Patria, noiembrie 1923 (Anul 5, nr. 237-260)

1923-11-01 / nr. 237

B. f OPiOV Curse de automobile M . „*«„ ra .. artif încercaţi şi vă Telefon: birou 999 k I Csu­kim­i Cauciuc Michelin Cable fcîUSSI ««P* veţi convinge Teief.:locuinţa 1099 ».Bran«» *. intimele informi Huni Delimitarea frontierei româno­jugoslave Intre guvernele român şi jugoslav t'a încheiat următorul acord în chestiunea delimbtării frontierei bănăţene: România primeşte orăşelul Jombolea şi comunele Crictur, Baba­ Veche, Corn­­laus, Chelea, Uttar, Bătrâna, Cieca, Jamul Mare, Latunas şi Ciorda. Se recunoaşte României proprietatea asupra insulelor Ada-Kaleh şi Moldova­ Nouă. România cedează Jigoslaviei o în­tindere de câteva sute hectare cu comu­nele Modos şi Pardani. O conferinţă română-ungara Din Budapesta se comunică, efi în luna Noembrie sa aşteaptă la Bucu­­reşti o conferinţă româno-maghiară, care va requrs diferite chestiuni de ordin economic şi financiar. Din par­tea Ungariei vor lua parte aceiaşi membri cari actualmente sunt şa con­ferinţă cu Cehoslovacia. O nouă contrabandă la Timişoara Taxatorii vamali din Timişoara dint Ştefan Dumitrescu şi Alexandru Cismar revizuind un transport de oua de export pentru Austria, proprietatea firmei Popper din Sân­ak­o­sul mare, au găsit 76 mii de ouă nedeclarate. Statul ar fi pierdut 114 mii de lei taxe vamale. Marfa a fost confiscată. Firma Popper a fost pusă la o amendă de 334 mii de Lei, împreună cu casa de expediţii Lux din Timişoara) care a fost complice. Contrabandiştii au încercat mituirea vameşilor oferind 140 mii de Lei, dar nereuşind au plecat la Bucureşti probabil pentru a încerca un Minister distrugere® proceselor verbale. Repertoriul Teatrului Naţional Joi 1 Noemvrie „Papa*. Sâmbătă 3 Noemvrie „Papa". Duminecă 4 Noemvrie (matineu) „Gheorghe Lazăr*. Marţi 6 Noemvrie .Duşmanul popo­rului*. Premieră. — Pentru organizarea serviciului de cercetare a locuinţelor Uniunea­ chiriaşilor fiind obligată a da la toate circumscrip­ţiile de Poliţie câte un delegat al nostru în comisiile de rechiziţii, avizează pe a­­ceastă cale pe membri cari se oferă pen­tru acest serviciu, care nu e permanent şi în care se alternează cu alţi delegaţi. Răs­punsurile vor fi date la două zile de la publicarea acesteia, la sediul Uniunii Str. Universităţii No 3 (etaj. 2, uşa 1). — La Rascvic a fost asasinat ori noapte Dobagiosnoff, preşedintele So­cietăţii iredentiite Dobrodge*. Asasinii au rămas necunoscuţi* — Pentru examinarea calor, cari voess a fi autorizat! *2 exercită profe­siunea de inginer hotarele, consisiunea va ţine şedinţe ce Începere dela 25 Noemvrie ora 9 dimineaţa, la localul şcoalei politehnice din Bucureşti. — In urma întervederilor diplomatice între delegaţii români şi ruşi, a’a în­ceput repatrierea refugiaţilor ruşi din Basarabia. — Dl Vasile Goldiş, preşedintele ,Adida şi vicepreşedinte al partidului naţional român, s’a stabilit pentru un timp mai îndelungat la Bucureşti. Adresa dsale este: şoseaua Bonaparte Nr 18. — In mai multe rânduri s’a amintit despre târgul de Crăciun pe care vrea să-l aranjeze Camera de Comerţ şi In­dustrie. Prezidiul Camerei, In chestiunea aceasta, a ţinut Luni la ora 3 d. m­. in sala de şedinţe a Camerei o consfătuire, la care industriaşii prezenţi un număr mare, au declarat cu« unanimitate, că a­­probă ideia aceasta şi vor lua parte in număr mare la acest târg. Camera pro­voacă industriaşii din loc pe această cale, ca