Patria, august 1923 (Anul 5, nr. 164-188)

1923-08-01 / nr. 164

1 August CBMM V Iuliu Maniu, preşedintele partidului naţional, a sosit azi dimineaţă în Cluj, venind de la Baia de Arieş. Potopul impozitelor la momentul ce toti comercianţi se plâng şi se agită pe tema impunerilor prea grele, suntem informaţi că administraţia in loc să dea ascultare plângerilor, mărește impozitul celor ce fac apel. Cunoaștem diferite cazuri de acestea, pe cari ia vom publica la timpul să am.ne.n să arătăm câteva cazuri, de cari va putea constata oricine cât de nesocotite, uneori chiar răuvoitoare sunt impunerile acestea. Comer daniai BabuŞ este impus cu 150,000 lei, dl Szele cu 36,000 lei, un alt mic comerciant din calea Victoriei cu 32 mii lei, Agenţia de publicitate .Excelsior“ a fost impusă cu ISOOO lei, astfel, că ea nepdând suporta acest colonal Impozit s’a desfiinţat. A fi dict’ar timpul să se trateze mai noun. Sugrumarea presei Zarek publică un comunicat comun anunţând ca trustul hârtiei a anunţat aseară că toate cotidianele din Capitală să-fi procure să fie de tinde ştiu, intrucât fabricile din Letea şi Biştrii au fost închise. Aitfel toate ziarele au apărut astăzi în 4 pagini anunţând că mâine vor apare in 2 pagini şi un număr redus de exemplare. Deasembnta anunţă că au comandat hârtie telegrafic în steinătate pe orice prem şi cu taxele prohibitive puse de guvern pentru încurajarea industriei de hârie româneşti. Pentru menţinerea existntul începând de mâine ziarele costă 2 lei Conflictul de la Baroul chijan Din cartea Bradul Clujin primim spre publicare turnătorul comunicat. Comitetul executiv numit la conferinţa tuturor advocaţilor români din Baroul Cluj, ţoată la 23 iunie a. c. constată, că solidaritatea voială de A donare a fost observată de toţ! advo caţli afară du două cazuri: 1) Dr Dionisie Pop care nu s’a sspus şi s’a opus hotărârilor solidare. 2) Dr loan G n g o, care a votat solidaritatea şi a încâ rcat-o făţă prin o serie de acţuni atât pergocale, cât şi In presa ungurească. Acestor doi advocaţi li se aplică sancţiunile prevăzute de Conferinţa tuturor advocator români din Baroul de Cluj. Fuziunea Averescu-Marghiloman Citim în „Lupta* : Dl general Averescu s’a restablit complect de răceala de care a suferit. Dsa va veni Marţi la Bucurrsmi, iar Mierea, va Intreprinde cn turneu elec- tor şi la jud. Ilfov. Din Ilfov dl general se va da 1 6 la Brt.n, la castelul dlui Stoian, unde dl general Răşcan a par la cale o întrevedere la care se va discuta fuziunea cu dl Al. Marghiolan. Închiderea conferinţei de la Sinaia Conferinţa, in utlima şedinţă, a încheiat un acord definitiv privitor la împrumutul ungar care a fost examinat cu spirit împăciuitor. Mica înţelegere nu o punându-se niciodată a uşura refacerea financiară a Ungarici Răspunsul secis va fi trimis comisianu de reparaţioni, precizând condiţiunile ridicărei ipotecei şi controlatul riguros că banii obţinuţi nu vor fi întrebuinţaţi la armanent sau la propagandă Măsuri Precise de control au fost discutate, însă sunt păstrate secret. Dl Emnes declară că situafiunea Ungariei nu e comparabilă cu a Austriei care a fătat totul pentru executarea tratatului de pace■ Apoi cei trei miniştri se declară satisfăcuţi cu această întrunire care a prim la documentarea chestiunei practice în spirit cordial. Politica generală a Micei înţelegeri