Patria, noiembrie 1924 (Anul 6, nr. 235-258)
1924-11-25 / nr. 253
Cluj, Marți 25 Noemvrie 1924 2 LEI EXEMPLARUL Anul VI, * Numărul 253 Rechizitoriul dlui Vaida Igiena publică, minorităţile, armata . ■ Pe terenul igienei publice oratorul a constatat, ceea ce este: lipsuri şi mizerii. Lipsă de instrumente, lipsă de pansamente, lipsă de combustibil şi lipsă de personalul necesar atât superior, cât şi inferior. Intr’o ţară, unde maladiile de tot felul se răsfaţă necombătute de nimeni şi unde incultura şi bigotismul le pregăteşte teren tot mai prielnic este şi dureros şi îngrijitor, să se semnaleze astfel de lipsuri. J’ In alte State cu mai puţină pretenţie de civilizaţie, se lucrează cu succes atât la combaterea alcoolismului, cât şi a analfabetismului, cei doi duşmani neîmpăcaţi ai sănătăţii. La noi se prgpag&4 beţia ţprin lege : legea ţuiciîfşi falsa daNfltură prin şcoală. Se f'âtjeSc sc&ff, că nu se îngrijeşte dăscăli. Owf ici beţivul, nici prdkai, nu întreabă niciodată de doctor^\ In alte ţări sl^njfers şi mal departe, se practică prafitexia boalei, adecă se împiedecă naşterea diferitelor boli prin măsuri energice de igienă. La noi n’am ajuns, să combatem cu succes nici bolile. Sunt două, cari ne decimează: bolile venerice şi tuberculoza. Pentru combaterea lor ne lipsesc medicii rurali şi sanatoriile. Ne lipsesc medicii, pentru că nu se îmbulzeşte nimeni la sărăcie. Cu o mie două pe lună, nu se poate trăi nici pe Bărăgan, nici pe dealurile Maramureşului. Cu banii cheltuiţi în alegeri şi pentru tot soiul de intrigi şi agitaţii politice s’ar putea găsi şi personalul sanitar necesar şi s’ar putea clădi şi sanatorii pentru sărăcime. Iar cu cei, cari se fură astăzi în toate oficiile s’ar putea plăti funcţionarii aşa fel, încât, să nu mai fie siliţi să-şi însuşească banul public. Dar calea aceasta nu-i convine guvernului, pentru că dacă ar schimba sistemul şi-ar schimba şi suprafaţa ţării fizonomia. Ori, o Românie fără urne furate, fără jandarmi şi agenţi la tot colţul şi fără „ai noştri" cu mâinile până’n coate în tejgheaua Statului nu se poate înţelege. Cel puţin, cât vor sta liberalii la cârmă, nu. Politica minoritară este greşită —spune dl dr Vaida, — se încearcă anumite experimente, pentru a soluţiona problema aceasta foarte gingaşe pentru ţara noastră, în sânul căreia trăiesc peste trei milioane de minoritari, unii cu o cultură şi o situaţie economică superioară nouă. Experienţele, cari se încearcă nu pot duce la rezultatul dorit. Guvernele României să se ferească de a cădea în păcatele altora. Paginele Istoriei recente a răposatei monarchii austroungare le stă la îndemână. Oprimarea şi martirajul îndârjeşte rezistenţa şi răscoleşte patimile. Noi ardelenii am trămit astfel de vremuri şi putem afirma, fără greşeală, că naţionalitatea şi limba noastră le-au susţinut ungurii prin atitudinea lor şovină Şi cei mai oţeliţi români au fost creiaţi de legea de maghiarizare a lui Apponyi. Nu putem sfătui deci pe dl dl Anghelescu, să calce pe urmele şovinistului conte. * Industria şi comerţul stagnează, constată oratorul. Intr’adevăr în ultimii trei ani, adică exact în epoca stăpânirii liberale o mulţime de stabilimente industriale şi-au concediat o mare parte a lucrătorilor. Unele dintre ele şi-au închis definitiv porţile. Politica