dorinţa de a participa la acest târg, să o trimită secretariatului Camerei cel mult până în 3 Noemvrie cor, ora 12, căci după acest termen cererile nu se vor mai petea Ina în considerare. — Românii macedoneni aflători în Capitală au convocat o întrunire pu­blică de protestare contra prigonirilor supuşilor­ români din Macedonia dela autorităţile greceşti. — Greva căilor ferate polone a isbucnit la trenările de marfă şi s’s înttins la trenurile personale, de aseme­nea la trenurile internaţionale cari, deşi conduse de ingineri, sosesc cu întârzieri de 10 ori. Expresul Varşo­via— Btcsreşî! a fost atacat ori în Ga­­liţia ca focuri de revolver de grevişti. A fost mare panică între pasageri, totuşî fără victime omaneşti. — Dl Ştefan C. Pop, a fost la Iaşi, unde a luat contact cu membrii local­nici ai partidsîsi naţional. La clubul partidului dl Şt. C. Pop a fost căldu­ros serbătorit. — Direcţiunea călei ferate particulare Braşov—Trei­ Scoune a cerut ministerul*! comunicaţiilor sporirea actualelor tarife de călători, bigste şi câini pe linia Braşov Sat», Luci, cu începere dela 1 Decem­brie 1923 până la 1 Decembrie 1924 ta­rife cari vor fi cu circa 20 la sută mai mică ca tarifele c. f. r. —■ După statistica oficială astora gestiune! financiare a Statului «»strige, releii că deficitul pe luna lalie a fost ca 214 miliarde inferior prftvederilor bsgttare. Cheltualile t’ast ridicat la 624 miliarde, încasările la 538 mi­liarde. Aceste din urmă n’au fost eva­luate decât la 371 miliarde.­­ Acestă după consfătuirea dlui Oromolu şi Vistilă Brătianu a urmat adunarea asociaţiei băncilor române prezidată de dl Oromolu. Au fost aleşi ca vicepreşedinţi dl Mauriciu Bianc şi dl­ Ştefănescu, director la Banca Ro­mânească, Comitetul e format din 5 reprezentanţi ai băncilor din vechiul Regat şi teritoriile alipite. Partidul naţional va citi numai astăzi la Cameră declaraţia unde fără să pomenească remanierea va critica politica generală a guvernului declarând ilegal Parlamentul. — Ministrul de flnamţe dl Vintilă Brătianu va expune cu o*«zla­d scaţiei de mesaj politica economică a guver­­nului, dând lămuriri asttpra crizei de numerar. — Zlanul „Plutaş“ afirmă că dl Vintilă Brătianu, ministrul finanţelor pare convins de necesitatea »polirei circulaţiei fiduciare, şi caută numai modalităţile realizărea acestei sporiri pentru a evita cât posibil repercusiunea sporirii asupra cursului realul. — Guvernul italian intenţionează ca pentru începutul anului viitor să con­voace la Roma o conferinţă interna­ţională unde vor fi reprezenta­te atât ţările de emigraţiune cât şi cele de imîgraţiune. — Direcţia zootechnică din Ministerul de agricultură face cunoscut că acei crescători da cai, cari doresc să obţie dela Stat, armăsari de prăsilă pentru monta anului 1924, să-şi adreseze de pe acum cererile misterului. — Astăzi se vor instala nossii mi­niştri. — La Paris a încetat din viaţă Phi­lippe Miilet, unul dintre cei mai­­distinşi piarişti francezi. Miilet era directorul revistei „Europe Nouvelle“ şi redactor diplomatic la „Petit Parisien“ şi Paris. Midi*. — Ministerul de rreboi a aprobat amânări de studii tinerilor cari urmează să fie încorporaţi în baza art. 53 şi în clasa contigentului 1924. Toţi aceşti tineri vor înainta cercurilor de recrutare respective, cererile de amâ­nare. — Staţiunea Tinda-Tranebordare, situată pe linia Turda-Abrud, a fost deschisă pentru traficul de călători, bagaje şi mîr­furi de mich şi mare iuţeală în vagoane complecte. — Guvernele sovietelor declară ofi­cial, că zvonul despre concentrarea trupelor cu complect lipsit de orice tsmal. — Vilă nouă de vânzare: 5 ca­mere, dependinţe, în formaţiuni dă zilnic între orele 14—15 în str. (Vö­rösmarty) no 26 ing. Ion Negruţiu. Condiţiuni de plată favorabile! — S’a perdut un căţel brun-roşiatic ca botul negru, răspunde în numele „ Cesar®. Cine-l găseşte e rssgat să-i ducă la adresa: Bago, str. Mico No 10, „Recompessa*. 