Patria, mai 1924 (Anul 6, nr. 90-113)

1924-05-01 / nr. 90

Cluj, Joi 1 Maiu r 2 lES exemplarul Violarea autonomiei bisericei ortodoxe de Dr AUREL LAZAR „Părăsiți de legiunile romane, prada barbarilor, noi românii ne-am menținut naționalitatea, ne-am ferit ca sufletul nostru să fie distrus, numai datorită religiunii noastre ortodoxe.* Aceste cuvinte scrise de dl profesor universitar O. Tafrali, cuprind un mare adevăr pentru neamul întreg, dar cu atât mai mult pentru Ardeal! Este știut că, începând dela toasturile „meselor comune" urmate după orice adunări bisericești, până la oratoriile sinoadelor eparhiale, congreselor naționale bisericești, chiar până la studii istorice, decenii întregi s’a accentuat axioma că: istoria bisericii ortodoxe, este istoria neamului întreg, — că biserica a susținut conștiința și cultura națională, că opera profetică a marelui Metropolit Andrei a conservat, desvoltat și întărit poporul românesc din Ardeal! Și multe alte adevăruri se vorbeau! Autonomia bisericii ortodoxe române din Ardeal era altarul sufletului poporului românesc în Ardeal ! In apărarea acestei organizații am fost una, fără deosebire de concepție politică. Odată numai s’a spart zidul solidarității, al dragostei de biserică, al legii românești, în anul 1916 la alegerile congresuale. Dar atacul din 1918 al guvernului maghiar a fost respins cu perfectă, solidaritate! Este natural că biserica noastră nu aștepta umiliri, îngenunchieri și violarea drepturilor sale autonomice în România Mare! Tratatamentul față de școlile noastre confesionale este lipsit de orice concepțiune rațională, sinceră, națională și creștinească, este violarea cinică a autonomiei noastre! Dar, — am cugetat, — că este numai o greșită orientare temporală, este numai drumul spre calvar, — și biserica va fi apărată de calvarul adevărat și va urma buna înțelegere! Biserica noastră și-a ales calea resemnării, a jertfei, așteptând învingerea legii românești. A urmat o decepțiune grozavă! Oficina liberală, cu abilitate fină, bizantină, a nimicit solidaritatea Ardealului, i-a introdus calul troian al materialismului și al corupției, a menajat vanitatea conducătorilor bisericii, — a otrăvit tradițiile familiare, sociale, i-a aruncat mărul de aur al discordiei, — urei și al patimilor ! Receptul a fost simplu și vechiu.A organizat ceata foștilor trădători de neam, ai distinșilor renegați și a transformat-o în secta neoromânilor. Oficiile, disecțiile, șmputerea vieții publice a ajuns în mâna acestor parveniți naționali. Acești „mercenari“ au inaugurat împărăția teroarei, hulei și a batjocurii față de tot ce este ardelean. Sărbătorile naționale chiar, sunt exploatate pentru interese, individuale! Sunt așa de cinici și temerari, că își eternizează numele și pe monumente naționale! Faptele mărețe ale ardelenilor nu se mai pot nici aminti, acești neoromâni sunt națiunea, și sunt România, ei sunt salvatorii Ardealului ! Și această operă murdară, se execută prin ardeleni! Imoralitatea și politicianismul bizantin credeam că se îndestulește cu anihilarea administrației, justiției, economiei, vieței sociale, cu jufuirea libertăților și dreptăților cetățenești, cu umilirea ideiei și puterii naționale, dar nu ne umilește sufletul, credința, biserica! Planul diabolic de a îngenunchia și exploata Ardealul și țara întreagă, are în fața unica putere, poate ultima forță a acestui popor chinuit: credința și biserica! Au înțeles adevărul istoric exprimat de dl prof. Tafrali în cuvintele lui spuse în fruntea acestui articol! Urzitorii programului știu, că oricum le-a reușit nimicirea solidarității, oricum au otrăvit sufletul Ardealului , opera lor nu se poate termina fără înfrângerea credinței, a bisericii! Sacrilegiul s’a început în arhidieceză și