Patria, martie 1924 (Anul 6, nr. 43-68)
1924-03-01 / nr. 43
Cluj, Sâmbătă 1 Martie 1924 2 LEI EXEMPLARUL áaai VI, * Másánál 43 Primejdia centralizării In jurul gospodăriilor comunale şi orăşeneşti Nu voim să ne gândim la soarta oraşelor şi satelor noastre în lumina reformei administrative plănuită de guvernul liberal. Centralizarea feroce care se proiectează, suprimarea iniţiativei private a oraşelor şi satelor prin desbrăcarea lor de drepturile unei sănătoase autonomii locale, dependenţa complectă de guvern, vor fi tot atâtea motive de decădere şi de chshămare a satelor şi oraşelor noaste. Nu voim să ne gândim la această cădere în balcanism, fiindcă suntem siguri că reforma administratvă liberală, chiar votată de actudele majorităţi, nu va ajunge niciodată să fie pusă în aplicare. Primejdia ei pentru destrămarea administraţiei va fi aşa de mare, încât nu credem că se va găsi guvern, care să o pună în aplicare, afară, bineînţeles, de autorul ei, de guvernul liberal. Cum s’ar desvolta pe viitor satele şi oraşele noaste sub un astfel de nou regim administrativ, în ce hal ar ajunge, ne putem face o idee de pe acum. Ingerinţa guvernului liberal, extinderea sistemului centralist şi în nouile provincii, încă înainte de reforma administrativă plănuită, ne dau pilde despre ceea ce ar putea să urmeze mai târziu. Desvoltarea satelor şi a oraşelor de dincoace de Carpaţi până la stadiul în care au ajuns în momentul unirii cu vechiul Regat, se datoreşte în rândul cel dintâi autonomiei comunale şi judeţene de care s’au bucurat. Fraţii din vechiul Regat, dela ştrabili soldaţi până la cei mai distinşi intelectuali, dela micii funcţionari veniţi la noi până la cei mai superiori, au fost unanimi în a recunoaşte că satele şi oraşele noastre, din toate punctele de vedere, sunt superioare celor din vechiul Regat. Ca înfăţişare, ca gospodărie, ca igienă, ca bună stare, ele au început să se apropie de satele şi oraşele din Apus. Puţini se vor fi gândit, că situaţia aceasta este a se mulţumi, în mare parte, administraţiei mai mult sau mai puţin autonome, că multele lucruri mărunte din viaţa internă a satelor şi oraşelor, lucruri din care a urmat cu încetul înflorirea lor,au fost gândite, hotărâte şi executate din puterea lăsată localnicilor de legislaţia ţării, din dorinţa bunăstării locale şi din ambiţia cetăţenilor. A face orice hotărâre, orce iniţiativă, orice ameliorare, locală dependentă de voinţa centrului, însemnează a tăia întreg avântul cetăţeanului, a partiza voinţa, a-l face neîncrezător în puterile proprii. De la venirea guvernului Averescu şi mai ales de la ajungerea la putere a sistemului liberal, oraşele şi satele noastre luptă din răsputeri să se poată menţine cel puţin la niveul în care le-a găsit unirea. Până în ziua de azi gospodăria comunelor şi a oraşelor noastre, curăţenia, înfăţişarea, e socotită superioară, dar puţini se gândesc, când vin în Braşov, în Cluj, în Sibiu sau într’o comună fruntaşe, cu ce sforţări suntem numai în stare să te mai ţinem aşa. Căci mâna centrului, de patru ani, se amestecă mereu în toate hotărârile consiliilor comunale şi orăşeneşti, şi fără a cunoaşte temeinic condiţiile între care pot prospera satele şi oraşele noastre, schimbă mereu hotărâri aflate bine de cei localnici, pun piedeci în executarea alora, lasă nerezervite acele ce i se trimit spre aprobare, şi astfel progresul şi realizarea hotărârilor folositoare sunt stânjenite la fiecare pas. Motivul principal care determină aceasta ingerinţă a centrului s’a vădit a fi, de patru ani încoace, de cele mai multe ori interesul de partid, interesul cutăror politician din oraşul ori satul cu pricina, — aşa că se desface limpide primejdia ce va urma pentru gospodăriile noastre comunale, când centralizarea feroce va fi un