Patria, noiembrie 1924 (Anul 6, nr. 235-258)
1924-11-01 / nr. 235
Cluj, Sâmbătă 12 LEI EXEMPLARUL Anul VI. * Numărul 235 CE VREM Destăinuiri făcute prin declaraţia partidului naţional român în Parlament Mărturisim, că nu credeam într’o nouă deschidere a aşa numitelor „adunări naţionale constituante“ tot de către actualul guvern. După neînţelegerile încă în litigiu din sânul guvernului şi după multele neajunsuri, ce le-a creiat, fie în afară cu bresarea în diferite forme a streinătăţii, fie înlăuntru cu reaua situaţie financiară şi cu avalanşa de panamale de tot soiul, aveam credinţa foarte justificată, că dl Brătianu va lăsa pe seama altora încurcata succesiune guvernamentală. Ne-am înşelat însă în aşteptările noastre, cu toate că cunoaştem foarte bine istoria schimbărilor de aceasta natură din fericitele vremuri ale reteveiului, ale străzii Enei şi ale defilărilor sgomotoase pe dinaintea porţilor închise, şi bine păzite ale palatului. Credeam, cu toate acestea, că lumea se schimbă şi odată cu ea se schimbă şi moravurile oamenilor. • De la strada Enei şi până astăzi sunt câteva decenii, cari au adus modificări însemnate atât în ce priveşte drepturile publice, cât şi în privinţa judecăţii omeneşti. Nu se mai poate aproba astăzi ceea ce susţinea odată Gustave Le Bon, că dreptul nu se poate opune forţei pentru că aceste elemente sunt identice, fiindcă dreptul nu este altceva decât o forţă, care durează. Dreptul este astăzi condiţionat de morală şi legile morale nu sunt entităţi fictive, ci necesităţi imperioase. Dar se vede, că este prematur a vorbi de morală în îndeletnicirile politice ale guvernanţilor noştrii. Şi atunci e de prisos, a ne mai pierde vremea cU caracterizarea lor, ci ne vom mulţumi, a lămuri maliţioşilor şi cu acest prilej acţiunea noastră. Ce vrem noi? Deşi oamenii de bună credinţă îşi dau uşor seama, de atitudinea politică a partidului nostru, totuşi se găseşte o categorie de intriganţi maliţioşi, cari ne pun la anumite intervale întrebarea: ce vrem?, pentru a produce diversiuni şi a înlătura atenţia de la propria lor incapacitate, îndeosebi guvernul actual, încărcat de toate relele unei stăpâniri odioase, se face, că nu înţelege rostul acţiunii noastre şi ne repetă la epoci anumite stereotipa întrebare: Ce vrem? Pentru lămurirea acestui guvern am adoptat formula cea mai practică, de a-i repeta la rândul nostru cu prilejul sentenţioaselor sale mesagii, toate relele de cari sufere ţara sub domnia lui. Declaraţia făcută anul acesta de partidul naţional-român în Parlament nu este altceva decât icoana bine definită a situaţiei triste, în care ne-a adus guvernul liberal în prăpăstioasa lui domnie de trei ani de zile. In cele patru puncte ale ei se spune explicit, că P. N. R. consecvent atitudinea sale din trecut consideră actualele corpuri legiuitoare ca ilegale și prin urmare fără drept de legiferare; că stând lucrurile astfel P. N. R. nu va lua parte la activitatea legislativă, că acest partid este cuprins de o adâncă îngrijorare, când vede, că însăşi autoritatea regală este supusă la ştirbiri dureroase, fiind întrebuinţată la acoperirea ilegalităţilor, a nepriceperii şi corupţiunii guvernării liberale şi promite, că va duce lupta începută până la sfârşit, pentru salvarea ţării şi restabilirea prestigiului ei în faţa streinătăţii. In câteva rânduri guvernul a ascultat cu urechile nevătuite, credem, declaraţiile partidului nostru, cam variate în formă, au avut întotdeauna acelaş fond. Involtura mesagiilor oricât de pompoasă, nu ademenea decât majoritatea terorizată de dictatura Şefului. In ochii noştri aceste fraze nu pot avea răsunet, câtă vreme realitatea este cu totul alta. Şi atunci, care este rostul mirării, că, ce vrem?, când orice om cu judecată