Patria, martie 1924 (Anul 6, nr. 43-68)
1924-03-29 / nr. 67
Cluj, Sâmbătă 29 Martie 1924 2 LEI EXEMPLARUL lmil Vi # Namural 67 legerea dela Romanaţi Ultimele ştiri asupra modului cum s’au desfăşurat operaţiunile electorale din Romanaţi, lămuresc pe deplin rezultatul acestei alegeri. Sunt într’adevăr fapte, cari pun în lumină adevărată destrăbălarea regimului de violenţă şi nesocotire a legilor, sub care trăim de două ani încoace. S'au practicat la Romanaţi toate sistemele de fraudă electorală cunoscute până acum. Pentru a asigura alegerea fostului prefect al acestui judeţ, demisionat în urma dovezilor de necinste ce i s’au adus în Parlament, dar mai ales spre a putea înşela opinia publică cu unsucces*, ce i-ar îngădui să vorbească deîncrederea ţârii*, guvernul nu a ezitat să comită cele mai grave ilegalităţi atât în timpul campaniei electorale, cât şi în cele trei zile de votare, exercitând în tot cuprinsul judeţului cea mai desmăţată teroare asupra corpului electoral. Fruntaşii celor două partide din opoziţie au fost arestaţi şi împiedecaţi a ţine întruniri. Sătenii cari priveau cu simpatie candidaturile partidului naţional şi ţărănesc au fost victimele acestei nemaipomenite terori din partea organelor administrative locale, cari aveau la dispoziţie jandarmi, poliţie, justiţie, armată şi un însemnat contingent de „electori“ strânşi de prin mahalalele Bucureştilor. Cu acest vast aparat electoral, liberalii au făcut alegerile aşa cum ei ştiu. Nici o treime din numărul total al alegătorilor nu a putut participa la vot. Celor mai mulţi nu li s'au liberat cărţile de alegători, iar alţii au fost opriţi să pătrundă în secţiunile de votare. Cu prilejul votărei s’au constatat numeroase fraude; agenţii administraţiei au votat de mai multe ori cu cărţi de alegător streine, substituind pe aceia cari pe nedrept, erau împiedicaţi a-şi exercita dreptul de vot. Dar toate aceste „ măsuri” nu erau suficient spre a asigura candidatului guvernamental numărul necesar de voturi. Şi atunci a fost nevoe să se recurgă şi la alte mijloace mult mai eficace: în cursul nopţei urnele au fost violate. Cazul dela secţia de votare Ariceşti a fost adus la cunoştinţă biuroului, dar acesta nu s’a sesizat. Ordinul guvernului era ca, prin orice mijloace candidatul liberal să fie ales. In faţa acestui ordin toate conştinţele au amuţit şi ni s’a dat să vedem un judecător transformat în agent electoral, iar pe un alt magistrat din biuroul unei secţii electorale refuzând să facă constatarea, într’un proces verbal, a tăişurilor ce i se semnalau cu destule dovezi materiale. Astfel rezultatul falsificat al scrutinului a îngăduit biuroului electoral din Romanaţi să proclame ales pe candidatul liberal. Totuşi rezultatul acesta nu poate nici măcar atenua înfrângerea suferită de partidul liberal. Din numărul total al voturilor scoase din urnă, fără a socoti fraudele săvârşite în timpul nopţei la câteva din secţiunile de votare, candidatul liberal nu a putut întruni decât o treime. Aproape 70 la sută, deci, dintre alegătorii lăsaţi să voteze, au votat împotriva guvernului şi a partidului liberal. Este acesta un succes ? Mai poate vorbi partidul liberal de încrederea ţărei, când numai o neînsemnată minoritate a alegătorilor, şi încă în împrejurările ştiute, a înlesnit printr’un vot falsificat alegerea candidatului susţinut de guvern ? E de ajuns să spunem că dacă cele două partide, naţional şi ţărănesc, şi-ar fi unit forţele candidatul opoziţiei ar fi obţinut cu aproape 15 mii de voturi mai mult decât voturile de fraudă cu care a fost ales candidatul partidului liberal.