financiară a actualului guvern a fost atât de ostilă industriei şi comerţului ardelenesc, încât multă vreme se vor resimţi pe urma acestui tratament vitreg. S-a pus chestiunea naţionalizării. Cu toate că ne dăm seama, ce însemnează naţionalizare în termen liberal, am dat şi acestei acaparări prin faimoşii „ai noştrii* o aprobare tacită. Dar nu s’a făcut nici naţionalizarea, aşa încât astăzi capacitatea industriei noastre cu putere de export, nu poate mulţumii nici necesităţile interne. Motivul? Haosul politicei, prin noi înşine. * In ce priveşte situaţia, în care se găseşte apărarea ţării, fostul primministru a avut accente de adevărată îngrijorare. Soldaţii sunt flămânzi, iar ofiţerii mea îndură cele mai grele lipsuri. Şi citează un pasagiu dureros din scrisul generalului Alevra, fost subşef de stat major, publicat în ziarul „România" cu data de 25 oct. a. c. Iată acest citat, ca un document al epocei: „Nevoile ofiţerului şi ale carailiei sale nu mai au nici o crezare. Cu aceeaşi uşurinţă cu „care unii sunt purtaţi fără merite spre locurile cuvenite altora, „alţii sunt mutaţi de zeci de ori , „prin toate provinciile alipite. * Familia se desorganizează. „Ofiţerul, care plătit cu leafă de „mizerie nu are dreptul, de a „mânca decât odată pe zi, nu „mai are nici dreptul de a avea „un cămin şi de a-şi educa copii „Mizeriei sale materiale, i se „adaugă mizeria morală. Dl mi nistru de război preface azi tru„pele din Basarabia în colonii de „pedeapsă, a acelora, cari nu „se bucură de simpatiile dsale, „după cum umpluse Ardealul ca „ofiţeri, pe cari îi muta disciplinar. „înaintările ofiţerilor, singurul „stimulent al acestei meserii,care impune numai sacrificii, „sunt oprite de dragul amorului „vinovat, care leagă pe dl ministru de război de patronul său *, „ministrul de finanţe. „Lăsaţi în cea mai neagră să„răcie, la discreţia arbitrarului celui mai complect, lipsiţi de solicitudinea şefilor, negăsind dreptate, când o au şi li se cuvine : „în bătaia tuturor vânturilor politice şi a tuturor nedreptăţilor, „cari se succed fără orizont şi „fără posibilitate de încredere, „iată soarta, ce aşteaptă pe acei, „cari ar dori, să se dedice nobilei „Cariere a armelor." Iată realitatea, descrisă de un general, fost subşef de stat major, un om cu dragoste de ţară şi cu un curat sentiment de camaraderie. O ţară cu un buget anual de treizeci şi două de miliarde, cu immense bogăţii agricole, să sufere afrontul unei astfel de critici! Să nu ne mire însă aceasta anomalie, când un ministru de război în cea mai fantastică epocă a înarmării, îşi trimite soldaţii cu pieptul, cu pumnul şi cu dinţii împotriva duşmanului, căptuşit cu toate invenţiile destructive şi ucigătoare, scornite de nebunia omenească. Aşa e mentalitatea cârmacilor ţării. Parcă războiul de întregire sau făcut altfel ! La noi totul se lasă pe seama norocului. Vorba răposatului Morţun, e o mână sfântă, care apără destinele României. Numai să nu ne pomenim odată, că aceasta mână ne afundă, de nu ne mai putem ridica la suprafaţă. Şi cu astfel de guvernanţi acolo o să ajungem. ALEGEREA DELA DEJ şi numărul nostru trecut am publicat amănunte despre pregătirile pe care ad♦ ministraţia le face in circumscripţia Dej pentru reuşita candidatului guvernamental. Ca de atâtea ori in trecut administraţia