Patria, iulie 1923 (Anul 5, nr. 140-163)
1923-07-22 / nr. 156
PATRIA Preţuri redusei Ia magazinul de mode de dame Ţin în depozit cele mai noue grenadine franceze, eponge netede şi vărgate, stofe veritabile engleze pentru haine, mătăsuri şi alte specialităţi de modă. Mare tara . Telefon: 479 *IB/1 PUBLICITATE MASURI şi GREUTĂŢI de 5 kgr. până la 1000 kgr. cu preţ redus, în special acelora cari au maşini de treerat, totodată primise şi repararea lor. Adresaţi-vă la firma Sofronie Ghişe, Cluj, Strada Bucovinei Nr. 30. 570 17-20 Cumpăr cu preţ mare haine vechi pentru domni, Iacob Adolf, Cluj, Str. Mineriţilor 4, tot acolo de vânzare o maşină de scris .Singer*. isoss INDUSTRIA IDICO-TECHNICA SOCIETATE ANONIMĂ Instrumente medicale. Instalaţiuni spitaliceşti şi de laborator. Aparate Röntgen şi electro-medicale- Articole de infirmerie şi pansamente. CLUJ, STL îl IORGA11 TELEFON 1.138. ___________________________________________511 89 al luiEUGEN SZIBO CLUJ, Calea Regele Ferdinand B Creton bun de spălat ... 19 Lei Delain francez de spălat . . 39 Lii Crepp de spălat cu modele 39 Lei Pânză spălată, de bună cal. 39 Lei Grenadin, cu modele ... 35 Lei SE CAUTA CALFA COMERCIANT vărsat în branşa ferărie şi coloniale. Salarul după înţelegere. Firma A Ioanette &i Crişan, Câmpeni. 686 313 De vânzare automobil,Fiate 35 Hp, caroserie de lux modern 7 situri foarte bun. Turda, Piaţa Mihai Viteazu 13, etaj I. 0458 10 B turnul de informaţii şi agentură comercială „ORION“ Cuj, Str. Iuliu Maniu 39, caută reprezentanţe serioase, desface pe lângă comision orice mărfuri, de informaţii comerciale şi de orice natură; rezolvă şi urgentează orice chestiuni la autorităţi şi Ministere, Curse, regulate la Bucureşti. Scrieţi-ne în orice chestiune 1 199 50 ipe CASĂ DE VÂNZARE în Strada Oţetului No. 1, constătătoare din 2 camere şi bucătărie, grajd şi toate edificiile aparţinâtoare, locuinţa se poate prelua inmediat, preţul Lei 180.000. 682 2—2 Alexandru Schwartz tinichigiu, Cluj, Str. Cuza Vodă 5 ------------— -------——îioîr^“ lacob Grimnvald atent de tinichigiu, aranjat cu putere electrică, construitor de maşini, pregăteşte măsuri le lansate de capacitate, dulapuri frigorifare fabricaţie proprie Piaţa Mihailt Viteazul 13. Atelier modem de fotografii m i & 2o. Specialist pentru fotografarea copţilor, portrait, retrosfiri şi reproduce tablouri in mare 284 ssup Cluj, Strada Şaguna Nr. 13. -------------------------------------------WTT~ Eu, A.na Csillag, oare am an p&r gigantic Loreley de 185 cm. lunp pe care l-am dobândit după foloairea de 14 a Ioni a alifiei și a spunulii de păr inventata de mine și care recrunoscut ca singurm remediu contra c&derei p&rului, pentru ajutorarea creşterea costuifi şi pentru întărirea pielei de pe cap. La domni ajută creşterea repede a barbei şi deja după osoartă întrebuinţare atât bărboi, cât şi pirumi li da un lustru natural şi desime, soutoşta de la încărmnţire până la cea mai înaintată etate. — Frtiul met dota da al iB9 Lai 30. Preţul bucatei de sapun Lei 35. Se afli în fiecare farmacie şi drogherie sau se trimit© după primirea anticipativă a preţului din | »f nrltll «epoeitul principal In România fcfluulfllulIUI Cosmetic „BRACIA“ Arad »AUTO-RECORD“ SOCIETATE IN NUME COLECTIV CLUJ, STRADA CIPARIU NR. 7 - 9. AFEVER special de reparaţiuni de automobile, motoare, autotractoare etc. Execută orice lucrări in metal. Turnătorie specială de bronz şi fontă. Instalaţie pentru sudări autogenă. «e itss CARAGE benzină, ulei şi carbid. m Politicianismul in învăţământ Situaţia desperată a învăţătorilor, revizorilor, subrevizorilor şi a pensionarilor din învăţământul primar Dacă tăcem o reprivire asupra slării