« Din cele petrecute la Romanaţi cum spuneam şi ieri, e des remarcat bravura alegătorilor din Romanaţi, cari au rezistat la toate mişeliile guvernului, ştiind să preţuiască marea datorie a tuturor, de a-şi exercita cu bărbăţie dreptul de vot, împotriva regimului de suprimare a libertăţilor cetăţeneşti. Cu acest prilej s-a făcut, însă, din nou dovada popularităţei de care se bucură partidul naţional şi în cuprinsul vechiului Regat, unde de scurtă vreme şi a întins organizaţiile-i politice. Poporul a ştiut să aprecieze lupta acestui partid împotriva putregaiului liberal, şi la Romanaţi ca şi la Durostor şi-a arătat marea lui încredere în conducătorii lui. Pe de altă parte, prezenţa în rândurile partidului naţional a fruntaşilor din vechea organizaţie a partidului conservator - democrat, a fost, fără îndoială, lanţul care a legat sufletul poporului din vechiul Regat de partidul şi fruntaşii politici ai Ardealului. Voturile obţinute de dl Mironescu, sunt dovada simpatiei şi însufleţirei cu care poporul de pretutindeni priveşte acţiunea românească şi democratică a partidului naţional. CRONICA ZILEI Decorarea lui Mussolini. In şedinţa de eri a Camerei depaUtat Victor Moldovan din partidul naţional a cerut o lămurire ministrului de externe aaa ora fantalalcă. Îndată după nota guvernului italian in urma căreia s’a alstat dela vizita regală in Italia, dl Mussolini a fost dacorat da România, şi că cel dintâi care l-a felicitat a fost ministrul plenipotenţiar al României. Dl Moldovan cere o explicare ministrual de externe asupra acestui gest prea ... creştinesc. Banca ministerială a tăcut. * Partidele împotriva legii comercializării. După declaraţia partiddal naţional cetită de dl Hiţleganu, partidele din opoziţie s’au declarat împotriva legii. Dl C. Dragomirescu din tabăra Argetoianu a partiddal poporala a declarat că partidul dsale nici nu va lua parte la desbaterea proectului. Dl Iorga a declarat că împărtăşeşte întru toate părerea celorlalte partide din opoziţie cu privire la legea comercializării, cererea. Di Madgearu, în numele partidului ţărănesc a atacat proectul ca venmenţă arătând acelaş punct da vedere ca şi al partidului naţional. Lupta împotriva acapărării liberale Declaraţia pr vuuUri naţiotal român In şedinţa Camerei de la 26 Mathe, dl Emil Hiţligan citeşte următoarea declaraţie, care rezumă punctul de vedere al partidului naţional faţă de legea comercializării : „ Proiectul de lege pentru comercializarea întreprinderilor Statului trădează scopul pentru care actualul guvern a ţinut ca prin lovitură de Stat, fraudă şi furt de voturi, să falsifice voinţa adevărată a ţârii. Din legea de faţă partidul liberal aserveşte bogăţiile ţării intereselor politice şi economice. Capitalul mobiliar şi băncile afiliate politiceşte acestui partid primesc, camuflat sau pe faţă toată bogăţiile ţârii pentru speculă şi exploatare. Legea de faţă încearcă, printr’o nemaipomenită îndrăzneală, să asigure exploatarea averilor Statului pentru totdeauna Institutelor economice liberale şi să împiedice guvernele viitoare de a se scoate aceste bogăţii de sub robia partidului liberal spre a le reda Interesului cleşesc. Legea de faţă scoate de sub administraţia guvernelor parlamentare avuţiile ţării şi împiedică controlul legal şi constituţional al reprezentanţei naţionale, prin instituirea unui pseudo-minister economic sub denumirea de ,Consiliul superior de control şi îndrumare care va tutela guvernele viitoare constituţionale ale ţării şi le va împiedeca să-şi îndeplinească misiunea lor firească. Este de neînchipuit, ca într’un Stat constituţional averea Statului să fi scoasă de sub libera dispoziţie a reprezentanţii naţionale şi să fie trecută in întregime, printr’un simplu articol de lege, la discreţia llimitată a paterei executive, secondată arbitrar