Patria, ianuarie 1924 (Anul 6, nr. 1-20)
1924-01-01 / nr. 1
Olaj, Mari ! Un progres în câţiva ani Ca un simptom vrednic de luat aminte al unei evoluţii viitoare, trebue să luăm în considerare îndeosebi acele manifestări ale vieţii culturale, cari nu depind de guverne, ci de iniţiativa, entuziasmul şi talentul oamenilor Aceste manifestări sunt multe şi îmbucurătoare. S-au împlinit abia cinci ani de la unire, şi cu ocazia aceasta am auzit atâtea îndreptăţite plângeri, ce izvorau din neajunsurile politicei, administraţiei, a situaţiei financare. Progresul realizat în câţiva ani era privit prin unghiul de vedere al stărilor economice şi politice. Ori problema mai are şi alte laturi. Sunt funcţiuni sociale, cari nu atârnă direct de opera guvernului. Dacă aruncam o privire asupra acestei activităţi culturale a oamenilor ce nu sunt slujbaşi nimănui ci trăesc doar din entuziasmul pentru un lucru frumos, rezultatul bilanţului e desigur mai pozitiv decât aiurea. Luaţi bunăoară Clujul — oraşul, care ne e mai apropiat şi mai cunoscut. Faceţi o comparaţie între viaţa artistică, culturală, de acum câţiva ani şi cea de astăzi. Progresul, schimbarea la faţă, sporul, sunt evidente. Nu este săptămână în care intelectualii oraşului nostru — în afară de reprezentaţile obişnuiele Operei şi Teatrului, — să nu aibă o conferinţă, un concert, o reprezentaţie a vreunei trupe bucureştene. „* „Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român“ a aranjat ca şi anul trecut o serie de conferinţe variate şi instructive, cari sunt ascultate peste aşteptări. Nu numai studenţimea năvăleşte în fiecare Vineri seara în sala IV-a Universităţii, ci şi intelectualii, fără deosebire. Apoi Teatrul sunt abia două luni de cât s’a deschis stagiunea şi am văzut pe scena Teatrului Naţional pe dna Voiculescu, pe dna Agata Bârsescu, de câteva ori pe Manoliscu, câţva din cei mai de seamă artişti ai ţării. Că interesul pentru teatru e în creştere o dovedesc sălile pline făcute de aceşti artişti. Concertele se succedează în ritm înteţi. Ajunge să amintim ultimul, dat pentru sporirea fondului pentru clădirea catedralei ortodoxe din Cluj Un program întreg la nivel apusean s’a putut executa fără greutate cu bucăţi alese numai şi numai din autori români. Dacă acum cinci ani ar fi fost încă o greutate să compui un astfel de program, astăzi nu mai este. Nu mai e, fiindcă o generaţie tânără are îndreptăţirea să vorbească deja despre o operă a sa. A zis’ăm la cele dintâi încercări de simfonie românească, suntem siguri că nici operele nu vor întârzia. Dacă în timp de cinci ani s’a realizat atât cât s’a realizat, putem întrezări viaţa artistică — cum va fi peste douăzeci de ani. Pesimismul e aici în adevăr deplasat. Cântăreţi tineri şi actori tot atât de tineri se ridică umplând şirurile părăsite de cei bătrâni. E o vegetaţie tot mai înfloritoare. Şi toate acestea htre condiţiile „economice“ cele mai neprielnice. Un lucru nu trebuie să-l trecem cu vederea. Finanţele nu prea ’ngăduie intelectualilor să urmeze după plac îndemnurilor lăuntrice. E adevărat bunăoară, că obişnuitele reprezentaţii ale Teatrului Naţional sâsună ca într’o sală golită de moie. Nu se poate spune că aceste eprezentaţii