Patria, iulie 1923 (Anul 5, nr. 140-163)

1923-07-22 / nr. 156

PATRIA Preţuri redusei Ia magazinul de mode de dame Ţin în depozit cele mai noue grenadine fran­­ceze, eponge netede şi văr­gate, stofe veri­tabile engleze pentru haine, mătăsuri şi alte specialităţi de modă. Mare tara . Telefon: 4­79 *IB/1 PUBLICITATE MASURI şi GREUTĂŢI de 5 kgr. până la 1000 kgr. cu preţ redus, în special acelora cari au maşini de treerat, totodată primise şi re­pararea lor. Adresaţi-vă la firma Sofronie Ghişe, Cluj, Strada Bu­covinei Nr. 30. 570 17-20 C­umpăr cu preţ mare haine vechi pentru domni, Iacob Adolf, Cluj, Str. Mineriţilor 4, tot acolo de vânzare o maşină de scris .Singer*. iso­s­s INDUSTRIA IDICO-TECHNICA SOCIETATE ANONIMĂ Instrumente medicale. Instalaţiuni spitaliceşti şi de laborator. Aparate Röntgen şi electro-me­­dicale- Articole de infir­merie şi pansamente. CLUJ, STL îl IORGA11 TELEFON 1.138. ___________________________________________511 8­9 al luiEUGEN SZIBO CLUJ, Calea Regele Ferdinand B Creton bun de spălat ... 19 Lei Delain francez de spălat . . 39 Lii Crepp de spă­lat cu modele 39 Lei Pânză spălată, de bună cal. 39 Lei Grenadin, cu modele ... 35 Lei S­E CAUTA CALFA COMER­CIANT vărsat în branşa feră­­rie şi coloniale. Salarul după în­ţelegere. Firma A Ioanette &­i Crişan, Câmpeni. 686 313 D­e vânzare automobil,Fiate 35 Hp, caroserie de lux modern 7 situri foarte bun. Turda, Piaţa Mihai Viteazu 13, etaj I. 0458­ 10 B tur­nul de informaţii şi agentu­ră comercială „ORION“ Cuj, Str. Iuliu Maniu 39, caută repre­zentanţe serioase, desface pe lângă comision orice mărfuri, de infor­maţii comerciale şi de orice natură; rezolvă şi urgentează orice ches­tiuni la autorităţi şi Ministere, Cur­se, regulate la Bucureşti. Scrieţi-ne în orice chestiune 1 199 50­ ipe C­ASĂ DE VÂNZARE în Strada Oţetului No. 1, con­stătătoare din 2 camere şi bucătărie, grajd şi toate edificiile aparţinâtoare, locuinţa se poate prelua inme­­diat, preţul Lei 180.000. 682 2—2 Alexandru Schwartz tinichigiu, Cluj, Str. Cuza Vodă 5 ------------— -------——îioîr^“ lacob Grimnvald aten­t de tinichigiu, aranjat cu pu­tere electrică, construitor de maşini, pregăteşte măsuri le lan­sate de ca­pacitate, dulapuri frigorifare fabrica­­ţie proprie Piaţa Mihailt Viteazul 13. Atelier modem de fotografii m i & 2o. Specialist pentru fotografarea copţilor, portrait, retrosfiri şi reproduce tab­louri in mare 284 ss­up Cluj, Strada Şaguna Nr. 13. -------------------------------------------WTT~ Eu, A.na Csillag, oare am an p&r gigantic Lore­­ley de 185 cm. lunp pe care l-am dobândit după foloairea de 14 a Ioni a alifiei și a spunulii de păr­­ inventata de mine și care recrunoscut ca singurm remediu contra c&derei p&rului, pentru ajutorarea creştere­­a costuifi şi pentru întărirea pielei de pe cap. La domni ajută creşterea repede a barbei şi deja după o­­soartă întrebuinţare atât bărboi, cât şi pirum­i li da un lustru natural şi desime, soutoşta de la încărmnţire până la cea mai înaintată etate. — Frtiul m­et dota da al iB9 Lai 30. Preţul bucatei de sapun Lei 35. Se afli în fiecare farmacie şi dro­­gherie sau se trimit© după pri­mirea anticipativă a preţului din | »f nrltll «epoeitul principal In România fcfluulfllulIUI Cosmetic „BRACIA“ Arad »AUTO-RECORD“ SOCIETATE IN NUME COLECTIV CLUJ, STRADA CIPARIU N­R. 7 - 9. A­FEVER special de reparaţiuni de automobile, motoare, autotrac­toare etc. Execută orice lucrări in metal. Turnătorie specială de bronz şi fontă. Instalaţie pentru sudări autogenă. «e it­ss CARAGE benzină, ulei şi carbid. m Politicianismul in învăţământ Situaţia desperată a învăţătorilor, revizorilor, subrevi­­zorilor şi a pensionarilor din învăţământul primar Dacă tăcem o reprivire asupra slării Învăţământului din Ardeal, de la preluarea Imperiului încoace, putem constati, că el a trecut prin trei faze, după cele trei sisteme de guvernament, cari s-au succedat de atunci şi până azi. Consiliul Dirigent îndată după preluarea imperiului a făcut totul, ca învăţământul primar să­­ aşeze pe baze solide, preluând şcolile de Stat şi Introducând în ele pe toată linia învăţământul naţional românesc. Pentru conducerea acestui învăţământ, în fiecare judeţ a numit revizori şi sub revizori şcolari cari, cu un zeu adevărat de apostoli au lucrat zi şi noapte, ca în fiecare judeţ învăţământul primar să pro­greseze în direcţie naţională, consolidând prin aceasta unirea sufletească a întregului neam românesc. Activitatea unor bărbaţi de Inimă cum sunt: dali Vasile Goldiş, dr Vaier Branişte, dr O. Ghibu şi alţii va rămânea pururea imprimată în sufletele acelora, cari îşi iubesc­­neamul şi înain­tarea lui. După căderea guvernului Vaida şi ajun­gerea la cârmă a guvernului Averescu — s’a început prigonirea şi mişcarea foştilor membri şi Consiliului Dirigent şi schim­barea a tot ce au făcut aceşti bărbaţi de inimă. Au procedat, cum s’a zis, la­­uni­ficarea ca furcaș. In toamna anului 1920 cam prin luna Octomvrie, ministul In­strucţiunii Negulescu, deputat al Gherlei s Sub titlul unifi­cării învăţământului din Ar­deal cu cel din vechiul Regat, a dat prima lovitură acestui Învăţământ, unificând, sau mai bine zis, reducând salarele revizorilor, subrevizorilor şi învăţătorilor, fl­ân­du-le egale cu ale celor din vechiul Regat, cari erau mai slab plătiţi. M­işorarea făcută de guvernul Averescu a­­ goii Întreagă suflarea dăscălea că dta Ardeal. Revizorilor lsa srftzat salarul la 800 lei, iar subrevizorilor la 500. Deci în vreme ce institutorii av­eau 650 lei salar lunar, subrevizorii aveau numai 500 lei, va să zică superiorii aveau mai puţin ca inferiorii lor. Abia după intervenţii repetate situaţia a putut fi îndreptată întrucâtva. Prin desfiinţarea Directoratului general din Cluj şi trecerea agendelor şcolare la Bucureşti situaţia largă s’a înrăutăţit. Mai întâi s’a lovit in existenţa şcoalelor de Stat, cărora le a sistat bugetul din tre­cut pentru acoperirea cheltuelilor materia­lului. Prin aceasta măsură şcolile dela 1 Aprilie a. c. Încoace au vegetat numai, iar funcţionarea lor pe anul şcolastic viitor e foarte dubioasă. Nici o şcoală nu are un ban pentru a-şi procura combustibilul ne­cesar, nu se poate îngriji de rechizitele ce­­ lipsesc, nu are­­cu ce şi plăti un ser­vitor, cu un cuvânt nu are nimic. Dar mai este şi altceva. Edificiile se ruinează şi a­menea nu se îngrijeşte de repararea lor. Puţin II