Patria, septembrie 1924 (Anul 6, nr. 185-207)

1924-09-02 / nr. 185

Cluj, Marți 2 Septe 2 LEI EXEMPLARUL ^^AnuMfL*v Numărul 85 Centenarul naşterii lui Avram lancu — Serbările dela Ţebea şi Baia de Criş — Desvelirea monumentului şi a plăcii comemorative — — (Dela corespondentul nostru) — Ieri, Duminecă, au început la Baia de Criş, Ţebea şi Câmpeni serbările pentru commemorarea alor o sută de ani da naşterea lui Avram Iancu. Concepute, încă înainte cu un an, să se ţină în cadrele Attrei, cu prilejul adunări ei generale la Câmpeni, serbările aveau să poarte caracterul naţional şi cultural, având să se desfăşoare după tradiţia ardelenească untdan spirit de largă înfrăţire, şi de dragoste sinceră, comunicativă. Guvernul, luând el In mână, aranjarea programelor oficiale, a venit ca tot aparatul său poliţienesc, şi a reuşit să Indispună prin măsurile sale de pază, populaţia din munţi, ca şi pe oaspeţii veniţi la serbări. Necunoscănd spiritul de loialitate al acestui popor, guvernul a mobilizat In munţi numai jandarmi, peste o mie, precum şi o puzderie de tot felul de agenţi poliţieneşti, la 1919 Familia Regală a făcut un dram triumfal In tot Ardealul, şi atunci factorii siguranţei au jucat an rol ca total secundar. Deşi nu era nici an an dele unite. Azi guvernul liberal crede că Membrii Dinastiei nu pot călători prin fara lor decât sub puternică. • • supraveghere. Apariţia acestui aparat polifknisc un număr atăt de mare, şi măsurile luate de el, au indispus populaţia gata să şi arate la toată sinceritatea dragostea şi alipirea faţă de Familia Regală. Şi putem spune că singură prezenţa Membrilor Dinastiei a putut să lumineze sufletele oamenilor şicanaţi de aceste măsuri de... siguranţă. Pe drumurile din munţi nu mai circulă de câteva zile căratele morilor, şi se ştie ce înseamnă pentru el a-l închide în văgăunile munţilor. Circulaţia a fost oprită, pe semne ca să nu aibă accidente de automobile domnii veniţi din Bucureşti pentru a face alaiul onoratului guvern. Credem că acestor măsuri exagerate de pază se datoreşte faptul că nu participi la serbări atâta , lume câtă se aştepta, nici chiar cei ce şi-au anunţat sosirea Mafii şi romănii ardeleni n- au avut niciodată nevoi de polţie şi de măsuri de siguranţă pentru a piatra ordinea. Suntem un popor de ordine, in tara noastră, în jurul Dinastiei noastre, şi nu ne putem obişnui in raptul capului ca legitimarea... Identităţii tot la trei paşi. Ca atâtea măsuri de pază, chiar şi cea mai caldă însufleţire se răceşte. Noi înţelegem faptul ce trebie dat Familiei Regale, dar nu voim să credem că el trebue legat de măsurile atâtor comisari şi supracomisari de politic, de siguranţă, etc. ferinţă instructivă, In faţa anul poblic număros da intelectuali şi popor, tratând d-apre Începutul evenimentele, dela 1848, despre leptele românilor din Munţi şi priceperea militară a lui lancu, cu care a Înfrânt armate regulate puternice. Conceresţianul a fost viu aplaudat de cei prezenţi. Duminică 31 August Desvelirea bustului şi a plăcii comemorative Duminecă des de dimineaţă priţanul era pila de viaţi. O ploaie binecuvântată din seara precedentă stropite străzile şi şoselele, liniştind colbul, care ar fi făcut circuita mulţimei da vechicule imposibilă. Nitara şi-a aruncat şi ea dorul asupra acestei zile măreţe, luminată acum da an soare Iacilor şi Invenită de o plăcută şi