Patria, noiembrie 1924 (Anul 6, nr. 235-258)

1924-11-25 / nr. 253

Cluj, Marți 25 Noemvrie 1924 2 LEI EXEMPLARUL Anul VI, * Numărul 253 Rechizitoriul dlui Vaida Igiena publică, minorităţile, armata­ ­. ■ Pe terenul igienei publice oratorul a constatat, ceea ce este: lipsuri şi mizerii. Lipsă de instrumente, lipsă de pansamente, lipsă de combusti­bil şi lipsă de personalul necesar a­­tât superior, cât şi inferior. Intr’o ţară, unde maladiile de tot felul se răsfaţă necombătute de nimeni şi unde incultura şi bigotismul le pre­găteşte teren tot mai prielnic este şi dureros şi îngrijitor, să se semna­leze astfel de lipsuri. J’ In alte State cu mai puţină pre­tenţie de civilizaţie, se lucrează cu succes atât la combaterea alcoolis­mului, cât şi a analfabetismului, cei doi duşmani neîmpăcaţi ai sănătă­ţii. La noi se prgpag&4 beţia ţprin lege : legea ţuiciîfşi falsa daNfltură prin şcoală. Se f'âtjeSc sc&ff, că nu se îngrijeşte dăscăli. Owf ici be­ţivul, nici prdkai, nu întreab­ă nici­odată de docto­r^\ In alte ţări sl^njfers şi mal de­parte, se practică prafitexia boalei, adecă se împiedecă naşterea diferi­telor boli prin măsuri energice de igi­enă. La noi n’am ajuns, să combatem cu succes nici bolile. Sunt două, cari ne decimează: bolile venerice şi tu­berculoza. Pentru combaterea lor ne lipsesc medicii rurali şi sanato­riile. Ne lipsesc medicii, pentru că nu se îmbulzeşte nimeni la sărăcie. Cu o mie două pe lună, nu se poate trăi nici pe Bărăgan, nici pe dea­lurile Maramureşului. Cu banii chel­tuiţi în alegeri şi pentru tot soiul de intrigi şi agitaţii politice s’ar pu­tea găsi şi personalul sanitar nece­sar şi s’ar putea clădi şi sanatorii pentru sărăcime. Iar cu cei, cari se fură astăzi în toate oficiile s’ar pu­tea plăti funcţionarii aşa fel, încât, să nu mai fie siliţi să-şi însuşească banul public. Dar calea aceasta nu-i convine guvernului, pentru că dacă ar schimba sistemul şi-ar schimba şi suprafaţa ţării fizonomia. Ori, o Românie fără urne furate, fără jan­darmi şi agenţi la tot colţul şi fără „ai noştri" cu mâinile până’n coate în tejgheaua Statului nu se poate înţelege. Cel puţin, cât vor sta libe­ralii la cârmă, nu. Politica minoritară este greşită —spune dl dr Vaida, — se încearcă anumite experimente, pentru a so­luţiona problema aceasta foarte gin­gaşe pentru ţara noastră, în sânul căreia trăiesc peste trei milioane de minoritari, unii cu o cultură şi o situaţie economică superioară nouă. Experienţele, cari se încearcă nu pot duce la rezultatul dorit. Guvernele României să se ferească de a cădea în păcatele altora. Paginele Istoriei recente a răposatei monarchii au­­stroungare le stă la îndemână. Opri­marea şi martirajul îndârjeşte re­zistenţa şi răscoleşte patimile. Noi ardelenii am trămit astfel de vremuri şi putem afirma, fără greşeală, că naţionalitatea şi limba noastră le-au susţinut ungurii prin atitudinea lor şovină Şi cei mai oţeliţi români au fost creiaţi de legea de maghiarizare a lui Apponyi. Nu putem sfătui deci pe dl dl Anghelescu, să calce pe urmele şovinistului conte. * Industria şi comerţul stagnează, constată oratorul. Intr’adevăr în ul­timii trei ani, adică exact în epoca stăpânirii liberale o mulţime de sta­bilimente industriale şi-au concediat o mare parte a lucrătorilor. Unele dintre ele şi-au închis definitiv por­ţile. Politica financiară a actualului guvern a fost atât de ostilă indu­striei şi com­er­ţului