nepreocupată poate ceti în declaraţia noastră răspunsul categoric ? Ni se impută poate absenţa de la lucrările unui parlament pe care nu-l recunoaştem ? Ni se pare, că aci e buba, că nu pecetluim cu prezenţa noastră, opera de nelegiuire a guvernului liberal. Ei bine, repetăm şi de astă dată, că vom persista în atitudinea de până acum şi nu vom sprijini sub nici o formă continuitatea regimului de corupţie şi de atrofiare a caracterelor antronată de acest guvern. Suntem duşmanii declaraţi ai oricăror ilegalităţi, de aceea vom căuta cu toată forţa morală, de care incontestabil dispunem, să creiăm în sufletul mulţimii respectul legilor şi al demnităţii cetăţeneşti. Vom cere apărarea celor slabi şi recompensa celor buni Vom cere pedepsirea celor răi şi izolarea imoralilor. Vom proteja ridicarea valorilor, iar pe insinuanţii obraznici, pe profitorii vremurilor excepţionale şi pe toţi parveniţii regimului îi vom aşeza acolo, unde sunt indicaţi prin foloasele ce le-au adus societăţii. Vom căuta prin urmare să inversăm pe dea-întregul opera nefastă a actualului regim, să schimbăm cu desăvârşire sistemul balcanc de guvernare dictatorială, să curmăm domnia jafului şi a pumnului. Iată ce vrea P. N. R. şi cu el împreună toţi bunii români, cari mai au încă credinţa în renaşterea acestei ţări. Aceasta o vrem şi credem că toată lumea cinstită ne-a înţeles. De la Brătieni nu cerem, să ne priceapă, pentru că ei şi aşa nu vor fi în stare niciodată. Chestia dezarmării Bruxelles. — Consil!a! Societfitel Naţionilor s’a ocupat ori ca chestiunea aplici:el protocolului dela Geneva privitor la i'garanti si dezarmare. Consilia va deda sa reusnţe la întrunirea comitetuloi special proectani pentru 17 Noemvrie la Geneva !n scop de a permite givernalul englez si pregătească această întranire. Apoi conalilol a’a ocupat cu chestioner conocătel «salate! ordinare la S Decemvrie la Roma. Chestiunea paşapoartelor în discuţia Camerei Interpelarea dlui deputat Victor Moldovan Dl dr V. Moldovan deputat din partidul naţional a adresat săptămâna trecută o interpelare In legătură cu panamaua paşapoartelor, cerând să i se pună la dispoziţii dosarele afaerei. In şedinţa de ieri a Camerei dl dl Moldovan a revenit asspra cerere! sile şi a arătat ci Intenţia guvernului este de a păstra cât mal multă discreţie în jurui acestei afaceri, spre a se putea InUsni muşamalizarea el. A răspuns dl ministru de justiţie, spunând ci aceste dosare fiind ■ gitate din Ordinul jade Atomiul de Initrasție nu se pot aduce la Cameă. Dacă este adevărat acest lucre, nu Înțelegem In ce scop s’a făcut sigilarea unor dosare, cari trezesc lustram mate. . cercetările justiţiei se mărde ocamdati la excroheria So*. ..rolul Naţional". Sunt, baă, alte asa e, de pe vremea când în frustra M trister alai de Interne era dl general Vălidaast. Acrstea nu au ajuns pe mâna jadecfitoraiul de instracţie, afacerea ind tsibashi la timp cu consimţământul primslal-ministra. Guvernai ara Interes ca de să nu fie cunoscute? Pentru I mpezirea afacerel în oplofs publfcă, o rât mal terg* public'*»'«* , imprejurărilor și faptelor descoperit'. până acum, nu poate strica la nimic Păstrând« se atâta discreţie sa In lem ste răspândirea ener ştii diate’, de pen bile, a căror verificare lă îrâat impos b 12. Sa vorbeşte, de pildă, că în afacerea paşapoartelor este amestecată o doamnă din înalta societate a Bucureştilor, cere pre legători cu Pelarde că Instul Mitropolitul Primat este amestecat în mod culpabil alături de alţi demnitari ai Statului-Vrea oare gavernaî ea aceste «voonrl să prindă? Dl deputat V. Moldovan sdccâad I« cunoştinţa Camerei torte aceste svouufl, a arătat, că oscgiră Interpretare se poate da retezului garnalai de a-l pase la dispozţie dosarele: intestia de