pasă dial Lupu An­­tonescu şi şefilor săi, că şcolile din Ar­deal atât de înfloritoare altâ-datâ, au ajuns in halul acesta. Toate cheltuelile materiale sunt puse printr’o ordonanţă ministerială In sarcina comunelor, fără a se întreba aceste co­mune dacă le pot suporta sau nu, căci secretarii comunali dau din umăr, când 11-se aminteşte de aşa ceva A doua lovitură a dat-o acest domn in­spector învăţătorilor detaşaţi la revizora­­tele şcolare. E de ştiut, că aceşti învăţă­tori au fost numiţi cu decrete în r­egula şi în mod definitiv în aceste posturi. Dânşii au făcut serviciul de birou în toate revizoratele cu zel şi punctualitate, pă­­trunşi de singurul ideal, că servesc cauza învăţământului românesc. N’aţ­ ţinut cont de vacanţele îndătinate, n’au ţinut serbă­­tori d ziua noaptea, în tot timpul erau la dispoziţia revizorilor pentru promova­rea intereselor şcolare. Şi care li este răsplata ? In luna Martie a c. prin un ordin le nimiceşte numirea avută, îi îndrumă sâ ocupe catedre, le sistează salatele, lăsându-i la timp de iarnă să peară de foame cu familii cu tot. La Centru n'a voit sâ ştie, câ cate­drele sunt­ ocupate, ci revizorii au copii, cari frecventează şcolile, cu un cuvânt nu s’a uitat la nimic, c­­ a pus pe drum. Cu foarte mari eteruinţi, pela Bucureşti, abea s’a putut ajunge, sâ il­ se lase sala­rul avut până la 31 August a. c, pe urmă mila Domnului A treia lovitură se dă revizorilor şi subrevizorilor, cu prima Aprilie a c, prin reducerea salariilor revizorului cu 700 Lei lunar, iar subrevizorului aproape 1-1 şter­ge de tot, făcându-i un bagatel de 600 Lei lunar, deci tot atât cât are un învă­ţător rural Începător. Pe de­asupra se nimiceşte subrevizorilor şi numirea definitivă, li îndrumă să ocupe şi catedră, şi până când nu vor avea catedră, nu ie dă nici gradaţii după anii serviţi, nici celelalte accesorii ce le-au avut. Prin aceasta subrevizorilor şcolari l s’a tăiat putinţa, de a trăi în timpurile aceste greife, căci nici pânea de toate zilele nu ie este asigurată. Aşa se pare ca şi cum iar fi condamnat pe toţi sâ fie omorâţi cu foamea. Pentru ca amârâciucea sâ fie şi mai mare, nici spesele avute cu­­ ocaziunea Inspecţiilor nu 11 s'a lichidat, începând die 1 Aprilie până astăzi. Şi oare pentru ce are fac toate acestea ? Scopul ni se pare d­ e, ca sâ ne silea­scă pe toţi, a părăsi posturile şi sâ pună în locul nostru aderenţi de-a­ pari­dului liber­al. Nu putem a nu aminti starea tristă în care s­e află învăţătorii penzionaţi, vâdu­veii şi orfanii de învăţător a câtor cereri de a li se asigura pensiunea cuvenită zac de doi an prin Minister şi la Directorat fără răspuns. Când vezi soţii şi orfani de învăţător lucrând pe la ţărani ca să-şi poată câştiga o bucată de pâne, ţi­ se rupe inima de milă şi ruşine,­­ ştiind câ Statul e dator să-Ie dea penzia, pentru care ’au muncit soţii şi taţii lor. Pentru a se pune odată capăt acestor şicanări brutale şi­ neomeneşti, apelăm, la toţi oamenii, cărora le zace la inimă interesele culturale şi liniştea populaţiei ro­mâne din Ardeal, să vină într’ajutor, ce­­lor neîndrepteţiţi cerând sa­u silind atât guvernul, să respecte drepturile câştigaue al­e tuturor — deci şi a