Patria, iulie 1924 (Anul 6, nr. 136-160)

1924-07-22 / nr. 152

22 iulie 1924 Auto - typ nou cu r°t­ demontabile cu preţuri reduse Cluj. Strada Regina mobile 4 M££S precum şi alte sisteme de automobile găsiţi la firma J_S£â IT Maria 2, telefon 999. Festivalul deja fiind pismuită politic şi nesocotită ar­tistic. Dar geniul nostru creiator a tri­umfat. La expoziţia de pictură din Veneţia, anul acesta @ sssispreaccsa, cea mai mare expoziţie din lume, au luat parte toate popoarele da mare culturi. Au fost expuse 16 mii de tablouri de către trei mii de pictori. Din cele 80 de ta­blouri ale pictorilor români: Grigo­­rescu, Andreescu, Steriade, Kimon Loghi, Verona, L­ichian şi alţi, Franţa a cumpărat 4, slngura ei cumpărătură din 16 mii; regele Italiei, an mare cunoscător al artei, din toată expoziţia a cumpărat 2 tablouri italiene şi 2 ro­mâneşti, iar furtul, din care a făcut parte d­­in ungar, a cumpărat pentru expoziţie, din totalitatea tablourilor, un stag­ar tablou: era românesc. Astfel că cel mai mare a­cces­­ a obţinut România la expoziţia de pic­tura din Veneţia, ceea ce a mărturisit regele Italiei, ceea ce au recunoscut şi duşmanii ca şi criticii mari de artă România a intrat în rândul popoa­relor de mare creiaţie cu pictura ei bi­sericească, chiar atenei când are su­biecte profane.* Rapsodia I de M. Barba, executată la vioară cu raniţă tehnică şi sentiment Teatrul Naţional de Însuşi autorul a fost gustată ca pu­­­tere de public. Acompaniamentul U­pita l’a susţinut dl Antoniu Cioban, fost director al Conservatorului din Is­al. .Mioriţa” declamaţi de dna Profir a impresionat. A fost primită cu mare entuslaam poezia .Ostaşilor ardeleOS* de Mircea Rădulescu, recitată de dl I. Profir artist al Teatrului Naţional din Iaşi. Ne a fost dat cu acest prilej să as­cultăm şi pe cel mai bun tilmacin al lui Creangă In persoana dlui Todireanu care ne a cetit câteva pasage din amin­tirile din copilărie ale marelui povesti­tor d­e Homnureşti. Şcoala normala .Vaille Ludo* al cărui vrednic director e dl Todirescu s’a produs prin jocuri frumoase naţio­nale şi bucăţi de muzică executate de fanfara şcoalei, acdrsă de maeatrul Hazo. Amintim splendidul joc al dint Ţarcuş, fost elev al profesorului Moceanu* La executarea compoziţ­ilor maestru­­lei Q. Dima, s’a făcut merituorului maestru o călduroasă masifertaţie de simpatie de către aşuptţ­­ ieşeni şi pu­blicul din Cluj. Astăzi de dimineaţă excursioniştii au părăsit Clujul plecând la Oradea-Mare, unde de asemenea li s’a pregătit o pri­mire foarte frumoasă de câtre autorități și publicul orăd­ni. Deschiderea solemnă a expoziţiei Şcoalelor de arte şi meserii Ieri la ora 11 a. m. s’a discurc la pre­zenţa dlui ministru Anghel­eco expoziţia Şcoalelor de arte şi meserii ăia Ardeal şi Banat. La actul deschiderii a participat mult public cluj­an dornic tfl vadă roadele unui Început, fiind aceasta prima acpcatţie care se aranjează la noi da când e’au or­ganizat in toată regula şcoalele da me­serii. A vorbit dl Slugariu, dtrestaral­ismUl de conducători tehnici din Cluj adattad pe dl ministru de instrucţie şi dna general Anastasiu In calitate de prezident* a so­cietă­ţii I. O. V, filiala Cluj. Dl Anghe­lescu a răspuns accentuând importanţa şcoa­lelor de meserii şi arte la progresul cultu­ral al