sistem. Ca pildă vom aduce una din nemijlocita noastră apropiere de gospodăria oraşului Cluj. Sa ştie, că din budgetul oraşului nostru pe anul curent dl V. Brătianu a tăiat câteva milioane. Comisia care a întocmit acest budget fiind compusădin oameni localnici, din slujbaşi ai oraşului, desigur că nu s’au gândit să fixeze decât un budget strict necesar, atât pentru menţinerea bunăstării de azi cât şi pentru desvoltarea oraşului pe viitor. Oaspeţii cari vin la Cluj spun, de obiceiu, că oraşul e destul de curat. Pe viitor e foarte probabil să nu mai fie aşa, deoarece dl . Brătianu a tăiat două milioane din banii destinaţi pentru scopurile igienice ale oraşului. Reduându-se budgetul, nu rămân bani nici pentru repararea localurilor publice, nici pentru construcţii noui proiectate etc. Cruţarea, în astfel de cazuri e fundamental greşit înţeleasă. Pentru că nu cruţi când laţi în dărăpănare clădiri şi şcoli pe care tot tu vei trebui să le aduci în ordine, cu spese neasemănat mai mari.Reducerea cheltuelilor pentru strictul necesar va avea o singură urmare: să aducă şi oraşele şi satele noastre la dărăpănare. Se vede că şi aceasta e o condiţie pentru o fiperfectă unificare, în mentalitatea guvernului liberal. I s’a ffteat o trimfre călduroasă. Din Palermo M. S. JRegina va pleca la Naapoli. „Adevărul* scrie că este aşteptată înapoierea M. S. Reginei în ţară, intrucât trebuie fixată definitiv călătoria Suveran lor la Roma, Paria, Madrid și Londra. In orice caz călătoria nu va inceta înainte de 15 Aprilie, urmând si se temne la 22 Maiu. CRONICA ZILEI împrumut intern în Ungaria. La Budapesta, comisia de 12 pentru aranjarea ihaatunHor financiara & propus ci deficitele bugetare ta fe acopărite printr’un împrumut intern caia s’ar ridica la soma da 1.400 milhrde coroane.* Călătoria M. S. Reginei. Zarul „Tsgesaogt* anunță din Palermo, că M. S. Rrgîna României a fost acolo. Basarabia în 1920 şi în 1924 Din iată ce guvernul Vaida a fost delatorat dela conducerea ţarei şi opera primului său ministru întreruptă, am atras băgarea de seamă a oamenilor poltici asupra gravelor consecinţe ce va avea, referitor la Basarabia, această ispravă oligarhică. Mărturisim, că n’am fi vrut sa fim aroprocl ps care să-l confirme Istoria- Dar iată, că de-atunei, unul dină altul evenimentele cari s’au succedat au venit să agraveze situaţia Basarabiei in raport cu Rusia-Trecând peste toate celelalte întâmplări, multe la număr, ne vom opri la ultima dintre ele, la cuvântul Sovietelor rostit în ajunul conferinţei romăno-ruse- şi unde în tratativele cu dl Varda Sovietele se arătase destul de moderate şi erau fericite, că un Sfat stă de vorbă cu ele, astăzi, după recunoaşterea lor din partea câtorva puteri europene, manifestă faţă de România mai mult decât temeritate politică. Prin organul guvernului de la Moscova, viitoarea delegaţie bolşevică se declară categoric contra recunoaşteri Basarabiei. Desigur că în această afirmaţie ca şi în avizul ce-l dau bolşevicil guvernulul francez dt. a nu ratifica convenţia Basarabiei, poate să se ascundă o manevră diplomatică şe nu-i mai puţin adevărat că ea dă pe faţă schimbarea Sovietelor de la punctul de vedere din 1920 la cel deştic din 1924. Dacă într’adevăr acesta va fi gândul conducător al delegaţiei ruse, ne întrebăm: la ce rezultat poate să ajungă cu ea delegaţia română ? Căci in această privinţă nu există altă cale şi altă metodă decât cea Indicată de Tache lonescu: neadmiterea painei în discuţie a aşa zisei „probleme" a Basarabiei. Din manifestarea trufiei ruseşti, chiar In ajunul conferinţei, rine credinţa pe care o au Sovietele că s’au consolidat politice in streinătate. Odată cu apariţia acelui articol, la fel guvernul dela Moscova a manifestata faţă de Japonia acea încredere când a întrerupt