faţă de Germania a fost examinată în acord complect: Mica Antantă si-n unească acţiunea cu aceea a Marilor aliaţi Nici o hotărâre specială n-a fost luată în această chestie. Dl Benes a declarat presei că este sigur, că neînţelegerea polono-cehă va fi bine şi defuiltiv rezolvată, căci Interesul comun al celor două State este mai important decât motivul disacordului actual Viitoarea Intilnire periodică va avea loc la Belgrad probabil după sesiunea Ligii Naţiuniior. Accident de automobil Din Satu-Mare ni se scrie. Sâmbătă, 28 iulie, automobilul prefecturii venea la Satu-Mare, aducând pe fiul dlui prefect Cantumiari, împreună cu soţia sa Pe drum automobilul fiind în plină viteză, la un moment dat a vrut să ocolească o căruţă. O mişcare greşită a şoferului a făcut ca automobiul să se răstoarne, apucând dadesupt pe călători. Atât dl căpiten Cantimari şi soţia sa, cât şi şoferul au fost grav răniţi. Dineuri diplomatice Ziarul unguresc „Szabadság” din Cleveland, State Unite, scrie : „Ministrul României, principele Bibesu, dimpreună cu soţia sa, au sosit la Newport, unde simt ospătaţi de doamna Vanderbilt. Contele Ladislau Széchéyi, ministrul Ungariei , Washington, a datn onoarea ministrului României şi a soţiei sale, un prânz, iar seara, doamna Vanderbilt a aranjat o serată frumoasă, Invitând 40 de persoane In onoarea malţilor oaspeţi. Principesa, care — precum se ştie — ca fată se chiema Elisabeta Asquith, — va pleca In ziua de 21 Iulie in Anglia, unde va petrece vara întreaga." — Guvernul român şi ministrul britanic din Bucureşti a semnat o convenţie comercială provizorie pe tma tratativelor urmate In luna Main, anume cu clauza naţiune! celei mai favorizate, Convenţia, poate fi denunţată din ambele părţi cu preaviz de 3 luni. — Pol ţ’a face cunoscut că a emis pentru fiecare birjar câte o cărte de comado. Ficare comandă de noapte va trebui înscrisă în această carte Pentm comenzi neînscrise nu se va putea face reclamaţie la poliţie. — Ca ziua da 1 August c. se încep repetiţile la Teatrul Naţional în vederea deshidarei stagiunei viitoare care va fi la 1 Septembre Sa vor repeta piesele .Un duşman al poporului 5 acte de H. Ibsen şi neanu“ (Ies affaires sont Ies affaires) 3 acte de O. Mubean. Stagunea se va deschide cu Viacu Vodă 5 a..te în versuri de Al Davila. — La 2 August va avea loc târgul de ţară ob’sault la Aghiriş (jud Cojocna) — După cât suntem informaţi comisiunea superioară vamală având în vedere situaţia industriei metalurgice din ţară se ocupă cu planul de a introduce taxe vamale probtive pentru importe. — S’a încheiat un armistiţiu li tre lucrătorii şi patronii tipografi din Cluj până la 10 August, rar că vechiul contract colectiv se prelungeşte până la aceasta d.d. Se speră intr’o înţelegere până atunci. — Adunarea cercuală a Aiocisălimei din despărt, „Sălcina“ va avea loc Duminecă In 12 August In comuna Sălcina de sus. In program figurează şi mai multe prelegeri pentru popor, avam subiectele următoare: 1. Cum să pregătim fiii poporului pentru carierele practice. 2. Nutreţurile măestrate şi foloasele ce le aduc economiei 3. Un capitol de istorie naţională. 