r­evizorilor şi subrevizorilor, căci acestea sunt garantate şi asigurate prin decrete regale încă în vigoare. Noi suntem de părere, că până când nu s­e va vota şi sancţiona noua lege a învăţământului nici guvernul, şi nici sub­alternii săi dl D. Format şi Lupu Anto­nescu nu au drept a face nici o schim­bare în administraţia tnvfăţâmântului din Ardeal Nu are nimenea drept a abroga, desconsidera şi nimici aceea, ce decretele regale au recunoscut. Întărit şi aprobat. Cine nu respectă cuvântul şi ordinul Re­gal nu respectă nici pe Rege, de la Care au emanat acestea Someșanul. Nenorocirea din Borşa Un mort şi un rănit Joi, 19 iulie, s-a întâmplat o mare n­e­­norocire în comuna Borşa din judeţul Cojocna. Fraţii Ioai şi Alexandru Pop au ple­cat de dimineaţă cu an car ca bol, împreună cu un servitor pentru a merge la cărat fân. La eşirea din sat, carul apucând pe o margine înclinată de drum, cei doi fraţi sau răsturnat. Cum cel mai mare, Ion, avea in mână o armă de vânătoare Încărcată, arma s’a descărcat, rănind grav pe Alexandru Pop la mâna şi umărul stâng, iar pe loo Pop in cap. Acesta a încetat din viaţă după câteva clipe numai. După mma victimei rămâne o soţie şi doi copii mici. Autorităţile găsind că la mijloc nu a fost decât o neno­rocire fatală, au autorizat înmormân­tarea cadavrului. Ion Pop a fost şef de biru la la Di­recţiunea Regională a R. M. S. servi­eta­ contabili­tăţii. Relaţiile Mitropolitului Andrei Şaguna cu Românii din Principatele­ române de ŞTEFAN METEŞ VII. După această apărare dreaptă şi în­drăzneaţă Scribia scrie lui Şagana (29 iul­ie 1865) că­­ felicită pentru dobân­­direa triad­ul de Mitropolit, care i-a aauzat vie bucurie, ca şi faptul câ „ Te­ri graful român" a „avut bărbăţia să-şi ridice vocea din înălţimea Carpaţilor în favoarea dreptului apostolic şi si­­nodic violat cu numir­ea jmea de epis­cop definitiv* Arhiereul Neofit arată apoi pe la­­ motivele care l-au deter­minat să renunţe la episcopie unde a fost numit «prin o iege necanonică, defectuoasă şi c­hiar neauzită în lumea creştină* . . . Dacă credeţi că ceva dîn aceste idei, pe care vi­ Ie-am expus ca unui frate adevărat şi după neam şi după credinţă, ce Vam cunoscut, ar folosi bisericii şi neamului dându-se publicităţii puteţi sub anominat sau «faceţi cum Dumnezeu va lumina, căci ea nu vrean, ca jertfa mea să nu fie deplină înaintea lor Dumnezeu şi a Bisericii*. (Lupaş, în Convorbiri lite­rare, 1908 (XLII.) pp 63- 39). Şagana acum era dator sâ vorbrască precis şi energic dela înălţimea scau­nului său mitropolitan şi a culturii sale teologice, fiind arh’ereat ori mai auto­ritm­iv din tot erprinsul pământului ro­­mânesc. El şi publică un articol de fond frumos şi demn în Telegraful ro­mân, 1865 no 53, în care atacă Gu­­vernul din România, care în Ioc să pă­s treze vechia datină bisericească de » »lfge episcopii, îi ,octrois/.