conlucrarea într'o faptă comună, motivând direct ca recunoaşterea lui din partea Angliei şl Italie!. Dela sine înţeles — şi e chiar de prisos sa o mal spunem, — că felul cum pun in discuţie ruşii Basarabia, înseamnă răsturnarea unei întregi ordine de drept statornici la conferinţa de pace căit soarta Basarabiei este asemănătoire cehi a ţărilor baltice. P In urmare In această privinţă nu poate fi discuţie. Regretăm, doar, că această litigioasă chestiune n’a putut fi rezolvată la timp din pricina coaliţiei averescano-liberali, care a fost Urnită de patriotism faţă dr. guvernul Taldo. ---------- ----------« —. „Frumosul Leonore ‘ Fragment din romanul „Frumosul Leonore“ de Adolf Meschendörf®r care credem că va apărea şl In traducere românească Daci asta-i primăvara ! Aici ţine două săptămâni şl dacă nu iei sesmr, după cetera puvcele sdravene ta trez şt! deodată la mijlocul verii celei mal Herbicţi. Insă aceste două săptămâni eu nu le voi uita nicicând. Aci nu-s cs’n Italia ademenirile g ngaşe sie mal femei frumoase, ce ca shalâ la început, apoi din ce în ce mal în dri»neaţi Îşi disvâtile farmecele, pentru ca tn cele din urmă asemeni nnci prinţesa împodobte pe pdaî de mireasă a’aţâţe poia în tot ce e viu. Veniţi la mine sub budjchinul aîbistru tachîs şi bucuraţi-vă de m nunatu-m! trup ! Nu e aciaiti nici pimivari nordică, ce ca o femee tiufră, vânjoasă, strânge totul la sânul ei alb c’o brutală gingăşie, zăpăcind într’o noapte caldă simţurile oamenilor şi făcând inofensive animalele. Aici primăvara e numai un oaape neastâmpărat, fugar, ce nu te lasă să dormi, ce-ţi strică sârgele, Iţi cauzează răni ş nu vrea sa le vindece. De pe toţi munţii năvălesc într’o zi păraele la vale, din mii de pietre «uzi cum picură, cum curge, miroasă a pământ proaspăt şi-a apă de zăpadă ?1 un vânt cald trece lu zigzaguri prin uliţe de ninse, efi tu torturat de-o pofta neliniştită părăseşti noaptea col da, umbli rătăcind prin pădure de colo până colo. Aici din fiecare stadă ieşi deasupra unei colne, numai într’o sirgură parte se deach'de drumul spre sus. Am trecut pe sub o poartă veche şi m’am urcat un aus Erau aci mesteceni tineri cu grilaj de ramuri ajurat fin, stăteau cinci, şase pe un vârf de colnic aci şi se disemau pe cerul negru de puteai zici fiecare ram. Ş ’şi kigăr aa bând creş'sls ca’ntr’o melodie fâr sfârşit. De fiecare mlădiţă însă atârna un vârf un mugur crepat, tât ţi se părea că pe copaci sunt prinse sute de inimi, cari toate aşteaptă să vie primă vara. Intr’un loc rotund se afla o binică de pe care puteai vedea tot oraşu!. Ai m’am aşezat, începură să cădi acum picuri de ploaie şi de pe munţi se ridica un văl argintiu. O pasăre pe o creargă de mesteacăn lângă mine n’avea linişte nici ea; încerca din vreme’a vreme câte-un tril şi tot de atâtea ori, mirată par’că, se oprea din cântat. Ss iâsese ceaţă şi peste oraş, formele se destrămată toate, aerul tot părea plin de-un vuet, de-un cântec sărbătoresc. Şi păsărică încerca din nou, încerca mereu cântecul el de primăvară. Jur împrejurul acestui oraş ciudat se întinde o promenadă cu arbori străvechi. N’am văzut încă In nici o airă arbori cu atât belşug de frunze. Am fotografiat pentru colecţia mea câteva splendide exemplare: frasini cât turnul de înalţi şi ulmi, castani In formă de cupole, plopi aristocratici. Printe aceşti uriaşi sunt reprezentate toate temperamentele. Vezi monştri dârzi, ce cu scăfârlia lor ar sfredeli o gaură In bolta cerului, dară nu ar ţine încleştaţi pământtri, obraznici eleganţi, cari la cea mai uşoară suflare de vânt işi sună franzele lor ca eventatiul, par’ c’ar lovi din pinteni; vezi buturugi nespălate, arţăgoase, ce fără nici o ruşine işi expun vederii tuturor extremităţile ticăloşite şi domnîşori zvelţi, plăpânzi, răsfâţat ce