1_3 — Seminarul de drept Dr. R Den­tu Cluj, Piaţa Casa-Voda­ri. — Persoane, cari au ocupaţii şezând, uşor vor putea evita urmările neplăcute ale multei şederi, dacă vor lua din când în când, timp de câteva zile idealul pur­gativ gustos de şocolală KOPROL“. — SANATORIUL BĂNĂŢEAN, Ti­mişoara, Str. Odobescu 2. Institut me­dical modern pentru boale Interne, de copii, de nervi, femenine, chirurgie şi boale de nas, urechi, gât, piele şi ochi. Bucătărie dietetică. Aparate medicale din cele mai moderne : Röntgen, Radium, Quarz, Diathermie şi întreaga electro­­therapie, hydrotherapie, nămol­­şi Fango. Tratament specialistic: îngrijitoare vie­­neze. Camere cu preţ ieftin. 1033 1—ro — Atelierul fotografului absolvent la şcoalei de specialitate LUDOVIC MATYI se află în Calea Regele Fer-I dinand 3.­­ 897 15—75 1 Noemvrie 1923 mss Incurie şi imoralitate — in jurul unei încercări de evacuare — Guvernul competenţei, care a adusi ţara ia margiae# prăpastie!, nici gfije n’are de soattea aedors, car! adtuâad mari jertfe îş! împlinesc datoria lor în serviciul Statului. Fancţionarii ţării să­răciţi, secătuiţi şi batjocoriţi, acum aş­teaptă să fie daţi pe drumuri, fiindcă dl Brătianu nu are grijă să aducă o lege pentru prelungirea contractelor. Pe dsa îi arde acum de remanîarea Excelenţelor ... Proprietarii caselor din Cluj fficsta­­jaţi prin incur­a nemaipomenită a gu­­vernanţilor ţării, sîîdiasă în mod pro­­vocător fancţionarii Statului, statorin­­du-şi drepturile ca dela sine pe tare. Iată o dovadă tradusă din ungureşte: fărul dr Ghiorghe Bilaşco, profesor universitar Cluj. In urma hotărâri­i con­­ducerii epitropiei bisericii noastre, ca onoare să aducem la cunoştinţă, că sistăm raportul de chire, ampra încă­perilor, care le deţineţi în casa din Piaţa Unirii 22, care este proprietatea bise­ricii noastre şi din acest motiv vă ab­­zicem chiria pe ziua de 6 Mai 1924. Ca onoare vă rugăm sâ binevoiţi a lua la cunoştinţă abzicerea, şi a ne îrscu­­noştinţa despre aceasta. C* stimă Vă safhriyi Béla (ss.) prsşgdinte- Ineint»* noastră dr Nicolse Pol» (ss.), Bara La­jos (sa), L. sigilai»! b ssrl­iî reformate din Cluj“. Va să zică conducerea bisericii re­formata din Cluj declară categoric, că desfinţenză şi sistează an drept stabi­lit prin lege. Desigur biserica reformaţi din Cluj ştie foarte bine, de ce a tri­mes dlui profesor Bilaşco abzicerea de faţă. Ştie, că în vremurile lu! Brătianu nu axistă legi în ţara noastră. La apa tei­­lor stă sigur omul din acei „cava­leri intervenţionişti“, pe cari i-a adus vânturile pe străz­le Gigului şi­ cari au fost scoşi peste noapte din urne. Nu există lege, pe care ai, să n’o desfiin­ţezi prin intervenţia lor. Ei nu cunosc, imposibilul.