de o comisiune, care In esenţă reprezintă interesele unui partid politic. Este de asemeni de neînchipuit, ca printr’o dispoziţie imperativă să silueşti Statul să adopte pentru totdeauna şi sub orice împrejurări o singură formă de exploatare, indiferent dacă ea este sausi va dovedi păgubitoare Intereselor obşteşti şi nevoilor financiare ale Statului. Partidul naţional romăn nădâjdueşte că nici chiar aceste adunări nu vor accepta proiectul guvernului, în forma în care se prezintă, indiferent însă de hotârârea acestei adunări, partidul naţional va considera şi proectul acesta ca lipsit de temei constituţional şi legal şi este convins, că primele Corpuri Legiuitoare, care vor reprezenta adevărata voinţă naţională, vor elibera ţara de sub robia economică, pe care guvernul actual o impune ţării prin această lege Nu credem, ca vreun guvern viitor, oricare ar fi acela, să se poată considera îngrădit legal prin dispoziţianea acestui proiect in administrarea liberă a bogăţiilor Statului de un Parlament ieşit din furt, fraudă şi teroare şi atragi atenţia tuturor acelora cari voiesc sa profite in dauna ţării de bogăţiile Statului, că se întemeiază pe un act ilegal şi anticonstituţional şi partidul naţional nu le va da nici un ajutor în temeiul acestei legi.“ Spr© Emaus... Conferinţa ţinuţi de dl Ciura la serata din 13 Martie a Reuniunii femeilor gr. cat. Sf. Maria (Urmare şi sfârşit) Femeea se sbătea în aşternutul ei, fără a înţelege şirul acestor vorbe. Sulamba tresări şi o întrebă : — Dormi, stăpână ? Dar Procula nu-i răspunse, ci gemea prin somn. ...Dela o vreme ae pomeni în faţa unei ainagoge, unde lumea voia tfi lapideze pe o femee păcătoasă. Bătrân şi ttaerl o târau de păr, sffşilidu-i hainele, încât ei abia-şi putea acoperi nuditatea, cu mânile... Şi prorocul *• piru in mijlocul mulţimii sălbatece, •punând cu glasul lui blând: „Cel ce e nevinovat, să ridice peatru şi să Itrisăsră!" Şi tarnet se împrăştie, ca prin farmec, iar el lufi de mână pe fsmeea păcătoasă şi I spuse: „Vezi, să nu mal păcătueşti !". ...Copii se îngrămădiau din toate părţile la preajma prorocului. Şl el H tau In braţe, mângăindu-le buclele tarii. Privea in ochii lor îngereşti, îi răfuia şi-i binecuvânta, zicând: „Lăsaţi copiii, să vină la mine !" Ea începu, deodată, a ţipa, prin vis,. Vedea, cam prorocul acesta ban şi blând se sbătea ţintuit cu piroane de lmnul de osândă al crucii. Ii vedia să strige, să oprească chinurile celui nevinovat, dar Răstignitul zâmbea şi acum, în spasmele din urmă : .Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac!" Şi soarele se Întunecă,pământul se zgudul din temelii, şi morţi! se ridicarădin morminte... Sulamba sări, speriată de ţipetele stăpânei, care se ridicase din așternut, strigând în gura mare: — Nu se poate ! Opriţi-vă, călăi! Opaițul pâlpâia tot mai slab, în vreme ce lumina gălbuie a dimineţii se strecura peub perdelele groase. Procola, după ce se desmeteci puţin, porunci servitoarei: — Du-te și cheamă pe bărbatul meu! Mi-e frică! Sulamba porni într’un răuofia și se tatom® aba târziu. — Nu e acisă, stăpână! S’a dus la pretoriu, unde va avea să judece asupra lui Isus. Femeea gări din așternut, strigând ca nebună: — Du-te în grabă acolo și spune-i, că rog, p£ tot ce are mai scump, el dea drumul acestui om drept, căci toată noaptea am avut vise îngrozitoare I IV In zorii zilei sinedriul adusese Judecata de moarte asupra lui Iscs şi nu mai aşteptau acum decât aprobarea procuratorului. Cum era sărbătoarea Peştilor, nu Intrară in pretoriu, ci-l trimiseră pe Isca legat, in faţa lui Pirat. Procuratorul I întrebă de ce era acezat, şi rămase plăcut surprins de răspunsurile mândre ale acestui rege fără ţară, care spunea că