Învăţământului din Ardeal, de la preluarea Imperiului încoace, putem constati, că el a trecut prin trei faze, după cele trei sisteme de guvernament, cari s-au succedat de atunci şi până azi. Consiliul Dirigent îndată după preluarea imperiului a făcut totul, ca învăţământul primar să aşeze pe baze solide, preluând şcolile de Stat şi Introducând în ele pe toată linia învăţământul naţional românesc. Pentru conducerea acestui învăţământ, în fiecare judeţ a numit revizori şi sub revizori şcolari cari, cu un zeu adevărat de apostoli au lucrat zi şi noapte, ca în fiecare judeţ învăţământul primar să progreseze în direcţie naţională, consolidând prin aceasta unirea sufletească a întregului neam românesc. Activitatea unor bărbaţi de Inimă cum sunt: dali Vasile Goldiş, dr Vaier Branişte, dr O. Ghibu şi alţii va rămânea pururea imprimată în sufletele acelora, cari îşi iubescneamul şi înaintarea lui. După căderea guvernului Vaida şi ajungerea la cârmă a guvernului Averescu — s’a început prigonirea şi mişcarea foştilor membri şi Consiliului Dirigent şi schimbarea a tot ce au făcut aceşti bărbaţi de inimă. Au procedat, cum s’a zis, launificarea ca furcaș. In toamna anului 1920 cam prin luna Octomvrie, ministul Instrucţiunii Negulescu, deputat al Gherlei s Sub titlul unificării învăţământului din Ardeal cu cel din vechiul Regat, a dat prima lovitură acestui Învăţământ, unificând, sau mai bine zis, reducând salarele revizorilor, subrevizorilor şi învăţătorilor, flându-le egale cu ale celor din vechiul Regat, cari erau mai slab plătiţi. Mişorarea făcută de guvernul Averescu a goii Întreagă suflarea dăscălea că dta Ardeal. Revizorilor lsa srftzat salarul la 800 lei, iar subrevizorilor la 500. Deci în vreme ce institutorii aveau 650 lei salar lunar, subrevizorii aveau numai 500 lei, va să zică superiorii aveau mai puţin ca inferiorii lor. Abia după intervenţii repetate situaţia a putut fi îndreptată întrucâtva. Prin desfiinţarea Directoratului general din Cluj şi trecerea agendelor şcolare la Bucureşti situaţia largă s’a înrăutăţit. Mai întâi s’a lovit in existenţa şcoalelor de Stat, cărora le a sistat bugetul din trecut pentru acoperirea cheltuelilor materialului. Prin aceasta măsură şcolile dela 1 Aprilie a. c. Încoace au vegetat numai, iar funcţionarea lor pe anul şcolastic viitor e foarte dubioasă. Nici o şcoală nu are un ban pentru a-şi procura combustibilul necesar, nu se poate îngriji de rechizitele ce lipsesc, nu arecu ce şi plăti un servitor, cu un cuvânt nu are nimic. Dar mai este şi altceva. Edificiile se ruinează şi amenea nu se îngrijeşte de repararea lor. Puţin II pasă dial Lupu Antonescu şi şefilor săi, că şcolile din Ardeal atât de înfloritoare altâ-datâ, au ajuns in halul acesta. Toate cheltuelile materiale sunt puse printr’o ordonanţă ministerială In sarcina comunelor, fără a se întreba aceste comune dacă le pot suporta sau nu, căci secretarii comunali dau din umăr, când 11-se aminteşte de aşa ceva A doua lovitură a dat-o acest domn inspector învăţătorilor detaşaţi la revizoratele şcolare. E de ştiut, că aceşti învăţători au fost numiţi cu decrete în regula şi în mod definitiv în aceste posturi. Dânşii au făcut serviciul de birou în toate revizoratele cu zel şi punctualitate, pătrunşi de singurul ideal, că servesc cauza învăţământului românesc. N’aţ ţinut cont de vacanţele îndătinate, n’au ţinut serbători d ziua noaptea, în tot timpul erau la dispoziţia revizorilor pentru promovarea intereselor şcolare. Şi care li este răsplata ? In luna Martie a c. prin un ordin le nimiceşte numirea avută, îi îndrumă sâ ocupe catedre, le sistează salatele, lăsându-i la timp de iarnă să peară de foame cu familii