răcoroasă atmosferă. Li orele opt o mulţime de capete se adăpostise atât la jurul boastilul învelit, aşezat Intr’o piaţetă alături de localul judecătoriei, cât şi în grădiniţa dîn faţa casei unda Unea şi-a dat tragicul său sfârşit. înaintea fîgutei, care tribuia să eternizeze chipul eroului, şi-a ridicat glass! de preamărire ministrul Căiţelor şi Artelor dl Alexandru Lapedatu şi preşedintele Aspiraţiunii dl Vasile Goid . Amândoi vorbitorii su descoperit in cuvântări «rftnsiaste îrecstai eroic al marelui d spârot, care astăz! este aşa z...t pe tronul eteraităţei. Un moment penibil Lumea sa aştapta să răsară de sub vălul Bemnnicli figura legendară a eroului dela 48, eşâ dspâ cam şi-o croise fiecare fiu al neamului in fanteza lui. Credeam, că bronzul etern cioplit de dalta miestie şi cântat da iscusiţi cântăreţi ai vremurilor, ai nu mintă cu atâta eşsrinţă de data asta. Din nenorocire vălul slăvit da cele mai pater, alte elocinţe aie istoriei, a căzut astăzi ruşinat, căci din umbra lui n’a răsărit decât o figură deochiată, un omuleţ mic, schilod, de o mână, ţinând în cea’altă un ciot de sabie scurtă di-o şchioapă, cu o căciuli trasă ruseşte pe ceafă, lăsând liberă o frunte îngustă şi o faţă fără nici o expresie. Nu, măestre Ladea, gata nu este lancu. Nu este nici măcar ambra Iui, sşi cam spunea singur, în zilele da durere. In faţa acetiei apariţii ciudate lame» şi-a întors toţi murmurând şi s’a depărtat îr grabă. Eîtauii omul s’a atins, ca o făclie suflată de vânt. Până şede dosi coroane ala oraşe ier Arad şi Oradea, depute pe soclu păreau Îndoliate. Oameni de seamă spuneau, că o astfel de lucrare nu poate eterniza figura eroului neţlocal dela 48, ci trebuie Înlăturată. Dl dr Nirva Onco, directorul despărţământului „Arostaţianfi" Întrebat asupra posbilităţiI primirea unei astfel de lucrări, a răspuns, că comitetul de iniţiativă n’a fost îngăduit să-şi spusă cuvântul şi că total este opera administraţiei. Nu ştim, ce impresie a putut faca cn astfel de mocoment asupra MM- II Regulai şi Reginei, cari au plecat dela Tebar, ai-l vadă. Dssar, că o impresie plăcută n’au putut avea. înaintea plăcii comemorative a ţinut o frumoasă alocaţia«« institutorul Petru Juchiu din Baia şi o tinerească inspiraţie ocazională un cercetiş din Cohorts dela SalonU-Mare. Iată textul pistrei comemorative: „în proprietatea acestei case s’a stins din viaţă la 10 Sept. 1872 gloriosul conducător militar al Românilor ardeleni în revoluţia anilor 1848-1849 AVRAM IANCU S’a aşezat aceasta placă comemorativa în anul 1924 cu prilejul serbării Centenarului Naşterii Sale de către populaţiunea românească pioasă şi recunoscătoare din Baia de Criş“. La Baia de Criş Mala de Criş, Sâmbătă 30 August 1924 Crişenul nostru nade pasă mai ieri a* incatbasg atâta şovinism unguresc, s avut natiel pentru întâ'as dată leacuria, sa asiete la ana dintre cele mai româneşti serbări, visate de romlalmea di plrţie acestea. Ceeace înainte ca ua deceniu era numai un ideii, astăzi a devenit o fericită realtate, care a umplut de na entasiaim sincer toate Inimile, cari s’mt româneşte. Baia de Criş, un mic opid, ca o populaţie de abia optsute de suflete, s’a Imbricat in ziua aceasta, sfântă pentru neamul nostr, In taine de sărbătoare. O curăţenie exemplari se observa pretutindeni Proprietarii şi cei cu dare de mină şi cei mai lipsit şi-au fade plinit o datorie