mai vârtos în dieceza ort. română arădană. Ingerința prefectului și șefului siguranței din Arad, a jandarmilor și întregului aparat administrativ la alegerile deputaților sinodali, este începutul ofensivei în contra autonomiei și demnității bisericii, în contra sufletului nostru nedistrus și nebiruit de dușmanii milenari, în contra credinței și evlaviei poporului românesc ! Această acțiune nu se poate pe deplin caracteriza. Herostrat este înger pe lângă prefectul din Arad! Și este și mai dureros că în zădar s’a făcut comunicare în Parlament, în zadar s’a scris în ziare, în zadar a protestat Episcopul Aradului, nu observăm din partea guvernului nici o acțiune de retorsiune față de criminalii sacrilegiului și acțiune de satisfacție pentru demnitatea bisericească. Se poate că aceasta crimă păgână și antinațională să rămâne nepedepsită ? Se poate ca umilirea ortodoxismului să fie program de guvernare ? Atunci de ce s’au ținut serbările regale la mormântul mare lui Mitropolit Andrei!? Patimile politice, absolutism'*l ministerial și al diferiților potența'!| sovietismul în orașe și județe și toate celelalte păcate de guvernare, se pot înțelege, se pot explica, se pot chiar și deslega! Dar această crimă nu se poate ierta ! Față de, acest atac barbar și neromânesc,, Ardealul trebuie să dovedească o solidaritate impunătoare ! Memoria marelui mitropolit, memoria părinților noștri, cari au înfăptuit și au apărat autonomia noastră bisericească ne impune să ne deșteptăm din narcotismul liberal, să le invocăm tradițiile noastre însuflețitoare și să ne ridicăm ca un zid pentru apărarea bisericii. Și îl rugăm pe mult iubitul și cinstitul episcop al Aradului, îmbătrânit în muncă în via Domnului, să aibă sufletul martirilor, tăria apostolilor, să nu-l convoace acest sinod născut în păcate, ci să ceară apărarea libertății sinodului episcopesc. Articolii 154 și 174 din statutul organic ne arată calea apărării, și se va repeta acțiunea aplicată față de congresul național bisericesc din 1916. Succesele diplomatice ale dnui Duca Cunoscutul gazetar Sigmund Milatz publică un interviu cu dl Beats, ministrul de externe al Cehoslovaciei ziarul „Neue Wiener Joci mai“ din 27 Aprilie, întrebat despre Mica Antantă dl Bents a declarat: „Mica Antanta este pe drum sa se consolideze și mai mult, nu In sensul de a i se adauga noul membru, ci în sensul Intern, că ea lasă fiecărui membru deplina libertate a hotărârilor sale relativ la Interese speciale, astfel încât nici un membru să nu fie silit a loc asupra-și îndatoriri sau legături, can nu ating interesele celorlalți membrii.“ Dl Müntz adaugă: „Ca așa prudente mi s’a părut, însă, că dl Rents explică faptul că Iugoslavia și România nu vor voi să se declară solidare ca alianța franco- cehoslovacă. Nu știm dacă ministrul nostru de externe va fi luat cunoștință de aceste precizări. Se prea poate ca părerile ministrului de externe să-i fie mai dinainte cunoscute. Un lucru este, totuși, sigur, noua cosolidare a Micei Antante, despre care vorbește dl Beneș este un nou succes diplomatic al cilul D ca. Activitatea dsale in fruntea departamentului tribilor din afară este, intr’adevar, impresionantă. Sperăm insă, că intr’un viitor guvern libtral, dacă bineînțeles, această tristă eventualitate se va mai realiza vreodată, dl Dica își va alege un alt departament de încercare. A debutat în guvern la succesiunea lui Spiru Haret, vrând sa devie omul șya'el, dar n’a reușit. De la Domenii, al doilea sân ministerial a plecat de asemenea, fără să lase nici măcar amintirea, pe care viitorul ministru și ministeriabul liberal de proaspătă esență, dl general Moșoiu, o parte lăsa la orice departament de umplutură. A treia încercare a fost și mai puțin fericită. Di Dica nu poate fi nici cancelsr. 