silită să se schimbe pe câteva săptămâni un simplu birou electoral ai partidului de la putere, iar funcţionarii In agenfi electorali, începând cu însuşi capul jadtţalid. Cu săptămâni înainte primarii au fost chemaţi pe rând la prefectură pentru a primi Instructu•“ St ştie că primarii nu-i mai aleşi de votul sătenilor în cadrele autonomiei comunale , sunt „numiţi”. Vestitele ,comisian„ Interimare“ din oraşele vechiului Regat sânt Introduse şi la noi. Astfel „primarii* sunt ca totul la discreţia superiorităţilor administrative. Propaganda se făcea vârtos chiar înainte de a se şti candidatul guvernului. Streoana era indiferentă. Ia armă a fost descoperită In persoana unui domn Vctor Mlhd’y. Cine va fl Ined nuam putut afla. Dl Maşala, deglorul pentru Ardeal al guvernului a venit insă până acum de două ori la DrJ. Ieri s'a ţinut o adunare liberală In care a luat cuvântul şl dl ministru, cum se şi cade in alegeri libere! In schimb jandarmeria a căpătat ordine ta împiedece ţinerea adunărilor dectorale ale partidului national. Pe dl Dobrem, candidatul nostru, agenţii electorali al guvernului il numesc regăţean şi spun că simtem „sătul de regăţeni" Propaganda cea mai demoralizătoare o fac agenţii guvernului în legătură cu reforma agrară. însuşi di Cipăianu a făcut un drum până în circumscripţie. Se întocmesc noui liste de împroprietărire, şi se desfară că nu vor primi pămănt, în completare, decât cei ce vor vota cu omul guvernului. De la venirea liberalilor alegerile, şi cele generale şi cele parţiale, surd o simpla batjocură. De libera manifestare a voinţei naţionale nu mai poate fi vorba. Organele administrative sunt sau în faţa alternaţiei: ori reuşeşte candidatul guvernului, ori plecaţi. Jadtful Dej a doi in alt stmii generale numai parlamentari al partidului national. Atmet in fruntea administrafiei a fost an om cinstit, an funcţionar call, care a declarat cd nu e datoria lui sd se amestece în lapte electorale. Stătea cu demisia gata in caz că dela centra ar fi fost mustrat, ca demisie motivată. Guvernul era cutezat să sluiască conştiinţa uruui astfel de om, temăndu-se că va desvălui înaintea ţării manoperele electorale impuse. Aşa câ, nefurându-se acolo urnele, alegătorii au putut duce la biruinţă per Udlul naţional, cum sar fi dus In întreg Ardealul dacă ordinele ilegale ale guvernului nu ar fi fost executate. Acum, la Dej, situaţia e schimbată. In fruntea administraţiei nu mai sum oameni cari să fie gata, în numele Iergalităţii, să se invrăşmăşească cu guvernul. De Ilegalităţi de ce far teme? St ştie că aceste sunt iertate când se fac in favorul guvernului, ba se pun în vedere şi decoraţii. Intre astfel de împrejurări e an adevărat eroism ca an partid de opoziţie să mai primească lupta electorală. Partidul nostru insă a luat şi de data aceasta lupta ca nădejdea că împotriva tuturor presiunilor administraţiei vom reuşi, dacă, stanţilege, nu te va produce cunoscuta operaţie nocturnă. Candidatul nostru dl dr A. Dobrescu a primit cu însufleţire in satele în care poate străbate. Intelectualii noştri de la sate sunt indignaţi de măsurile luate de administrat, şi îşi fac datoria, luminând pe alegători asupra rostului acelor opreliști. jaurés la Panthéon Paris. — Eri a fost transportat la Pantheon (cimitirul neamului) corpul marelui