unui popor. Ori­cât de sumară ar­e o eeporţie de acest fel, ea totuşi face oricând dovadă de ceea ce e in stare să presteze un elev după o muncă sârguincioasă de trei s­au patru ani. Şi la expoziţia acasata poţi vedea munca elevilor desvoltându se sub ochii tăi treptat, dela primele mânuiri a uneltelor până la săvârşirea celor mai complicate obiecte. Aşa de pildă am văzut lucrări de lăcă­­tuşerie de la cea mai mică şi mai simplă unealtă până la splendide lămpi de prân­­atoare, stalive de fieri executate artistic, figuri ornamentale etc. Şcoala de conduc­tori tehnici din Gloj expune cele mai di­ferite şi mai migăloase desemne Industrials, părţi de maşini executate lu atelierul pro­priu, cassete de metal werbheraiane şi multe alte lucruri necesare industriei ce până acum se credea că numai atreruita­­tea le poate efectul. Atelierele de tâmplă­­rie din Arad, Oradea-Mare, Nasiud, Satu- Mare, Braşov etc. expun bucăţi de mobilă executate cu artă şi meşteşug desăvârşit. Mobilă de prânzitor, de salon şi dormi­toare cari se Întrec in frumuseţe unele cu celelalte. Remarc­­a special ca lucrare ar­tistică, grea, dormitorul de culoare deschisă expus de şcoala din Satu-Mera ca şi cal din lemn roşcat, tot opera Reeled şcoala. O admirabilă ramă de oglindi sculptată in lemn e printre sitele un obiect frumos şi greu de executat cu care excelează şcoala de meserii din Braşov. Apoi obiecte de ceramică. Năsludul expune de asemenea mobile d ferite, obiecte de teracotă, fru­moase modele de table ornamentale pentru pardosit, lucrări de ceramică şi sitele.­­Ceva desenuri industriale şi ornamen­tale, lucrări de lăcătuşerie etc. Odorhital desenuri şi lucrări de ceramică splendid executate. Baia Sprie bucăţi de mobilă şi lucrări diferite executate In lemn. Zlatna expune obiecte de tot felul, mtae, stative de flori, nlpuri şi alte bucăţi mă­runte din marmoră, alabastru şi aragonic. Frumos şi precis lucrate toate. Foarte bo­gate se prezintă de asemenea atelierele de tâmplărie şi lăcăteşerie sie Oradei Mari şi Aridului. Ar merita să ne oprim aci mai mult, dar cum spaţiul nu ne tugăcise a­­ceasta, ţin să smintesc numai sculptura In lemn şi modelajul in ghips expus de Şcoala de arte aradană, lucrări cari vorbesc de muncă şi isteţime extraordinară. In deo­sebi florile de mac, trandafirul, atac/mneii etc. Foarte îmbucurător a foat sporul ce­­ au făcut orfanii de război din Cluj apli­caţi a­um In şcoala de meserii. Obiectele de tâmplărie, lăcătuşerie, îmbrăcăminte, ghete etc. eşite din manile lor au fost admirate de toţi. La deschiderea expoziţiei au participat şi excursioniştii Ateneului Român de la Iaşi, auzind şi ti vestea isteţime! şi inteligenţei tinerilor din Ardeal cari ne-au dat prilejul să admirăm progresele făcute, lucru pentru care se înţ­ege va trebui să felicităm sin­cer pe profesorii şcoalelor participante la expoziţie. Un dar al Franţei Îmbunătăţirea ştiinţifică a labora­toarelor noastre Multe din tnatrumentele şi aparatele ultimelor invenţiuni ştiinţifice lipsesc din laboratoarele facultăţilor universi­tăţilor noastre. Domnul profesor doctor Pierre Thomas, directorul Institutului de Chimie biologică de la Universitatea din Cluj, bazat pe relaţiile sale ca lumea ştiinţifică apuseană a Intervenit pe lângă guvernul francez şi a obţinut ca