11 mai rămâne, totuși, o perspectivă onorabilă: șefia partidului liberal. Este singura situație in care nu te poți compromită mai mult decât însuși partidul. Ca »??“, dl Daca va putea fi prezident de consiliu... fără portofoliu. De bună seama, dl Dxca va fi un desăvârși ministru fără portofoliu. Este și aceasta o specialități ministerială, și încă de un ordin ru mult mai înalt. PUNERI LA PUNCT Ul Gega a fost cooptat In consiliul de administrația al Soc. Mea. Astăzi bardul de la Ciucea era o profesiune avutbilă, dar și-a scutit mâiiele cu dividtnde. Așteptăm, Insă, să vedem dacă În eouai situație își va dezrobi castelul și și va li.h da multipli lui giruri, față de cari până azi s’a arătat insolvabil. Cu Mica dl Goya poata face lucru mare. Acapararea pădurilor După comercializare, guvernul urmărește acapararea pădurilor După ce întreaga presă a opoziției s’a alarmat pe tema abuzurilor și ilegalităților rușinoase comise în jurul exproprierea pădurilor, guvernul vine ca o stazi și măsură de îndreptare. Nu ar fi însă guvernui guvern liberal dacă această măsură de „îndreptare” ar fi fost luată în interesul populației nevoiașe se uustă de atâtea întreprinderi în legătură cu sfinții de la Ierusalim, cari le dau voie să scolize fără frică. De masi bine de un an guvernul caută toate miloaiele să pună mâna pe pădurile din Ardeal pentru a le îngloba în moșia liberală. Pentru a fi spoliați proprietarii de păduri din Ardeai, au fost născocite cele mai vilene apucături de către hrăpărețul corb, Al. Constantinescu, întâi au fost impuse noul planuri de amenejament, pe urmă văzând că aceste nouă lucrări încă nu sunt suficiente reatru a arunca întreprinderile In brațul capitelului liberal, s’a impus revizuirea contractelor de vânzare-cumpărare a pădurilor. Sa nu vă întrebați în baza cărui drept, — așa ceva nu cunoaște guvernul, este sacru știut. Dar măsura nici ea nu era destul de eficace și atuncea dl Constantinescu a venit ca lovitura de grație, a oprit tăierea podurilor. Cu ce se motivează această disprisiune ? Se spune că a fost necesară pentru formarea pădurilor comunale. Atuncea de ce nu se dă voie să se exploateze acele păduri cari nu sunt destinate pentru păduri comunale. Sau dacă guvernul poartă așa multă grije populației nevoiașe de la sate să ne răspundă de ce chiar și pe cele mai săraci comune le speriază de păduri prin organele sale și mai ales prin întreprinderile sale protejate? In rezutate motivele cari au determinat pe dl Constantinescu să oprească tăierile sunt cu totul alta, — nici de cum așa de interes obștesc cum i-ar plăcea să le prezinte dsa. Trecută prin Parlament legea comercializarej întreprinderilor, se vor acapara pădurile din Ardeal. Guvernul nu se mulțumește să acapareze cease-i dă mâna, el merge până la confiscarea artelor, întreprinderile strânse cu ușa fie ele streine sau românești, vor trebui sa cadă în brațele capitalului liberal. Sau va contesta cineva dintre liberali adevărul nostru ? Să ne răspundă afuncia, de ce oprite toate tăierile sa dau tootuși autorizații pentru cumnatul dvm ministru Constantiniscu, pentru vechiul său prieten cu care a secătuit atâta vreme vechea țară Grödl, devastatorul de păduri și am putea să mai aducem atâtea și atâtea exemple. Toate au însă o regulă. Să fi ori rudenie cu dl Constantinescu, ori liberal și să ai pângă groasi, pentru că din altfel nu-ți dă autorizație. Mai mult chiar s’au oprit tăierile acolo unde ele nu periclitează exproprierea, dar s’a admis spre exemplu la Rehusse, pentru ca Fischer—Schlossen dlui Constantinscu sâ spolieze pe moți și de ultima bucată de pâine. Iată dovada vorbitoare, că mobilul nouei dispozițiuni sunt aceleași porniri hrăpărețe cari au stăpânit totdeauna orice guvern liberal. Dar ce este mai