n’ar fi bune, dimporivă, toţi îşi dau cel mai frumoase silinţe Nu se poate spune, desigur, nici că publicului îi lipseşte intere -mul; ar urma să negăm ce am spus mai înainte. Reprezentaţiile ce ies din obişnuit sunt ascultate cu entuziasm. Explicaţia fenomenelor culturale negative trebuie s’o căutăm în criza financiară Din lipsă de bani intelectualii nu pot merge la teatru totdeauna când ie-ar plăcea. Din lipsă de bani intelectualul nu poate să-şi cumpere cartea din vitrină, deşi interebul adesea îi frământă şi nelinişteşte. Făcând această reprivire asupra vieţii culturale în ultimii ani — aici în provincie, am ales Clujul ca punct de orientare. Dar aceleaş lucruri se pot spune şi despre celelalte oraşe — păstând proporţiile fireşte. In iarna aceasta pretutindeni n’au desgueţat sufletele. Aproape nu este orăşel în care să nu fi ajuns vre-o trupă călătoare de teatru, fie ea a lui Manolescu, fie ea a lui Băilă de la Sibiiu, care conduce trupa Asociaţiei. Aproape nu este orăşel în care să nu fi ajuns vr’un conferenţiar, fie el, trimis de Sindicatul Presei din Ardeal, de un conferenţiar al „Astrei“. In cinci ani de viaţă românească , mişcarea artstică şi culturală arată totuş un spor. Pe alocuri un spor frumos, care ne îngăduie să privim cu nădejdi bune spre ziua de mâine. CRONICA. ZILEI W CmrB*se»W33B^rî Leul egal cu frencul elveţian. Eâta o constatarei caro ne fnfâţ’şe.ziată politica lberală. Ia loc inni să ne bccurăm dp ea, aeutern In trista situație, de a cocBîata tocrral ccntrarnl. fcsâ anaî.zăfiT nițel faptele: La ocuparea Ardealului ds trapdc rontâns cngorii aa t,fsr.t pantia Sorr.a de en milion di coroane bâ.le și iostaţiils dela Pat.oreal. Liberalii au refuzat ktand erest tâ gavorab pmtru a-1 face Dîai tâ z.a eu chltuieii îESutrte. Acelaş! Incr B l’au făcut Lberatil ş’ ce hnpramotal stein, care ni se ofe.s*. L’au refezat, pentru ca mai tâ zio să r csarâ şi să l! sa refuze, ca cneiă i t,e pngul lUlmentalai. Dar mai au l.bsraili şi altă pată pe sBÎht Supt creatorii specclei. El a., 1jvemat pani sele, pcn.ra a cte a »cem petea şi a ae dî jocul concurenţei ş; icfticâtates. Şi atunci să na md vot beacă de patriotism, pa care-l dgam uts Iuti eega lor acţiune. Schimbări la primărie? la ultimul timp »n început a droaia d ferita ştiri referitoare la anele schmbâd, ce s’adlice la condurerea treburilor oraşul ! Este vorba, ca actuald primar dl dr Utalea să se retragă dla situţa ce o ocupă şi la boai dsale să vă di Iacobin, fost maior de Intendență la armata sastro-ungară. So cred?, că drumul procedelui Marişna la București este în legatura cu aceasta shmbare. O lecţie de legalitate Cu prilejul votărei bugetului Bugetul să le tic ş inchizitorul al diai Vintilă Brâtianu a fost votat de Camera n&«n,ţă de guvern prin furtul de arne A fost votat, fmâ, fără ca tă se ase d secţia liberă, ci sub teroarea mul* n stalai ds finanţe. Acces ă ie osre a fost tăceti pentru a ImpUdica criticiie, pe cari le-ar fi făcut raprezsnLnfli Opcz pel s! ma! eles ai partidulat naţona), cari erau tas. r şi si vorbească. Vechiul sistem ds a se sdree begofal la dsaţia Camerei mimul nn nidl mol moinet, pentru ca apoi să a- facă teroa e pectra votaree lui, sub motivai că ca mat este timp până la »pli.are^ lui, a fost pus In practică și acum. La dsenția b.getcbi a furi erau fn scrişi fă vorbeasc mai muiț! deputy ai partidului rațional, printre cari ș d'. laliu Msn’n, prcscdctdc pfcUdala!, bTbl.O!b.a,iastra 4 De teatia c itîcelor severe cî trftiau îă-i facă, dl Vintilă Băuana a cerct tn hd'rea d amț e, preşedinte’e C me.ei nevoind să mai acorda cuvânta! dfcftt dla! Ll’u Mi?nlg. Dsa na a î țîba.