Ministerul Instrucţiuni­ publice dn Franţa să doreească Institutului de Bio­chimie din Cluj mai multe instrumente de preciziune şi de specialitate. Aceste instrumente repre­ntă o va­loare de peste 40.000 lei. Ţinând seama de sacrificiile pe care Franţa le face pentru cultura noastră literară — căci au foarte mul­te oraşe, capitale de ju­­deţe, guvernul francez sueţine biblio­teci populare prin daruri de efirţi şi subvenţii anuale; ţinând seama de no­ile dovezi de prietenie, de îngrijirea pe care Franţa o arată şi pentru cul­tura noastră ştiiţifică, ne convingeam şi mai mult că sentimentele ei pentru noi sunt asemenitoare cu ale unei bune surori mai mari; şi In acelaş timp iubirea pentru ea ni se întărește sau lnco­­sste In sufletele care n’au cand­ent-o. /?• Ultimele informatii şi Răzbunare liberală In­cercările magistraţilor a făcut mare impresie flirta că pe ziua de 25 Iulie va apare decretul prin care dl Victor Râmniceanu — nu Corneliu Manolescu Râmniceanu cum s’a spus din eroare — primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaflane, este pus, din oficiu, la pen­sie, pentru limită de vârstă. Răzbunarea brătienitâ, împotriva ma­relui jurisconsult, care a avut îndrăz­neala să critice Constituţia liberală, este complectă. — Buiroul paşapoartelor da la pre­­factura poliţia­ tunaţi, că fotografiile patru paşapoarte vor trebui să aibă format exact comun de mărimea unei fotografii vizit portret. Hârtia va fi moare, nelipită pe carton iar fotografia Decolorată. Fotografiile, cari nu se vor conforma, vor fi respinse. Provocări de turburări Dacă starea de asediu a reuşit să liniştească In oarecare măasră studen­ţimea, ea a avut cu totul alt efect a­­supra părţii adverse. Cei ce du Sânt bucuroşi de liniştea aceasta încearcă să o ameninţe prin provocări, lntr’adevăr se întâmplă lucruri cari ar trebui re­primate până nu duc la noul turburări. Zilele trecute studentei Andreescu a fost atacat pe stradă de patru indivizi, între cari unul Pollak Mauriţiu, altul cu numele Goldstein şi doi Iacă necu­noscuţi. Fără nici o vină studentul a fost bătut aşa, că în baza certificatului medical vindecarea lui neceartează mai bine de 20 zile. Acelaşi zi mai mulţi studenţi, latre cari Olimpiu Boerin au primit scrisori, prin cari sunt amenin­ţaţi de anonimi ce întrebuinţează steaca la şase corneri, ca in timp de 24 ore să părăsească Clujul, altfel vor fi omo­râţi. Autorităţile vor interveni apărând pe cei ameninţaţi şi pentru a preîn­tâmpina noul turburări. — Indivizii Bala Emil și Kovács Stefan au Intrat Sâmbătă seara după ora 7 într’o prăvălie din Huedin pre­­făcăade­se că cumpără ceva Bala a vorbit cu proprietarul, iar In acest timp tovarășul tău a furat banii din cassă in sumă de peate 15 mii lei. Proprietarul a observat furtul numai după ce hoţii au plecat. Anunţată fiind jandarmeria, făp­tuitorii a­u putut fi In decursul nopţii arestaţi. — Consiliul tehnic superior a apro­bat proectul construire! unui mare local de bu­s In orăşel Mediaş cu o şcoală de Înot — Cu Începere dela 20 Iule, direc­ţiunea generală C. F. R­ a luat dispo­­ziţiunea ca vagoanele de dormit ale trenărilor internaţionale să nu mai meargă pină la Karlsbad, ci să fie oprite la Praga. — In comuna Siners'g lângă Bozies s’a descoperit un teren de cărbuni. Un