împărăţia lui nu esta lumea aceasta. Sufletul lui de epicurean avu o tresărire neobişnuită, când auzi vorbele: „Na ar avea asupra mea nici o putere, dacă nu ţ i s’ar fi dat dela cel de Sus*. Atonei sosi Islamba, Impărtășindu-i rugămintea stăpânei. Pontia ridici din umeri, sepărat că nevasta s* se amesteci In daravefile lat — Bine, — zise el — du-te! Mulțimea din fața pretorialul urla tot mai tare. Să isprăvim — se gândi Pirat. — Iată, zise el, eu nu aflu nici o vină în acest om. Dacă voi 11 aflaţi vinovat, alegeţi între el şi Virava, care a fost un ne’guş, căci aveţi obiceiul să daţi drumul, de sărbători, unui condamnat. Şi se Întoarse liniştit, în credinţa, că Isua va fi cel eliberat. Dar gloata urlă într’un singur glas: — Dă-i drumul Iul Varava 1 — Dar cu Isus ce să fac? Ce vină are? — Răsigneşte-1 1 Ristigaiște-1 1 urlă poporul. Pilat, plictisit îşi spălă mânile spunând cu dispreţ Jadanăturii: „Nu sunt vinovat de sângele acestui drept. Voi veţi vedeai" Acasă, nevasta îl Întâmpină cu brațele deschise: — Ce ai isprăvit ? I-ai dat drumul ? — Nu, Claudio, eu pot răzbi cu acest neam de fanatici. —L’am dat să-l răstignească. M’am plictisit cu bratele astei. Mă înapoiez, cât mai curând la Roma. — Dar știi la cine sta Isus ? — Cine eri? — Era fiul lui Dumnezeu — așa apun. Ponţla ava un gest de îndoială. — Lasl-mă in pacel Dacă e fiul lui Dumnezeu, n’are să moară, căci seii sunt nemuritori... Așa sa spune și In Roma, unde nimeni nu mai crede în zei!... Ah, ce fericit e acest neam de haimanale al Ovreilor, care tot mai crede — cu fanatismul lai ridicol — In zeu Si Pontia Pirat zimbi cu amărăciune! • Doamnelor şi domnilor, Am atras si Ischelem ’această revistă fugară. Intenţia mea n’a fost decât să vă atrag atenţia asupra unui gen literar cel mai potrivit, cred in zilele ce premerg sfintelor sărbători ale Învierii. .. Conferinţa inso-română După nota cu caracter oficios pe care a dat-o „Viitorul", se înţelegea că nici la tratative sa pot alunge delegaţiile română şi rail. Acum când este desminţită de inşişi evoluţia conferinţei, ne întrebăm miraţi cum a putut fi orfana! guvernata! de rescredinţă până şi în acest caz ? întrevederea latre dali Krestinsk! şi Langi-Răşcana, la care se referea in mod răutăcios acea notă, n’a avut un caracter oficial, ci a fost pricejat de a ae cunoaşte şefii ambilor delegiţiuni. Adevărata prezentare oficiaă a avut loc joi, când ministrul de externe austriac Gronberger arma si deschidă conferinţa. Presa austriacă, prin glasul celor mai serioase organe, s’a declarat neutră, in afară de gazetele comuniste. Dar ce poate cântări spesa lor In opinia publică europeană, sau ce o manifestare „basarabeană" improvizată cu bani bolşevici ? De aceea conferinţa nu poate fi influenţată câtuşi de puţin de mascaradele unor oameni dresaţi antene pentru scandaluri. Ia interviewul pe care l-a acordat „’Universatai“ dl Kreatinaki, Sovietele ar fi pentru respectarea principiilor emanicipărei popoarelor. Punct capital, dacă ar exprima In Întregime vederile Sovietelor şl dacă In do* n’ar mai ascunde vre-o sofstică. Dar să aşteptăm pâ ă rând Rusia se va pronunţa In plină conferinţi. Dta ştirile, care cu ocazia conferinţel au Ieşit la iveală, rezultă că Rusia ar fi foat Împinsă apte conferinţa de la Viena din interesul pe care-l are de a contracta cu împrumut extern. Deci nu România ci Raţia simte nevoia ca să statorească in bine raporturile cu România. De-aici putem apera ca cele două delegation! să nace flotranlt zadarnic la capitala Austriei. Jar ele au deschis solemn ședința, care a avut caracter pur formal. PUNERI LA PUNCT Ua ziat bucureşka o numeşte pe dl Octavian Goga, damă de consumaţie. Noi nu ne puten Însuşi părerea