luptător pentru drepturile poporului: Jures. In cortegiu s’a înșirat o mulțime imensa, în mijlocul căreia top membrii guvernului, preşedinții parlamentului, un mare număr de delegați îne muncitoreşti. La Pantheon a vorbit primul ministru Harriot arătând într’o mişcătoare cuvântare viaţa lui Jaurea, ataşată umanităţii şi patriei sale, Frânta. Guvernul Ismét demisionează Costantinopol. — Guvernul Ismet Pașa, după lungi desbatsii ca partidul guvernamental a demisionat, Mustafa Kernal, președintele republicei turcești a primit dimisia și a însărcinat pe Fethi bey cu formarea cabinetului. Decizia neașteptată a lui Ismet Pașa a podus o mare senzație în cercurile politice turcești. Afacerea paşapoartelor în discuţia Camerei Cuvântarea dlui Sever Bocu deputat al part. naţional Dl Sever Bocu daputat al part. naţional vorbind la mesaj, a reda«eh* chestia paşspoartelor şi s apas că dl ministru gh. Vălcoianu, apirânca-ss de invinsirea de a îi făcut export de români prin tacurajare« traficul»! de influenţa, a afirmat că au depatat din opoziţia la levinţii că n’a înlesnit em'grarea românilor. Acel depatat am fost eu, spune oratorel, fiind ă înţeleg ca guvernul si na favorizez a pe streine la em grare şi si Impae românilor restri-ţiuni. S’ar păţea că aş! II Ia contradicţie ca ceilalţi deputaţi dia opozţie, car i-au acuzat da contrarie, dar nu mi ocat de această deosabire de credinţe, latra cât Înţeleg ca toţi cetăţeni! să fie egali la faţa leg tor. Spiritele înfictbârtate şi sarescutate pria răscolirea acestei dureros se ş! nenorocite afaceri cu traficul de pasajoarie, nu pot fi oprite la p «gal ca. Mintal jadela! de instrucţie, nade un general, care a comandat la războia, a facer cat zadarnic prin brovniagul să» o dramă de uri omenea, profand, nici la sertarele la cari ştiu mi chrie actele compromiţătoare, pici la această Incintă, nade «’«'văzut la ce furtună s’a dat foc, c!f|c.«ete., spirite, .ta rfte vrăjirea lor no pot fi oprite decât prin lumină, pe care aţi voit o. Ei bine, am ananţat traficul de paşa loarte iatr’o comunicare făcatl 1* 25 Mata 1923, la care nu mi s’a răspuns da di rrtalstru de interne de *taaci gen. Văttoisna, fiindcă df.l be* rabi primiţi a ceste dareri şi ne-szar reale, al« poporalul totdeaana cu nepăsare sau cu zâmbete dulce (sol. ia opoziţie) Dar de data aceasta chestia a rupt stăvilanul guvernării dv. de nelegafi şi abuzaţi. Ch sta p.şafoartelor fate ae fenomen complex economic, Social şi polit 'Ic, rezultat logic eiguver nării liberale. Ia ateesta afacerea aţi procedat ca o perfectă doctrină patriotică, ce vă carscteîizeză astfel, tacit se poate spune «deverul că patriotomat dv. a creat traficat de influenţi şi traficat de influenţă a susţinut patriotismul dv. Aţi refuzat augheri parlamentară aşa de necesară lamtfării şi stabilirea vinov.t lor şi vă croiţi în moralzatori şi purificatori al ticăloşiilor. Libiralii, contincă Oratorul, au creiat delictul şi au îndemnat pe oameni la urmă. Oratorul descrie desordrea şi lipsa uns! politici a guvernului in materia de emgrare şi explică apoi că valul de em'grare a început năvalnic atenei când românii dn America, întorşi la căminari, după înfăptuirea României Mari, au anceput să se reîntoarcă lo America, îndată ce sa ziz a desorgaeîzarei sl «rbitrarlol administrativ, politica de pauperizarea poporala!, pe care aa ia«cgar«t-o lberslH tn țară Dl loan Lnotscn (R. Săr«t), ÎOtrerapînd povesteşte că a petţionat psutre lberarea an»! paşiport ds emigrar centra un mecanic al alo şl comisia a resdns cererea. Ducându-se apoi la dl ramstru N. D. Chircalisca şl Srătâa* do-1 di Cjjstatea cererii mecanicei a! său, c&ruia îl dădea şl ban! de călătorie, dl ministre al manei!