de conştiinţă, curăţindu-şi căminurile şi uliţa, tot aşa precum şi-au curăţit sufletul, pentru a putea cu maialtă evlavie aduce prinosul sin de recunoştinţă viteazului dela 1848, care la-a rupt lanţurile slăviei. Sosirea oaspeţilor Dela Arad a sosit primal tren Sâmbătă la orele 14, adacfisd pe I. P. S. Sa Metropolitul Nicolae, ca o parte a membrilor din Consitoria Intre rari doi asesori Gh. Proca şi Matei Voileanu şi director dl Bologa, şi dl I. Lups, profesor universitar şi deputat. Cu acelaşi tren au sosit şi membrii comitetului central al Asociaţianff, dl general Olteanu, comandatul Corp. V. din Buşov, dl dl Botiş, directorul seminarului pedagogic din Arad, dl Roba primarul Aradu- Iul,cu dna, dl director regional al cfr. Pop ca vagon special o cohortă de cercetaşi de la liceul Salonts, condusă de profesorul Cosma şi o mare mulţime de public, care se ateşi la toate gările, Împodobite cu Inscripţii de flori şi fra moscovizate. Primirea In gara Baia La spirea tresuril se aflau In gară tatra Întâmpinarea distinşilor oaspeţ dl Vasile Gold , preşedintele „Asociaţiuni“ dl dr. Dubrişa, prefectul judeţului Hanedosra, dl dl Nerva Daco directorul despărţământului Baia dl Asociaţiunii, precum şi o mulţime de Intelectuali şi popor din Oraş şi Împrejurime. C La deschidere I. P. S. Sa a fost salutat la cuvinte călduroase de dl dr Oncu, In numele culturii naţionale din acele părţi, care, amintim, face progrese landab legale conducerea destoinică a tânărului şi entualastalul advocat. Prefectul judeţului dl dr Gh. Dubleşiu a urat astalul bisericii ortodoxe ben sosit la camele administraţia!. Diesul a sfârşit mult sîmţite la sah cuvinte cu convingerea, ci binecuvântarea I. P. S. Sale st va răsfrângă a au or a întreg neamului românesc. I. P. S. Si a răspuns, schiţând In câteva cuvinte marea însemnătate a diel pentru armonii sufletească a tuturor pentru blasle ob şir a.' şi propăşirea patriei. Dela gară oaspeţii au plecat in oraş, unde cn serviciu de tscartrglre condus de dl advocat dr lacob Daco a satisfăcut toată lumea spre deplină mulţumire. O gustare La orele patru p. m. a.a servit o masă din partea diul Preşedinte al Asociaţiei, la care a luat parte mai mulţi invitaţi intre cari dl general Olteanu, dl profesor eniv. Lupaş, membrii Comitetului Asociaţunii, dr Bolog, directorul şcoalei civile de fete de Sibilş, dl Simu, secretarul Asociaţiunii, dl Preda din Sibiiu şi alţii. La mormântul lui lancu La orele 5 p. m. ossneţii aosiţi au făcut cn pelerinaj la cimitirul din Ţebea, nada zac adăpostite osemintele lui Avram Ianeş. Cu prilejul acesta Preşedintele „Asociaţiunii“ a depus din partea acestei instituţiuni de cultură o frumoasă coroană din frunză de stejar cu panglici tricolore, pe crucea de piatră a marelui erou, desoţind gestul acesta pios de o frumoasă cuvântare, în care a arătat deferinţa, ce o are poporul nostru de pretutindeni să cinstească memoria morţilor lui mari. „Un popor, nepăsător faţă de mormintele, cari reamintesc de falnica goie străbună nu are dreptul la viaţa“, a spus In cuvântarea ga distinsa! Preşedinte al Asociaţionii. S’a urcat apoi la tribună profesorul Lupaş, ale cărui cuvinte duioase, Intru amintirea memoriei acelora, cari s’au jertfit pentru libertatea poporului, sa stors lucrări auditorului. Eminentul vorbitor prin puterea darului său şi a inspiraţiei momentului a stors din sufletul