ă* ade ă îi numeşte ca pe nişte s'mpli slujbaşi, călcând în picioare aotonomia bisericii Guvernele snnt datoare spre bineie ţării şi a uismulul să respecteze auto’­nom­ia bisericii şi Constituţia ei. „Va veni timpul — zice Şaguna — şi aceia nu poate fi departe, când se va recu­­noaşte, că părintele episcop Soriban Neofit n’a putut primii denumirea sa octroată de episcop, nici ca ua învăţat bărbat bisericesc, nici ca Român şi elve cu’t al României libere; va veni timpul şi acesta nu va fi departe, când în România se va nimici acea lege nouă, pentru ea este so­ă bană a­­­gi­lor tr­ascăleşti, prin care biserica tete pasi în Rusia in cu­csele unui regim absolutistic, şi dacă aceasta a mea pro­rocire nu s’ar împlini, atunci fără îm­doială şi de sigur se va împlini proro­cirea mea a doua, că adecă România liberă se va stânge­ curând și va răsări pe remneie ei o Românie absolutis­ts* Prin legea bisericească din 1872 s'a impI1 rit prorocTea întâia a lui Șaguru, Iară ca biserica, lovită de politicianie­­mul putred și decăzut, să se ma! poată recuîege, pentru a fi călăuza morală religioasă a neamului nostru. Din aceste câteva pagini se desprinde figura impunătoare a Mitropolitului ar­delean Andreiu Şagana, care în afară de graniţele înguste ale eparhiei sale, a întreţinut legături strânse cu fraţii lui de srânge şi credinţă din România, povăţuindu-i cu sfatul lui cuminte, apă­­rându-i de nedreptatea care scade prestigiu! ban­i! ţării ş! neamului, c«•­rându-ie ajutorai material şi cai­aia', nu pentru persoana In, ci pentru in­stituţia în fruntea căreia sta cu atâta vrednicie, pentru a o face cetate ne­biruită in comra tuturor »saltar.lor desperate ale duşmanilor seculari da neam şi lege. Ce n'ar fi putut să facă Şagv­­a, omul ca cele mai distinse calităţi mo­rale şi intelectuale, dacă ar fi trăd in alte împrejurări şi ar fi­­aerat împreună cu alţi oameni, decât cu acei, cari l-au împedecat necontenit în manca pentru Biserică ?! neam! Să ne gândim numai la episcopul Haeman, o minte îngustă şi inimă plină de răutate, care a lucrat cu toate mijloacele contra unirii Bucovinei cu biserica ortodoxă din Ardeal sub un arhipăstor, cum o dorea din tot cutie­­rul său Sigima. Foloasele aceste­ uniri atât din punct de vedere bisericesc, cât şi naţional ar fi fost nespus de mari şi binefăcăto­are. Cercetări nouă, prin diferitele arhive parohiale, protopresbiterale, episcopeşti şi ale altor persoane de seamă ca cari Şagun, a stat în legături, vor scoate la iveală o mulţime de ştiri preţioase şi interesante privitoare la vie­ţa şi activitatea In veci­neuiL­ui Mitropolit. Baritonul Atanasiu la Viena Ziarele vieneze sosite zilele an­ss, publică lungi articole consacrate baritonului Jeau Atanasiu, care a cântat la Opera de acolo După ce fac o aluzie măgulitoare la ro­mâni în general, despre cari acria, efi sunt elemente de talent și de viitor, ziarele se ocupă la mod amfin­oţit de baritonul Ata­nasiu, pentru care criticii încercaţi al Vie­ţii, au cele mai calde şi sincere o presiuni de admiraţie. Vocea puternică dar caldă o stăpâneşte cu o adevărată măiestrie, făcând impresia unui atlet al vocii, care a« joacă cu întreg ansamblul. Lărgimea notelor de bariton şi claritatea cotor de tenor dau acea expresiune de dul­ceaţă, care a făcut cu drept cuvânt pe cei da la Viena sâ compare vocea baritonului Atanasiu cu scurgerea şoptitoare a aurului topit, al cărui susur dulce mângâie parcă auzul. .După succesul neasămuit in­analele opării — spun ziarele — marele bariton Atanasiu ne