consorţiu s’a constituit pentru exploa­tarea acestei noul mine care produce cărbune cafenie, aşa numitul cărbune lignit. Producţia zilnică se cifrează In­tre 8—10 vagoane. — Pentru Marţi, 22 LUe a. c. con­ducerea Comunităţii de Avere din Ca­­ransebiş, constrânsă de reprezentanţ­i cari nu sunt deloc mdţmitriţi cu felul cum se fac afacerile la această puter­nică instituţie grănicerească, a covocat adunarea generală. — Eri a fost arestată lucrătoarea Mirla Wagner acuzată că şi-a provocat avort. Autorizaţii­ au constatat faptul şi au introdus acţiunea penală contra femeii. O carte şi un suflet Profesoral universitar dela Cerna»!1, dl M. Hacman a tipărit acolo .Dreptul Internaţional public şi privat”, în vo­lum de peste 300 pagini. Remarcăm dedicaţia acestei opere din partea au­torului : »Armatei, care a dat neamu­le­ eroii dela Mărăşti, Micăşeşti, Oituz şi dela alte locuri de glorie străbună, omagiu de recunoştinţă şi de admira­­ţiune.” Ia uită lecţie de patriotism din partea unii bucovinean! — Sâmbătă seara la orele 7 lângă staţia Belm­eşi­ din jud. Cojocna, un tren de marfă, fiind a jena de un tren de manevră, a fost tamponat, atât de puternic încât au foit afâr­âmate 12 vtgoase, iar mecanicul Gh. Lenghel a fost grav rănit. Sport Universitatea —NAC 0:0. Eri dopi masă a avut joc la Oradea-Mare matschal pentru schamplonat intre echi­pele Universitatea ș! NAC din Oradea- Mare. După un joc foarte viu și variat, mrischal s’a terminat cu rezsi­­tatai 0:0. Timpul prelungit nu a­idus nici o schimbare a rezultatului obstant. Marschul va fi repetat la Cluj. Miercuri după m*si ATE— Unirea 3:1 (2:1). ATE, prima ethipa din Arad a bătut la Timişoara Unirea, pr­ma din Timişoara. Hagellbor—MSE 1:0 (2 : 0). MSE din Târgu-Mureş a fost bătută de Haggibbor, rezultatul insă este prea puţin real prin faptul că MSE a produs joc mai leun decât Haggibbor. — La Praga s’a Inaugurat ieri con­gresul internaţional pentru organizarea ştienţifică a muncii. — In Vam­­a s’a semnat conven­ţia consulară latre Polonia şi Uniunea republicilor sovietice- Vizita unor profesori danezi Ministrul Instrucţiei publice a primit din partea guvernului danes, o înştiin­ţare prin care i se comunică, că un grup de 25 profesori danezi, vor sosi în ziua de 31 Iulie în Capitala noastră, unde vor rămâne mai mulţi vreme. — La Facultatea de medicină şi far­macie din Cluj. sunt vacante toate posturile de şef de lucrări, asistenţi ş preparatori. Doritorii de­ a ocupa secate posturi, vor înainta cererea însoţită de un memoriu de titluri şi lucrări daca natala­ facultăţii şas­ilor directori de clinici şi institute, până la 20 Septem­vrie. — Dau oare de meditaţii sau instrucţie. Doritorii se vor adresa la ziarul „Patria”. — Aduc la cunoştinţa celor in­teresaţi, că moara retras din postul de director general al societăţii „Ro­zsa mare drog­erie şi fabrică chi­mică S. A. Cluj”, Str. Londrei 21, aceasta în mod paşnic retragându­­mi cota parte din capital, preluând totodată conducerea independentă a drogueriei de care dispuneam mai de mult Rugând din partea on. pu­blic acelaş sprijin, cu stimă, M. ROZSA drogueria şi parfumeria „Royal“, Cluj, piaţa Unirii Nr. 26. Telefon 791. — Cere fi catalog medical fran­cez german de la librăria LEPAQE Cluj. s—6 — Seminarul de drept Dr. E. Deciu