Patria, iunie 1923 (Anul 5, nr. 114-139)

1923-06-10 / nr. 122

PATRIA Cele mai nouă specialităţi franceze de va­ră au sosit şi se află în asor­timent bogat la prăvălia de mode pentru dame a lui Crepp marocce în toate colorile Grenadin fran­cez şi elveţian Mătasă foulard Eponge neted şi vărgat Voal veritabil de marca Cosmenos şi Goldberger. Telefon: 4­79 .Tacâmul* fabrică pentru arti­cole de argintării Cluj, Str. Avram lancu fir. 3. Telefon: Str. 213. ARGINT cumpără cu cel mai mare preţ! Fabrică tacâmuri şi articlii­­de lux etc . etc., ect. numai pentru prevânzatori. 542 2­3 Admirabile bău­­turi răcoritoare, Vermut­ia gh­iţă (lela MARTINI & ROSSI TURNI. ♦ Reţineţi firma Martini şi Rossi Tur­n. Cereţi ›‹#› pretutindeni! ›*/#· 5512-5 D­E VANZARE o bodegă în Ca­lea Regele Ferdinand cu tot aranjamentul şi brevetele de beu­­turi. Informaţiuni în Str. Munci­torilor 3., (fostă Munkás). 541­2-2 M­aşină de cusut Central Rob­in, de vânzare, Str. Iorga 2., etaj I, uşa 30. 561 2­2 D­E VANZARE moşie de 11 ju­­găre cu locuinţă de 3 camere şi laterale la Cluj, Dunky, Piaţa Unirii 10. .Radio. 3452 575 1-5 A­rsuri şi greutăţi de 5 kgr. până la 1000 kgr. cu preţ foarte redus, totodată primise şi repara­rea lor în special cei ce au ma­şini de treerat. Adresaţi-vă la firma românească Sofronie Ghişe, Cluj, Str. Bucovinei 36. 570 2­70 t\pr4Jinîţî b&rhi^rie din­­ Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gheorghe Tomuţîa­ Iosif Csáp şi Francisc Ben­czédj. SM 153 —206 | Icitaţie judecătorească. L In 11 Iunie c. la orele 4 d. p în Str. Cipariu 9 se vinde în lici­tație un automobil „Mercedes"­. Va­diul 6000 lei. PETRU DENES executor: 57­­­2-2 Nr. 1079-1923. 574­­-1 Publicat­e de licitaţie Subsemnatul comunic, că dl Dumitru Vonica va vinde prin li­citaţie publică în detrimentul cum­părătorului întârzietor în Cluj, Piaţa Mihai Viteazul Nr. 5 un butoiu de brânză bruto 118 50 kgr. pentru preţul de lei 18­0 pro. kgr. sau şi mai jos, la 11 Iunie 1923 erei 3­4 p. m. Licitanţii au­­să depună radiul 10% din preţul de strigare. Cum­părătorul are să achite imediat preţul şi taxele fiscale 2°/«. Cluj, la 8 Iunie 1923. Dr Ioan Coama, notar public. Inolei . Prăvălie specială și depozit principal de Lipereu (Pânză cerată) Hanfala de suma la Leopold Haas C!u!,Str.Universstătll1 Covor fug. de iinoleu, 67 cm lat., l m..............................Lei 170 — Covor fug. de iinoleu, 90 cm. lat 1 m.............................Lei 225’­ Covor de Iinoleu pentru prân­zitor 150X200 ... Lei 675 -Covor de Iinoleu pentru prân­zitor 200X250 ... Lei 1125— Covor de tinoleu pentru prân­zitor 200X300 . . .Lei 1350— Linoleu Juraid, mostră com­plect vărsată, 1 m. pătrat Lei 410 — Linoleu brun unicelor, neted, 1 m. pătrat .... Lei 297.— Pânză cerată (Linoleu) pentru acoperirea mesei: 78 cm. lat., lat. . .Lei 125— 85 cm. lat, I m. â . . .Lei 130 — 100 cm. lat., 1 m. â . , .Lei lf>5— 115 cm. lat., I m. â . . . Lei 180— Pânze de piele pentru confec­ţionarea pălăriilor, lățimea 120 cm., 1 m. a . . . Lei 110 — Pânză de piele pentru fabrica­rea trăsurilor, lățimea 120 cm., lat . . . .Lei 140­— și mai sus. Covor fug. strapa, 67 cm. lat., 1. m. ..........................Lei 111— Covor fug. strapa, 60 cm. lat., 1 m . .........................Lei 155— Covoare de plisă (plusch) pentru prânzitor, în toate mărimile. Marea asortiment de aco­peritoare pentru otomane In permanenţă mare depozit de: covoare de plisă înaintea patului, covoare fug. de plisă, pantofi de casă, ştergătoare de picioare, ghiozdane de şcoală şi de piaţă, tot