«*§, ta aS se^ca n&itzs ia o ss fel da legalitate, tr»n cam se răpeşte drepţi reprazentţilor ntţi’-net de a vorbi in cele m ^gi laie prob’eme fie ță-eî şi a râs&i. as: „Ei rt’am să uzez de această favoare decât dacă vor fi lăsaţi sd grbească și ctla'fi prieteni ai mii parsid, care sunt înscrişi să ia cuvânt.-!.' Această fumoisărtie di legali' te și farii meuîsr em, pa ra e cm î n- Mir.la a d;t o guvereul..! lber.il, n- a 1-Rpiedicai pa dl Vintilft Brătasu a ;ă ceară'ns’st nt la.hderea d sa*'! și votat s. S , e&Ud, bugetul huh z'torial, tnt. cmit da clubul libecal. & fost votat i ă -a idivăal reprezentanți ai n-țiu ei să s! potă spune cuvântul, si.b ie.?■ - ■ ea satrapului deb f na ță. SIBIU IAwal ¥/_# Wfwn&rwl 1 Un ministru de externe nefericit Nici cu concursul anumite! prese nu poţi să devii cancelar Dl I. G. Daca, destinat ds ca ăi Bătrim ci să joace rolul lui Hunt ’■ Instrucţie, s’a convins repede că nu e un rorivd aici şi ds atunci ptrtgrineaA. Un minister in mint dir pară când nemtdit pe cel de Externe. In cură.. . dl Daca va trebui să-n reia peregrinajul căci la ministerul de externe, cur ■ &’ar zin, i s’a înfundat caietul. Dup acest cabinet dsa șl ar prea soc o activitatea politică îmbetată șl Învisând dictonulia zică: „Maurul nu şltăcut datoria, Miurui poate să plece “ In zadar a recurs dl Dura la ascu dma slăbiciunilor in coloanele nc. cait'pnt* de tc~rea d:x’s, «d*noaştem'. şi an;;mtâ si rrdenumts.; dl Duca nu-şi poate salva incompetenţa cu floricelele de salele ziarelor devenite ca prin minune binevo toart ministrului dela externe. In zadar a sup’angheat de la telfon redacţiile din Bucureşti şi tn zadar a împărţit araţi şi dulceţuri directorilor ca şi redactonlor dia ziarele bucureştene Dl. G. Duca rămâne ministrul nefericit dela extant. Să numerotăm. 1. A fost conferinţa dela Gnova . România n’a fost reprezentată acolo de ministrul de externe, ci de primul ministru. Era primul brevet pe care l-l dădea insuşi şeful sem. 2. La conferinţa dela Lausanne d Duca nu s’a remarcat cu nimic. In inilmi înainte de a se sparge prima conferinţă, dla ea fără ca să ştie ce se petrece acolo, s’a grăbit să anunţe in Senat succesele repurtate de Allap asupra Turcilor şi, implicit, d& dsa N’au trecut dtcât câteva zile si s’a atla dt s’ârşitul rău al conferinţa, după cane si ştie că a început a doua, unde dl Daca n’a mai avut nici an rol. 3. A venit conferinţa dela Scala unde nu numat că dl Dica n’a reprezentat bine interesele României, dar n’a răişit noi săoscileze pz Cehoslovacia cu Polonia, ca aceasta dn urmă să poatâ intra in Mea Antantă. Goţie nepriceperei sale, de atunci încoace Bugaria a continuat să se Eamieze, iar Ligaia nu-şi achită obligaţiile, după cum nu şi fixază nici forma de Sat, încât conferinţa dela Belgrad va trebui să lucreze independent de cea dela Sinaia. 