*a aprobat cererea ca explicaţia că li dă adastă aprobare, fiindcă 11 ştie că nu face afaceri ca alţi parlamentari ca a temenea cheatii. Dl mialatra Chralesm i-a nsmit an deputat şunt mii liberi, cari veneau aproape zilnic ca isteivestit pentru paşapoarte. Dl Victor Moldovanu, deputat şi part naţional. Pot afirma şaga că ştia de vreo 50 de parlamentari liberal! cari au făcut alt ceri ca paşapoartele da emigrare şi cari s’ai ocupat ca exportul da slavi. Dl Smi Bocu, reluând cuvântarea, spune că in ordinea Internă paşaportul e emblema guvernării de azi, a fanionului roşi pe care li agta acarul disperat în nea^tea cointeresărilor dv. liberala, este lista demarcaţională pe care liberalii o trag pe chesti de honestitaa publica?, linia rob'Splereană a celor Incoruptibil! contra celor coreptibili, este fuga de răspunderea can vine. Către aiegatorii circumscripţiei Dej Scrisoarea candidatului de deputat al Partidului Naţional RomAn dr Aurel Dobrescu Iubiţii mei frafii Comitetul partidului national român, in frunte cu marii luptători Irfiu Marian! Alexandru Vaida Voevod, m’a trimis lo mijlocul dvoastră să vă rog să mi alegeţi deputatul dvoastră in Deta ţării, In locul fostului deputat al Dejului dr Romulus Micşa, a cărui moarte este jelită de toţi oamenii noştri. V n deci Intre dvoastră în numele vechiului vostru partid naţional, care din moşi strămoşi ne a apărat limba, legea şi toate drepturile noastre de oameni trudiţi. Vă aduceţi aminte că laulţi fruntaşi ai partidului naţional au căzut mulţi ani de zile la temniţele Valului, Seghedinului şi Clujului, pentrucă îndrâsneau să ceară dela grofii din Budapesta şi Cluj drepturi pentru poporul românesc. Astăzi, după ce Intreg neamul românesc s’a unit într’o tară mândru, fruntaşii partidului naţional ar da bucuros odihnă sufletelor şi trupurilr lor chinuite de atâta luptă şi sbucium. Dar cum pot ei avea odihnă, când vedem cu toţii, că calie cârmuesc de patru ani ţara aceasta, nu cârmuesc cu dreptate şi omenie, ci cu destrăbălare şi lăcomie păgână. Atât averescanii, cât şi liberalii s’au aruncat ca nişte pesri de pradă asupra bogăţiilr acestei ţări Aceste fiinţe ciocoieşti n’au suflet să Înţeleagă, că,, cu hoţiile lor nu se poate Întări ţara românească visată de moşii şi părinţii noştri, ci dimpotrivă li vor urca toată via». Astăzi, sub domnia acestor corbi nesătui, încotro te întorci numai de hoţii auzi şi de permisuri şi de mită şi bacşiş, de jos de la perceptori până sus la Ministere Astăzi, hoţii se plimbi la automobile, iar omul muncitor nu-şi măi poate cârpi lipsurile de toate zilele. Pungaşii se disfâteszţ In toate bunătăţile şi ,iîp .sSrăria de astăzi numai pur aşi! . majî...au, ‘ bani, f' Marile liberala, iar omul rotmndtor şi cinetit e sărac tn ţară bogată. Pentru» atâta sărăcie? Pe ntrucâ întreg rodul muncii ţărănimii, vitele, grâiele poamele se vând fără preţ, iar meifa dn fabricele