cu tot. La Centru n'a voit sâ ştie, câ catedrele sunt ocupate, ci revizorii au copii, cari frecventează şcolile, cu un cuvânt nu s’a uitat la nimic, c a pus pe drum. Cu foarte mari eteruinţi, pela Bucureşti, abea s’a putut ajunge, sâ il se lase salarul avut până la 31 August a. c, pe urmă mila Domnului A treia lovitură se dă revizorilor şi subrevizorilor, cu prima Aprilie a c, prin reducerea salariilor revizorului cu 700 Lei lunar, iar subrevizorului aproape 1-1 şterge de tot, făcându-i un bagatel de 600 Lei lunar, deci tot atât cât are un învăţător rural Începător. Pe deasupra se nimiceşte subrevizorilor şi numirea definitivă, li îndrumă să ocupe şi catedră, şi până când nu vor avea catedră, nu ie dă nici gradaţii după anii serviţi, nici celelalte accesorii ce le-au avut. Prin aceasta subrevizorilor şcolari l s’a tăiat putinţa, de a trăi în timpurile aceste greife, căci nici pânea de toate zilele nu ie este asigurată. Aşa se pare ca şi cum iar fi condamnat pe toţi sâ fie omorâţi cu foamea. Pentru ca amârâciucea sâ fie şi mai mare, nici spesele avute cu ocaziunea Inspecţiilor nu 11 s'a lichidat, începând die 1 Aprilie până astăzi. Şi oare pentru ce are fac toate acestea ? Scopul ni se pare d e, ca sâ ne silească pe toţi, a părăsi posturile şi sâ pună în locul nostru aderenţi de-a paridului liberal. Nu putem a nu aminti starea tristă în care se află învăţătorii penzionaţi, vâduveii şi orfanii de învăţător a câtor cereri de a li se asigura pensiunea cuvenită zac de doi an prin Minister şi la Directorat fără răspuns. Când vezi soţii şi orfani de învăţător lucrând pe la ţărani ca să-şi poată câştiga o bucată de pâne, ţi se rupe inima de milă şi ruşine, ştiind câ Statul e dator să-Ie dea penzia, pentru care ’au muncit soţii şi taţii lor. Pentru a se pune odată capăt acestor şicanări brutale şi neomeneşti, apelăm, la toţi oamenii, cărora le zace la inimă interesele culturale şi liniştea populaţiei române din Ardeal, să vină într’ajutor, celor neîndrepteţiţi cerând sau silind atât guvernul, să respecte drepturile câştigaue ale tuturor — deci şi a revizorilor şi subrevizorilor, căci acestea sunt garantate şi asigurate prin decrete regale încă în vigoare. Noi suntem de părere, că până când nu se va vota şi sancţiona noua lege a învăţământului nici guvernul, şi nici subalternii săi dl D. Format şi Lupu Antonescu nu au drept a face nici o schimbare în administraţia tnvfăţâmântului din Ardeal Nu are nimenea drept a abroga, desconsidera şi nimici aceea, ce decretele regale au recunoscut. Întărit şi aprobat. Cine nu respectă cuvântul şi ordinul Regal nu respectă nici pe Rege, de la Care au emanat acestea Someșanul. Nenorocirea din Borşa Un mort şi un rănit Joi, 19 iulie, s-a întâmplat o mare nenorocire în comuna Borşa din judeţul Cojocna. Fraţii Ioai şi Alexandru Pop au plecat de dimineaţă cu an car ca bol, împreună cu un servitor pentru a merge la cărat fân. La eşirea din sat, carul apucând pe o margine înclinată de drum, cei doi fraţi sau răsturnat. Cum cel mai mare, Ion, avea in mână o armă de vânătoare Încărcată, arma s’a descărcat, rănind grav pe Alexandru Pop la mâna şi umărul stâng, iar pe loo Pop in cap. Acesta a încetat din viaţă după câteva clipe numai. După mma victimei rămâne o soţie şi doi copii mici. Autorităţile găsind că la mijloc nu a fost decât o nenorocire fatală, au autorizat înmormântarea cadavrului. Ion Pop a fost şef de biru la la Direcţiunea Regională a R. M. S. servieta contabilităţii. Relaţiile Mitropolitului Andrei Şaguna cu Românii din Principatele române de ŞTEFAN METEŞ VII. După această apărare dreaptă şi îndrăzneaţă Scribia scrie lui Şagana (29 iulie 1865) că felicită