Cluj, Piața Cassa-Vodă 11. Telegrams Conferinţa de la Londra Londra. — Conferinţa a progresat în mod simţitor. Prima comisiuna a adop­tat acordul pentru tranşarea chestiunei neîndeplinirii obligaţiunilor germane -­ sancţieni. Protocolul prevede şi cazul de sancţiune izolată cu dorinţa salv­gardării gajurilor speciale ale împrumts­­tului. Protocolul rezervă toate drepturile aliaţilor ce decurg din tratatul de ls Ver­sa­lles. Comisia reparaţiilor, înainte de a stabili neindeplinirea îndatoririlor ger­mane va Ius avizul agentului plăţilor şi reprezentantului creditorilor împru­mutului de 800 milioane mărci. Comi­­siunea gajurilor a stabilit că dau­ apli­carea planului b­i D.w­s autoritare franco-balgiene vor designa un organ pentru determinarea ven­tatiior perce­­pete, cari venituri vor fi trecute asu­pra pr­mei anuităţi a Germaniei, con­form raportului lui Dawes. Privitor la gajari­e­spro piers între vederile franco­­belgiene şi engleze. Pr­esa franceză recunoaşte că confe­rinţa de la Londra a ficat un pas îna­inte spre compromis ganerar. După suc­cesul actualei conferinţe se vor întruni miniştrii de finanţe ai Statelor aliate pentru repartizarea vărsămintelor ger­mane în contul datoriilor. Z­aţele scot un relief numai că Anglia nu admite pactul de ajutor mutual, rezerv­ada şi întreaga libertate de acţiune. „Le Temps” regretă că Londra nu admite a­cest princip, din cauza aceasta e im­posibil pentru toate ţările să reducă înarmările. Themis a declarat ziarelor, că decizia primei com­plenl reprezintă un succes real, asigurând banal sfârşit al negocierilor. Problema reparaţilor este pe cale a fi soluţionată. Germa­niei i­ se cere un minimum, deci va tre­bui să cedeze. Demisia guvernului grec Salonic. — Se anunţă din Salonic, că soldaţi au atacat redacţiile la două ziare regaliste. Redactorii şi topog­afii au fost salviţi sărind pe fereastră. Sunt doi răniţi. Culpabilii au fost arcs­­sreitiţi. Guvernul a­vit măsuri severe Directorul poliţ­ei din Salonic a foat destituit. In parlament in legătură cu această știre au avut ioc discuţii vio a­ferte, cari s’a a terminat cu punerea la minoritate a guvernului care a de­misionat. Noul guvern preb.b',1 va f format da Alandaris. Informaţi­uni — Pasta de mână şi alte fa­bricaţii de ale lui „KENDE“ se găsesc cu preţurile originale la M. Rózsa, Drogueria şi Par­fumeria „ROYAL“ din Piaţa Unirii 26. — înfiinţând o casă de cumpărături la Paris, vin­dem toate mărfurile la de­­tail cu aproape preţul fa­­brictu­r V MISSIR FN­ & Co­ S. A. Sucursala Cluj. O r­ cr°it°r de mode pen- S lauiLd tru domni confecţio­nează cele mai frumoase haine cu pre­ţuri extrem de ieftine. Cluj, Str. Bob 7, vis-â-vis de biserica gr.­cat. 886 33-100 — Caut apartament 2—3 ca mere nemobilate, bucătărie, bae, plătesc preţ convenabil, ofertele se primesc la ziar pe Iniţialele D. K. Locuinţă. go. 4—4 — Cărţi, reviste franceze la li­brăria LEPAGE Cluj. 5-6 — Eau de Cologne în diferite mirosuri originale se vând până la finea lunei în Drogueria şi Parfumeria „ROYAL“ M. R. din Piaţa Unirii 26 Mulțumire Subsemnata Soc. Anon. S. Singher din Bacău, având neno­rocirea să ni se distrugă, în urma incediului din 22 Aprilie a. c. fabrica noastră de postav din Bacău, asigurată la societatea de asigurare „NAŢIONALA cu polița Nr. 618796, aducem pe această cale cele mai călduroase mulţumiri acestei societăţi, care cu o mare culanţâ ne-a lichidat şi plătit în modul cel mai promt pagubele suferite, cari se ridică la suma de Lei 27.045.112■—, (douăzeci şi şapte de milioane, patruzeci şi cinci de mii, una sută doisprezece). Bacău, la 1 Iulie 1924. FABRICA DE POSTAV, 1t2 1-1 S SINGHER S. A. MICA PUBLICITATE M­oartea sigură a ploşniţelor se află în farmacia Corneliu Demeter, Cluj, Calea Moţilor 2. 