mulţimii de fiţi acel preţios sentiment de recunoştinţă, pe care orice popor conştient 1l datorezi oamenilor să mari. Oratorul a scos la iveală colaborarea In timpuri grele a credinţii strămoşeşti, reprezentata la 1848 da Şrguca, cu adâncul cuvânt al înţelepciunii lui Simeon Bărnuţiu şi spada vitejească a eroicului lancu. Aceste trei forţe soite au dat saftet de viaţă poporului român dn toate părţile. Ia urmă dl preşedinte al „Asociaţieail ţine să lavie la inima auditorului memoria eroicilor tovarăşi de luptă ai lui lancu, şi schiţează cu cunoştinţele omaiei de ştiinţă laptele măreţi săvârşite de prefecţii Ion Buteanu şi Simion Grozea, cari se adhaes, alături de mirele lor Căpitan. Mormintele celor doi eroi precum şi ale celorlalţi 72, morţi îa ispisle dela Tisa, pentru desăvârşirea ideaidat nostru, proiectată la 1848 au fost şi ele Împodobite ca flori, drept rscanostiţă a anai nea», care ştie să-şi cinstească eroii. Seara la orele S, profesorul Opina dela Cluj, an distins fin al Zărandului, a ţinut inoaia Hotelului local ocon Serbarea dela Ţebea Primirea Suveranilor La umbra falnicului gorun al lui Horca, ale cărui bătrâneţa au fost Întărite cu nn stâlp puternic de baton turnat de dinlăuntru, lucrările pregătitoare duraseră până spre ziua. Ia faţa mormântului eroului sa ridică o impanătoare tribană pentru primirea Augaşilor oaspeţi. Panta din faţa bisericii era împădurită cu brazi mărunţa! Urcea din dreapta forma cu înâlţâtor decor da morminte proaspete împodobite ca flori ale eroilor neamului. Dola cimitir câpă la linia ferată pe o distanţă de 200 m. s’a improvizat o cale de triumf O rampă frumos împodobtă ca verdeaţă şi flori s’a ridicat in faţa haltei „Avram lnco" de nou înfiinţată. Pe o lăture şi pe ceealalti a căli triumfale o mare mulţime de săteni şi sătence Îmbrăcate în haine de sărbătoare împodobia cu pitor-'s:« colorit al costumelor lunca scăldată la rezsle trzhone ale Soarelui. Pe şosea era îndesă o vie circulsţie de vech’cula şi grupuri noal da săteni până şi din ţluatcr rife Araduri măreau mulţimea din luncă pornită pe cântece de slavă. La orele 10 trenul regal intră la hîltă şi Savurări, descinseră iu uratele mulţimi! şi la accentele sublima ale Imnului rîgîl. Pe calea triumfstă Suveranii şi Familia preolără, precedaţi da amiralul Besiy, şi gsatralul adiutact au fost obiectul anor ovaţianl însufieţite şiîn cere din partea poporului credincios şl a mulţimei grepată in cimiter. Soveranii cu iaska suită Impcimaiţi de membrii gavsranlai şi câţiva generali şi înalte frţe bisericeşti au luat loc în tribuna regală, după ce au vizitat biserica şi au ascultat ca evlavie serviciul rel glos, serbat la mormântul eroului da. P. S. Sa Metropoltul Nicolae, a datat de 12 preoţi in odăjdii. Răspunsurile liturgice au foat este de corul studenţimii universitare din Cluj, condus ca o deosebită mătstrie de L’via Timbuş, student in drept şi laureat al Conservatorulu După serviciul divin , P. S. Sa a rostit o Înălţătoare cuvâblare, din care s’a deprins rolul glorios al mareiui erou pentru emanciparea neamului românesc de pretutindeni şi lacheş cu o omagială binecuvântare la adresa gloriosului Domnilor, care după ce a prezidat jertfele mari ale Înfăptuirii idealului natosal, a venit să recunoască şi pe ale vitejilor legionari al biruiaţi tracutului nostru. A urcat apoi la tribună dl Alexandru