mesomatizsre. Cs să dovedească contrariul și c* să pană espăt atmosferei pribie tc s’a creiat în jorul aface el pas*pcsrU, lor, Minister^ «ia jTatttte est« d»tor si înlesnea» *, o cât mal largă disație Io jurat acsdîel chestiuni, punând la dsp ztlsnea Camerei d satele cerute. Altminteri putem preda, că dsa se identifică cu părerile prim-pretoralii de la Blaj. Cazul dela Blaj Ce se poate discuta la Întruniri publice ? Interpelarea dlui deputat Macavei Ordinul primpretoulrd dela Blaj — dat cu prilejul întrunirii organizaţiei locale a partidului naţional — prin care se Interzicea discutarea afacerei panamalei cu paşcpoarfele, a fost adus în discuţia parlamentului de dl deputat Macavela. Iată cuprinsul acestui ordin în text original: .Cu onoare vă comunicăm că autorizăm ţinerea adunării publice anunţate pe ziua de 26 crt. orele 11 a. u.. In restaurantul „Univers*, cu restricfiunea ca punctul 2 din program (afacerea paşapoartelor) să fie eliminat complect, deoarece chestiunea aceasta este deferită justiţiei şi nu se poate admite discutarea ei intr’o adunare politică de partid. Binevoita cunoaşte că la adunarea organizată de dvs. va participa şi delegatul autoritiţei poliţieneşti locale, fără de prezenţa căruia adunarea nu poate începe.“ Blaj 25/X/924. (ss.) Dr Denghel primpretor. .Restrui lunea* impusă de acest domn primpretor constitue fără îndoială, un ne maipomenit abuz administrativ, deoarece, pe de o parte, nu există nici un text de lege care opreşte discutarea la întruniri a unei afaceri ,deferită justiţiei“ iar pe de altă parte, cenzura aceasta instituită asupra programului intrunirei de la Blaj depăşeşte atribuiiunile celui care a exercitat-o. Ilegalitatea săvârşită de primpretorul din Blaj, este, însă, şi ridicolă, socotind că ,ordinul* dsale nu poate împiedica discutarea ,afacerel* în ziarele, cari vin in acest oraş şi sunt la dispoziţia locuitorilor. Credem, totuşi, că ordinul acesta nu a pornit din Iniţiativa dlui prim-pretor, care — doctor in drept fiind — cunoaşte şi legile şi răspunderea unei asemeta ilegalităţi. Dl Daca, din partea bancei ministeriale, a încercat însă, să protesteze înpotriva afirmaţiunii că guvernul nu este strein de dispoziţiunea restrictivă de la Blaj. Atunci nu rămâne altceva de făcut decât ca Ministerul de Interne să pedepsească pe prompretorul abuziv. Ne îndoim că acest lucru se va întâmpla. Cazul de la Blaj nu este primul sub actuala guvernare. Niciodată, insă, guvernareu a pedepsit pe cei vinovați de asemenea abazari, tocmai pentru motivul că el era acela care le ordona. In împrejurările speciale, de astăzi, aceasta ilegalitate este pentru marele public cea mai bună dovadă a sforţărilor ce se fac pentru înăbuşirea ruşinosului scandal al axcrocheriei ca paşapoartele. .Opera di purificare■ a dlui Mârzescu a trebuit să cedeze în faţa primului partizan guvernamental, ameninţat să cadă victimă. Rezultatul alegerilor din Anglia LONDRA. — La alegerile actuale au fost fixate următoarele candidaturi ale celor trei partide politice: 504 conservatori, 344 liberali și 499 laburiști. Ultimele telegrame aduc rezultatul alegerilor, cari constituesc un strălucit succes pentru partidul conservator. Au fost aleşi 400 de conservatori, 151 de laburişti, 40 de liberali şi patru independenţi. Se aşteaptă rezultatul din încă 20 de cercuri. Conservatorii câştigă în actualul parlament 159 de mandate şi pierd 6, laburiştii câştigă 24 de mandate şi pierd 65, liberalii câștigă 9 mandata și pierd 120. Asquit nu a fost ales. Salarizarea corpului didactic Memoriul profesorilor secundari Adunarea generală a „Asociaţiei profesorilor secundari, secţia Cluj“, a Înaintat ministrului instrucţiunei publice următorul memoriu, aprobat In unanimitate de adunarea generală