soiul de article de gumă, jucării, mingi de gumă, gulere şi manjete de ce­luloid, piepteni, etc. Mantale de ploaie (gumă) pentru bărbaţi Lei 850. Mantale bărbăteşti de gu­mă, cu exterior de stofă veritabilă de lână, cu cea mai bună gumare engle­ză, în fasoane elegante Lei 2100. ________________ ________215 15- M MICA PUBLICITATE » EUGEN SZABÓ Cumpărăm de licheluri BOGSZA în canti­tăţi de vagoane fructe: cireşi, vişine, caise, pere, prune, fra­gi, ameţită, mure precum şi chimin in orce cantităţi mari. Ofertele rugăm a se adresa cu notarea cantităţilor la Bognár şi Szántó, Societate Comercială Ardeleană S. A. Cluj, C. Reg Ferdinand 70. Lloyd 1295 2—­­ S. A. SYLVA, CLUJ | ■caută contabili pentru angajare imediată. Se recere praxă şi cunoştinţa per-­wl fecta a limbei române şi germane. — Oferte cu indicaţia $­l pretenţiunilor de salar să se adreseze Direcţi­unei. 56* 3­­3 Direcţiunea.­ î­n ... ... ... ... ... CLUJ, Cafea Regele Ferdinand 5 .ft. Productivitatea pământului Progresele agriculture! în alte ţări. Starea înapoiată a culture! pămân­tului la noi. Trebuie să mărturisim adevărul trist, că agricultura ţarei noastre în Ioc să progreseze a dat mult înapoi. Şi tre­buie să recunoaştem, că, dară astăzi trecem printr’o criză economică, care ne-a adus aproape de faliment, cauza principală este, că pământul nu mai produce atâta roadă ca înainte, încât abia se pot acoperi necesităţile consu­mului intern, pe când ală­dată era bel­şug mare putându-se exporta o bună parte a produselor noastre agricole, în schimbul cărora se câştiga mult aur pentru acoperirea leului românesc. Problema productivităţeî pământului este pusă demult în discuţia societăţei agronomilor din ţara noastră, cari işi dau perfect de bine seamă de marea primejdie naţională, care ne ameninţă, ţî­n cauză că igoicultura, în ioc să progreseze, la noi dimpotrivă a dat mult îndărăt. Dar se pare că alarma, pe care au dat-o agronomii noştri, nu s’a auzit destul de bine din sgomotul politicianismului, care în ţara noastră întunecă toate mluţile şi asurzeşte pe cel în măsură să aducă o îndreptare. Intr’o broşură, apărută zlele aces­tea în Biblioteca Soc. Agronomilor din Bucureşti, dl D. A. Olariu, vorbeşte despre îngrăşămintele chimice în agri­cultură, cari pot să sporească foarte mult productivitatea pământului. Das constată ca şi noi, cu durere, că agri­cultura ţărei noastre a rămas în stare primitiva faţă cu aceea a altor ţări, cu pământ mai puţin roditor, cari însă lucra adu­s bine şi ingrăşindu l cu substanţe chimice, au reuşit să­­ ridice în chip neaşteptat productivitatea, aco­­perindu-şi trebuinţele consumaţîunei, pe când înainte vreme erau nevoite să importe produse de ale câmpului din alte ţări pentru a-şi hrăni po­porul. Dsa dă ca exemplu Germania în această privinţă, arătând in comparaţie cu Franţa, cum cea dintâi a reuşit prin sistemul îngrăşărilor chimice să ridice producţiunea mijlocie la hectar dela 118 chintale la 20,6 chintale pentru suprafeţele cultivate cu grâu şi cam în aceiaş proporţie pentru întinderile cul­tivate cu secară, orz, ovăs, sfecle de zahăr şi cartofi, în timpul dela 1880 până la 1915, pe când producţia mij­locie­ la hectar a pământului Franţei abia a sporit în acelaş interval de la 11,7 chint de la 13,6 chintale pen­­tru grâu şi prea puţin pentru celelalte culturi. Rezultatul pentru ţara noastră este un adevărat dezastru, scăzând produc­tivitatea pământului, cunoscut ca fertil, la o mijlocie derizorie, în unele re­giuni abia recoltându se semâcţ?, iar pentru întreaga ţară