4. In Mica Antantă dela venirea guvernului liberal şi a dlui Duca la externe, s’a consolidat noul panslavism, fără ca ministrul român să observe pericolul şi fără ca să abată de deasupra Rmâniei. 5. Datorită acestei nepriceperi dl Daca şi-a încununat aivitatea sa nefastă cu convenţia Banatului, care va rămânea otcluuirea incapacităţii sale şi a guvernului liberal. Desigur că in aceste puţine rânduri nu ptem da un tablou complect al tuturor greşelilor dlui Duca, multe şi nenumărate în t tburet extern, mai mici. Ee se cunosc, oricât ar reapnsa să le asundă şi, ceea ce este mai interesant pentru mintalitatea ambelor părţi, chiaranumita presă stă in ajutorul dlui Duca. Ea care se alarmează de alte fapte ale gmnmlui, a ştiut să facă fojivul ministrului de externe o atmosferă obscură, în care cu greu să se poa distinge faptele şi să se vadă actorul. Dar este destul să judecăm pe ministrul de externe după pierderea Banatului, ca să vedem că avem a face cu un ministru, care şi a încheiat cariera politică și cu o presă căreia nu fut cinste să ascundă adevărul. Concertul pentru Catedrală Un concert cu program curat românesc s’a dat Sâmbătă seara In „folosul fondului de zidire al catedralei ortodoxe române din Cluj“ Dar nu numai scopul frumos al concertului, a atras lumea, ci In primul rând programul cu pricepere alcătuit. Adminibilul „Preludiu* şi atât de româneasca „Horă* din normul muzical al dial Tiberiu Bodiceanu „Serata etnografică* au creist dela început atmosfera pentru rest. Măestrin cu care dl Bobescu a condus a âT acest prim punct, cât şi Rapsodia a doua de Enescu (omstea de artă Incită şi motive populare) nu trebue subliniat în special. Dna Lya Pop a cântat îcu mult sentiment .JolulmVs şi nVm cui“, „Bace pentru C'h’l tfit*. (Brediceanu) şi o buost* de factură nouă .Mc. lacolic* (Negrea). Bătrânul măiestru, dle O. Dima a condus corul Conservatorului, tn colinde »i cântări bisericeşti, unele din cela mai frumoase compziţii ale dsale. Dşoara Voii răni’, cu talentul care e numai al ei, ne a dat fiorul rateul nou al muzicei lui M. Negrea. Com- Jsiţdle acestui tânăr profesor îndreptăţesc rtădejde de a vedea un el pe reprez ntantul rde mâne al marei muz’ci româneşti. Publicului i-a plăcut îndeosebi piesele mai mici fiind mai uşor de înţeles. .Impresiile de la ţară* au darul să reduc ls ultima expresie motivele Inspiraţiei populare. O surpriză au fost miile capo d’onere cântate cu temperament de dna Aca de Barbu: câteva „colinde* nouă de-o sîJMfWtfă arhaică (de Brdiceanu). Dl I. Crissna a câtat câteva cotrpoz'ţi mai vechi de Dima (Bata Inimă 'ngelatâ, Cântecul păstorului, Curcile); a plăcut îndeosebi ultima, ca o pagină din „Povestea Vorbii* de Anton Pan Încheierea o face dl Nrgea dlrigând „Fantezia sinfonică pentru orchestră mare“, o lucrare a sa de inspiraţie amplă şi de linie largă. Acompanierea la pten pentu diferiţii efmureţi a făcut-o dl Troflmov Concertul a fost desigur unul din ceie mai reuşite ce le am auzit in Cluj Călduroase mulţumld trebuesc aduse indeosebi doamnei Silvia Comșa, care cu atâta zd a srsntt acest concert în calitate de prezidentă aReuniunii femeilor ortodoxe române". Regimul