Patria, noiembrie 1924 (Anul 6, nr. 235-258)

1924-11-01 / nr. 235

Cluj, Sâmbătă 1­2 LEI EXEMPLARUL Anul VI. * Numărul 235 CE VREM Destăinuiri făcute prin declaraţia par­tidului naţional român în Parlament Mărturisim, că nu credeam într’o nouă deschidere a aşa numitelor „adunări naţionale constituante“ tot de către actualul guvern. După ne­înţelegerile încă în litigiu din sânul guvernului şi după multele neajun­suri, ce le-a creiat, fie în afară cu bresarea în diferite forme a streină­­tăţii, fie înlăuntru cu reaua situaţie financiară şi cu avalanşa de pana­male de tot soiul, aveam credinţa foarte justificată, că dl Brătianu va lăsa pe seama altora încurcata suc­cesiune guvernamentală. Ne-am în­şelat însă în aşteptările noastre, cu toate că cunoaştem foarte bine isto­ria schimbărilor de aceasta natură din fericitele vremuri ale reteveiului, ale străzii Enei şi ale defilărilor sgo­­motoase pe dinaintea porţilor în­chise, şi bine păzite ale palatului. Credeam, cu toate acestea, că lumea se schimbă şi odată cu ea se schimbă şi moravurile oamenilor. • De la strada Enei şi până astăzi sunt câteva decenii, cari au adus modificări însemnate atât în ce pri­veşte drepturile publice, cât şi în privinţa judecăţii omeneşti. Nu se mai poate aproba astăzi ceea ce sus­ţinea odată Gustave Le Bon, că drep­tul nu se poate opune forţei pen­­tru că aceste elemente sunt iden­tice, fiindcă dreptul nu este altceva decât o forţă, care durează. Dreptul este astăzi condiţionat de morală şi legile morale nu sunt en­tităţi fictive, ci necesităţi imperioase. Dar se vede, că este prematur a vorbi de morală în îndeletnicirile politice ale guvernanţilor noştrii. Şi atunci e de prisos, a ne mai pierde vremea cU caracterizarea lor, ci ne vom mul­ţumi, a lămuri maliţioşilor şi cu a­­cest prilej acţiunea noastră. Ce vrem noi? Deşi oamenii de bună credinţă îşi dau uşor seama, de atitudinea politică a partidului nostru, totuşi se găseşte o catego­rie de intriganţi maliţioşi, cari ne pun la anumite intervale întrebarea: ce vrem?, pentru a produce diver­siuni şi a înlătura atenţia de la pro­pria lor incapacitate, îndeosebi guvernul actual, încăr­cat de toate relele unei stăpâniri o­­dioase, se face, că nu înţelege ros­tul acţiunii noastre şi ne repetă la epoci anumite stereotipa întrebare: Ce vrem? Pentru lămurirea acestui guvern am adoptat formula cea mai prac­­tică, de a-i repeta la rândul nostru cu prilejul sentenţioaselor sale me­­sagii, toate relele de cari sufere ţara sub domnia lui. Declaraţia făcută anul acesta de partidul naţional-român în Parla­ment nu este altceva decât icoana bine definită a situaţiei triste, în care ne-a adus guvernul liberal în prăpăstioasa lui domnie de trei ani de zile. In cele patru puncte ale ei se spune explicit, că P. N. R. consec­vent atitudinea sale din trecut con­sideră actualele corpuri legiuitoare ca ilegale și prin urmare fără drept de legiferare; că stând lucrurile ast­fel P. N. R. nu va lua parte la acti­vitatea legislativă, că acest partid este cuprins de o adâncă îngrijo­rare, când vede, că însăşi autorita­tea regală este supusă la ştirbiri du­reroase, fiind întrebuinţată la aco­perirea ilegalităţilor, a nepriceperii şi corupţiunii guvernării liberale şi promite, că va duce lupta