4. Se ţine expoziţie de copii şi se dau sfaturi mamelor de la ţară. „ La 1 Sept. se va deschide Şcoala Normală de băieţi din Târgu-Mureş, prevăzut cu 6 clase după modelul şcolilor normale din vechiul Regat. Pentru fiecare clasă sunt rase 50 locuri, din cori 35 burse şi 15 salve. Se primesc elevi de liceu şi elevi normolişti prin transferare, înscrierile au început deja la Iulie. Doritorii vor edera cererile lor instite de următoarele acte: 1) Certificat de naștere. 2) Certificat de vaccina. 3) Certificat de absolvarea cursului primar. 4) Certificat de naţionalitate. 5) Certificat de impozit. 6) Certificat de numărul copiilor. Pentru orice informeţient a se adresa drd dr. Niclie Crete, directorul Şcolii Normale, In Tg. Mureş. — Examenele de corigenţă la liceul de fete „Rgna Maria* din Cluj se ţin In 15 Sept. ; examenele de edintera cu cl. I. şi diferenţă In 17 -18 Sept. înscrierile In 19, 20, 22. In 23 Sept. Invocarea duhului s'ât, In 24 se încep lecţiile. Tot In 24 Sept. se Încep examenele particulare. Cererile de Înscriere pentru elevele cari vin prima dată la liceu se depun la direcţiune Intre 14 Sept. Congresul studenţîmii — oprit. Studenţimea universitară a convocat un conges pe ziua de 20 Augrst la Cluj. Consiliul de miniştri, ţuat ori la Sinaia, a hotărât să nu îngădue ţinerea acestui conges, fiindcă s a a pornit din nou mişcări primejdoase în sânul stu.dent’m r. aga————--------mm——mb—w—RB—a——a— ■ ri'Ttrrî-Ttrr^rrî?-‘Tirr,rr--'’-rrrr-r....rrr-i nn im......._______________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum ne cunaşte streinătatea Ţară de ţigani - Sânge ţigănesc şi grecesc ne curge în vine — Uşuratici şi iubitori de plăceri — Comerţul profitabil în cosmeticuri Lipsa noastră de propagandă este abil exploatată de duşmanii noştri. Ziarele din streinătate sunt pise de ştiri tendenţioase despre România şi poporul român şi prestigiul ţării este tot mai coborât şi discreditul nostru tot mai apăsător. Acum mai de curând, o agenţie de publicitate americană „Associated Press", care deserveşte informaţiuni şi articole la întreaga presă din America a trimis abonaţilor săi un articol despre Romănia Articolul n’a fost reprodus de ziarele din New Yok, dar a fost reprodus du ziarde de provincie, din chiar oraşele cari sunt centrete regiunilor în cari locuiesc şi roatânt. — Tomul articolului nu lasă nici o îndoială că provine din sorginte ungurească. Este o reeoltare a vechilor acuze ce ni s’au mai adus şi se repetă din vreme în vreme. Şi nu se găseşte nimeni care să răspundă la ponegrirea aceasta a ţării noastre. Iată ce zice agenţia americană : „Bucureştii cresc mai repede decât orice alt oraş european. Se întinde în toate direcţiile către şesurile vecine, făcând un efort să-şi adăpostească populaţia de un milion de suflete ce se sporeşte pe zi ce merge. In 1913, populaţia Capitalei nu era decât de 338 000 suflete, ce cuprindea 35.000 de austrieci şi unguri şi 43.000 de evrei. Bucureşti sunt oraşul de veselie al Europei, iubire şi râsete, cântece şi beaturi, dansuri şi jocuri de cărţi, sunt lucruri tot atât de scumpe inimei românului ca ai celui mai vesel spirit bohem. Român ! mână de cinci ori pe zi , este gata a mânca şi după miezul nopţii Lui nu-i place să se culce de vreme. Işi iubeşte sticluţa cu vin şi cărţile de joc. Şi ar muri de n’ar avea cafea cu rom ori scandalurile cele mai noi din oraş. Calea Victoriei, Fifth Avenueul Bucureştilor, geme de mulţimea femeilor frumoase la toaletele după moda cea mai nouă din Paris, şi încărcate cu buterii oficeri de armată în dame înalte