Lăpădatu, ministrul cultelor şi artelor, care îa vorbirea sa documentstă, ca om de specialitate a făcut Istoricul evenimentelor de la 1848, reliefând cu dapl in competinţă rezultatele politice şi cuturale obţinute da vitejia Moţilor din Munţii Apes.ni, conduşi de Inimosul lor comandant. Ia numele tinerime! universitare a vorbit stedentul Bita, un tinăr însăilaţi, conoactor al măcăriior din 1848, adunate de curând într’un volum de date preţioasa. Cu avantaj slu tineresc a ştiut să dea evenimentelor de atanct importanţa cuvenită şi sa stăruie asupra rolului ce-l are studenţimea în slăvirea trecutului şi pregătirea sufletească a viitorului. Expunerile cuceritoare ale vorbitorelui expriante intr’o formă aleasă doveditoare a unei alese educaţii culturale, credem că vor fi tipărite în broşură, ele formând pentru tineretul nostru o lectură bogată şi un plăcut moment de recreaţie sufleteascut. La sfârşit dl Silia, preşedintele Societăţii de mine „12 Apostoli", a adresat Suveranilor câteva cuvinte omagiale la numele băieşilor de Munţi Apuseni. M. Sa Regina însoţită de generalul adjutant a împodobit apoi ca fiori mormântul lui Iancu şi al celor doi tribuni,precum şi cele 72 de gropi proaspete, cari adăposteau osemintele eroilor de la Tisa. Ia timpul acesta M. Ss Regele a atârnat cu rcaua proprie o decorație pe pieptul unui veteran al revoltției de 48, contimporan al la france, un bătrân de 98 de ani, care cu vocea atentăi! cu lacrăm! de bacile a spus Re gelul. »Iţ! mulţămes, Domnule", Suverana! a zlmb!; s: a bătut pe om«un pahavai leptător, apta şi ei cu toate lucrurile la lumea aceasta. * Pe urmă poporul înşirat după comune a defilat pe dinaintea Suveranilor, ovaţiocându-l îndelung. « La amnăzi s’a dat o masă latr’on pavilion construit şi amenajat anume In colţul de stânga al cimitirului. Aceasta ca şi am dori să devmft locuinţă pentru un îngrijitor al cimitirului dn Teber, a jena acem panteonul eroilor nesmoist, iar ms carismă, după cum unii interesaţi, politician!, voi ofte, să i dea destinaţia. Ar fi o blasfemie pesten memoria eroilor da alături al neamului. • La orele desăSuveranii, guvernul şi învirsuli, precum şi un public numiros au plătit bea, devenită de tzl înainte Mecca poporalul român şi au plecat tn atomobile spre Câmpeni şi Abrud, pentru recunoaşterea locurilor pline de gloria atrăbanf. Serbările dela Câmpeni Sâmbătă acara sosise In o puţină lua« la Câmpeni. Cele câteva sute de corturi măruntele n’au avut pe cine adăposti peste noapte. Dar noaptea ipre Duminecă şi Duminecă înainte de amiazi micul orişal a început să se impopulize. Cu automobile, cu căinţe, cu trenul dela Turda, călări a început să soatiscă lumea pentru serbitoare. Oraşul era imbricat de praznic, afară de strade, care nu au fost stropite de loc, astfel că toată ziua de Dumineci a fost înecată un praf. Serviciul divin de la biserica ortodoxă Dintre Înaltele feţe bisericeşti sosiseră de Sâmbătă în Câmpeni I. P. S. Mitropolitul primat , Ion Cristei, I. P. S. Mitropolitul Blajului Vasile Suciu, şi I. P. S. Episcopul Ivan al Clujului. Dintre aceştia cei doi dintâi aveau să vorbească, după programul oficial la şedinţa festivă la Asociaţiunii. Dur zică de Duminecă a fost prilej şi de serbare bisericească în Câmpeni, la biserica ortodoxă s-au sfinţit trei clopote nouă, iar bierica gr. catolică a fost sfinţită cu acest prilej. La biserica