neputându-se ri­dica peste 10 chintale la hectar. Ina­­fară de aceasta suprafeţele cultivate s’au tot redus făcând loc păşunatului pentru vite. Intr’un număr proxim mă voiu ocupa în special de ţara noastră, arătând cu cifre dezastrul, la care a ajuns agri­­cultura la noi, în timp ce ne plăcea să dormim pe razele viitorului. Carpatin. Sabotajul în Ruhr Birlin — In apropiere de Lintoxi, un viaduct de drum de fier a sărit In aer. Locomotiva unul tren împreună cu 20 vagoane de marfă furt distruse. interpretarea operei Butterfly — tre­­bueşte judecată, atât ca ansamblu, cât şi ca partea cuvenită fiecărui ar­tist. Dacă în ansamblu — meritul reveni numai în parte artistului Inter­pret el fiind datorit acelor cari cu un înalt simţ al realizărei armonice, coor­­donează forţele — prin urmare dlui Schüller şi direcţiei scenice, în detaliu situaţia de schimbă: — Să vedem ce a pus fiecare artist, din sufletul său In interpretare? Dna ZIron, (Cio-Cio-San). In pri­vinţa dsale este banal să mai relevăm calităţile vocale, şi temperamentul dra­matic — le are din belşug — Este îtiă la persoana dsale ceva, care de data aceasta, a provocat o discontinui­tate în acţiune, care inevitabil a dus la o discontinuitate în voce. Se observa, o preocupare în expresia dată frazei muzicale, care slăbea preocuparea sce­nică, sau că rolul din pu­nct de vedere psihologic, covârşea temperamentul dsale dramatic — dsa are un tempe­rament expansiv — însă surâsul şi graţia, nu pot înlocui firea extrem de concentrată a personajului lui Cio Cio- San. Dna Tir­on — a scăpat ce vede­rea că Cio-Uo-Smn — domică în­treaga operă — tocmai prin măreţia sufletească a unui copil de 15 ani —­­şi că resursele dsale vocale, trebuiau ajutate de cunoaşterea psihologică a­­personajului. Când un copil de 15 ani declară că lama de fer, primită un dar de tatăl ei de la Mirado — îl va va servi şi ei — pentru acelaş scop — Harakizi destul numai ca să fie ui­tată — anunța pentru interpret -- deja — întreaga psiholog­e a lui C­o-Cio* San — suflet, tăiat dintr’o bucată, e forma închinată destinului din teatru grec antic — iar budismul, nu făcea decât să-l întărească și mai mult, ca­racterul acesta. Suntem dintre acei, care din primul moment am salutat in dna Tiron un element da întâiul os din — vocal­­— va trebui să studieze — sufletul personajului interpretat —• su­fletul lui Cio Cio-San — nu era pe scenă. Trebue Insă să remarc spre avantajul dnei Tiron; duetul din actul II — înainte de culcarea copilului — a fost redat divin — și speram că în viitor ne va reda pe adeverata Cio-Cio-San. D­a Roza, — cu multă grijă o aștep­tăm tn rolul Sujuki, după creatoarea acestui rol, la opera din Cluj, dna Lia Pop. — Era pentru dra Roza o grea în­cercare ; totuși s’a achitat conștiincios. Dl Nagact­woki — Linkerton — a fost mai tu voce ca iatotdeauna, profil bine desemnat, Iar vocea la înălţimea genti­­menteior de jovial locotenent la început, de desperat pentru nenorocirea causati la armă, asa îşi degajază necontenit perso­nalitatea — şi cea ce caracterizează mai mult jocul Şi vocea sa, este studiul ce depune pentru Interpretare, — se pă­trunde de psichologia personajului, de aci, armonia intregei acţiuni. Rolul lui Linkerton, va conta întotdeauna In ca­riera sa artistică. Dl Crişan este singurul care a înţe­les sufletul lui Cio-Clo-San. Nici că se putea mai reuşită siluetă de consul american. Şi talia—s­­mască îi ajuta pentru aceasta, iar cunoaşterea psiho­logiei lui Batterfrey — i-a desăvârşit creaţiunea. Din toate rolurile de până acum, este cel mai reuşit. Dl Lepadat (Coro), rol greu, totuşi cu multă vervă redat. Dsa a do­vedit o adevărată aptitudine scenică, şi desigur că cultura nu-i streină — de interpretarea fericită a rolului. Este In adevăr surprinzător de „adevăr şi re­a­litate* !n execuţie. Prinţul Jamadori — (Jarotzki) ~ în­treaga scenă fals înţeleasă de toţi cei prezenţi — afară de consul. Dl Gavrilescu (Bonzi) ca în totdea­una scoate în relief orice rol i-se în­credinţează.