streine se vinde cu preţ înzecit şi însutit. Pentru ca să-ţi îmbraci familia trebue sfi-ţi vinzi boii din jug. Oamenii noştri au ajuns de na şi mai pot da copii la şcoală, că n’au de unde mai scoate miile ce îi se cer la tot pasul mirile prea grele şi fără dreptate ne tmping pe porftmişul sărăciei şi a desnădejdel. Ş! pentm ca bajosura docoimii să fie deplină, liberalii nu s’au sfat să facă chiar tâlhăriile cele mai mari: au furat peste noapte voturile oamenilor, pentru ca să spoată tinea la putere iar prin agronomi şi consileri agricoli au dosit in cele mai multe părţi bucăţica de pământ, pe care după lege trebuia s’o importă după dreptate, Iar păduri comunale şi păşuni n’au dat după cum cere legea, rob’ţi alegători ! Acest jaf la averea obştească, pe care îl săvârşise liberalii, face ca cetăţeni! din toate părţile ţării, din Sătmar până în Dobrogea şi din Banat până în Basarabia să ceară grabnica plecare a liberalilor dela cârma ţării şi venirea partidului naţional. Tot mai limpede vid şi ceti («aii din vechia! R gat, stat de ştorşi de domniile ciocoieşti, că numa! o cârmuire cuminte şi cinstită a partidului naţional poate scoate ţira din tina în care a fost târâtă de liberali. Cetăţenii din toate părţile României văd că am ajuns de râsul lumii şi leul a ajes mai slab decât leva bulgărească şi dinarul sârbesc. Ochii tuturora sunt studiţi în zilele de 3 şi 4 Decembre asupra dvoastră, a alegătorilor din cercul Dejului. Ştiu că pe plaiurile astea n’au fost şi nu simt nici urme de liberali. Dar vă rog să ne ajutaţi cu toţii să apărăm urnele de Mierii de noapte ai liberalilor. Unde veţi prinde să-i loviţi la mir cum li se cuvine tuturor tâlharilor. Să formăm cete de paznici în toate secţiile de votare, pentru ca mânile sporeste ale hoţilor de urne să nu se mai poată atinge de cel mai sfânt drept al dvoastre, cum s’au atins de voturile stegătorilor mei din Arpaşul de jos şi Somesia-Mare, unde mî-au furat mii de votri şi m’au învins cu majoritate de 17 voturi. Numai piindu-vă voturile veţi putea avea un apărător bun In Statut ţinit. Eu, fraţilor, nu viu cu ispite şi făglădacii. Eu la toată viaţi mea am preţuit pe cel ce nu figădueşte, ci împlineşte, iar nu pe cel ce ligădueşte şi eu împlineşte Eu, ca un cinstit ostaş al partidului naţional, vota lupta din toate puterile mele ca să vi se facă dreptate: dreptate la împărţirea pământului, a pidurilor şi păşunilor, dreptate din partea toturor derogătoriilor, dreptate la împărţirea bunătăţilor şi a sarcinilor de pe pământul pe care o locuim. Dreptate şi bunăstare pentru omul cinstit şi mnadtor, temniţă şi luarea averilor pentru toţi pungaşii şi hoţii! Veniţi deci cu toţii la votare şi sprijiniţi cu votul vostru lupta uriaşe şi cinstită pe care o dă partidul naţional pentru descătuşarea României Noul, — şi Dumnezeu ne va ajuta să vşim din greutăţile de azi şi ne va duce la izbândă, primiţi cu toţii o caldă strângere de mână drill al dvoastre devotat, de Aml Dobrescu, candidatul partidului naţional pentru cercul de deputat al Dejului. Dej, 20 Noembre 1924. Turneul Teatrului Naţional în Ardeal Iniţiativa teatrului Naţional din Cluj, de a organiza turneuri periodice în toate oraşele Ardealului, răspunde unei reale necesităţi artistice şi culturale în viaţa românească a acestei provincii. Cu