuma avem dreptate să vă întrebăm: Dv. credeţi că sunteţi nemuritori? (ilaritate). Dv. nu sunteţi, fi cine ştie care partid va fi la putere, care guvern va guverna atunci, când se vor face aceste legi speciale, cari ele vor alcătui în urnă adevărata Constituţie şi, nu se ştie, mai vârtos cine va veni iarăşi şi va avea posibilitatea să le modifice. Iată mimeza Dv.: cugetaţi că votaţi Constituţia dar nu e aşa! Şi iată satisfacţia dată dedv. partidelor din opoziţie! Este indiscutabil că numai declaraţiunea partidelor din opoziţie este baza adevărată a situaţiei publice, care corespunde atât opiniunei publice precum corespunde şi necesităţilor țârii noastre, iar aceste principii, cari sunt depuse în aceste declaraţiuni, ori că vreţi dv. ori că nu vreţi, vor fi învingătoare. (Aplauze la opoziție). H 24 Martie 1823 Bibliografie Au apărut în edituraCartea Românească* : Viaţa Plantelor de I. JSmionescu, 2 Lei. Alegerea seminţelor, de prof. C. Lacriţeanu 2 Lei. Rătăcirile bolşeviste, de Maior Mitral, 2 Lei. L. Pasteur, de L. Motas, 3 Lei Muncă, picepere, cinste, de Pantelliron Diaconescu, 10 Lei. Suflete alese, de Serafin Ionescu, 6 Lei. Unirea, Plevna, Dacia, de acelaş, 5 Lei. A aprut: .Situaţia demografică a României“ Cauze— urma i — remedii, de Em. D. B Vasiliu. Cuprinde pe lângă o cercetare statisică comparativă a tuturor naţionalităţilor din cuprinsul României întregite de asemenea şi o cercetare comparativă in Învăţământ şi în profesiunile libere. Se analizează cauzele, urmările şi se propun remedii. Cartea este însoţită de numeroase tabele statistice, diagrame, precum şi de o hartă sinoptică a oraşelor. De vânzare în librării cu lei 20, iar comandate la autor str. Băii 6, Cluj, contra lei 16.