­­ Dl Pavel pooate fi mulţumit. Pentru dl Schailer, nu pot avea decât laude — cine cunoaşte meticulositatea sa nu se va mira de reuşita conducere! — este rugat însă să mai domolească în­verşunarea corretului de piston —­ care in duftul din actul­­ intre tenor și pri­madonă — s întunecat vocile- Dela Turda. Opera Română ! „Madame Butterfly“ (reluare) De Puccini Propaganda naţional-culturală făcută de societatea „Crişana“, în­ comuna Nădlac După concursul ce a dat societatea „Crişana" în Arad, societatea a plecat la Nădlac ca să aranjeze o conferenţă poporală şi un concert. Societatea soseşte la comună Luni a doua zi de Rusalii dimineaţa la ora 8. Camionul care a adus membrii socie­tăţii de la gara Pecica se opreşte în faţa şcoalei primara unde oaspeţii sunt primiţi de preoţii şi învăţătorii din Nădlac. Părintele Mărginean bineven­­tează societatea în numele locuitorilor, cari se bucură, că tinerimea universi­tară îşi ţine de sfântă datorinţă să se coboare în comunele de pe frontieră, ca să răspândească sentimentul naţio­­nal-cultural român. Dl preşedinte al societăţii «Crişana", dl V. German mulţumeşte pentru buna primire, asigurând că societatea con­dusă de cel mai curat sentiment na­ţional, va lucra pentru menţinerea limbei româneşti în comunele mărgi­naşe cu duşmanii seculari ai neamului românesc. După aceasta membrii societăţii au fost incartiraţi la familiile intelectuali­lor şi fruntaşilor ţărani. In timpul de înainte de masă, membrii societăţii au căutat să se in­tereseze de situaţia locuitorilor comu­nal Nădlac, formându-se diferite grupe cari au vizitat bisericile, şcoalele şi „Casinourile* (săli de lectură şi bi­bliotecă) ; unii au participat cu proce­siunea rel­gi­oasă la câmp unde s’a fă­cut sfinţirea grânelor; alţii au vizitat frontiera, in general membrii acestei societăţii s’au interesat de toate condi­ţiile de viaţă chiar şi de ob­ieiurile localnice ale locuitorilor comunei Nădlac. După joasă la 0ra 4, populaţia se a­duna în păduricea de la marginea satului, unde dl St. Paşca student la facultatea de litere din Cluj, vorbeşte poporului despre originea neamului şi limbei româneşti trecând intr’un reazumat foarte frumos şi predat in formă populari istoria români­lor. Conferinţa dlui St. Paşca a fost ascul­tată cu muită atenţiune de aproape 500 tirani, cari au rămas mulţăm­iţi de fru­moasa cuvântare, răsplătind pe orator cu vin­ovaţii şi aplauze sgomotase. Vorbeşte apoi dl dr V. German preşedintele socie­tăţii. Acesta în cuvinte frumoase, cu vi­cu­i însufleţire vorbeşte despre sentimen­tul naţional, îndemnând locuitorii ei fie totdeauna fiii credincioşi ai patriei între­gite şi să fie gata ori­când să se sacri­fice pentru apărarea românismului. Face elogii familiei Regale şi îndeamnă popo­rul la „unire în cuget şi simţiri“. — Co­rul intonează „Imnul Unirei“. Cuvântarea dlui dr German a fost viu aplaudată. Dr S. Oprişa recitează Satira III de Emi­­nescu. La ora 5% se termini adunarea poporală, ca populaţia să se poată pre­găti pentru concertul ce s’a ţinut seara la ora 9 in sala Hotelului Slovac. Concertul