părăseşte spre sincera noastră părere de rău ! * Suntem Informaţi, ca in trecerea sa spre Bucureşti, se va opri câteva zile la Ora­­dea-Mare, apoi la Cluj, unde, sperăm, să-l auzim din nou. / /?: A■ învăţământul practic Sâ îndreptăm copiii spre meserii Şcolile noastre din Ardeal, de la înfăp­tuirea României­ Mari sânt pline cu copii — în cea mai mare parte băeţi de ţăran. Ambiţia fiecărui părinte este ca copilul lui să devie domn — o concepţie gre­şită deoarece azi domn e acela care câş­tigă. Pentru a feri poporul nostru de un proletariat intelectual — un rău acesta şi în ţările Apusului — dar şi spre a um­plea golurile din pătura de mijloc, toţi părinţii s­olarilor noştri au datorinţa a nu lăsa pe copiii lor să lupte cu neajun­surile unui student sărac c a-i da acelui copil posibilitatea să şi câştige mai de vreme pâinea de toate zilele. Absolvenţii şcolilor noastre medii şi a şcolilor de meserii ar face dec! bine dacă s’ar de­dica din vreme unei meserii oarecare. Timpurile modeme In urma desvorfirii tehnice nu prea sunt prielnice micilor meseriaşi; viitorul teste al industriaşilor mari şi al muncitorilor specializaţi din aceste industrii. Capitalul român dispune azi de uzine însemnate —­in cart, durere, nu numai muncitorii dar şi m­ăestrii, contra-măestrii şi conducătorii tehnici sunt aproape ex­clusiv streini; acelaş e cazul chiar şi in vechiul Regat. Şi aceşti meseriaşi — de laulteori cu foarte puţine cunoştinţe teo­retice, dar cu atât mai multe practice sunt plutiţi foarte bine. Facem pe deo parte apel la părinţi să-şi dea copiii la diferitele fabrici româneşti, pe de altă parte la preşedinţii diferitelor consilii de administraţie şi la directorii fabricelor să primească pe aceşti băeţi !□ atelierele acestor fabrici, ca ucenici îngri­­jindu-se de Instruirea şi creşterea lor — cari Înşişi formează o parte Însemnată din viitorul neamului nostru, destul de orop­sit încă şi In zilele aceste mari ale unirii tuturor românilor. După cum suntem Informaţi Societa­tea anonimă ,Industria sârmei a pus se­diul In Cluj, care e condusă Intr’un spi­rit bun românesc, pregăteşte un cămin la fabrica sa metalurgică din Chiriş-Arieş, judeţul Turda-Arieş, unde învăţăceii vor primi gratuit cvartir şi întreţinere — şi vor îi instruiţi atât teoreticeşte cât şi mai ales practic. Sfătuim deci părinţii să se adreseze din vreme cu cererile lor direcţiunei din Cluj, Calea Victoriei No 29, a acestei societăţi pentru primirea băeţilor români in acest cămin. Ne-ar plăcea să auzim şi de alte fa­brici, că urmează exemplul societăţii d­e mai sus, regu­jindu-se de ocrotirea uceni­cilor români, pentru ca aceştia puşi la adăpostul mizeriei şi-a vieţii aspre trăită pani bine de curând, de aproape toţi co­pii In timpul uceniciei tot, sâ se vadă Îndemnaţi a Îmbrăţişa în număr cât mai mare meseriile aducătoare de câştig. 