devizelor Am Inrrg'stfst zvonul despre o nouă r si â gere a dre tului de a Lee ope r tis.i de devize ș* anume..acordarea ct-c^t -ta ..irod * iX ‘uVv Siîăctf N tior,alo, e«a cum s’a făcut în B.l garia. Am arătat în arel-s timp cS acest zvoa r.e a fost defm rst t de cercurile ompetin’e red* w s’a ;fl mat ihia că dst f tjd insuccesul rtsuâ g rli ope atanPor d-viz, m dl’icăriie eventu ale nu se vor face decât în sensul uni tiS;r3rl a ac stul regim Z areie revin îo*âi Su ra acrstel știr ; ce a e poite da dc b nalt că există totuș cn p'Oct de eg*avcrc a regi mu'ul aetisl. Nu avrm nici un motiv aâ credem că tocm i îa 6 este zi«, când toţi pro dncito’H, toţi agricultori, industriaşii ş 0®eiclanţv, se adună şi se solidari isză pentru a cere beii teanomTtului şi libertatta tuturor trarzâiţiiniio^ sâ se gândaa ă cineva îa o nouă măaarâ, de incăîossra a vbţ’i economici, care o lends a fost încercată, nu a dat noi un rezultat. Lămuriri usturătoare în şed nţa da Vinii a Camerei s’au făcut constatări, pe cari daa team totî lumea le st a, numai dl Vintilă Bă tana nu Da ă dî laraţ île dela A'balul a făcuta fn f**a firii de di Iobo Maain, prezidentul partiddal naţonaî, n’ii raa fi fost nevoie de nici o exhrcsţie. Cu toate a.tsîf a Intenţiile dlu V Brâtianu cari de altcum se con fundă cu 8le part dulsl, din care face parte — de a produce confuze în opi n a p- bl’ â asapta acţiunil rotrâi'şl) a pa tidinal naţional se evidenţiză un ilscaie dsccrs. Cele trei fapte, pe cari dl V. Bră tianu tsi bazezâ reztrvele false*a * deleid Sant toî »fata invecioase, ru cari vrea să tos bariera politică a țârii. Le vom cita ca an exemple atp, pentru a atage atenţia a«np*a intenţiilor d» demagogie torului şef al padid lat liba al. Dsa declară lucraţi, asupra cărora suntem convinşi, că n'are nici un temn de ssnositite. Vobeşte de autonomie ş arancădlot t)8n u rept sdi, cari se dezminterâ nic) o sfortare de jude aîă, prin mârtarishilî dela Alba-Iulia. Atât „repotul generalulul Boela, cât şi mecţlerea coroanelor precom Zitâ de dl Lapădata, sju păstrarea vremelnică a tronderelor suntacte, cari o’au nimic din parititea ce ler atribute dl Vintilă Brătianu. Acţiunea de adoaomia, ce i se impută dini Msnu este mai mult an fel de şială, ce se dedea anul trecut de te tocs Dl Vintilă Brâtianu In loc să ridice acuze, putea mai bine sâ fuvete ceva din opera „autonomistă“ a dlai Maniu. h dc UI ou ca Dl luau maniu: L/iB ut oui uii'i v Miua I a clarificat tndeajuns attudinea partidulul mţional In a.eastft rhssUanr. Voi vorbi fără păsune, Insă voi cânta să expl c anele lucruri la afirmaţianlle d!or general Văitoianu şl dl Brătianu. Nu acuz in momrDtul de fstâ pe nimeni, du trebuie să fim nici actzston indiczaţi, şi lăsăm istoria să s’ tacă jade tata ei. Adunarea naţională dela Alba-lulia a hotărât pr rea Ardealdul şi Intregulai B nat ca Ronânìa. Am ţinut să aflu părerea din Brăhanu în această rhescene şi dsa era de aceiaş! părere cu noi. Câtă vreme stat pe scent ponct de vedere, am fost pe depl n acord şi am atabilt că eu vom ceda această cheitvnee. Cred ă cu se va găsi nimeni în ţară şi In ptimul rând dl Brăthanu, care să nu spună că part dai naţional ?tât ?n a ă cât ş! la Par’s n’am fi susţioct