de lac, in uniformă albastră-auritâ, trec pe lângă ele, zimbindu-le. Intre aceşti Don Juani şi Lotharu vezi grupuri de ţigani şi ţigaree cu numeroasele lor progenituri, mill din copii fără nici o haină pe ei Căci aceasta este ta a ţiganilor, rasa din care se trag vrăjitorii ţigani şi vagabonzii Statelor Unite. Ţiganii cred că frumseţa goală este mai mult adorată. Femeile române, care, fără îndoială, sunt cele mai atractive şi mai fascinatoare în Bricani, îşi datoresc frumseţa, ochii languroşi şi culoarea brună sângelui ţigănesc şi grecesc ce curge în vinele lor. Ele sunt uşuratece şi vioaie, romantice şi iubitoare de plăceri Ambele sexe în Romă la folosesc, parfumuri, şi cosmeticuri în abundenţă. Comerţul cu cosmeticuri este cel mai profitabil în România Bărbaţi! români sunt înalţi, frumoşi şi bruneţi, dar sunt înclinaţi să fie efeminaţi. Ei îmbracă jachete strânse pe trup, conete, şi pun monoclu la ochi. Aceste, natural, nu se referă la ţărănime, care este tare, urâtă la înfăţişare, energică şi este stâlpul ţârii şi speranţa ei cea mari mare pentru viitor". Congresul Camerelor de Comerţ. Duminecă a. m. la ora 10Vs va avea loc la Cluj în noul palat al Camerei de Industrie şi comerţ la donarea generală a Camerei din Cluj. După terminarea acesteia după masi la om 4 va începe congresul Camerelor de ţară. Gong tSjl acesta a fost convocat la laiţativa Camerei din Oradea Mare, având să se discute chestiuni de o importanţă prea mare pentru a se putea amâna până la congresul din toamnă ce sa va ţine la Tuişoara. Aceste chestiuni sânt luarea de atitudine faţă ca legea speculei, contribuţiilor comunale, controlul întreprinderilor industriale şi legea impozitelor. Vor lua parte la acest congres şi delegaţii tuturor organizaţiilor economice din ţară, astfel că se prevede un congres impunător. Până aceia şi-au anunţat participarea Camerile din Ardeal şi câteva Camere din vechiul Regat, dintre cari Focşani, care va trimite delegat pe dl Antonescu. Situaţia în Maroc Londra. Din cercurile politice domneşte mare nelinişte din cauza situaţiei dia Maroc. Tratativele noului guvernator cu Abdul Kekim, şeful cabililor rebeli a eşuat. Grupa Imobil din Taza, completând primele rezultate obţinute a profitat de atunecimea nupţei, spre a ocupa prin surprindere masivul organizat pentru defensivă de către dizidenți. M J ------------------------------------------------------------ Auto- typ nou cu roţi demontabile ale gara Cluj Lei 115.000 Cluj, Calea Reg. Fermobile JTHILM precum şi alte sisteme de automobile găsiţi la firma Jpfgyyy ţinând 99, telef. 999. Catastrofele pe I. F. R. Un titlu care se rupota mult, cu toate parastasele — „Morţii suplimentari“ După groaznica nenorocire (Iola Vinticeana), publicul a aşteptat sancţiuni şi măsuri. Pedepsele au fost ridicole întrucât vinovaţii cei adevăraţi ai săvârşirei accidentelor nu au fost pedepsiţi ca pentru asasinat. Iar măsurile celelalte, pe care Ie-a mai aflat publicul, a fost parastasul şi eroica hotărâre a dnu ministru de a călătoriin două drumuri de anchetă în vagoane de clasa treia, nu atât cât ca să îşi ispăşească pe această cale vre-o remuşcare, ci ca presa din timp vestită să poată anunţa ţării dovada acestui extraordinar zel Totuşi şi de atunci nenorocirile se ţin lanţ. Pe ziua de ieri Ciocăneşti au avut trista glorie de a mări lista morţilor