dureros că sunt jefuite comune românești, cari atât de mult au avut să sufere în trecut, chiar sub pretextul că se „ împroprietăresc“ — un cinism revoltător — pentru ca pădurile din cari ar trebui să trăiască țărănimea românească și să-și trimită copiii la școală, să între pe bâna unor samsari cămătari streini de neamul nostru și de sufletul poporului nostru. Iată guvernul pus în slujba acrstor cămătari spoliând țărănimea românescă din a cărei vigoare așteaptă toată țara primenirea vieței publlice de atâta necinste și viclenie fără caracter. Am«! VI. * Numărul 90 Dușmanul din lăuntru Ardealul suferă din cauza marelui număr de străini veniți de curând și a repatriaților Una din cele mai importante și mai grave probleme, cari se panastiz! în Ardeal, esta aceia a invaziei și stabilirea streinilor In orașele și satele noastre, vestlți din toate colțurile lumii nu numai în dorința unui trai mai bun și mai ușor, ci și cu intenția de a cacze cât mai mult rău cu putință țărel și neamulei românesc. Fără nici o legătură sufletească, ci numai în dorința unor fâștigart ilicite de cele mai multe ori, sau cu scopuri ascunse și periculoasa siguranței Statul«!, «sceștî nepoftiți găsesc întotdeauna mijloc«! da a eluda legile și de a fi într’o situație mai bană decât localnicii. De ii îs am săti firea acestui pericol am aha*, nu da mult, atenția celor in drept, da ir nu am văzut nici o măsură de îndreptare , pericole ce accentuazi zilele, Iar avalanșa crește pe nesimțite, ca binevoitorul concurg dar tot de ai soștri. Corupție și politicianism Cele mai bune Intenții ale câtorva oameni de bine, pentru stăvilirea marilur răci care ne amenință, rimin infructuosse și se lovesc de armele, cati se-au cauzat Intotdeauna cele mai mari neajunsuri: corupția și politician Israul. In mentalitatea acestor indezirabili, există credința că la țara noastră totul este coruptibil, de la cel mai mic funcționar administrativ și până la cel mai apropiat slujitori a Tronului. Și da acela, prin lossl își castă și își găsesc un drept pe care nu-l an, sau, în cel mai râu cz, pot sta nesupărați de nimeni aici, vinând mai departe la distragerea eticei publice și implicit la subminarea Statalei. Este clasic cazul prefectului de Maramureș — Mijialy — care, din Interese nemaiturliste, cu ocazia nunței fetei rabbaalui de acolo, a ordonat ca granițele țării de acolo să fie deschise trei zile, pentru ca să poată veni la nudă oricine ar fi voit, din orice țară ar fi fost, fără nici un act de recunoaștere și fără nici un control. Au venit atunci peste zece mii de streini din Cehoslovacia, Polonia și Austria. Noi, ne întrebăm insă : câți au plecat Înapoi și câți au rămas in țară ? Nu mai vorbim de un bătrân senilor, renumit prin numeroasele permise de export obținute, care terorizează autroritătile ca să nu execute sin ca să nu amâne aplicarea legei controlului strenilor, nici da un avocat, fost deputat al regimului trecut, renumit prin diversiunea afacerilor sale și prin astfel de intervențe, maltumită cârda stă chiar în Clujanul din cele mai periculoase elemente, în urma asigurărei date că: „atât cât voi trăi, nimeni nu te va trimite pesta graniță* ! Și acaaata pentru că acel elemante este In shiba anal Întreprinderi la care dsa este interesat cu capital după cum este și In multe altele. Specialiștii Ds cele mai multe ori pretextul Intervențiilor și al menținerii in țuă a indivizilor cu total nesiguri și ani împiedică validitatea elementelor românești, este afirmația că sânt specialiști și că avem nevoie de ei. Departe de noi gândul de a fi contra promăvării noastre prin ajutorul specialiștilor streini. Dar, in acelaș timp, cerem categoric, ca pe lângă el să se urmărească și formarea de specialiști români. Asfel este cazat „Reșița", unde