“ Intervenţia le este mese­rie, iar daspra „onorariile“ lor se po­vestesc lucrări fantastice. Aceşti para­ziţi semnificativi reg’mului brătienist, au arătat succese cu malt mei ,grandioase“, dacât evadarea ilegelă a s­ui profesor universitar. Şi aatfel buni patrioţi, ca dr Gheorghe Bilaşco, care jertfind to­tul a alergat dela mai bine, ca sâ*s penă ştiinţa ca abnegaţie şi devota­ment în s*rvici®l ţării sale, *zi s&m ameninţaţi, ca în urma anei intervenţii a trădătorilor de neam de ieri, să fie scoşi coatra legilor pe drumuri Sânt şi ca vis urâta vremile, cari Îs trăim. .­iuaiâ, precum şi bunul simţ se poate păstra numai departe de societatea zisă lumea bună“, care perverteşte şi inima şi mintea. Că într’adevăr, publicul nu poate rămâ­nea decât disgustat de viaţa şi personali­tatea contelui de Larzac, care, după ce vre an copt din fiori, ’ trăeşte până la epuisare tn lumea femeilor, — plăcerea individuală şi egoismul, rămânând sin­gura ţinti a vieţii sale. Când ajunge să-i râdă în nas iubirea sensuală căreia şi-a dedicat viaţa, îşi aduce aminte că are un fiu,­­ scum de 25 de ani, pe care vrea să-l ia sub protecţia sa când nu­-i mai ban de altceva. Ca tată e un monstru moral care, de la prima întâlnire cu fiul său, îi propune a­­cestuia o metresă pentru a­­ introduce în societate, iar, câteva luni după aceea în­vârie capul logodnicii fiului său, şi o i­a el de nevss.ă Contele de Larzec e dintr'o lume amo­rală, care duce o viraţi stupidă, fără rost. Cu atât mai simpatic e fiul său, Jean Bernard, care creşte liber, în mijlocul na­turii, departe de „marea” societate, şi care e de-o simplitate naturală şi de-o mo­ralitate pornită din conştiinţa lui sănă­toasă. El ajunge să povăţuiască pe bătrânul stricat, care e isiul său. încă odată, cred că autorii au scris piesa numai pentru a arăta acest contrast. Limbagiul impertinent a! bătrânului nu e potrivit pentru o societate sănătoasă mo­raliceşte, şi cel puţin, nedecăzută cum credem că este a noastrâ. Punerea în scenă e de dl Braborescu, care a jucat şi rolul Contelui de Larzac. Dl Brăila a fost simpatic în Jean Ber­nard, dnn­ Mişu Ştefănescu in Charmenil, V. Vasilescu In abatele Jocasse bine. Dna Jeans Popoviciu-Voina în Georgina a avut o bună creaţie. Papa Noua premieră a Teatrului Naţional Marţi seara s’a reprezentat premiera Papa, piesă la 3 acte de R de Flers şi Cuillaust, in traducere buni românească de dl S. Alexandres­cu. Caprinaul e o poveste obişnuită din aşa ziua „lame bani" a societăţii france­ze, pe care credem ci autorii n’au pus’o in scenă decât cu an singur scop, si arata că sănătatea morali­fi cea intelec- r­i - Jurământul miniştrilor — Când s a votat proectele de lege pentru scindarea ministerului muncei şi creiarea unui nou subsecretariat — Remanierea în faţa parlamentului Noui miniştri! Au depus jurământul ieri la amiază. După aceasta s’a ţinut an consiliu de miniştri prezidat de dl prim-ministru, la care a« participat şi nouii membrii a! governului. S’a discutat punctele principale ale declaraţiunei, pa care dl Brătianu a fă­­est-o Parlamentului în şedinţa după amiază. In această declaraţie prezidmtul con­siliului de miniştri insistă asupra poli­ticei economice a guvernului în nou» iai formaţie, afirmând, că ea va ră­mâne ca şi pâ­n acum. Din partea opoziţiei a luat cuvântul dl Pan Halipa în numele partidslu­ ţă­cănise, cetind o declaraţie, prin care contestă legalitatea Parlamentului. I-a replicat dl Ionel Brătianu, car© a de­clarat, că­ şi la întreaga răspundere pentru opera lstalativă a Parlamentu­­lui său. Gestul de solidarizare a dlini­statism­ ca Parlamentul săc, este — desigur — rjlspiata disciplinei cu care majorităţile execută ordinele ce i se dau de pri­­mul-mtaistru. Ia acest sens este semniffcativ fap­tul petrecut ieri la Cameră în legătură cu scindarea Ministerului muncii şi oc­rotirilor «odaie și f.