începută până la sfârşit, pentru salvarea ţă­rii şi restabilirea prestigiului ei în faţa streinătăţii. In câteva rânduri guvernul a as­cultat cu urechile nevătuite, cre­dem, declaraţiile partidului nostru, cam­ variate în formă, au avut întot­deauna acelaş fond. Involtura mesagiilor oricât de pompoasă, nu ademenea decât ma­joritatea terorizată de dictatura Şe­fului. In ochii noştri aceste fraze nu pot avea răsunet, câtă vreme reali­tatea este cu totul alta. Şi atunci, care este rostul mirării, că, ce vrem?, când orice om cu ju­decată nepreocupată poate ceti în declaraţia noastră răspunsul cate­goric ? Ni se impută poate absenţa de la lucrările unui parlament pe care nu-l recunoaştem ? Ni se pare, că aci e buba, că nu pecetluim cu pre­zenţa noastră, opera de nelegiuire a guvernului liberal. Ei bine, repe­tăm şi de astă dată, că vom persi­sta în atitudinea de până acum şi nu vom sprijini sub nici o formă continuitatea regimului de corupţie şi de atrofiare a caracterelor antro­nată de acest guvern. Suntem duş­manii declaraţi ai oricăror ilegali­tăţi, de aceea vom căuta cu toată forţa morală, de care incontestabil dispunem, să creiăm în sufletul mul­ţimii respectul legilor şi al demni­tăţii cetăţeneşti. Vom cere apărarea celor slabi şi recompensa celor buni Vom cere pedepsirea celor răi şi izolarea imoralilor. Vom proteja ri­dicarea valorilor, iar pe insinuanţii obraznici, pe profitorii vremurilor excepţionale şi pe toţi parveniţii re­gimului îi vom aşeza acolo, unde sunt indicaţi prin foloasele ce le-au adus societăţii. Vom căuta prin urmare să inver­săm pe dea-întregul opera nefastă a actualului regim, să schimbăm cu desăvârşire sistemul balcan­c de gu­vernare dictatorială, să curmăm domnia jafului şi a pumnului. Iată ce vrea P. N. R. şi cu el îm­preună toţi bunii români, cari mai au încă credinţa în renaşterea ace­stei ţări. Aceasta o vrem şi credem că toată lumea cinstită ne-a înţeles. De la Brătieni nu cerem, să ne pri­ceapă, pentru că ei şi aşa nu vor fi în stare niciodată. Chestia dezarmării Bruxelles. — Consil!a! Societfitel Na­­ţionilor s’a ocupat ori ca chestiunea aplici:el protocolului dela Geneva pri­vitor la i'garanti si dezarmare. Con­silia v­a deda sa reusnţe la întrunirea comitetuloi special proectani pentru 17 Noemvrie la Geneva !n scop de­ a per­mite givernalul englez si pregătească această întranire. Apoi conalilol a’a ocu­pat cu chestioner con­ocătel «salate! ordinare la S Decemvrie la Roma. Chestiunea paşapoarte­lor în discuţia Camerei Interpelarea dlui deputat Victor Moldovan Dl dr V. Moldovan deputat din partidul naţional a adresat săptămâna trecută o interpelare In legătură cu panamaua paşapoartelor, cerând să i­ se pună la dispoziţii dosarele afa­erei. In şedinţa de ieri a Camerei dl dl Moldovan a revenit asspra cerere! sile şi a arătat ci Intenţia guvern­ului este de a păstra cât mal multă discreţie în jurui acestei afaceri, spre a se putea InUsni muşamalizarea el. A răspuns dl ministru de justiţie, spunând ci aceste dosare fiind ■ gitate din Ordinul jade Atomiul de Initrasție nu se pot aduce la Came­ă. Dacă este adevărat acest lucre, nu Înțelegem In ce scop s’a făcut sigila­rea unor dosare, cari trezesc lustra­­m mate. . cercetările justiţiei se măr­­de o­camdati la