românii nu «am întrebuințați decât la muncile brutale și pe lângă maestrii streini nu este afișat nici un lucrător român , care mai târziu să-l poată înfocai, fără a mai recurge la competențe dîn afară. Dimpotrivă, în Industrie, comerț, întreprinderi economice și financiare, acești specialiști se înconjură numai din elemente «treine, cele bășibași fiind ținute departe de posibilitatea de a facvăra. O statistică serioasă a Ministerial Muncii ne-ar dezvălui lucruri uimitor de Îngrozitoare. O precizare In campania pe care o recepem și pe care o vom continua, cu toate intervențiile ce se vor mai face, — după cum s’au făcut atâtea pentru a renunța la ea, — ținem să preczăm că noi nu vizăm decât da Indezirabili, aceștia fiind streinii veniți de dată recentă și de cele mai multe ori fără acte în rigola, prin frauda legei și coruperea organelor administrative și repatriații, dușmani declarați ai interesului țarei și neamului nostru. Se va vedea din «zurice pe cari le vom da — cu nume și date — cât de imposbil» este această stare de lucrări, care trebue să înceteze cât mai când, se va vedea și cine sunt vinovații, pe cari opinia publică trebuie să-l cunoască și cari sunt cel puțin tot atât de vinovați ca și cel dintâi. A. V. Criza de numerar din Iugoslavia Situația defavoribică a industriei iugoslave In ultimele luni — scrie zaro! „Wiener Handelschatt“ — este in primul rând o urmare a lipsei de iumerar. In țară, mijlocele trebuincioase sunt greu de găsit, iar din streinătate nu pot fi procurate în mod insuficient, deoarece guvernul se impotrivește mereu acestei tendințe. Faptul acesta s’a remarcat și cu prilejul nicimului Împrumut Industrial care nu s’a putut înfăptui. Guvernul ars o atitudine absolut inconsecentâ în chestiunea admiterei capitolul sistrei», sa a mai bine zis, fiecare schimbare de minister are ca urmare o altă directivă. De pildă, fostul ministru de Industrie, dr. Kojic aprobase înființarea unei bănci Italosalba pe când noul ministru de industrie. imediat ce și-a luat portofoliul în primire, a anulat aprobarea. Este drept că Iugoslavia trebue sa se apere împotriva prea mare! Invaziuni a capitalului Italian, dar nu se poate trece peste name Urnite din motive de prietenie ca și din motivul că Jugoslavia are nevoe de capital strein. O se poate foarte bina lucra ca capital strein, o dovedește industria iugoslavă a vagoanelor, la care participă in mare parte capital strein mai ales cel augur. Dacă se împiedică luarea de capital numai de la un singur Stat, fiind participarea capitalului strein nu poate decât să rodească economia națională. CÂRȚI NOUÉ Cora liceu: „Scrisori Bănățeni“, Ctitora Națională, Balutești. Un mănonihi drăgălaș de impresii, note de drum fagsre din diferita orașe și colțuri ale Banatului prinse într’un stil vioi.impede, brodat ca îiilor tari, cam e de obicei stilul femeii ce stăpânește meșteșugul s:risnd. Fiecare pagină a acestor scrisori e un mozaic aestric, cu o înșigare armonoasă de forme și colori ce denotă mâna unui irtist dasăvâșit. Locuri, nimeni, obiceiul, svând da viață se desprind din mozaicl acesta, limpeda și firesc. Te farmecă pretutindseni amănuntul nou, ceea tare ai trăit prin părțile localei un șir de noi, și trecut poate fără să-l bagi in slamă. Ajutată de un spirit de pătrundere rar, îmbrat oa Inteligentă, lipsă de preget și râvnă nepotolită de a adatra cât mai mult de ce-a ce-i îmbie prilejurile și viața, Cora Irinea a și adunat o mică dar nu prețată comoară, din prina el trecee pe drumuri și printre oamni ce nu i-a fost dat săi vadă multă vreme. A strâns ce a fost de fapt rași ban și mai orignal. Pe urma pașilor e, cine trece sz, va cunoaște bsee orice colțișor, și pentru streineț dremeț prin Banat sau prin alte locan străbătute de