şi invalizilor de CFR. „ In momentul când primirăm ştirea, comunicatul oficial tureg's'rase IncS cinci morţi şi vreo câteva zeci de răniţi, în majoritate soldaţi. Din Întâmplare am călătorit şi noi zilele acestea şi am văzut cât de iluzorică a fost călătoria dlui ministru de trenuri. Că din gară un gară di mînistru a fost vestit şefilor da staţie, îndată ce prima dată a fost semnalat pe linie, nu mai încape in ddata ceea ce insă este şi mai sigur, este că dl ministru a avut numai iluzia călătoriei imposibile. Bietul popor e agaţat în ciorchini pe coperişuri şi pe tampoane. Am văzut trenuri de noapte, in care soldaţii dormeau întinşi pe scările din ăfară a vagonului. Un pas greşit al unui cameral îl poate răsturna sub teascul rotitor, care in noapte merg mai departe. Iar un vis îl poate întoarce de pe coperiş in veşnicie. Pe liniile secundare ne-a fost dat să vedem vagoane zise de clasa întâia, dar care sunt numai de a 111-a, cu bănci de lemn şi cu lămpi ce noaptea nu au ulei, iar alături vagoanele saloane ale miniştrilor, directorilor, etc. Vagoane, pe care le-a înjurat presa liberală cu atât de invidioasă furie până la venirea la putere şi vagoane, care acum se plimbă pe toate liniile vilegiaturei. Nu credem să mai existe ţară pe lume îa care controloul să se urce pe coperişurile de hen ca să taxeze călătorii — fotografia acestei scene barbare a fost luată de mai mulţi, şi nu mai puţin riscată e munca găuritorului de bilete când aleargă pe scări între tampoane să controleze pe ce ce au permis să călătorească. Bineînţeles cei ce nu ar avea permis ar fi dat in staţe jos de pe scări şi predat autorităţilor. Dl ministru şi-a terminat călătoria în vagon de oameni săraci, şi am fi vrut să constatăm dacă da, că trenurile se ciocnesc mai puţin, dar barem că anumite niiuri se iar." In ce măsură faptul, că dl ministru cu greutatea dsale a trecut pe un pod — ar da dovadă de durabilitatea oului pod, iar nu ştim — ştim însă că nu trece zi în care în afară catastrofelor prea dese, să nu fie şi morţi suplimentari cei picaţi de pe scări, cei retezaţi de coperişul podurilor, cel cu picioarele tăiate de roţi şi urlând în agonie Sunt peste trei sute şaizeci pe an, auste victime una se mai trec măcar în comunicatul unei ciocniri sau deraieri. Sunt morţii despre care se vorbeşte cel mai puţin — şi pe care numai într’o casă de sat îi vaită şi aşteaptă zadarnici ai lor. Azi nimeni nu poartă răspunderea acestor suflete ce au făcut călătoria spre veşnicie cu ajutorul C. F. R. Sunt prea din popor pentru ca moartea lor să mai ocupe pe cineva. Ali s’ar fi luat măsuri de apărare. S’ar fi pus pentru oameni destule vagoane de vite. Ar fi fost poruncă să se mai adaoge vagoane de marfă, ori de câte ori oamenii nu mai încap în clasele pentru care şi-au plătit bilet. Dar nici măcar acest ciudat progres nu a fost ajuns. Cu un picior pe scară şi cu altul inaer, sute de călători ce işi plătesc biletul întreg — sunt duşi spre ţintă. Şi vagoanele de vite lipsesc, şi vagoanele ministeriale se înmulţesc. Se spune că un excelent mijloc de educaţie îl constituese călătoriile. NE ÎNTREBAM, CE ÎNVĂŢĂTURI A DESPRINS DL MINISTRU? ggaaaaagt /nTTTBwmTii 'ijm Situaţia politică în Croaţia - Ce scrie presa italiană -întreaga presă italiană urmăreşte cu cel mai viu interes desfăşurarea evenimerntelor din Iugoslavia. Jurnalele