acest penet dm vedere (ani, op.) Dl Brătianu a'a putut ajunge la rezultatul dorit. Rolul guvernului Văitoianu A vnit acasă ş’ a dim’s’ocat. Atunei am fost cu toţii faţă şi am hotărât că tu ce priveşte în cesiunea 1a guvern vom susţine un guvern care va lupta prntru Integritate Bănatului Aceasta a fost la Sma a. După aceasta « venit guvernul diai Vâltolana care s’a pus pe gielaș pun la vederest pen*rucă set credea i& govemtl a tî8 -Lsi-nizr, ».a va îă».S K* se vadd nici o disensiune politică. G vern.lui dini Văto aru nu sm făcut nici cea mai m. ă dificoltate. Cu nos ce răspuns a dst ahaților însă cu n’am luat parte la el consilu de miniştri. Dl Brrtia nu a venit acasă. LParis a rămas di Va da cu care coresp nd m săptămânal, ei mă inform», eu ii andem instru ] uni asup a vieţi’ din Adeal. In chestiunea de endniu dr.teguvernai rmân şi Conferinţa de pace, nu i-am putut da nici o intrucţie, «ceasta find de resortul guvernului central. D Văitoiul nu nu a admis nici un punct nou de vedere in chestia Bănatului. Primind o scrisoare de la dl Valdo om care îmi spune că trebue să înceapă discuţiuni, am venit la Bucureşti am avut o convorbre cu dl Mişu că mi-a spus că guvernul nu se poate deporta dela punctul său. Văzând aaaste m’am dus la dl Bătanu, i am expus situaţa şi Cam rugat să accepte punctul de vedere al dial Vaida şi să sugestioneze guvernul Volcoianu in acest sens. Dl Brătianu mia spus că nu poate Interveni şi că crede că aliaţii vor ceda Neputând izbuti, l-am telegraficii dlui Vaida să vină acasă. Accentuez însă că afară de acute demersuri absost confidenţiale, nimănui n’am relaat cele petrecute pentru că credeam că altfel am slabi acţiunea guvernului. Se fac alegerile. Apoi, se întruneşte Parlamentul. Ne-am găsit în faţă cu două fapte: 1. eram ameninţaţi cu ruperea relaţiilor; 2. afara de partidul liberal şi naţional nu erau altele, care să susţie politica de rezistenţă, celelalte fiind contra. m * w • * IMV prin acest tratat vr’un anngajament chestiunea Banatului, care atingea mai mult graniţele. Guvernul nostru a hotărât să nu rupă din cauza aceasta cu Aliaţii (apl.)Accentuez: n’a fost nici-o legătură între tratatul minorităţilor şi Banat. La 79 Dec. 1919 s’a votat în Parlament o lege care consfinţeşte hotărârile dela Aba-Iulia. Trebuia să arătăm că hotărârile dela Alba-Iulia nu sunt părăsite de guvernul Vaida. Acest guvern a separat chestiunile, a terminat cu tratatul minorităţilor şi cu Basarabia urmând să se ocupe de Banat. Cred că dacă dl Vaida putea să lucreze rezolva şi chestia Banatului (apl. prel. op.). Constatăm că tot el a rezovat dl Vaida a rezolvat în mod norozos. Tribue reţinut că nu există vreo scrisoare a dlui Vaida care să adere la împărţirea Banatului. Dl Brătianu a fost pentru politica de rezoventâ, dar cine faci o astfel de politică trebue să pună în mişcare toate mijloacele cu putinţă pentru a reuşi. Dar să vii la mijlocul drumului şi să faci pontică de tranzacțiuni, e o politică rea. E a bine ca dl Brătianu să râmât la punctul său de vedere şi pentru momentul de faţă sâ arate că nu poa e primi formula impusă şi să fi pus în mecare toate forţele. Când partidul libra părăseşte punctul său de vedere şl primeşte pe Lacela tranzacţional. n,i fur» nur-,.