711 1­30 U­n local de prăvălie de 160 mp, în Calea Regele Ferdinand 98, se poate închiria imediat. In cen­trul oraşului un local suveran po­trivit pentru atelier se poate închi­ria de la 1 August, Informaţii în biroul advocatului Dr. Silay, Piaţa Unirii 22. 710 1 1 TRIBUNALUL CLUJ Nr. Col. 3652/1924. Publicaţiune Tribunalul Cluj publică, că con­form dispoziţiunilor Ord. pres. Nr. 4070/1915 a deschis la cererea înaintată de către debitorii Mátrai Géza şi Mátrai Árpád membrii so­­cietăţei în nume colectiv „Astra“ Fraţii Mátrai Hala de coloniale fir­ma cu reşedinţa în Cluj atât în numele lor cât şi a Firmei, proce­dura de concordat forţat înafară de faliment în aceasta ordonanţă. Inspector de avere a fost nu­mit Dr. Georghe Miclea locuitor în Cluj. Tribunalul Invită prin prezenta publicaţiune creditorii falitului ca până la data de 15 Septemvrie 1924 să-şi declare în scris şi sub sancţiunele prev. în­d­ul 13 a pro­­cedurei de concordat, toate crean­ţele faţă de debitori. Fixează termen pentru desbate­­rea concordatului pe ziua de 7 Octomvrie ora 9, camera 151 în localul oficios a Tribunalului (ca­mera 151) la care dată creditorii pot să se prezinte personal ori prin repr. cu procura în regulă. Cluj, la 17 Iulie 1924. Judecător: 709­1­1 Dr. IUSTIN L.­ANCA mp. MANOMETRU NOU. Literez ale Oradea-Mare de­la 0—25 atmosfere dela 380 Lei in sua. Fac tot felul de re­paraturi de specialitate. Insti­tutul electro-precisto-mechanic ANDREI RAJZ, Oradea- Mare, Str. Corbac Nr. 9. PATRIA Materiale şi furnituri dentare prima calitate cu preţuri ieftine se găsesc la Dentara AsSoSphre Candel BUCUREŞTI CALEA MOŞILOR 46, şi la sucursala pentru Trans, la CLUJ, STRADA N. IORGA 2, (fost Jókai­ utca). 561 9­ 10 Afine, vişine, cire­şe, fragi, smeură, cumpără în canti­tăţi mari Fabrica de lichior BOGSZA CLUJ, Calea Regele Ferdinand 70 Dacă doriţi a cumpăra MOBILE de lemn, fier şi bronz In prima calitate şi PIANE să nu vă pară rău de un drum la TÂR­­GU-MUREŞ să vedeţi atelierele aran­jate cu mobilă a fabricei SZÉKELY şi RÉTI Fabrică de mobile ardeleană, Societate Anonimă, Târgu - Mureş. Aici îşi pot procura tâmplarii cel mai avantagios placajul de lemne necesar. 150-160 De vânzare cu începere de la 7 Iulie, ghiaţa artificială bine condensată la Fabrica de bere CZELL Telefon 78. Lilyr­am Cetiţi ziarul „PATRIA“ S ’a deschis Pantofăria Stu­denţească şi primul sa­lon de lustragerie unde să execută pantofi, ghete, cisme şi sandale, pentru dame şi domni. Domnii studenţi şi funcţionari de Stat cu redu­cere de 10%. — Rog sprijiniţi comerciul şi meseria română. PETRE GHErASIM şi GHIRIŞAN, a la Cluj, Str. N. lor­ga Nr. 6. , I Cea mai plăcut , ^ I tă beutură pen­­■ tru public este ^ N­ '1 bere blondă 1 \e# din fabrica j O_______ CZELL Edittor­ Tipografiei Națională S. A., Str. Regina Maria

Next