excroheria So*. ..rolul Naţional". Sunt, b­aă, alte asa e, de pe vremea când în frustra M trister alai de Interne era dl general Vălid­aast. A­crst­ea nu au aj­uns pe mâna jadecfitoraiul de instracţie, afa­cerea­­ ind tsibash­i la timp cu con­­simţământul primslal-ministra. Guvernai ara Interes ca de să nu fie cunoscute? Pentru I mpezirea afacerel în oplofs publfcă, o rât mal terg* public'*»'«* , imprejurărilor și faptelor descoperit'. până acum, nu poate strica la nimic Păstrând« se atâta discreţie sa In lem ste răspândirea ener ştii diate’, de pen bile, a căror verificare lă îrâat impos b 12. Sa vorbeşte, de pildă, că în aface­rea paşapoartelor este amestecată o doamnă din înalta societate a Bucu­reştilor, cere pre legători cu Pelard­e că Instul Mitropolitul Primat este a­­mestecat în mod culpabil alături de alţi demnitari ai Statului-Vrea oare gavernaî ea aceste «vo­­onrl să prindă? Dl deputat V. Moldovan sdccâad I« cunoştinţa Camerei torte aceste svo­­uufl, a arătat, că oscgiră Interpretare se poate da retezului g­arnalai de a-l pase la dispoz­ţie dosarele: intestia de mesomatizsre. Cs să dovedească contrariul și c* să pană espăt atmosferei pribie tc s’a creiat în jorul aface el pas*pcsrU, lor, Minister^ «ia jTatttte est« d»tor si înlesnea» *, o cât mal largă dis­ație Io jurat acsdîel chestiuni, punând la ds­­p ztlsnea Camerei d satele cerute. Altminteri putem preda, că dsa se identifică cu părerile prim-pretoralii de la Blaj. Cazul dela Blaj Ce se poate discuta la Întruniri publice ? Interpelarea dlui deputat Macavei Ordinul primpreto­ulrd dela Blaj — dat cu prilejul întrunirii organizaţiei lo­cale a partidului naţional — prin care se Interzicea discutarea afacerei pana­malei cu paşcpoarfele, a fost adus în discuţia parlamentului de dl deputat Macavela. Iată cuprinsul acestui ordin în text original: .Cu onoare vă comunicăm că autorizăm ţi­nerea adunării publice anunţate pe ziua de 26 crt. orele 11 a. u.. In restaurantul „Univers*, cu restricfiunea ca punctul 2 din pro­gram (afacerea paşapoartelor) să fie eli­­minat complect, de­oarece chestiunea acea­sta este deferită justiţiei şi nu se poate ad­mite discutarea ei intr’o adunare poli­tică de partid. Binevoit­­a cunoaşte că la adunarea organizată de dvs. va participa şi de­legatul autoritiţei poliţieneşti locale, fără de prezenţa căruia adunarea nu poate începe.“ Blaj 25/X/924. (ss.) Dr Denghel primpretor. .Restrui lunea* impusă de acest domn primpretor constitue fără îndoială, un ne mai­pomenit abuz administrativ, de­oarece, pe de o parte, nu există nici un text de lege care opreşte discutarea la întruniri a unei afaceri ,deferită justi­ţiei“ iar pe de altă parte, cenzura acea­­sta instituită asupra programului in­­trunirei de la Blaj depăşeşte atribui­iu­nile celui care a exercitat-o. Ilegalitatea săvârşită de primpretor­ul din Blaj, este, însă, şi ridicolă, soco­tind că ,ordinul* dsale nu poate îm­piedica discutarea ,afacerel* în ziarele, cari vin in acest oraş şi sunt la dispo­ziţia locuitorilor. Credem, totuşi, că ordinul acesta nu a pornit din Iniţiativa dlui prim-pretor, care — doctor in drept fiind — cu­noaşte şi legile şi răspunderea unei a­­semeta ilegalităţi. Dl Daca, din partea bancei ministe­riale, a încercat însă, să