ardelenesc, încât multă vreme se vor resimţi pe urma acestui tratament vitreg. S-a pus chestiunea naţionalizării. Cu toate că ne dăm seama, ce în­semnează naţionalizare în termen liberal, am dat şi acestei acaparări prin faimoşii „ai noştrii* o aprobare tacită. Dar nu s’a făcut nici naţio­nalizarea, aşa încât astăzi capacita­tea industriei noastre cu putere de export, nu poate mulţumii nici nece­sităţile interne. Motivul? Haosul politicei, prin noi înşine. * In ce priveşte situaţia, în care se găseşte apărarea ţării, fostul prim­­ministru a avut accente de adevă­rată îngrijorare. Soldaţii sunt flă­mânzi, iar ofiţerii mea îndură cele mai grele lipsuri. Şi citează un pa­sagiu dureros din scrisul generalu­lui Alevra, fost subşef de stat major, publicat în ziarul „România" cu data de 25 oct. a. c. Iată acest ci­tat, ca un document al epocei: „Nevoile ofiţerului şi ale carai­­­liei sale nu mai au nici o cre­­­­zare. Cu aceeaşi uşurinţă cu „care unii sunt purtaţi fără me­­­rite spre locurile cuvenite altora, „alţii sunt mutaţi de zeci de ori , „prin toate provinciile alipite. * Familia se desorganizează. „Ofiţerul, care plătit cu leafă de „mizerie nu are dreptul, de a „mânca decât odată pe zi, nu „mai are nici dreptul de a avea „un cămin şi de a-şi educa copii „Mizeriei sale materiale, i se „adaugă mizeria morală. Dl mi­­­ nistru de război preface azi tru­­„pele din Basarabia în colonii de „pedeapsă, a acelora, cari nu „se bucură de simpatiile dsale, „după cum umpluse Ardealul ca „ofiţeri, pe cari îi muta discipli­nar. „înaintările ofiţerilor, singurul „stimulent al acestei meserii,­­care impune numai sacrificii, „sunt oprite de dragul amorului „vinovat, care leagă pe dl mini­­­stru de război de patronul său *, „ministrul de finanţe. „Lăsaţi în cea mai neagră să­­„răcie, la discreţia arbitrarului ce­­­lui mai complect, lipsiţi de soli­citudinea şefilor, negăsind drep­tate, când o au şi li se cuvine : „în bătaia tuturor vânturilor po­­­litice şi a tuturor nedreptăţilor, „cari se succed fără orizont şi „fără posibilitate de încredere, „iată soarta, ce aşteaptă pe acei, „cari ar dori, să se dedice nobilei „Cariere a armelor." Iată realitatea, descrisă de un general, fost subşef de stat major, un om cu dragoste de ţară şi cu un curat sentiment de camaraderie. O ţară cu un buget anual de treizeci şi două de miliarde, cu im­mense bogăţii agricole, să sufere afrontul unei astfel de critici! Să nu ne mire însă aceasta ano­malie, când un ministru de război în cea mai fantastică epocă a înar­mării, îşi trimite soldaţii cu pieptul, cu pumnul şi cu dinţii împotriva duşmanului, căptuşit cu toate in­venţiile destructive şi ucigătoare, scornite de nebunia omenească. Aşa e mentalitatea cârmacilor ţă­rii. Parcă războiul de întregire sau făcut a­ltfel ! La noi totul se lasă pe seama norocului. Vorba răposatului Mor­­ţun, e o mână sfântă, care apără destinele României. Numai să nu ne pomenim odată, că aceasta mână ne afundă, de nu ne mai putem ridica la suprafaţă. Şi cu astfel de guver­nanţi acolo o să ajungem. ALEGEREA DELA DEJ şi numărul nostru trecut am publicat amănunte despre pregătirile pe care ad♦ ministraţia le face in circumscripţia Dej pentru reuşita candidatului guvernamen­tal. Ca de atâtea ori in trecut admini­straţia­­ silită să se schimbe pe câteva săptămâni un simplu birou electoral ai partidului de la putere, iar funcţionarii In agenfi