din 22 octombrie: Domnule Miistru ! „Asociaţia profesorilor secundari din Cluj*, constatând încă odată extrema insuficientă a salariilor actuale pentru bunăstarea membrilor ei. Vă roagă respectuos a lua în considerare, pe lângă împrejurările generale ale traiului pentru toţi profesorii şi pe cele speciale traiului din CI. Astfel este ştiut că traiul zilnic este din cele mai grele în Cluj, deoarece trăim aici într’o regiune foarte săracă şi unde aprovizionarea cu alimente este lăsată mai mult în voia speculei negustoreşt., încurajată tocmai de lipsi caracteristică regiunii. La scumpetea excesivă care bântuie aici, nu există cel puţin ca In alte localităţi putinţa unui câştig accesoriu catedrei ce ocupăm, căci nu exişti nici orele suplementare — oricât da slab plătite — necom clase paralele sau bugetare. Aşa fiind, profesori sapi reduşi la catedra lor, p* «*“ » face să producă mai mult, sunt chiar Şcoli unde unii profesori abia pot să aibă orele regimentare ale catedrei lor, necum să capete ore supememare bugetare. Cât despre şolile minoritare, ele ne sânt ca şi închise, fiindcă nicilcl ca In Cluj şcolile minoritare n’au un corp didactic mai suficient. Iar In legătură cu această stare de lucruri ce Vă semnalâm, trebuie să adâogăm, că noi ne aflăm In Cluj In situaţia exactă aceeaşi cu toate localităţile cuprinse în zona culturală Şt care beneficiază ca atare de un spor cuvenit de salariu. Deoarece şcolile secundare din Cluj îşi recrutează populaţia şcolară dintr’o regiune săracă şi înapoiată economîceşte, astfel se face că majoritatea acestei populaţii şcolare nu se deosebeşte intru nimic de populaţa şcolară din localităţile de graniţă, ci chiar uneori este mai înapoiată in gradul ei de românizare decât aceea, căci a trebuit să tăiascfi acasă multă vreme in împrejurări ca total speciale. Organele de control ale Ministerului pot atista acest fapt vidat la prima dată. De aceia noi tribuie să depunem o mancă istovitoare pentru a corespunde chemării noastre de dascăli şi spre a ne face datoria, a cărei Îndeplinire este mai uşoară pentru alţi colegi ai noştri în condiţii cu totul deosebite. Iar faptul este că noi nu avem nici strictul necesar, spre a compensa o muncă îndoită. Acestea fiind Vă rugăm domnule Ministru a ţine seamă de consideraţiile expuse şi a face tot posibilul spre a ne acorda cele mai bune condiţii de muncă pentru noi şi de desvoitare pentru şcoală şi neam, căci una fără de alta nu merge. Am dori ca pe lângă malta solicitudine ce ne păstraţi, să fiţi împărtăşiţi împreună cu toţi conducătorii noştri actuali de aceiaşi adâncă convingere ce ne călăuzeşte pe noi toţi, că tot ce face Statul trebuie să facă pentru noi este un câştig îndoit şi comun, căci se răsplăteşte prin asigurarea desvoltării sale normale, întemeiată pe bunul mers al şcolii şi culturii româneşti. Primiţi. Vă rugim domnule Ministru Considerarea deosebitului nostru respect. Secretar: Preşedinte: /. Valean C. Sudeţeanu. Panamalele regimului După panamaua dela Interne, vine la rând panamaua dela căile ferate Icg-’ozit de proporţiile pe cari le-a luat afacerea panamalei cu paşapoartele dela Ministerul de Interne, zdruncinând dia temelii sitata guvernului şi în special pe a sa personală— prin legiturile de familie pe cari le are cu prncipali vinovaţi — minietrul comunicaţiilor, dl Arţar Văicoianu, încesrcfi o diverslane pentru opnia pulitică şi o presiune asupra colegilor săi din govern. Acesstă diverslane şi pf stase crede dşa că-i va reuş! p.Ia aruncarea în discuţia a mărişor frauda dela căile ferate, fraude cari durează de ani de ze, fără a se lua vre-o sancţiune de reprimare. Fraudele dela Casa Muncii Pentru a se îmbunătăţi situaţia personalului dela căile ferate, s’a creiat „Casa Muncii" şi pe