protesteze în­­potriva afirmaţiunii că guvernul nu este strein de dispoziţiunea restrictivă de la Blaj. Atunci nu rămâne altceva de făcut decât ca Ministerul de Interne să pe­depsească pe prompretorul abuziv. Ne îndoim că acest lucru se va întâmpla. Cazul de la Blaj nu este primul sub actuala guvernare. Niciodată, insă, guvernar­eu a pe­depsit pe cei vinovați de asemenea a­­bazari, tocmai pentru motivul că el era acela care le ordona. In împrejurările speciale, de astăzi, aceasta ilegalitate este pentru marele public cea mai bună dovadă a sforţă­rilor ce se fac pentru înăbuşirea ruşi­nosului scandal al axcrocheriei ca pa­şapoartele. .Opera di purificare■ a dlui Mâr­­zescu a trebuit să cedeze în faţa pri­mului partizan guvernamental, amenin­­ţat să cadă victimă. Rezultatul alegerilor din Anglia LONDRA. — La alegerile actuale au fost fixate următoarele candi­daturi ale celor trei partide poli­tice: 504 conservatori, 344 liberali și 499 laburiști. Ultimele telegrame aduc rezulta­tul alegerilor, cari constituesc un strălucit succes pentru partidul con­servator. Au fost aleşi 400 de conservatori, 151 de laburişti, 40 de liberali şi patru independenţi. Se aşteaptă rezultatul din încă 20 de cercuri. Conservatorii câştigă în actualul parlament 159 de mandate şi pierd 6, laburiştii câştigă 24 de mandate şi pierd 65, liberalii câștigă 9 man­data și pierd 120. Asquit nu a fost ales. Salarizarea corpului didactic Memoriul profesorilor secundari Adunarea generală a „Asociaţiei profe­sorilor secundari, secţia Cluj“, a Înaintat ministrului instrucţiunei publice următorul memoriu, aprobat In unanimitate de adu­narea generală din 22 octombrie: Domnule M­iistru ! „Asociaţia profesorilor secundari din Cluj*, constatând încă odată extrema in­suficientă a salariilor actuale pentru bună­starea membrilor ei. Vă roagă respectuos a lua în considerare, pe lângă împrejură­rile generale ale traiului pentru toţi profe­sorii şi pe cele speciale traiului din CI­­. Astfel este ştiut că traiul zilnic este din cele mai grele în Cluj, deoarece trăim aici într’o regiune foarte săracă şi unde aprovizionarea cu alimente este lăsată mai mult în voia speculei negustoreşt.­, încu­rajată tocmai de lipsi caracteristică regiu­nii. La scumpetea excesivă care bântuie aici, nu există cel puţin ca In alte locali­tăţi putinţa unui câştig accesoriu catedrei ce ocupăm, căci nu exişti nici orele su­­plementare — oricât da slab plătite — necom­ clase paralele sau­­ bugetare. Aşa fiind, profesor­i sapi reduşi la catedra lor, p* «*“ » face să producă mai mult, sunt chiar Şcoli unde unii profesori abia pot să aibă orele regimentare ale catedrei lor, necum să capete ore sup­e­­memare bugetare. Cât despre ş­olile mi­noritare, ele ne sânt ca şi închise, fiind­că nicilcl ca In Cluj şcolile minoritare n’au un corp didactic mai suficient. Iar In legătură cu această stare de lucruri ce Vă semnalâm, tre­buie să adâogăm, că noi ne aflăm In Cluj In situaţia exactă aceeaşi cu toate localităţile cuprinse în zona culturală Şt care beneficiază ca atare de un spor cuvenit de salariu. De­oarece şcolile secundare din Cluj îşi re­crutează populaţia şcolară dintr’o regiune săracă şi înapoiată economîceşte, astfel se face că majoritatea acestei populaţii şco­lare nu