consacră conflictului dintre Belgrad şi Zagrab lungi articole, în care se dă ca egal că orice înţelege între Parid şi Rădici este exclusă şi se afirmă că îa curând conflictul va atinge punctul său culminant prin izban rea utîui sângeros războia civil. Unde ziare Italene, afirmă că intr’o astfel de eventualitate guvernul italian nu va putea să rămână ca simplu speditor. Intr’un interview acordat ziarului „Gazetta dai Popolo“ ce apare la Turin, cunoscutul şef al mişcărei separatiste din Croaţia, arătând că situaţia actuală este cu totul insuportabilă a fost Întrebat da către corespondentul ziarului: „Până când poate Conţinea o altfel de situaţie?“. Rădici a răspuns: „Cel mult încă doi sui. Am fi putut să ne socotim şi acum cu egemonia sârbească, da oarece întregul popor croat stă îndărătul, nostru. N’am duce psă de soldaţi şi de luptători pentru libertatea naţională. In nici un caz noi nu putem forma un singur popor cu sârl — aceasta am învăţat in cei câţiva ani de când trăim împreună. Nu dorim Insă să ducem sloguri lupta împotriva Serbiei, ci împreună cu toate naţionalităţile ale căror drepturi au fost sugrumate de sârbi. Aş dori să încep cât de cărând tratative de alianţă cu Macedonia, cu Albania, fără să mai ţin socoteală de Serbia. N'avem nimic de aşteptat dela Intervenţia Marilor puteri, deşi aşa ceva ar fi fost cu putinţă. Anglia e absorbită în întregime de politica sa monetară şi nu poartă nici un interes popoarelor mici Franţa nu se gândeşte la altceva, decât la „teama de Germania“. — Seminarul de drept Dr. E. Deciu Cluj, Piața Cursa-Vodă 11. Abuzurile din judeţul Târnava Mare Viaţa în judeţul Târnava Mare a fost adânc zguduită prin descoperirea unor abuzuri nemaipomenite, săvâşite din partea administraţiei liberală. După dese reclamări ale unor oameni de bine, s au trimis în sfâşit trei inspectori generali pentru a cerceta acţiunile abuzive şi compromiţătoare ale primarului şi prefectului dela noi. Intr’adevăr primarul oraşului Sighişoara, dorind a profita de timpul scurt, cât mai stau liberalii la putere, în complicitate cu prefectul Prescurea, a făcut un schimb cu primăria oraşului, dându-i acesteia un intravilan nefolosibil, mic şi scund, intr o valoare de vre-o 20.000 lei, de care altcum primăria nu are lipsă şi a primit in schimbul acestuia dela oraş o vilă frumoasă cu o grădină mare şi frumoasă în valoare de vre o 400 000 lei, care pe urmă s’a renovat tot din banii primăriei, cheltuit pentru acest scop până acuma suma de peste 136.000 Iei. Acest contract de schimb, deşi a fost complect în paguba oraşului, a fost aprobat de prefectul Prescurea, cu toate că avea datorinţa să apere avutul primăriei şi în consecinţă să refuze aprobarea. Dânsul n’a făcut o, fiindcă stă sub influenţa saşilor, cu care se mal Intriege Aşa că a trebuit să Intervină particularii, pentru a se face lumină tn cuza aceasta. Mal vigilent este prefectul Prescurea, când e vorba de soartea moşiei sale şl a cumnaţilor săi. Cine s’ar încumeta sfl ceată aplicarea cât de conciliantă a legii agrare şi faţă de moşia lor, îşi atrage ura şi răzbunarea asupra sa. Notarul din comuna Retişdorf, unde se află această moşie, credincios chemării şi datorinţelor sale, fără ură şi patimă, a cerut, ca in cadrele legii, după ce legea agrară s’a aplicat la noi la judeţ fără partenere, să se exproprieze şi dela