se alipesc fricoşi de câte-o venerabilă ruină, acoperită toată de ratschi. Regi mândri, solitari zăreşti printre ei şi naturi criminale cu şira spinării strâmbate; risipitori nebuni ce-şi cheltuesc intr’o pădure puterea din mii de crenguţe, fără folos, şi avari precauţi, cari cu desfăşurare cât mai puţină posibilă ştiută să şi asigure un loc bun cu soare şi lumină multă. Vezi printre ei fantaşti zburiţi şi melancolici umili, copaci, cari sânt buna cuviinţă În iss şi neruşinaţi ce răzbat pretutindeni. In genere II.sS covâşi’oare sunt vânjoasei naturi lateriane cu splendidul patos al ramurilor noduroase. Ar trebui si scrie cineva psyhoîogîa arborilor şi să pretindă ca copiii să Înveţe dela aceşti uriaş’, cum trebue să-şî ţină capul omul degenerat pus sub scutul minor de preparative, cum un copac de aceştia in vânt şi In vreme nu-gl iartă nimic, provoacă furtună şi trăsnet şi-şi poartă povara de nea, fără ca iarna să-l desfigureze. Pe lângă câţi oameni trece oara viaţa fără să lase In urmâ-i urâtele ei răni ! a Fumez ţigarete şi gândesc la ea. E plăcut şi nu-i periculos. Ea nu i ntre femeile acelea pe cari le împresoară sensualitatea la o atmosferă grea. Pe^ta tot eu cred, ca nu-i sensuală. Sau mai bine zis : e sensuri numai sufletul ei, Inseîosat de senaualitate, ca al oricărei fete de optsprezece ani. E înșltă, aproape slabă , păr gros de culoarea mitraii. Pe gâtul îngust za e capul îngopit în belşugul de pâr ca o floare iiveală pe-un cor mlădios, fragil. Mei cidaţi Insă sunt ochii: o hi cu strălucirea întunecatelor plete tăiate, ce se mişcă încet şi lin ca într’o ci sule artificială. Când e iritată, se fac atunci pupilele tşa de mari, de parcă ochii ar fi negri de tot. Simt Insă întunecaţi albaştrii. Şi uneori, uneori par de-un verde deschis ca apa mării. Despre ea poţi sire Împreună cu Keats: când intră In odaie, face impresia unei leopards. Dar soarele cel rece l-a paralzat regiasca-i putere, sări nu mai poate şi’n ochii ei luceşte ceva, un fel de maiestate mattrittă. Are o slăbiciune : dorul. Dorul pur şi simplu, fără dorinţa de a realizat, li plac cuvinte pompoase, metafore, ce sclipesc ca pietrele scumpe, şi plac basme şi visuri bizare, ce ne fac să plângem. Clădeşte castele aeriane, ameţitor de salte, de se cutremură de bucurie şi le dărâmă ca pe nişte case din cărţi de joc făcute, numai ca să vadă dacăt-i reuşesc iar. Ceteşte mult şi mai bucuros aceia cărţi celasă mai multe posibiliătţi deschise; căci eroii sunt pentru ea păpuşi numai, pe cari le despoaie de costume spre a In iâra să apară iar nu roiuri vecinie nouă. Are timp să viseze şi astfel todeauna viaţa s’o visezză dinainte, aşa că de cele mai multe ori a dezamăgită, dacă întâmplările apos se succedeszl sarbede şi fără culoare. Dar tocmai acest refugiu din faţa vieţii reale, această Ieşire ce fantasia ei Înfocată le a găsit, spre a scăpa de mizeriile mărunte, ce zilnic Incunjoarâ, o fac in ochii mei o eroini, care zimbind şi’n deplină conştiinţă a schmbat bunurile vieţi cu’n vis. E. Pitiş. Traducere din limba germană începutul campaniei electorale în Franţa Ca început al apropiatei campanii electorale din Franţa e priv discursul lui Briand, fost prim-miniatru, ţinut la o Întrunire a partidului radicalifidalist din departamentul Ando. Briand a venit cu o declaraţie senzaţională, care ar putea însemna prevederea unei schimbări radicale a poetico franceze faţă de Germania. Se ştie că actualul guvern francez bazat întreaga acţiune din Rhanie obligativitatea tratatelor de pace şi în materie de reparaţiuni şi pe convingerea că Germania e în stere şi plătească. Eriand vine şi declară acum că Germania este în Imposibilitate de a plăti Franţei reparaţiunile stabilite In tratatei dela Versatilei. Fostul prim ministre, care la Cannes ajan«eze