aceiaşi distribuţie ca şi pe scena din Cluj, spectacolele Teatrului Naţional au marele avantaj faţă de cele organizate de diferitele trupe din Bucureşti, de a se prezenta cu un ansamblu bine închegat şi mai ales cu preţuri excepţional de reduse. Publicul românesc din Ardeal a putut aprecia valoarea acestor spectacole, cu prilejul turneului din vara trecută, când echipa Teatrului Naţional a dat o serie de 20 reprezentaţii în Ardeal, fiind pretutindeni primite cu simpatie. .Fără a fi subvenţionate de Ministerul artelor, turneurile Teatrului Naţional se fac, cu mari sacrificii, ţinând seamă mai ales de bugetul destul de insuficient cu care lucrează acest teatru chiar pentru realizările scentece din Cluj. Este, desigur, om atât mai mare meritul atât a organizatorilor cât şi alartiştilor, pe care numai dragostea publicului îi răsplăteşte pentru munca şi talentul lor. Prima serie de reprezentaţii începe astazi. Se vor da 4 spectacole la Arad, Oradea-Mare, Tărgul-Mureş şi Turda, cuVlorea de tămăi f &*, care este un succes al stagiunei actuale. Nu ne tuduim că şi de astă iată artiştii vor fi primiţi cu aceiaşi simpatie de publicul românesc din cele patru oraşe şi că noua izbândă va fi o dreaptă Încurajare pentru viitoarele turneuri, pe cari Teatrul Naţional şi-a propus a le organiza un intreg Ardealul. De altfel ar fi de dorit ca la iniţitiva direcţiunei Teatrului, la contribuţia valoroasă a artiştilor şi la simpatia publicului să se alăture in cât de mică măsură sprijinul Ministerului de arte, înlesnind astfel succesul cât mai deplin al acestei opere de cultură şi artă pe care Teatrul Naţional o întreprnde in Ardeal. Legi excepţionale Reprimarea infracţiunilor contra ordinei Legăturile cu asociaţiunile streine (Urmare). Se va pedepsi ca închisoare corecţională dels 5—10 snl, cu amendă del« 5000-10000 lei şi cu Interdiction«» coracţională, faptul de a latra in L girară cu vre o persasnfi silo asociaţi ana din streinătate tn scop»! da a primi ajutoare de orice fel pentru pregătiea revoluţiunei comnente sau pentru schimbarea prin mjloace teroriste a ord nei acteale de Stat, precum şi faptul ajuorărel sau d '»»n rei de tnrmbru »1 vreunei »soluţiozi din e renăut?, c»rl *r avra de serp să lapte rta »c leaşi mij'oace la contra Inst'taț nn lor sl or~ dn»i de Stat In Romtna. Orice provoc--j une directă adretafft m utărilor, in icopal de s-l înd părți dsia Îndatoririle lor Qufsssti se va ped?p«l cu în;h!»o*re dela 3—6 ani, amendă dela 2000—10000 lei și cu interdicţhne corecţională. Ciad provocaţia mea va fi adresată personaului serviciilor Indispensabile apăr&rei naţionale aaa ordinei publice va fi de 1—2 ani şi amsodl dela 1000—5000. Aceeaşi pedeapsă se va pronunţa şi In contra acelora, care prin aceleaşi mijloace vor provoca direct la comiterea ds acte cu e.op da a micşora producţionaa de a impiedica rrp rarea, iau transportarea materialului neestar apărftrei mtonale Biu la d atragerea acestui rmterUl. In cazurile de mal bus da că calpabilul eate fon fon r public eau siariat al Statuia!, judeţehl aaa comunei se v« «pitea maximum pedtpaelor stabilite în acele articole» Oricine va fabrica sau strânge, va transporta sta procura In mod clandestin sau fără sutprisiune a»ms de loz, explozibiie sau msnlţiad de orice fel, (Continuare pe pagina IH)