ea, pagnile acestei eobtile silitoare pot fi un îndreptar, pe care se poate bizui, un tovarăș șăgalnic ce știe povesti multe și frumoase, la ifrar limba sal acelor iocari. Dar nu-i aceasta valoarea scrisului și de a gar nici scopul acestor scrisori, pe cari Dora Irinea se așterne pe hârte cald. Intim, ca panica si se pare că, e piedicea fideă acelor razete, farmecul descrieri, ca Împletitura bogată de sentimente, Ințelesuri, culori, cu neastâmpăr ri pi din mijlocul vieții. Dăm următoarele exemple din cari telese via Inderschi porbel al acelei ce se scrie: ... păduri întinse de stejar, de bigrini, de fag. Gorunii se îndesau pe alocuri, aproiindu «e mii de IIH ca să și împărtășească un zvon și răcindu-și apoi iarăș, certați, închiși în ei înșiși. Ca dânșii cobor și ea la adâncul gândurilor și călătoresc ascunsă în mine, pe când buzele zâmbasc aiarea în vesela mea tovărășie. San:. . . Dacă m’ai fi văzut fugînd la vsîs cu dăcia aceea de o numesc ei drac, stând să zboare pesta cap la fiecare pod sua cotitură, ți se făcea frică. O mâna nebuniși da notar și’mi ata la spate pădurarul și o taie de țigăniși. Ța« țiganii, le jura condreanul li batjocorea notarul, și ca, eu eram fericită. Toată tăcere», tot farmecul pădurilor, toate minunile asfînțitului, erau pentru mine, doamna locurilor în clipa aceea. La cârmă, Îd vântul care mă biciuia, mă fericea primijdi». Era o nebonie, era frumos de moarte. Am ciocnit cu Borloveni la cârciumă și crail nou stă pe vârf de deal ca lutru un pastel demodat. Aceasta era Cora Irinea, înamorată de vina entuziastă, setoasă după lucrați noai. Mâna morții, care lucra de mdt ce bănuită, tinzând să sugrume marelel elan tineresc, i-a rupt firul zilelor In pragul acestei primăveri când poate tocmai făcea planuri de vreau an catreier lung și frumos. * „Clujul“ de Victor Lazar, Chtiara Naționilă, București. B bllote a „ Orașele Noastre* de sub îngrijirea chlui I. Blana, prof. univ. și membru al Asad, Rom.lctențonează să publice o serie de monografii ale diferitelor orașe din România întregită, înlesnind astfel cetățenilor acestei țări și mai ales nesă românilor, să fie crnos.ștem mai bine frații și pământul care-i locuim. Deoarece împrejurările grele împiedecă pe om astăzi sa pornească la drumuri mai lang), sânt paț’ni ace’a, cari să fi cutreierat părțile mai Îndepărtate ale țării ,cam mărite, din simplul dor de a o cunoaște, de a cunoaște bogățiile, obiceiurile, oamenii. Ca bani români insă ar trebui măcar pe noi înșine să ne cunoaștem bine, pe noi și casa cei ai nostru, Există !□ prima voastră bogății și frumuseți, pe cari noi nu la știm, nu suntem curioși sa le vedem, le cunosc in schimb streinii și vin din depărtări ca și le admire, De aceea o descriere pricepută a orașelor mai ales, căci în ele ie plămădește viața noastră culturală și economică, e foarte bine venită. Monografiile orașelor vor fi lustraie și vor copricta următoarele puncte: 1) Situația geografică, — 2) Trecutul, — 3) Surea actuală, — 4) Populaus, — 5) Confesiunile, — 6) Cohora, — 7) Economie, — 8) Igienă, — 9) Ținutul orașului și altele. „Ciupit în descrierea chal Victor Lazar dă o scenă reușită a capitalei Ardealului nostru. In cele vre-o 80 de pagini sunt date rările esențiale, ocolind amănuntele lipsite de importanță fără să piardă totuși nimic din ce-ar fi vrednic de țipat minte. Cartea e semănată cu 22 ilustrațiuni dferite: vederi, poteri, monumente, etc. prevăzută ca planul orașului și hela împrejurimi Clanului Descrierea se deapănă snu’an stil vioi și concis, ce te face ce tind să prinzi tot mai multă plăcere de paginele aceste bogate !a conținut. Volumașul e tipărit în condiții toctoica alese, ca toate lucrările ce apar în editura „Cultural Naționale“ și se vinde pe prețul minimal de 30 lei.