cale de lege s’au pus taxe speciale la plan la toate transportările, de călători şi de bagaje, fixe ca csrl se alimenta iastiinta. Cu banii adunaţi a’au cempărat in Capitală vaste terenuri, neutru a se construi pe ele locuinţe eftine pentru fanclonaril Infero 1. Chintuindu-se same tmeme pentru pavarea şi canalizarea acestor terenuri, dl Tancred Constantinescu, pe atunci director general la Cfr, dispune vinderea terenurilor la 35 funcţionari superiori, favoriţi ai guvernului liberal. Ceea ce este mai revoltător, s’a acordat acestor favoriţi şi împrumuturi variind dela 600.000- 1.000.000 lei, cu dobândă de 2 la sută pe an. ŞI, IN LOC DE NUMEROASE LOCUINŢE PENTRU FUNCŢIONARII INFERIORI, S’AU RIDICAT 35 DE VILE SOMTOASE PENTRU FAVORIŢII REGIMULUI CU BANII NOŞTRI, Al CONTRIBUABILILOR. Acaste acteegale «le dial Tancred Constantine«?», sa fost ratificate de consiliul da micişri ca marcalele. No. 3819 şi 212 din Decemvrie 1922 Astfel, întreg guvernul s'a făcut complice la îmbogăţirea celor 35 de favoriţi, ia deposedarea nenorociţilor slujbaşi Inferiori de un drept al lor, şi la jefuirea banalul contribuabililor. Afacerea este la parchet, împreună cu aceia a furtului materialelor destinate pentru refacerea gărei de Nord. Atelierele volante Uca din Ideile geniale ale dini general Moşoni, atunei când a fost ministrul comacicaţiilor, a fost orerirea atelierelor volante, peatru a se In esst şi a agita repararea materialului volant» Cu aceste ateliere volante a’a cheltuit până în prezent aproape un miliard şi jumătate, bani grei, scoţi de pe spinarea celor mulţi şi săraci Dar, cu aceste ateliere volante s’au petreeut acte de adevărat banditism, sub ochii nepăsători s’au Interesaţi ai autoritiţior conducătoare. In aceste ateliere volante intrau pentru reparaţii cele mai bune vagoane, de unde erau stricate, după ce li se luau piesele cele mai principale şi mai scumpe, pentru a fi întrebuinţate la alte vagoane. ASTFEL, ACELEAŞI PIESE TRECEAU DE LA VAGON LA VAGON, FARA CA VRE UNUL SA FIE REPARAT COMPLET. Dovada acestei mari fraude Pate 8- v'd ntă numai prin fiptel că, deși s’a cheltuit pentru ppnarea vagoanelor «proape sn mard si jirpăttte, parcai de vagoane bone a scăzut s'mtttor. O întrebare test se pane si gsvercal Bite dator «& răspundă: Cum de s’a putut fura ani de zile ca în condru şi nimeni n’a ştiut nimic, s’au n’a făcut nimic ca să oprească jaful? RiSpsn*ni, dacă ni-l vor da cei ia de Bot, îl vom da noi. PENTRUCĂ JEFUITORII SUNT FAVORIŢII regimului, sunt DINTRE „AI NOŞTRI.“ MîzeHîie funcţionarilor Să se facă dreptate Ziarul nostru s’a ocupat la nenumărate rânduri da mări e neajunsuri pe cari le au de suferit funcţionarii publici din lipsa de locuinţe şi mai ales din lipsa de protecţie din partea organelor centrale ale Ministerului de interne, cari in necunoştinţa faptică a lucrurilor şi la intervenţii interesate, anulează şi nimicesc orice activare bună şi folositoare a pigmelor locale. Astfel, comisia de rechiziţii din Cluj a rechiziţionat pentru dl Mihail Covrig Roşianu şi familia sa, compusă din cinci membri, un apartament compus din trei camere şi una anticameră din locuinţa dlui Ignat Rosenberger, căruia pentru sine şi soţia sa — numai două persoane — i a fost lăsat un apartament compus din două camere, două anticamere, bucătărie, bae, cameră de servitori şi alte dependinţe. Conform art. 6 din regulament, aliniatul ultim, odată cu rechiziţionarea, s-a ordonat şi executarea. Contestaţia făcută de dl Ignat Rosenberger a fost respinsă de unanimitatea comisiei, astfel că bonul de rechiziţie a dlui M. C. Roşianu a fost ridicat la valoare de drept. La Intervenţiile făcute la Bucureşti de dl Ignat Rosenberger şi cu o motivare bazată pe inexactităţi şi motive false, se dă ordinul 