pentru dobândirea triadul de Mitropolit, care i-a aauzat vie bucurie, ca şi faptul câ „ Teri graful român" a „avut bărbăţia să-şi ridice vocea din înălţimea Carpaţilor în favoarea dreptului apostolic şi sinodic violat cu numirea jmea de episcop definitiv* Arhiereul Neofit arată apoi pe la motivele care l-au determinat să renunţe la episcopie unde a fost numit «prin o iege necanonică, defectuoasă şi chiar neauzită în lumea creştină* . . . Dacă credeţi că ceva dîn aceste idei, pe care vi Ie-am expus ca unui frate adevărat şi după neam şi după credinţă, ce Vam cunoscut, ar folosi bisericii şi neamului dându-se publicităţii puteţi sub anominat sau «faceţi cum Dumnezeu va lumina, căci ea nu vrean, ca jertfa mea să nu fie deplină înaintea lor Dumnezeu şi a Bisericii*. (Lupaş, în Convorbiri literare, 1908 (XLII.) pp 63- 39). Şagana acum era dator sâ vorbrască precis şi energic dela înălţimea scaunului său mitropolitan şi a culturii sale teologice, fiind arh’ereat ori mai autoritmiv din tot erprinsul pământului românesc. El şi publică un articol de fond frumos şi demn în Telegraful român, 1865 no 53, în care atacă Guvernul din România, care în Ioc să păs treze vechia datină bisericească de » »lfge episcopii, îi ,octrois/.ă* ade ă îi numeşte ca pe nişte s'mpli slujbaşi, călcând în picioare aotonomia bisericii Guvernele snnt datoare spre bineie ţării şi a uismulul să respecteze auto’nomia bisericii şi Constituţia ei. „Va veni timpul — zice Şaguna — şi aceia nu poate fi departe, când se va recunoaşte, că părintele episcop Soriban Neofit n’a putut primii denumirea sa octroată de episcop, nici ca ua învăţat bărbat bisericesc, nici ca Român şi elve cu’t al României libere; va veni timpul şi acesta nu va fi departe, când în România se va nimici acea lege nouă, pentru ea este soă bană agilor trascăleşti, prin care biserica tete pasi în Rusia in cucsele unui regim absolutistic, şi dacă aceasta a mea prorocire nu s’ar împlini, atunci fără îmdoială şi de sigur se va împlini prorocirea mea a doua, că adecă România liberă se va stânge curând și va răsări pe remneie ei o Românie absolutists* Prin legea bisericească din 1872 s'a impI1 rit prorocTea întâia a lui Șaguru, Iară ca biserica, lovită de politicianiemul putred și decăzut, să se ma! poată recuîege, pentru a fi călăuza morală religioasă a neamului nostru. Din aceste câteva pagini se desprinde figura impunătoare a Mitropolitului ardelean Andreiu Şagana, care în afară de graniţele înguste ale eparhiei sale, a întreţinut legături strânse cu fraţii lui de srânge şi credinţă din România, povăţuindu-i cu sfatul lui cuminte, apărându-i de nedreptatea care scade prestigiu! bani! ţării ş! neamului, c«•rându-ie ajutorai material şi caiaia', nu pentru persoana In, ci pentru instituţia în fruntea căreia sta cu atâta vrednicie, pentru a o face cetate nebiruită in comra tuturor »saltar.lor desperate ale duşmanilor seculari da neam şi lege. Ce n'ar fi putut să facă Şagva, omul ca cele mai distinse calităţi morale şi intelectuale, dacă ar fi trăd in alte împrejurări şi ar fiaerat împreună cu alţi oameni, decât cu acei, cari l-au împedecat necontenit în manca pentru Biserică ?! neam! Să ne gândim numai la episcopul Haeman, o minte îngustă şi inimă plină de răutate, care a lucrat cu toate mijloacele contra unirii Bucovinei cu biserica ortodoxă din Ardeal sub un arhipăstor, cum o dorea din tot cutierul său Sigima. Foloasele aceste uniri atât din punct de vedere bisericesc, cât şi naţional ar fi fost nespus de mari şi binefăcătoare. Cercetări nouă, prin diferitele arhive parohiale, protopresbiterale, episcopeşti şi ale altor persoane de seamă ca cari Şagun, a stat în legături, vor