ortodoxă slujba sfinţirii clopotelor a fost Începută de dimineaţă ponificând Mitropolitul primat şi Episcopul eparhial Niculae Ivan, dând răspunsurile corul Episcopiei din Cluj. Slujba a fost emoţionantă, participând un mare număr de credincioşi, rari prin colecta lor, adesând suma de 200.000 lei au cumpărat cele t ei clopote nouă. Biserica era din nou împodobită cu podoaba de care a fost despoiată In 1916 La liturghia care s’a oficiat după sfinţire a p.mificat I. P. S. Epscopul N Ivin, asistat de număros cler, la frunte cu vrednicul protopop al Câmpenilor Iosif Gonsboş. Intre preoţii cari au slujit am putut nota pe asesorul păr. Lucia, pe Iosif Nicoară, Dragomir, Sava. A cântat corul Episcopiei. Bierica a fost pr n. Episcopul Ivan, după liturgia la care a asistat şi Mitropolitul-primat, a ţinut o călduroasă şi foarte instructivă cuvâtare, tratând despre iubirea desinteresată de biserică şineam, de care au dat dovadă acum mai apropiat cumpănarii, cari cu Impodobit biserica cu clopotele cele noul, iar în trecutul prlznuit azi Avram Ianca şi tribunii munţilor Ap.smi In fruntea acestei brave populaţiuni. Oratorul arată cu multă călduri meritele lui lancu şi a generaţiilor trecute, şi îndemnurile acestor pilde pentru ziua de azi. Nu vom fi atins idealul lui Iancu până ce nu vom fi deplin stăpâni în ţara aceasta, şi la sate şi la oraşe. Iar la acest rezsitat nu putem ajunge decât prin învăţătură, îndeamnă poporul să şi dea copiii la şcoală şi la meserii, spunând că şcolile profesionale din Abud, Zlatna, Roşia şi Baia de Arieş, trebue să fie pline de copiii moţilor. Îndeamnă poporul să scoată din mjjocul vieţii sociale pe aceleuscători dintre noi cari dau ajutor sarcinilor pentru a ţinea şi pe mai departe pe popor in robe. Sfinţirea bisericei române unite Biserica română unită din Câmpeni e zidită înainte cu vr’o 16 ani, cu multe greutăţi şi jertfe din partea poporului, dar n’a pătat fi sfinţă până neam de Arhiereu. Ca şi cea ortodoxă biserica unită din Câmpeni e frumoasă, încăpătoare, curată. Iconostasul, simplu dar cu gust atiatic lucrat, e opera profesorului Flaviu C. Domşa din Bej. I. P. S. Mitropolitul a purceat sfinţirea bisericii după ritualei îndatinat, cu vecernia de Sâmbătă, când, la sosirea in Câmpeni, i s’a făcut o fonte călduroasă primire de credincioşii săi. Duminecă s’a început, des de dimineaţă, serviciul divin, fiindcă Mitropoli.I voia să plece sfi asiste şi la parastasul dele Ţebea. I s’a promis, de Sâmbătă, un automobil, iasă la placare nu a’a arătat nici unul. Credincioşii uniţi din Câmpeni şi satele vecine au aşteptat cu drag ziua Însemnată a sfinţirii bisericii şi au participat în număr mare. Mitropolitul a fost asistat la Serviciul divin de canonicii dr Macaveiu şi dr I. Florian, de protopopul A. C. Domşa din Blaj şi de prot. Zlatnet, de preoţii: Mircu, Sistraş, Iuliu Mtior, prot. Arieţanu, David, pr. Ungureanu. In bogata asistenţă am putut insemna pe dirii dr Zosim, Chirtop, I. F. Negruţiu, prof. univ. Borza, Airfu, dr Ceuşean, dr I. Coltor Handrea, Costs», Faur şi mulţimea de popor din loc şi oaspeţi din jur. A căutat un cor pa patru voci, bine organizat şi condus, precum şi cântăreţul vestit din Blaj, pr. prot. Papiu. I. P. S. Mitropolitul a ţinut o Înălţătoare cuvântare despre puterea şi minunile credinţei, căreia se datoreşte şi zidirea bisericii sfinţite şi clădirea şi