dânşii pentru îndestulirea îndreptăţirilor din comună partea corăspunzâtoare prescriselor legii, căci în caz contrar lumea se va revolta. Acest lucru a fost de-ajuns, ca harnicul notar să fie pus în disponibilitate pentru ţinuta lui corectă şi băbuieasca şi ţâră nici un motiv să fie înlocuit pe cale telefonică prin un ovreu. ACeStea fapte ale prefectului de Târnava- Mae a revoltat toată suflarea românească şi a mărit numai nemulţumirea faţă de el. — Vâ vom ţinea un curent şi cu site fipte, cu stările de la noi, comunicându vă lucruri senzaţionale din activitatea celor doi satrapi. Cronicarul ULTIMA ORĂ EXTEWWft Complot contra preşedintelui Harding Washington. — Din Chicago se anunţă descoperirea unui complot îndreptat împotriva preşedintele Harding. Au fost arestaţi doi ruşi asupra cărora planează bănueli grave. Pe de altă parte se anunţă din New York că în călătoria la care președintele Harding, a întreprins o în America de Răsărit, vaporul care-l transporta s’a ciocnit ca un torpilor american, care s’a scufundat. Vaporul „Hendertou“ pe bordul căruia călătoria președintele Harding s’a ciocnit cu contra-torpilorul „Zeyin“ la 50 kn. spre Nord de Sealle. Pagubele suferite de .Hundarson" sânt neînsemnate. Contra-torplorul „Zeylin" s’a scufundat. Nu Sunt victime. Recolta din Rusia Berlin. — Din Moscova se anunță că recolta de cereale în Rusia va fi anul acesta de 300 milioane puzi, de care 206 miloane puzi sunt destinate exportului. Când se va ratifica pacea dela Lausanne Angora. — Alegerile nu s’au terminat. Nu este probabil ca Adunarea naţională să poată fi convocată pentru ziua de 12 August. Pacea dela Lausanne, nu va fi ratificată înainte de sfârşitul lui August. Tulburările din Germania Berlin. — Dumineca trecută a decurs liniştit. Măsurile poliţeneşti au împiedcat orice manifestaţie sub cerul liber. Aceeaş linişte s a lnregistrat in toată Germania , Ruhr, exceptând numai oraşul Neuroppen, unde manifestanţii au jefuit magazinele şi au vrut să elibereze arestaţii din închisoare. Poliţia a tras focuri. Sunt 2 morţi mai mulţi răniţi. ÁBSA Afacerea de spionaj din Iugoslavia Bolgrad. — Afacerea de spionaj în favoarea Italiilor şi ungurilor, al cărei price pal persoragiu e o anume Donitza Androlici, demnimoadeuS, e complect terminată, instrucţia judiciară a stabilt vina femelei Androlici precum şi a altor şapte complici cari vor fi toţi predaţi tribunalului. Mai mulţi ofiţeri ca serviciul In Serbia de Sud (Macedonia Sârbească) sunt inculpaţi in această afacere. Solidaritatea francobelgiană Paris. — Răspunsul Begiei a sosit la Paris. Ziarele scriu, că răspunsul belgian nu va urma plsnul franco, dar va afirma politica identică a Franţei In chestia R.hrului şi un plan deosebit In chestia modalităţilor viitoare de plată a Germaniei. Rezistenţa germană va fi înăbuşită Lafourtte. — Corespondentul ziarului „Daily Mail" de Diseldorf tsegrafiază : Dacă francezii vor persevera In regiunea Ruhr, el vor pricinui desur prăbuşirea oricărei rezistenţe in interior .! In afară, Studenţi cehoslovaci la Brăila Brăila. — An a sosit în localitate an grup de 30 studente şi studenţi din Praga, veniţi de la băile Movila Miresei (din judeţul nostru), unde au făcut o cură de 2 săptămâni. Mâine dmineaţă grupul va pleca la Constanţa spre a se îmbarca pentru Constantinopol, unde vor rămâne tot timpul vacanței.