scoate la iveală o mulţime de ştiri preţioase şi interesante privitoare la vieţa şi activitatea In vecineuiLui Mitropolit. Baritonul Atanasiu la Viena Ziarele vieneze sosite zilele anss, publică lungi articole consacrate baritonului Jeau Atanasiu, care a cântat la Opera de acolo După ce fac o aluzie măgulitoare la români în general, despre cari acria, efi sunt elemente de talent și de viitor, ziarele se ocupă la mod amfinoţit de baritonul Atanasiu, pentru care criticii încercaţi al Vieţii, au cele mai calde şi sincere o presiuni de admiraţie. Vocea puternică dar caldă o stăpâneşte cu o adevărată măiestrie, făcând impresia unui atlet al vocii, care a« joacă cu întreg ansamblul. Lărgimea notelor de bariton şi claritatea cotor de tenor dau acea expresiune de dulceaţă, care a făcut cu drept cuvânt pe cei da la Viena sâ compare vocea baritonului Atanasiu cu scurgerea şoptitoare a aurului topit, al cărui susur dulce mângâie parcă auzul. .După succesul neasămuit inanalele opării — spun ziarele — marele bariton Atanasiu ne părăseşte spre sincera noastră părere de rău ! * Suntem Informaţi, ca in trecerea sa spre Bucureşti, se va opri câteva zile la Oradea-Mare, apoi la Cluj, unde, sperăm, să-l auzim din nou. / /?: A■ învăţământul practic Sâ îndreptăm copiii spre meserii Şcolile noastre din Ardeal, de la înfăptuirea României Mari sânt pline cu copii — în cea mai mare parte băeţi de ţăran. Ambiţia fiecărui părinte este ca copilul lui să devie domn — o concepţie greşită deoarece azi domn e acela care câştigă. Pentru a feri poporul nostru de un proletariat intelectual — un rău acesta şi în ţările Apusului — dar şi spre a umplea golurile din pătura de mijloc, toţi părinţii solarilor noştri au datorinţa a nu lăsa pe copiii lor să lupte cu neajunsurile unui student sărac c a-i da acelui copil posibilitatea să şi câştige mai de vreme pâinea de toate zilele. Absolvenţii şcolilor noastre medii şi a şcolilor de meserii ar face dec! bine dacă s’ar dedica din vreme unei meserii oarecare. Timpurile modeme In urma desvorfirii tehnice nu prea sunt prielnice micilor meseriaşi; viitorul teste al industriaşilor mari şi al muncitorilor specializaţi din aceste industrii. Capitalul român dispune azi de uzine însemnate —in cart, durere, nu numai muncitorii dar şi măestrii, contra-măestrii şi conducătorii tehnici sunt aproape exclusiv streini; acelaş e cazul chiar şi in vechiul Regat. Şi aceşti meseriaşi — de laulteori cu foarte puţine cunoştinţe teoretice, dar cu atât mai multe practice sunt plutiţi foarte bine. Facem pe deo parte apel la părinţi să-şi dea copiii la diferitele fabrici româneşti, pe de altă parte la preşedinţii diferitelor consilii de administraţie şi la directorii fabricelor să primească pe aceşti băeţi !□ atelierele acestor fabrici, ca ucenici îngrijindu-se de Instruirea şi creşterea lor — cari Înşişi formează o parte Însemnată din viitorul neamului nostru, destul de oropsit încă şi In zilele aceste mari ale unirii tuturor românilor. După cum suntem Informaţi Societatea anonimă ,Industria sârmei a pus sediul In Cluj, care e condusă Intr’un spirit bun românesc, pregăteşte un cămin la fabrica sa metalurgică din Chiriş-Arieş, judeţul Turda-Arieş, unde învăţăceii vor primi gratuit cvartir şi întreţinere — şi vor îi instruiţi atât teoreticeşte cât şi mai ales practic. Sfătuim deci părinţii să se adreseze din vreme cu cererile lor direcţiunei din Cluj, Calea Victoriei No 29, a acestei societăţi pentru primirea băeţilor români in acest cămin. Ne-ar plăcea să auzim şi de alte fabrici, că urmează exemplul societăţii de mai sus, regujindu-se de ocrotirea ucenicilor români, pentru ca aceştia puşi la adăpostul mizeriei şi-a vieţii aspre trăită pani bine de curând, de aproape toţi copii In timpul uceniciei tot, sâ se vadă Îndemnaţi a Îmbrăţişa în număr cât mai mare meseriile aducătoare de câştig. 