*re*rea ucbî non subsecretariat de St*t)a departementel Internelor. S­e sîie, că din fostul Mi­nister al muncii, sănătăței publice şi­­ ocîotisitor sociale, s’au format deoă de­ 1 partamente, abul al cooperaţiei şi mun­că şi colalt ai ocrotirilor sociale şi al sânătăţi publice„ Prin remaniere la cele două noui de­partamente s’a numit câte un titular. La primul departament a fost numit dl Chirco­er cu fost raportor al proectului de Constituţie, Isr la colali, dl . N. Săveanu. De asemenea au fost numiţi dom­­neni subsecretari de Stat la depar­tamentul internelor, dali, Tătărescu şi Franagovici. Aceşti 4 noui miniştri au dispus ju­­rământul ieri în amiază, laainte ca de­partamentele lor să fi luat fiinţă prin lege. Proectul de lege p pentru adndarea Ministerul®! mance! şi ocrotirilor so­ciale, precum şi acela prin care se în­­fiinţşază un nou aubsecretariat de Stat la interne, au fost depuse pe biaroul Parlamentului şi votate, d’*b)a ieri în şedinţă de după amiază, adică după ce nou!! miniştri depuseseră jurământul. lată clar că nu­ se numesc miniștri pentru departamente, că se efisează de­partamente pentru miniștri! Procedarea la tot cazul este bizară. Parlamentul ar fi putat prea bine să respingă cele două procese, și atânci noşii membrii ai guvernului rămâneau miniștrii unor departamente ... ine­xistente. Acest lucru, fireşte însă, că nu se putea întâmpla ca­ parlamentul dlui Bră­tianu.* Din informaţi între ce avem credem a şti că şi partidul naţional, consec­vent atitudinea sale de până acum va face o declaraţie în Parlament faţă de nouile schimbări de conducere. In şedinţa de ieri a Camerei s-a pro­cedat la alegerea a doni vice-prezi­­denţi. Au fost aleşi dan­: Iorga Toma şi Popa Lizeaan. Refacerea financiară a Austriei Lyon. — După al 8-lea raport al diai dr. Zimerfiasin, prezentat Ligei Naţiunilor, primul an da reconstruire finaacistă în Austria, a redus deficitul de la 370 la 260 miliarde coroane. In acelaşi timp creşterea produsului impo­zitelor a permis diai Zimmermann­ig ecofromîzsze 800 miniarde coroane, a­­decă 192 mii. fr. asupra fondărilor puse la dispoziţia Austriei, de către re­centul imprumat internaţional, această sumă fiind a cum disponibilă pentru site scopuri de refacere. Un alt fapt Încurajator al situaţiei financiare este afluxu­l crescând al ca­­pi­lurilor streine. Resursele tezaurului Băncii Naţionale acoperă acum aproape 50 la sută din circulaţia fiduciară. Dr. Zîma Hermann e convins, ci opera de restaurare va fi terminată în perioada stipulată. Fierberea din Germania Berlin. — Reichstagul ss va îotmni probabil M*rţia viitoare. Comisia senio­rilQr aa deals *a convoace Reichstagul chiar Vineri, dacă guvernar va îl capa­bil să dea declaraţ'unî la această dată * Berlin. — La Dr­ezda s’a făcut oare­care linişte. Armat* a părăsit palatul Dietei care a rămas ocupat numai de poliţie. Tratative au început şi sunt speranţe la succes, pentru formarea gu­­vernului. Apelul socialiştilor la greva generală a fost asem­tetă nu mai parţial. * Berlin. — Dieta saxonia a decis prin surprindere să se întocmească ieri Marţi. Detalii lipsesc. Socialiştii germani părăsesc coaliţia Berlin. — Situaţia acuţii după con­flictul saxon evidenţiază primejdia că