se deosebeşte intru nimic de po­pulaţ­a şcolară din localităţile de graniţă, ci chiar uneori este mai înapoiată in gra­dul ei de românizare decât aceea, căci a trebuit să tăiascfi acasă multă vreme in împrejurări ca total speciale. Organele de control ale Ministerului pot atista acest fapt vidat la prima dată. De aceia noi tribuie să depunem o mancă istovitoare pentru a corespunde chemării noastre de dascăli şi spre a ne face da­toria, a cărei Îndeplinire este mai uşoară pentru alţi colegi ai noştri în condiţii cu totul deosebite. Iar faptul este că noi nu avem nici strictul necesar, spre a com­pensa o muncă îndoită. Acestea fiind Vă rugăm domnule Mi­nistru a ţine seamă de consideraţiile ex­puse şi a face tot posibilul spre a ne acorda cele mai bune condiţii de muncă pentru noi şi de desvoitare pentru şcoală şi neam, căci una fără de alta nu merge. Am dori ca pe lângă malta solicitudine ce ne păstraţi, să fiţi împărtăşiţi împre­ună cu toţi conducătorii noştri actuali de aceiaşi adâncă convingere ce ne călău­zeşte pe noi toţi, că tot ce face Statul tre­buie să facă pentru noi este un câştig îndoit şi com­­un, căci se răsplăteşte prin asigurarea desvoltăr­ii sale normale, înte­meiată pe bunul mers al şcolii şi culturii româneşti. Primiţi. Vă rugim domnule Ministru Considerarea deosebitului nostru respect. Secretar: Preşedinte: /. Valean C. Sudeţeanu. Panamalele regimului După panamaua dela Interne, vine la rând panamaua dela căile ferate Icg-’ozit de proporţiile pe cari le-a luat afacerea panamalei cu paşapoar­tele dela Ministerul de Interne, zdrun­cinând dia temelii sit­ata guvernului şi în special pe a sa personală— prin legiturile de familie pe cari le are cu pr­ncipali vinovaţi — minietrul comu­nicaţiilor, dl Arţar Văicoianu, încesrcfi o diverslane pentru op­ni­a pulitică şi o presiune asupra colegilor săi din go­vern. Acesstă diverslane şi pf stase crede dşa că-i va reuş! p.Ia aruncarea în discuţia a mărişor frauda dela căile ferate, fraude cari durează de ani de z­­e, fără a se lua vre-o sancţiune de reprimare. Fraudele dela Casa Muncii Pentru a se îmbunătăţi situaţia per­sonalului dela căile ferate, s’a creiat „Casa Muncii" şi pe cale de lege s’au pus taxe speciale la plan la toate tran­sportările, de călători şi de bagaje, fixe ca csrl se alimenta iastiinta. Cu banii adunaţi a’au cempărat in Capi­tală vaste terenuri, neutru a se con­strui pe ele locuinţe eftine pentru fanc­­­lonaril Infero 1. Chintuindu-se same tmeme pentru pavarea şi canalizarea acestor terenuri, dl Tancred Constanti­nescu, pe atunci director general la Cfr, dispune vinderea terenurilor la 35 funcţionari superiori, favoriţi ai guvernului liberal. Ceea ce este mai revoltător, s’a acordat acestor favoriţi şi împru­muturi variind dela 600.000- 1.000.000 lei, cu dobândă de 2 la sută pe an. ŞI, IN LOC DE NUMEROASE LO­CUINŢE PENTRU FUNCŢIONARII IN­FERIORI, S’AU RIDICAT 35 DE VILE SOMTOASE PENTRU FAVORIŢII RE­­GIMULUI CU BANII NOŞTRI, Al CONTRIBUABILILOR. Acaste acte­­­egale «le dial Tancred Constantine«?», sa fost ratificate de con­siliul da miciş­ri ca marcalele. No. 3819 şi 212 din Decemvrie 1922 Astfel, întreg guvernul s'a făcut com­plice la îmbogăţirea celor 35 de favo­riţi, ia­ deposedarea nenorociţilor sluj­başi