confratelui, din respect pentru damele de consumaţie, cari deşi trăiesc după sistemul Bardului Adina Ciucea şi încasează, dau totuşi... ctvi In schimb. Pe când dl Gogi nu poate da contravaloarea... consumaţiei. Ghinionul dsale e că şi a greşit sex. ■XDl Oroveanu atuelul prefect de Romanaţi, înainte de a fi numit in acest post, ca deputat, a adus grave acuzaţiu şi de necinste Împotriva prefectului de atunci, dl Voiculescu. Dl Brătianu nu a ezitat să-i dea complectă satsfacţie destituind pe prefectul incorect şi numindu-l pe dsa în acest post de mare încredere. Dar nici dl Voiculescu nu putea rămâne pe drumuri. Şi atunci vacanţa parlamentară produsă prin demisia dlui Oroveanu, a salvat situaţia. Dl Voiculescu a fost els, chiar cu sprijinul celei cărei „lucrase* la prefectură. Astăzi fostul deputat „cinstit" este prefect, iar fost profet „necinstit* este deputat. Se vede că necinstea este mai compatibilă cu „demnitatea" parlamentului. In tot căzui justiţia dlui Brătianu este ! — fără rival! Persecuţiile în armată — Cazul Maiorului Bigulescu — In şedinţa Camerei de la 24 Martie, dl deputat dl Sever Dan, a făcut următoarea comunicare, relativ la persecuţiile pe care le suferă unul dintre cei mai distinşi ofiţeri ai oştirei noastre: „Cazul maiorului Bigulescu Gh. preocupă tot mai insistent opinia publică, îmi iau voideci, a aduce aci, în faţa dv, findcă el depăşaşte cadrele unei chestii personale şi ilustrează o situaţie dureroasă la sânul armatei atât de acumpă nouă tuturor. Maiorul Bigulescu este acri ofiţer, care bravoni primiţi,le a pătruns la măreaţa adunare dela 1 Decembrie 1918 din Alba- Iulia, purtat acolo pe umeri, alături cu dl general Leonte, ca intâii soli ai armatei române. Iacă înainte de aceasta, maiorul Bugulescu, a fost acela, care îndrăzniră, în calitate de militar, să protesteze nn contra păcii dela Buftea. Procesul ce i s’a făcut atunci In faţa Consiliului de război, a fost un prilej de înălţătoare manifestatii naţionale. Proclamaţia maiorului a servit la conferinţa păcii drept dovadă, că România a rămas credincioasă aliaţilor, In ciuda păcii dela Buftea. După toate aceste admirabile fapte, maiorul Băgulescu se pomeneşte cu două procese. I se însumează un proces, pentru rupere de sigilii. Cu ocazia unei perchiziţii, camera maiorului a fost sigilată, asa fiind absent. Atât perchiziţia cât şi punerea sigiliilor a fost însă mai mult o încercare de intimidare, decât un act juridic serios. Insuşi raportorul comliiiltfi de război, al corpului II armată constată, că nu a’au rupt sigilii, ci o cârpă lipită cu ceară pe uşi Iomniţei, de către o autoritate incompetentă. Va să zică a’a săvârşit un delict In contra maiorului, ist nu din partea lui. Întâia desbatere a acestui proces a fost fixată la 26 Februarie. De atunci procesul se amână mereu. La 9 Martie, maiorul este chemat la București a doua oară. La 26 Martie a treia oară De fiecare dată trebie să facă o călătorie de sute de km., din Basarabia, unde a fost aruncat. Bineînţeles, in Cultate de acuzat călătoria o face pe spesele proprii. Nu mai vorbesc de starea suflitească a celui persecutat. Al doilea proces a fost intentat la consiliul de reformă corp II, prezidat de dl general Broşteanu. A fost achitat. Atunci, dl ministru de războiu, încâlcind legea, care nu-i dă dreptul să se amestece decât la favorul ofiţerului, a casat sentinţa de achitare şi a trimis pe maiorul Băgulescu înaintea consiliului de reformă din Craiova. Aci, acest al doilea proces, se amână trierea ca şi cel dintâi. Şi se amână, dar, pentru motivul, că la dosar nu să găseşte nici un act de vinovăţie. Acum, se căuta cu înfrigurare, ofiţeri înalţi, cari să fie gria să judece pe un nevinovat Am ferma crednţă, că