socialiştii vor părăsi coaliţia , totuşi deo­camdată ştirile anunţând ca fapt împlinit sunt false, fiindcă fracţiunea social-demo­­crată din Reichstag se va întruni numai astăzi, Miercuri, sâ discute situația. Preşedintele Americei şi chestiunile europene Washington. — Re pare ci Statele­ U­nite au primit foarte favori­b ! ştirea ci Frasts acceptă numirea unui comitet de experţi ca să evalueze capacitatea actuală de plată a Germaniei, această uimire fiind făcută în coasimitate cu tra­tul de pace, adică de către co­misia de despăgub­ii. Lloyd George însuş ar fi declarat, că sare d­e părere ca şi celelalte Puteri să se conforme dorinţeior Franţei, adică să rămână în cadrul comisionei de des­păgubiri. Condamnarea unor com­plotişti germani Lafcyttle. — Maîofuî Bachdru­ker, amestecat în complotul din Kneatrin, a fost condamnat la zace ani închisoare îa fortăreaţă, maiorul Herzer la doi ani şi jumătate. Alţi acuzaţi au fost condamnaţi la pedepse m­ai mici. Un mare discurs al lui Stressemann Berlin. — Cancelarul înaoţit de mi­nistrul de interne, Sollmann şi de mi­nistrul teritoriilor ocupate Fuchs, a conferit eri la Hagen, cu reprezentanţii partidelor politice şi ai asociaţiilor eco­nomice din teritoriile ocupate. Seara a avut loc o mare întrunire la care Solknann a declarat că Stres­semann va ţine un decurs dastinat la­mei întregi. Apoi a luat cuvântul carhcelarul care a făcut o expunere a conflistului din Ruhr şi din Bensnia, protestând în contra continuării ocupaţiei a acestor ţinuturi şi cerând aliaţilor să decidă dacă aceste ţinuturi aparţin sau nu Germaniei. Guvernul englez şi reparaţiile Londra. — Guvernul esglez g’a în­trunit eri dis c«ttnd rispunsel Franţei ie invitaţia englezi pentra convocarea conferinţe! experţilor. Cercările politice afirmă că mijoritate» miniştrilor soco­tesc ca Inutile alte discuţii dacă Poin­care Îşi menţine razirval*. Cabinetul a­decia să ceară guvenului francez lămu­riri când vor putea In »pe discuţiile ex­­perlUor, dacă aceştia vor fi desemnaţi de guverntle rwpective sau de comisia reparaţiilor, deasemanea dacă sunt ad­mişi experţi neutri. Preşedintele Republicei turceşti Constantinopol. — Din Angara se anunţă că partidale Majorităţii au pro­clamat republica şi a* ales pe Mustafa Kemal ca preşedinte. Greva la căile ferate în Polonia Varşovia. — Ziarele anunţă, că greva' căilor s trate se «grijeasă mereu* Deasa­­menca a zbacnit grava funcţionarilor poştali la Posen şi Bromberg. Institu­ţiile acestea au foc­ militarizate. Dizolvarea guvernului saxon Berlin. — Comisarul guvernului Relchu- Ul Hlente a wait la Drezda şi a disol­­vst guvernul taxon anunţând că va con­voca Dieta în narnia Ratchului. Guver­­□ţ.l aaxoa a pirftait mintatereit frrâ opu­nere temândia­aa de forţa armatei a Reichu­­lui. Socialişti din Sexoaia au decis greva d­emomstrativi de trei zile. Foştii­ miniştri comunişti au parfiaipat la întrunirea care a ordonat greva. RS PATRIA Groaznic accident de automobil In noaptea de Duminecă spre Luni, la orele 12, dna Meurea, Impreună cu ficele ei Eugenia şi Victoria şi cu că­pitanul de poliţie din Turda, Cherestea Alexadra, se Întorceau cu automobilul, de la Haţeg aide finiseră să cerceteze pe fini di ei Mesaros. După vre-o 2 ore de călătorie pe la orele 1, ajunşi la halta Jibot şi având a trece poate linia ferată Jibot—Cugir, nefiind bare, a’au dacă vor fi fost, a­­cele nefiind închise, şoferul a mânat fără nici o teamă