22 sailé laMS Cooperativele .Mişcarea cooptasii încă n’a prins ridicing sănătoase in ţara noashă, iar unei« măsuri luate de Casa centrală a cooperaţiei din Bucureşti pentru s le impune cooperativelor din Basarabia statutul-tip — şi probabil şi celor din Ardeal şî Bucovina — în scop de unificare şi de uniformizare tn operaţiuni, — de sigur nu însemnează o promovare la viaţa cooperativelor. Amestecat Inoportun al oficilitâtei In conducerea însoţirilor economice, fără a le ia şi sprijinul bănesc necesar, îl dându-ie mai departe să le ajută singure cum vor şti şi cum vor putea, mai curând le va împedica la avântul lor, supurându-le la tot felul de formalităţi inutile. Câci nu legile şi regulamentele fabricate la vre o cancelarie font chemate ar dea viaţi organizaţiilor economice de Interes obştesc, ci experienţi îndelungată, «artistele practice, 1* cari s’a ajuns la decursul vremei, la privinţa ere:»ta Statul era dator să 1« Uae cooperativelor deplina libertate da a se desvolta, organizându se cum vor şti ele mai bine. Sistemele de cooperaţie pot fi de multe feluri, dar numai rezultatele obţinute pot fi hotărâtoare pentru adoptarea unora sau altora dintre sistems. De aceea, pfiaăce m ce va consfinţi prin experienţă drumul, ca trebue aâ şi-l aleagă singura, cooperaţi vela cu greu se vor acomoda unui tip uniform, impus de oficialitate. Casa centrală a cooperaţiei a’« grăbit cu unificarea vieţd cooperatiste, strângând-o pe calapodul cooperativelor din vesiul Regat, înainte de a lăsa uniunilor cooperatoare timp să se sfătuiască ele între dansrta, discutând pe larg cheadlunse uniformizarai, precum şi trigerea sistemului celui mai corespunzător pentru propăşire. Aceasta cu atât mai mult, cu cât o atânjlnire în conducerea cooperativelor, prin impunerea sptetului-tip, tocmai la momentele de faţă, poate să aducă întregii noastre vieţi economice pagube incalculabile. Cooperativele au rolul ieftinirea traiului. Eia nu dispun pretutindeni de mijloace băneşti suficiente pentru a înlesni producţiunea sau pentru a procura populaţiei mărfurile trebuincioase, Statul, prin Casa centrală a cooperaţiei, ar putea să vină în ajutorul lor. Rolul acesta din partea piifiltrei, care şi poate găsi uşor mijlocul de controlare şi supraveghiere, ca fondurile puse la dispoziţia cooperativelor să fie nu numai asigurate dar şi garantate, câ vor ajunge la deatincţîe, — acest rol este destul de important, spre a nu se mai ocupa şi de chestiuni, cari privesc organizarea tp conducerea cooperatistă Chestiunile de organizare şi de rouă, c-.ere, de legiferare şi reglementare, trebuiesc cuintuiu pe deplin lămurite la adunările şi congresele federalelor sau uniunilor, iar pe temeiul dorinţelor formulate de aceste congrese, să sa încece o nouă organizare, pa care o cred cooperatorii necesară, iar ou să 11 sa impună normative tn afară de voința lor și In afară dj necesitate. Carpatin. informaţii — De vânzare la Banca Agrară, Cluj, Calea Regele Ferdinand 38 circa 8000 sael, parte folosiţi, parte In stare nouă. 689 38 — Un nou record, Spirtul gallic DIANA a obţinut recordul bunătăţii şi al popularităţii. — De vânzare o casă pe Str. Mico, cu 2 odăi şi 1 bucătărie Desluşiri Str. Micu 14. 16— Știri despre evau țări. Spirtul gallic DIANA a învins pe toată linia. — De vânzare o casă noua, compusă din 2 camere și bucătărie, grădină mare. Casa se poate ocupa imediat. Strada Tunarilor (fostă Zápolya) Nr. 20, sau io— Spirtul gallic DIANA este Incluis necesar tuturor.