- .*cât «d primi băbescUa f st m!n____________ noi cu Mica Antanta şi ca sârbii. Oratorul reaminteşte că într’un disers a spus că Statele succesoare trebue să se alieze, luai înainte si reguleze d frrendile Intre ele. Tsebue ca politica s* *›-■- -• tlunilor şi alianţele făcute cu asent Nu voi 6) spun că alianţa Antantă n’ar fi necesară. Paitu! doreşte ca aceasta alianţă să ;din ă deoarece tnt&reşte pace.; scopuri ofensive Această ani; merţ nuii cu toată siacent-tesi veste s. Interesele altor pope Ca sa fie îmâritâ tubae sâ el ce ar putea sa Libere relapen Cred că e în intertsul popor slav şi al nostru să se araterz ferendele cu buna prietenie, nu brutale fizice. (Apl. op.). Vă rog S3 nu ratificaţi stat şi să votaţi contra, i speriat! dacă nu va fi Dacă nu se ratifică nu v o bază juridica cu sârbi putea să discutăm, sâ le vedea siliţi să stea de noi. Sâ nu ratificaţi acest ; sâ nu lăsaţi ca prin voinţa deslipeascâ sute de mii de VA ROG SA NU RAT (Api. op.). Injumătăţirea^ Banatului Riscursul dlui luliu Maniu, rostit la 27 De» ----•'iBfe î« « - ■***— "* ţ/vutrD , —ea facem Rez «tenţa lui bâtianu se Indepta Impotriva trâtatului mmorităţilor şl a Banatulol Confiatul Intre dl Bâtiana şi Conferinţa de pace sa declarat pe tratam radponal al mnonţărilor dela St Germain. Chstia Banatului nu ajunsese la Confemţî da pace şi oSci na fusese a*mnat. Când s’a format guvernul Vaida, dl Biatiamni stătea pe aceste două puncte Tratatul minorităţilor atingea vechiul Regat, pentrucă erau nişte articole stipulate într’o formă care dădeau naştere la neînţelegeri. Partidul naţional a examinat chestiunea şi noi am spus, că trebuie si apărăm vechiul Regat până la ultima posibilitate (apl. op.). NOI AM ZIS, cA VOM ADMITE SA SEMNĂM ACEST TRATAT DACĂ se sterge PREAMBULUL. -r —-a mai departe .... .ctinul siu, Cink a suportat a suportat clopotul acesta, pe urma s’a rugat de Shevens să inlă ure. Acesta nu s’a învoit și intre cei doi vecini se nascu o duşmănie de moarte. Au ajuns la proces și Darkâştigă procesul. Shevens a fost somat să înlocuiască clopotul cu o soneriă, care să nu tulbure liniştea vecinului. Dar Shevens, pe care-1 adea doul de războare făcu altfel. Își cinsti moşia unei comune bisericeşti şi vila o transformă intr’o capelă, căreia îi adause un turn iar în turn atârnă — tot din mărinimie — trei clopote, cu condiia ca acestea să fie trase neîntrerupt trei ceasuri la zi. Aici nu mai avea Clark ce face împotriva clopotelor şi judecătoria era neputincioasă. Aşa că bietul Clark a fost nevoit să şi vândă mosa şi să se mute de-acolo la caz mnaleg s’a Întâmplat ,la Londra. Doi proprietăţi de vile se dismareau de mult. Unul făcea celuilalt toate mizecile posibile, pentru ca să se sature şi să plece de acolo. Văzând că nu isbuteşte cu nici un mijloc să scape de ve; Inul neplăcut, loi dărui naş' Iul casa cu scop de-a tIansformată în az 1 pentru cel fără de adapost Toate hetmanalle stasului deci, îşi dădeau aum întâlnire in vila aceasta, lucru, care pentru bogătaşul de-alături nu putea fi nici comod şi nici plătit A trebuit să se mute de-acolo. AKI STARC * COMP. EFEMERIDE Vecini buni Au fost cândva doi vecini buni fel mai existat "