22 sailé laMS Cooperativele .Mişcarea coopta­­sii încă n’a prins ri­­dicing sănătoase in ţara noashă, iar unei« măsuri luate de Casa centrală a cooperaţiei din Bucureşti pentru s le impune coopera­tivelor din Basarabia statutul-tip — şi pro­babil şi celor din Ardeal şî Bucovina — în scop de unificare şi de uniformizare tn operaţiuni, — de sigur nu însemnează o promovare la viaţa cooperativelor. Amestecat Inoportun al oficilitâtei In conducerea însoţirilor economice, fără a le ia şi sprijinul bănesc necesar, îl dându-ie mai departe să le­ ajută singure cum vor şti şi cum vor putea, mai curând le va îm­­pedica la avântul lor, supurându-le la tot felul de formalităţi inutile. Câci nu legile şi regulamentele fabricate la vre o cancela­rie font chemate ar dea viaţi organizaţiilor economice de Interes obştesc, ci experienţi îndelungată, «artistele practice, 1* cari s’a ajuns la decursul vremei, la privinţa ere:»ta Statul era dator să 1« Uae cooperativelor deplina libertate da a se desvolta, organizându se cum vor şti ele mai bine. Sistemele de cooperaţie pot fi de multe feluri, dar numai rezultatele obţinute pot fi hotărâtoare pentru adoptarea unora sau altora dintre sistems. De aceea, pfiaăce m ce va consfinţi prin experienţă drumul, ca trebue aâ şi-l aleagă singura, cooperaţi vela cu greu se vor acomoda unui tip uni­form, impus de oficialitate. Casa centrală a cooperaţiei a’« grăbit cu unificarea vie­ţd cooperatiste, strângând-o pe calapodul cooperativelor din ve­siul Re­gat, înainte de a lăsa uniunilor coopera­toare timp să se sfătuiască ele între dan­­srta, discutând pe larg cheadlunse uniformi­­zarai, precum şi trigerea sistemului celui mai corespunzător pentru propăşire. Aceasta cu atât mai mult, cu cât o atânjlnire în conducerea cooperativelor, prin impunerea sptetului-tip, tocmai la momentele de faţă, poate să aducă întregii noastre vieţi econo­mice pagube incalculabile. Cooperativele au rolul ieftinirea traiului. Eia nu dispun pretutindeni de mijloace bă­neşti suficiente pentru a înlesni producţiu­­nea sau pentru a procura populaţiei mărfu­rile trebuincioase, Statul, prin Casa centrală a cooperaţiei, ar putea să vină în ajutorul lor. Rolul acesta din partea p­i­ifiltr­ei, care şi poate găsi uşor mijlocul de contro­lare şi supraveghiere, ca fondurile puse la dispoziţia cooperativelor să fie nu numai asigurate dar şi garantate, câ vor ajunge la deatincţîe, —­ acest rol este destul de im­portant, spre a nu se mai ocupa şi de che­stiuni, cari privesc organizarea tp conduce­­rea cooperatistă Chestiunile de organizare şi de rouă, c-.ere, de legiferare şi reglementare, trebuiesc cui­­ntuiu pe deplin lămurite la adunările şi congresele federalelor sau uniunilor, iar pe temeiul dorinţelor formulate de aceste con­grese, să sa înce­ce o nouă organizare, pa care o cred cooperatorii necesară, iar ou să 11 sa impună normative tn afară de voința lor și In afară d­j necesitate. Carpatin. informaţii — De vânzare la Banca Agrară, Cluj, Calea Regele Ferdi­nand 38 circa 8000 sael, parte folosiţi, parte In stare nouă. 689 3­8 — Un nou record, Spirtul gallic DIANA a obţinut recordul bunătăţii şi al popularităţii. — De vânzare o casă pe Str. Mico, cu 2 odăi şi 1 bucătărie Desluşiri Str. Micu 14. 16­­— Știri despre evau țări. Spirtul gal­lic DIANA a învins pe toată linia. — De vânzare o casă noua, compusă din 2 camere și bucă­tărie, grădină mare. Casa se poate ocupa imediat. Strada Tunarilor (fostă Zápolya) Nr. 20, sau io­­—­ Spirtul gallic DIANA este Incluis necesar tuturor.

Next