nu se va găsi unul singur, necum trei. Urmarea va fi, că amândouă procesele se vor amâna necontenit, maiorul Băgulescu va fi purtat pe drumuri şi mutat de colo pinncolo. Sunt convins, că orice conştiinţă curată şi românească va fi de o părere cu mine, că deoparte aceşti continue amânări de judecată, de altă parte introducerea în armaţi a spiritului de persecuţii, de şicane şi de umilire a caracterului, fac mai mult rău armatei şi ţârii,decât cele mai abile uneltiri ale propagandei duşmane. Vă rog, deci, dle ministru de război, sft binevoiţi a răspunde la următoarele întrebări : 1. Ce măsuri veţi crede de cuviinţă să luaţi, ca procesele împotriva maiorului Băgulescu să nu mai fie amânate ? 2. Ce măsuri veţi crede de cuviinţă, să luaţi, pentru ca să înceteze acel spirit nenorocit, pe care l’am caracterizat adineauri, şi fie cărui jertfă au căzut sute de bravi ofiţeri, asemeni maiorului Bâgulescu?" Comercializarea întreprinderilor Statului In preajma călătoriei M. S. Regelui la streinătate, guvernulberal a prezentat Parlamentului proiectul de comercializare a intreprinderilor Statului. Fiind mai dinainte avizat, că opoziţia va duce o luptă formidabilă împotriva acestui proet, prin care bogăţiile ţării vor ajunge să fie exploatate In interesul băncilor dlui Visulă Brătianu, — guvernul avea datoria să nu facă şi mai Insuportabilă situaţia politică internă In momentul când M. S. Regele se pregăteşte să părăsească ţara. Dar sistemul de guvernare liberal, samavolnic şi ciric, nu urmăreşte decât satisfacerea scopurilor de partid. Dar pasă lui că Regina României va lăsa acasă o atmosferă politică Instircetă şi că, In astfel de împrejurări, simpatia Statelor civilizata faţă de ţara neutră va deserveşte tocmai In vremea vizitei regale! Guvernul, cu orice preţ, vrea să asigure hegemonia politici a partidului liberal prin acepsrarea bunurilor acestei ţâri. In faţa primejdiei nouii îndrăzneli liberale, partidele din oporţi vor duce cea mai inverşunată luptă. Partidul naţional român, prin declaraţia citită de dl E. Haţieganu la Cameră, arată întreaga primejdie a proectului comercianizirii, — începutul unei latregi serii de legiferări economice de natura aă asigura partidului liberal hegemonia polică şi dictatura economică-financiara asupra ţăr. Întregi. EFEMERIDE Rezistenţa baccililor Încercări făcute In laboratoarele engleze de-a stabili puterea de viaţă şi rezistenţa diferiţilor baccili, au dat uimitorul rezultat că multe cuiteri de baccili care fură păstrate in formă sterilizată timp de 14—20 ani, posedau Încă putere de vieţi. Aşa a fost spre pildă cazul cu bacclul febrei tifoide şi paratifoide. Contrar acestora, toate culturile microbilor de coleră şi difterie s’au prăpădit. In multe cazuri s’a întâmplat că bacclui febrei tifoide ţinuţi Închişi tn tuburi de tildă, după ÎS ani şi jumătate, erau încă in stare de-a produce efect, adecă ,rates* provoca febra tifoidă. Alte organisme, ar foarte rezistente, s’au dovedit baccilii canfrenei de splină și-a spasmului laicii, cari apă 19 atu erau tacă vii. O cultură a baccililor cangrenei de splină, care timp de 31 eni i’a păstrat intr’o capsulă de hârtie, a infidat şi a ucis un şoarece in câteva ceasuri. Chiar când au murit baedul, ouăle lor păstrează Încă puterea de viaţă. Aceste ouă posed o coaje foarte tare, ce le păleşte contra vremei şi altor influmnţe. Sunt necesare grade de căldură foarte înalte pentru a nimici ouăle unui bacod, care şi la o temperatură relativ scăzută peste fi ucis. Din toate aceste încercări făcute în laboratoarele engleze on şir Îndelungat de ani se poate vedea cu câtă precauţiune şi grije trebuesc făcute desinfectările după câte-un morb contagios. ARISTARC et COMP.