la un acord cu Lloyd George In legătură cu aranjarea raportărilor franco-engleze pe de o parte şl a acestor doiă State cu Gemania, pe de altă parte, — spune că Germania e secătuită de război, ca şi alte ţări bgerante, şi trebuie ajutată printr'un împrumut internaţional pentru a putea plăti o parte din reparaţiuni. Brisnd desaprobă şi ocupaţia din Rhr şi spune că ea n’a ales nici un rezultat. Discursul lei Brland a produs senzaţie in lumea politică. Se ştie anumr că da cărând comisia experţilor, după stadii îndelungate, a ajana la convingere* că Germania poate plăti. Iar pe de altă parte a’au fost aamne până acum, — cel p*i n ele n’au transpirat la publicitate, — din cere să se poată deduce că opinia publică franceză n’are msitnmită cu politica diai Poincaié și ca ocupația din Ruhr. Dacă Briand, in preajma alegerilor generala, cptează să atace reparaţionile şi ocupați* din Rth *, — desigttr el nu se poate bizni name! pe nemaițamirea produsi de căderea Lancaiul şi creşterea scampatei. E nevoe ca el să fi canoscut mai adânc nemulţumirile din Franţa şi adevăata lor caeză, când vine şi declară fără ezitare, război biocrlui naţional, pe care s’au sprijinit tonta guvernere dela încheierea păcii până sz?. Pe de altă parte atitudinea lui Briand poate să fie prea bine în Ifgliină cu aolitica externă a maînî govern din Anglia, mai ales în chisria raportărilor aliaţilor ca Germania şi în chestia reparaţiaalîor. Despăgubirile germane pentru România Berlin. — Guvernul german a încetat la 20 Octonwie anul trecut livrările comissiilor efectuate pentru România, in conta despăgubirilor germane, iar acum s’au început tratative pentru găsirea unor modalităţi a efectuirii acestor livrări. Comissrul german al despăgubirilor, Kunze, a plecat la Belgrad, apoi va sosi la București ca să trateze chestiunea. Criza învăţământului Reaua credinţa a „Viitorului“ — Precizări pe cari n’am fi voit sa le dăm la articolul prim .Criza invlţământului", publcat zilele trecute la ziarul nostru, arătam situaţia tristă a Învăţământului nostru şi mizeria profesorime! de toate gradele, învintind guvernul liberal de politicianismul pătimaş Introdus în şcoală. Oficiosul guvernului, „VHtoral*, ne somează să precizăm câteva din afirmaţiile pe cari le-am făcut prin acel aricol, altfel suntem calomniatori. Nu pentru prima oară ne somează „Viitorul* şi nu pentru prima oară a primit precizările cerute, după cum va primi şi acum. Dar, înainte de toate, trebue a fi arătăm reaua cedăţii a oficiosului guvernului — caracteristică partidului liberal — nepublicând precizările ce i se dau, deşi le a cerut. Astfel, când ziarul Quatrn a arătat că germanii din Rohr vin în România şi acaparează bogăţiile naţionale, „Viitorul" ne.a somat cerând precizări. Ne-am executat dând neme şi date, Inai n’a găsit de cuviinţă să reproducă precizările noastre. Cu toate că In faţa anei atât de rele credinţe „Viitorul* nu ar mal merita răspunsul nostru, II dăm totuş, carândă-i In acela timp să publice şl precizările noastre după cam a publicat şl iomala. Antici, vom preciza pe rând cele trei acuzaţii adese de noi, după cam cere oficiosul gavtrnalal: 1. Am tfrmat că, mai ales în Batarabia, „nenumărate şcoli secandare sânt date pe mâna oamenilor «ari «a certificeate de complezenţă, anii dintre ei neştiind chiar româneşte". La aceasta afirmaţie precizăm că s’au eliberat de directoratul Inulţimiintului din Chişinău sute şi mii de dplome de absolvirea liceala numai pe baza unei declaraţii atleteristi de doi martori, fără nici un examen In prealabil. Unii dintre posesorii acestor diplome s’au înscris la Univeraltiţl, iar alţii fla Intrat io Inviţtmânt. Dacă star cerceta provenienţa diplomelor false sau date de complezenţă, descoperite Îs snivraltfiţi, se va vedea că provin