Inferiori de un drept al lor, şi la jefuirea banalul contribuabililor. Afacerea este la parchet, îm­preună cu aceia a furtului mate­rialelor destinate pentru refacerea gărei de Nord. Atelierele volante Uca din Ideile geniale ale dini ge­neral Moşoni, atunei când a fost mi­­nistrul comacicaţiilor, a fost orerirea atelierelor volante, peatru a se In esst şi a agita repararea materialului volant» Cu aceste ateliere volante a’a chel­tuit până în prezent aproape un mi­liard şi jumătate, bani grei, scoţi de pe spinarea celor mulţi şi săraci Dar, cu aceste ateliere volante s’au petreeut acte de adevărat banditism, sub ochii nepăsători s’au Interesaţi ai autoritiţior conducătoare. In aceste ateliere volante intrau pentru reparaţii cele mai bune va­goane, de unde e­rau stricate, după ce li se luau piesele cele mai prin­cipale şi mai scumpe, pentru a fi întrebuinţate la alte vagoane. ASTFEL, ACELEAŞI PIESE TRE­CEAU DE LA VAGON LA VAGON, FARA CA VRE UNUL SA FIE REPA­RAT COMPLET. Dovada acestei mari fraude Pate 8- v'd­ ntă numai prin fiptel că, deși s’a cheltuit pentru ppnarea vagoanelor «­­proape sn m­­­ard si jirpăttte, parcai de vagoane bone a scăzut s'mtttor. O întrebare test se pane si gsvercal Bite dator «& răspundă: Cum de s’a putut fura ani de zile ca în condru şi nimeni n’a ştiut ni­mic, s’au n’a făcut nimic ca să o­­prească jaful? RiSpsn*ni, dacă ni-l vor da cei ia de Bot, îl vom da noi. PENTRUCĂ JEFUITORII SUNT FA­VORIŢII regimului, sunt DINTRE „AI NOŞTRI.“ MîzeHîie funcţionarilor Să se facă dreptate Ziarul nostru s’a ocupat la nenumărate rânduri da mări e neajunsuri pe cari le au de suferit funcţionarii publici din lipsa de locuinţe şi mai ales din lipsa de protecţie din partea organelor centrale ale Ministeru­lui de interne, cari in necunoştinţa faptică a lucrurilor şi la intervenţii interesate, anu­­lează şi nimicesc orice activare bună şi folositoare a pigmelor locale. Astfel, comisia de rechiziţii din Cluj a rechiziţionat pentru dl Mihail Covrig Ro­­şianu şi familia sa, compusă din cinci membri, un apartament compus din trei camere şi una anticameră din locuinţa dlui Ignat Rosenberger, căruia pentru sine şi soţia sa — numai două persoane — i a fost lăsat un apartament compus din două camere, două anticamere, bucătărie, bae, cameră de servitori şi alte dependinţe. Conform art. 6 din regulament, aliniatul ultim, odată cu rechiziţionarea, s-a ordonat şi executarea. Contestaţia făcută de dl Ignat Rosenberger a fost respinsă de una­nimitatea comisiei, astfel că bonul de re­­chiziţie a dlui M. C. Roşianu a fost ridi­­cat la valoare de drept. La Intervenţiile făcute la Bucureşti de dl Ignat Rosenber­ger şi cu o motivare bazată pe inexacti­tăţi şi motive false, se dă ordinul 87075 din 13 octombrie 1923 prin care se cere autorităţilor locale evacuarea dlui Roşianu. La alarma dată de Întreaga presă româ­nească şi la intervenţia a numeroşi parla­mentari, si de ordinul 85785 din 19 oc­tombrie, prin care se suspendă executarea celui dintâi. Aşadar, s’a recunoscut şi de către Mi­­nisterul de interne dreptatea cauzei dlui Mihail Roşianu. Dar, stăruinţa dlui Ignat Rosenberger este mare, după cum mare este şi suma de o sută de mii de lei pe care a spus că o sacrifică — poate a şi sacrificat-o — pentru