87075 din 13 octombrie 1923 prin care se cere autorităţilor locale evacuarea dlui Roşianu. La alarma dată de Întreaga presă românească şi la intervenţia a numeroşi parlamentari, si de ordinul 85785 din 19 octombrie, prin care se suspendă executarea celui dintâi. Aşadar, s’a recunoscut şi de către Ministerul de interne dreptatea cauzei dlui Mihail Roşianu. Dar, stăruinţa dlui Ignat Rosenberger este mare, după cum mare este şi suma de o sută de mii de lei pe care a spus că o sacrifică — poate a şi sacrificat-o — pentru evacuarea dlui Roşianu. Astfel, acest funţionar superior, cu o familie de cinci membri, locueşte şi astăzi în stare de provizorat, amnnnţat zi de zi de a se vedea în stradă. La o nouă cerere a Ministerului de interne, comisia de rechiziţii locală a înaintat un nou raport, No. 4340/924, însoţit cu o schiţă de plan, şi pe care II avem In copie, raport foarte documentat din care reese absoluta legalitate In care a lucrat şi dreptatea cauzei dlui Roşianu, combătând punct cu punct afirmaţiile referentului din minister, dl Deleanu, care a lucrat dia biuroal Ministerului de interne, sentimental şi în necunoştinţă de cauză. Raportul comisiei locale închee astfel .Toate, dar absolut toate împrejurările pledează pentru menţinerea acestei rechiziţiuni*. Dosarul a luat iarăş drumul spre Bucureşti în timp ce un funcţionar superior şi întreaga lui familie, cu trei fete de şcoală, trasc într’o continuă agitaţie şi nesguranţă. Rugâm pe noul secretar general al Ministerului de interne, dl Crăsnaru, funcţionar de carieră şi dsa, să rezolve personal această chestie, să dea soluţia definitivă şi favorabilă, aşteptată de întreaga opinie publică. La ministerul unde au bântuit atâtea vânturi urâte, credem că a venit timpul să adie şi zefirul de primăvăratică purificare şi dreptate. Noi, aşteptăm şi sperăm încăl EFEMERIDE Pudra împărătesei împărăteasa Eugenia, soţia lui Napoleon al IH-lea a fost o femeie de-o orbitoare frumuseţe Cu toate insă că dela natură fusese Înzestrată cu acest preţios dar, se străduia şi ea din răsputeri să şi păstreze şi mărească Încă pe cât ,.era posibil frumuseţea. Ea nu s’a mulţumit numai să-şi procure din toate ţările articolele de toalete cele mai fine, ci şi-a aranjat un laboratoriu al ei. In care un chimist angajat anume, n’avea altceva de lucru decât să prepare pentru trebuinţele vanitoasei împărătese pudră, săpunuri fine, parfum, felurite ape mirositoare şi văpseli. După studii grele şi îndelungate a şi reuşit chimistul să-şi mulţumească stăpâna cu preparatele sale, mai ales o pudră era dintre toate opera lui cea mai de seamă. Pudra aceasta era mândria împărătesei, dar totodată şi grija ei, ca nu cumva secretul să se afle şi s’ajunga şi alte femei să şi procure miraculoasa pudră. Chimistul era angajat cu contract scris şi legat prin cuvântul său de onoare, de-a nu divulga nimănui reţelele preparatelor sale. Totuşi de ce s’a temut împărăteasa n’a scăpat. Iatr’o zi află, spre marea ei durere că în budolul doamnelor de curte s’au aflit resturi din pudra ei. Bănuiala s’a îndreptat numaidecât Împotriva chimistului săracu, și urmarea fu, că laboratorul acestuia se mută in nemijlocită apropiere de apartamentele suveranei, iar din ceasul acela fu silit să lucreze sub cea mai severă supraveghere. Mai târziu însă a eșit la lumină că adevăratul vinovat a fost o camerieră a împărătesei cu numele Klyda. De la ea primiseră damele de curte pudra și de aceea o și botezară cu numele ei. Această pudră ajunse la mare renume mai târziu, când bietul chimist eliberat din polivia sa de aur după detronarea Iul Napoleon III, s’a lăsat In Paris ca om liber și a fabricat „pentru toată lumea* preparatele ce erau menite odată numai pentru o împărăteasă, ARISTARC et COMP.