dela Chişinău, unde emanatul dial lacaleţ — acum celebrul Erha«, a condus an da zile directoratul învăţămâtitoln'. Ia urma campaniei d.sfi de dl dr I. Dasdan prin „Universal", însăşi din h»a a fost izgonit — că forţa — dela direcţia liceulul no 2 din Chişinâu. In Sudui Basarabiei sunt sate româneşti unde copiii români sunt siliţi sa înveţe pe abecedarul bulgăresc, făcut da an inspector şcolar, ai căru! neme ne scapă. La liceul din Belgrad s’a des o tide vârstă luptă pentru Introducerea limba! româneşti şi tot aşa In foarte mult şcoli. Dacă ministrul instrucţiunei ar dândui o cercetare serioasă a membrilor Învăţământului din Bisarabia, foarte mulţi vor fi neapărat îndepărtaţi Dl dr Dasman şi putea da numeroase precizări de nume, după cum a mai dat prin ziarul „Universal*. In frumoasa campane pa care o duce pen______-b___________________________ transTlficerta Invăţămftntului basarabean. 2. Am afirmat ci „bugetele Lboratoriilor universitare se aprobă aaa na, după cum profesorul respectiv face politică liberală aaa o alta*. La această afirmaţie precizăm că, la Cluj, bugetul pentru laboratoriul dial profesor G. Maior a fost tăiat, pentrucă de a nu face politică liberală. De-asemenea bugetul catedrii dial profesor Căligăreane, care s’a înscris atunci în partida! liberal, celace l-a adus apoi aprobarea. Dacă s’ar osteni cineva, ar vedea data când a fost respim bugetul diai profesor CăUgheanu şi că data aprobărei este după aceea a înscriere! sale nni partidei Iibaral. Nu mai vorbim de peregrinările şi inflatenţelesavantului profesor, di dr Racoviţă, pentru a putea rupe ceva numai din ceea ce avea nevoie pentru a face ştiinţă şi nu politică. 3. Am afirmat că „sunt profesori universitari cari, pentru a-şi silua situaţia materială insuportabilă, se angajează in slujba partidului de la guvern, care le dă posibilitate da a face afaceri incompatibile cu intelectualitatea." La această afirmaţie precizăm un singur arme, devenit odios un Ardeal, dl profesor Geogi Leon, care, în tovărăşia unui oarecare Fischer, a despoiat de păduri zeci de sute de moţ!, prin imensa panama deie Răchiţele, sărăcind şi nenorocind mii de familii. N’am voit să facem personalităţi în afirmaţiile noastre, dar am fost siliţi la aceasta de oficioal guvernatul, care a cerut precizări. Figăduim să mai venim încă şi cu alte precizări, dureroase şi pentru guvern şi pentru unii membrii şi Învăţămistuia!, In acelaş timp şi membri ai partidului liberal. EFEMERIDE Inima Iul Voltaire Se anunţi din Parii cfc inima Iul Voltaire a fost gisha. Inima imbalstmatA a marelui scriitor a fost la 16 Decembrie anul 1864 aşezaţi cu mare ceremonie in Biblioteca naţionala din capitala Franţei. De acolo la un moment dat a dispărut şi ani de-a rândul n’a putut II gislta. Abia de câteva zile a fost aflat« întâmpla or. După grilajul de fier ruginit, Intr’un ungher plin de paf st«tea tm bust al Iul Voltaire sculptat de Flondon, așa cum se gisesc In Paris mal multe exemplare. Acest bust Ina« se deosebea ceva mai mult de cele obișnuite. E a primul exemplar ce fusese format dup« origina). Dupâce s’a fost scuturat praful ce vreima-1 depusese pe b«trânul Voltaire, s’a descoperit pe sorlu o tablă mică ce purta gravite in ea cuvintele: ,La coeur de Voltaire* (Inima Iul Voltaire). Ap&rând pe-un buton s’a deschis un perete al soclului şi acolo Intr’un unghi era o cutie de metal tn care se păstra inima aceluia ce-a fost cândva aşa de mare. Dacă de fapt Inima aceaste e tot aceea ce a bătut odată In pieptul lui Voltaire, nu se ştie, deoarece cheia casetei, tn care se p&strează relicviile lui, lipseşte. învăţaţii deci vor avea spargere de cap, să stoarcă unei Inimi moarte mărturisiri adevărate, — lucru ce’l obţine omai destul de anevoie chiar şi de la Inimi vii.mrcesMC * comp.