electorali, începând cu însuşi capul jadtţalid. Cu săptămâni înainte primarii au fost chemaţi pe rând la prefectură pentru a primi Instructu­•“ St ştie că primarii nu-i mai aleşi de votul sătenilor în cadrele autonomiei comunale , sunt „numiţi”. Vestitele ,comisian„ Interimare“ din oraşele vechiului Regat sânt Intro­duse şi la noi. Astfel „primarii* sunt ca totul la discreţia superiorităţilor ad­ministrative. Propaganda se făcea vârtos chiar îna­inte de­ a se şti candidatul guvernului. Streoana era indiferentă. Ia armă a fost descoperită In persoana unui domn Vctor Mlhd’y­. Cine va fl Ined nuam putut afla. Dl Maşala, d­eglorul pentru Ardeal al guvernului a venit insă până acum de două ori la DrJ. Ieri s'a ţinut o a­­dunare liberală In care a luat cuvântul şl dl ministru, cum se şi cade in ale­geri libere! In schimb jandarmeria a căpătat or­dine ta împiedece ţinerea adunărilor d­­­ectorale ale partidului national. Pe dl Dobrem, candidatul nostru, agenţii electorali al guvernului il nu­mesc regăţean şi spun că simtem „să­tul de regăţeni" Propaganda cea mai demoralizătoare o fac agenţii guvernului în legătură cu reforma agrară. însuşi di Cipăianu a făcut un drum până în circumscripţie. Se întocmesc noui liste de împroprietă­rire, şi se desfară că nu vor primi pă­mănt, în completare, decât cei ce vor vota cu omul guvernului. De la venirea liberalilor alegerile, şi cele generale şi cele parţiale, surd o simpla batjocură. De libera manifestare a voinţei naţionale nu mai poate fi vorba. Organele administrative sunt sau în faţa alternaţiei: ori reuşeşte candidatul guvernului, ori plecaţi. Jadtful Dej a doi in alt stm­ii gene­rale numai parlamentari al partidului national. Atmet in fruntea administra­fiei a fost an om cinstit, an funcţionar call, care a declarat cd nu e datoria lui sd se amestece în lapte electorale. Stătea cu demisia gata in caz că dela centra ar fi fost mustrat, ca demisie motivată. Guvernul era cutezat să sl­­uiască conştiinţa uruui astfel de om, temăndu-se că va desvălui înaintea ţă­rii manoperele electorale impuse. Aşa câ, nefurându-se acolo urnele, alegătorii au putut duce la biruinţă per Udlul naţional, cum sar fi dus In în­treg Ardealul dacă ordinele ilegale ale guvernului nu ar fi fost executate. Acum, la Dej, situaţia e schimbată. In fruntea administraţiei nu mai sum oameni cari să fie gata, în numele Ier­galităţii, să se invrăşmăşească cu gu­vernul. De Ilegalităţi de ce far teme? St ştie că aceste sunt iertate când se fac in favorul guvernului, ba se pun în ve­dere şi decoraţii. Intre astfel de împrejurări e an ade­­văr­at eroism ca an partid de opoziţie să mai primească lupta electorală. Par­tidul nostru insă a luat şi de data a­­ceasta lupta ca nădejdea că împotriva tuturor presiunilor administraţiei vom reuşi, dacă, st­anţilege, nu te va pro­duce cunoscuta operaţie nocturnă. Candidatul nostru dl dr A. Dobrescu a primit cu însufleţire in satele în care poate străbate. Intelectualii noştri de la sate sunt indignaţi de măsurile luate de administrat, şi îşi fac datoria, lu­minând pe alegători asupra rostului a­­celor opreliști. jaurés la Panthéon Paris. — Eri a fost transportat la Pan­theon (cimitirul neamului) corpul marelui luptător pentru drepturile poporului: J­­u­res. In cortegiu s’a înșirat o mulțime imensa, în mijlocul căreia top membrii guvernului, preşedinții parlamentului, un mare număr de delegați îne