realizarea a tot ce este bun şi frumos în viaţă, începând de la bunăstarea familiei până la aceea a Neamului Întreg. Mucenicii credinţei sunt aceia cari lucrează bisericii şi ţării, adapost pentru un neam întreg. Credinţa luminează sufletul, tot ea II încălzeşte şi ţi dă puteri să lucreze biruind piedicile cele mai mari. Obstacole rari şi grele au delăturat din faţa neamului românesc eroii dela 48 In frunt, cu eroul slăvit azi, cu Craiul Munţilor lancu, la cuvinte calde şi pătrunzătoare Îndeamnă poporul să păstreze credinţa, pentru a păstra avântul spre ideal şi In viaţa privată, ca şi la cea publică pentru neam. Expoziţia din industria lemnului Intr'o sală a băncii Daria a fost o drngutâ fi interesantă expoziţie din industria lemnului. Tradionalele dosiţi şi ciubăre, In toate esecuţiile, au fost expuse intr'o sală frumos decorată. Lucrate cu gest şi cu deosebit simţ, artistic, obiecte lucrate In satele Certejs, Scărişoara, Neagra şi Albie, se înşirau doniţe, donicioare decorate cu pirogravuri, şteanduri, ciubăre de deosebire mărimi, tulnice de brad, vestitele buciume ale moţilor. O moară in miniaturi. Expoziţia s’a mărginit la o singură sală pentru a da şi astfel o dovadă că tradiţionala indiatrie din Munţii Apuseni e la stinger, din cauza lipsei lemnului de lucru şi a culpabilităţii cârmuirilor României Mari, care însă nu s’a gândit să sprijinească in mod real industria lemnului din Munţii Apuseni. O surprindere drăguţă aceasta sală cu lucrări de-ale moţilor, e un tablou datorit pictorului prof Flavia C. Domşa din BUJ, intitulat Manţii noştri aer poartă. E un tip de ciubărar tmnăr, un flăcăiandru, care obosit de drum, şade dus pe gânduri cu cercurile alăture», la solfpostul tnei cruci din vârf de deal. La spate are munţii din cari a plecat, în faţă se desvălue lanurile mănoase din ţară. E o lucrare cu mult simţ artistic făcută, iar tabloul se potriveşte bine in sala cu industria de lemn a moţilor. Expoziţia producţiei miniere a Munţilor Apuseni Intr’o sală cu mult mai mare, din aceeaşi clădire a băncii Doina, s’a făcut o expoziţie a producţiei miniere din Munţii Apuseni şi a Şcoalei de meserii din Zlatna. Aproape toate obiectele aduse sunt din colecţia Şcoalii Normale de băieţi din Abrud, şi au fost aranje cu deosebită pricepere de directorul acelei şcoli, dl. Mica. Deosebitele soiuri de minerale, cristale, arată bogăţie ce zace tacă la teritorul comunelor: Abrud, Roşia, Busturcani, Baia de Ariş şi râul Arieş. Şcoala de arte şi meserii din Zlstna a expus obiecte din erigonit şi alabastru, lucrata cu mult guet, de o deosebită frumuseţe. Mai era expus aici un steacup la miniaturi. Şedinţa festivă a comitetelor partidului naţional român Partidul nţional român a serbătorit într’o şedinţă solemnă pomenirea lui Avram Imu, Ciclul Munţilor, şi fost membru îa cel dintâi comitet naţional român. Adresa circulară a prezidentului nostru anunţase din bună vreme aceasta prăznuire, şi eu a avut loc, din cauza narei mulţimi adunate, în curtea şcoalei ortodoxe române din Câmpeni. Pe lângă membrii comitetelor şi parlamentarii partidului, a luat parte la prăznuire an public distins, şi foarte mulţi ţărani. Au vorbit dnii luliu Maniu, Iosif Gimboş, I. Lupaş, I. Agârbiceanu şi Valer Niţescu. Din cauza lipsei de spaţiu vom publica in numărul de mâine un raport amănunţit asupra acesei comemorări a lui Avram Iancu.