având drum liber înaintea lui. Insă în momentul in care ajung la linia ferată, trenul care venea dinspre Cugir, li surprinde pe linii şi dintr’o lovituri puternică răstoarnă au­tomobilul şi-l târăşte vre*o 30 metri, omorând imediat pe dna Mesaros şi pe fica ei Victoria, prim-contabilă la banca „Isvoral“ din Alba-Ialis şi rănind grav pe ceilalţi trei călători. După accident imediat trenul a luat pe cei răniţi. La transportat la spitalul Alba-Iulia, nade In cursul zilei de Lani, a sucombat şi dşoara Eugenia Mesa­ros. Stares diai Cherestss este foarte gravă, asemenea şi a şoferului şi este foarte puţină nădejde, că vor scăpa ca viaţă. Coresp. S’a desfiinţat comandamentul Basarabiei —■ Dar se menţine starea de asediu — Prin p’an jurnal al consiliului de mi­niştri s’a desfiinţat pe ziua de 15 Noem­vrie Comandamentul militar al Basara­bia, rămânând ca „autoritatea­ militară“ a acestei provincii să­­fie exercitată respectiv de Comandamentele corpurile III şi IV armată, iar autoritatea civilă de către departamentele respective“. Prin acelaş jurnal se prevede, că „pre­fecţii şi primarii din Basarabia trec sub ordinele departamentale­ de interne." S’ar părea, deci, câ Începând cu 15 Novemvrie, Basarabia intră în... viaţa normală şi că autoritatea militară işi restrânge atribuţiu­ile în limitele legilor de timap de pace, astfel ca întreaga conducere administrativă a provinciei de pesta Prut, să revie organelor cari depind de Ministere­ de interne. Adevărul totuşi nu este acesta. Prin desfiinţarea Comandamentului Basara­bîei, stările de lucrări de acolo rămân aceleaşi, cu singura deosebire că, la loc ca autoritatea militară să se exer­cite printr’un singur comandament, ca până acum, se va exercita prin cele două comandamente ale corpurilor 3 şi 4 armată, cari au reşedinţele — pare­­ni­se — în Chişinău şi laşi Celelalte diapoziţiuni şi legi speciale cu cari este guvernată Basarfili­a dsla alipire, rămâe îa vigoare. Starea da asediu, care se aplică acolo cu cea mai desăvârşită stricteţă, va rămtna şi de aci înainte singura legiuire... administrativă a Bisarabiei. Cenzura presei, controlul militar, ordonanţele restrictive, consiliul de răz­boi şi rechiziţiunile, nu vor suferi prin această schimbare de comandămente, nici cea mai uşoară restrângere. Toate m­isurile excepţionale, bazate pe legea stării de asedi» sa vor aplica şi de aci înainte, cu agravarea că, de unde până acum autoritatea militară era centrali­­zată la un singur comadament, cu în­cepere data la Noemvrie ordonanţele de comandament, se vor emite şi se vor aplica de două comandamente dis­parate. Avem de remarcat, însă, o mică confuzie, pe care o produce jurnalul consiliului de miniştri cu care se des­fiinţează Comandamentul Basarabiei, şi anume: In penultimul aliniat se pre­vede că „prefecţii şi primarii trec sub ordinele departamentalei respectiv“ (adică al Ministerului de Interne). In această situaţie nu ştim cum sa va putea a­duce la Îndeplinire dispozi­­ţiunile­ lege­ speciale a stărei de asediu. Sau poate că aplicarea acestei legi rămâne exclusiv in grija organelor mi­litare ? Dacă este aşa, între organele admi­­nistrative depinzând de Ministerul de interne şi cele militare, vor fi perma­­nents conflicts... de autoritate. Sau Ministerul de război va face o organizaţie administrativă sperită a Basarabiei cu ofiţari, cari să dubleze atribuţiunile organelor administrative civile ? Ultima ora externa

Next