incepe la ora 9 cu Imnul Regal. Dl dr V. German face, apoi istoricul Societăţii „Crişana* elatând şi scopul na­­ţional cultural că­­ urmăreşte societatea. Urmează apoi punctele de concert. Coru­rile a cappelha şi cele cu acompaniament sunt executate cu multă preciziune, sub bagheta profesorului­ loan­ Lipovan. Ase­menea au fost bine interpretate poeziile declamate de dnii L. Oprişa și V. Ceha. Dşoara S. Spornic a cântat la piano iar dşoara Totoreanu a cântat cântece po­pulare. Ambele au fost răsplătite cu fru­moase buchete de fiori, pentru preciziunea cu care și-au executat punctele. După concert a urmat dansul care a durat până’n ziua. Raportor. Statutul funcţionarilor Discursul dlui Em­il Haţiegan ţinut în şedinţa Camerei dela 6 Iunie. la şedinţa Camerei dela 6 Iunie, dl deputat dr. Emil Haţiegan, a citit decla­raţia partidului naţional relativ la Statutul funcţionarilor. După aceasta, dl dr. Emil Haţiegan a ţinut un discurs al cărui rezumat scurt ti dăm astăzi, urmând ca să-l publicăm in întregime într’unul din numerile vii­toare al ziarului nostru. Asa declară ci îşi expune punctul de vedare nu numai ca deputat, dar şi ca prşedinte al funcţionarilor din Ardeal. Constată că mişcarea funcţionarilor nu e artificială, de­oarece ea are la bază mo­tive de ordin material şi moral. Situaţia materială trebue remediată imediat şi mi­nistrul de finanţe să dea sumele necesare. In ce priveşte situaţia morală, cere ca funcţionarii să fie cu totul scoşi de sub influenţele politice. Combată proeetul pe motiv că nu remediază nici unul din aceste rele şi constată că el a fost făcut numai după mişcarea funcţionarilor. Fiind întrerupt de dl ministru Cosma cu afirmaţia că statutul era gata făcut, dl dl Haţiegan replică cum că deşi era gata statutul, a fost ţinut un sertar şi a fost scos numai atunci când s’a făcut greva Acest proect nici azi nu-l cunosc funcţio­narii şi conţine dispoziţiuni referitoare la reforma administrativă, pe care nu ştim cine o va face. Oratorul combate proectul pe articole şi arată că unele din ele sunt în contra­zicere cu constituţia votată de Parla­ment. Ar fi bine, spune oratorul să se intro­ducă în statut calificarea pe faţă, nu In secret, deoarece funcţionarul trebue să ştie In orice moment cum e apreciat de şefii săi, OcUpându-se despre comisiile de dis­ciplină dsa Işi exprimi mirarea că nu se dă dreptul de apel funcţionarului pedepsit şi se lasă puteri prea mari şefilor de serviciu în ce priveşte aplicarea pedep­selor. Arată apoi că unele dispoziţiuni din lege se referă numai la funcţionarii din vechiul Regat, funcţionarii din provinciile alipite fiind lăsaţi la voia sositei. Cu acest statut funcţionarii nu sunt mulţumiţi. Dsa citeşte moţiunea votată la 3 iunie a. c. de funcţionarii din Bucovina prin care se declară nemulţumiţi cu statutul guver­nului. fo­lom­é Cronica sportivă joi d. m. la ora 6 s’a jucat timpul, de 23 rămas nejucat din matschul din­­tre echipele Victoria?! KAC din ziua de 81­­. 923. locul incepe cu aiand­ vehement al echipei V. dar din csuzi noroiului de pe arenă n’a avut nici un farmec, deși echipa a fost tot timpul superioară n’a putut marca nici un goal. Rezultatul definitiv (0:0). Programul de mâne 10 Iunie-Bucureşti. Iugoslavia-România. Cluj: la ora 2—4 Academia Corn- Sparta (Gherla) la ora 4—6 CFR. — KvITE la ora 6-8 Victoria Haggib­­bor. Vor mai juca echipele junior şi echipele ÎL a Societăţilor din Cluj. După jocul de mâne se va decide care dintre echipele Victoria și Hagglbbor va fi schampioana Clujului la footbal.

Next