evacuarea dlui Ro­şianu. Astfel, acest fun­ţionar superior, cu o familie de cinci membri, locueşte şi astăzi în stare de provizorat, amnn­nţat zi de zi de a se vedea în stradă. La o nouă cerere a Ministerului de in­terne, comisia de rechiziţii locală a înain­tat un nou raport, No. 4340/924, însoţit cu o schiţă de plan, şi pe care II avem In copie, raport foarte documentat din care reese absoluta legalitate In care a lucrat şi dreptatea cauzei dlui Roşianu, combătând punct cu punct afirmaţiile referentului din minister, dl Deleanu, care a lucrat dia biuroal Ministerului de interne, sentimental şi în necunoştinţă de cauză. Raportul comisiei locale închee astfel­ .Toate, dar absolut toate împrejurările pledează pentru menţinerea acestei re­chi­ziţiuni*. Dosarul a luat iarăş drumul spre Bu­cureşti în timp ce un funcţionar superior şi întreaga lui familie, cu trei fete de şcoală, tr­asc într’o continuă agitaţie şi nes­guranţă. Rugâm pe noul secretar general al Mi­nisterului de interne, dl Crăsnaru, funcţio­nar de carieră şi dsa, să rezolve per­sonal această chestie, să­­ dea soluţia de­finitivă şi favorabilă, aşteptată de întreaga opinie publică. La ministerul unde au bântuit atâtea vânturi urâte, credem că a venit timpul să adie şi zefirul de primăvăratică purificare şi dreptate. Noi, aşteptăm şi sperăm încăl EFEMERIDE Pudra împărătesei împărăteasa Eugenia, soţia lui Napoleon al IH-lea a fost o femeie de-o orbitoare frumu­seţe Cu toate insă că dela natură fusese În­zestrată cu acest preţios dar, se străduia şi ea din răsputeri să şi păstreze şi mărească Încă pe cât ,.era posibil frumuseţea. Ea nu s’a mulţumit numai să-şi procure din toate ţările articolele de toalete cele mai fine, ci şi-a aran­jat un laboratoriu al ei. In care un chimist an­­gajat anume, n’avea altceva de lucru decât să prepare pentru trebuinţele vanitoasei împără­tese pudră, săpunuri fine, parfum, felurite ape mirositoare şi văpseli. După studii grele şi în­delungate a şi reuşit chimistul să-şi mulţu­mească stăpâna cu preparatele sale, mai ales o pudră era dintre toate opera lui cea mai de seamă. Pudra aceasta era mândria împărătesei, dar totodată şi grija ei, ca nu cumva secretul să se afle şi s’ajunga şi alte femei să şi procure mi­raculoasa pudră. Chimistul era angajat cu con­tract scris şi legat prin cuvântul său de onoare, de-a nu divulga nimănui reţelele preparatelor sale. Totuşi de ce s’a temut împărăteasa n’a scăpat. Iatr’o zi află, spre marea ei durere că în budol­ul doamnelor de curte s’au aflit res­turi din pudra ei. Bănuiala s’a îndreptat nu­maidecât Împotriva chimistului săracu, și ur­marea fu, că laboratorul acestuia se mută in nemijlocită apropiere de apartamentele suve­ranei, iar din ceasul acela fu silit să lucreze sub cea mai severă supraveghere. Mai târziu însă a eșit la lumină că adevăratul vinovat a fost o camerieră a împărătesei cu numele Klyd­a. De la ea primiseră damele de curte pudra și de­ aceea o și botezară cu numele ei. Această pudră ajunse la mare renume mai târ­ziu, când bietul chimist eliberat din polivia sa de aur după detronarea Iul Napoleon III, s’a lăsat In Paris ca om liber și­ a fabricat „pentru toată lumea* preparatele ce erau menite odată numai pentru o împărăteasă, ARISTARC et COMP.

Next