muncitoreşti. La Pantheon a vorbit primul ministru Harriot arătând într’o mişcătoare cuvântare viaţa lui Jaurea, ataşată umanităţii şi pa­­triei sale, Frânta. Guvernul Ismét demisionează Costantinopol. — Guvernul Ismet Pașa, după lungi desbatsii ca partidul gu­vernamental a demisionat, Mustafa Kernal, președintele republicei turcești a primit dimisia și a însărcinat pe Fethi bey cu formarea cabinetului. Decizia neașteptată a lui Ismet Pașa a p­odus o mare senzație în cercurile po­litice turcești. Afacerea paşapoartelor în discuţia Camerei Cuvântarea dlui Sever Bocu deputat al part. naţional Dl Sever Bocu daputat al part. na­ţional vorbind la mesaj, a reda«eh* chestia paşspoartelor şi s apas că dl ministru g­h. Vălcoianu, apirânc­a-ss de invinsirea de a îi făcut export de români prin tacurajare« traficul»! de influenţa, a afirmat că au depatat din opoziţia l­a levinţii că n’a înlesnit e­m'grarea românilor. Acel depatat am fost eu, spune oratorel, fiind ă înţeleg ca guvernul si na favorizez a pe streine la em grare şi si Impae românilor res­­tri-ţiuni. S’ar păţea că aş! II Ia contradicţie ca ceilalţi deputaţi dia opoz­ţie, car i-au acuzat da contrarie, dar nu mi ocat de această deosabire de credinţe, latra cât Înţeleg ca toţi cetăţeni! să fie egali la faţa leg tor. Spiritele înfictbârtate şi sarescutate pria răscolirea acestei dureros se ş! ne­norocite afaceri cu traficul de pasa­­joarie, nu pot fi oprite la p «gal ca­­. Mintal jadela! de instrucţie, nade un general, care a comandat la războia, a facer cat zadarnic prin brovniagul să» o dramă de uri omenea, profand, nici la sertarele la cari ştiu mi chrie ac­tele compromiţătoare, pici la această Incintă, nade «’«'văzut la ce furtună s’a dat foc, c!­f|c.«ete., spirite, .ta rfte vrăjirea lor no pot fi oprite decât prin lumină, pe care aţi voit o. Ei bine, am ananţat traficul de pa­şa loarte iatr’o comunicare făcatl 1* 25 Mata 1923, la care nu mi s’a răs­puns da di rrtalstru de interne de *­­taaci gen. Văttoisna, fiindcă df.l be* rabi primiţi a ceste dareri şi ne-szar reale, al« poporalul totdeaana cu ne­păsare sau cu zâmbete dulce (sol. ia opoziţie) Dar de data aceasta chestia a rupt stăvilanul guvernării dv. de ne­­leg­afi şi abuzaţi. Ch sta p.şafoartelor fate ae feno­men complex economic, Social şi polit 'Ic, rezultat logic eiguver nării liberale. Ia ateesta afacerea aţi procedat ca o perfectă doctrină patriotică, ce vă ca­rscteîize­ză astfel, tacit se poate spune «deverul că patriotomat dv. a creat traficat de influenţi şi traficat de in­­fluenţă a susţinut patriotismul dv. Aţi refuzat aug­heri parlamentară aşa de necesară lamtfării şi stabilirea vi­nov.­t lor şi vă cr­oiţi în moral­zatori şi purificatori al ticăloşiilor. Libiralii, contincă Oratorul, au cre­­iat delictul şi au îndemnat pe oameni la urmă. Oratorul descrie desordrea şi lipsa uns! politici a guvernului in materia de em­grare şi explică apoi că valul de em'grare a început năvalnic atenei când românii dn America, în­torşi la căminari, după înfăptuirea Ro­mâniei Mari, au anceput să se reîn­toarcă lo America, îndată ce sa ziz a desorgaeîzarei sl «rbitrarlol administra­tiv, politica de pauperizarea poporala!, pe care aa ia«cgar«t-o lberslH tn țară Dl loan Lnotscn (R. Săr«t), ÎOtrera­­pînd povesteşte că a petţionat psutre lberarea an»! paşiport ds emigrar centra un mecanic al alo şl comisia a resdns cererea. Ducându-se apoi la dl ram­­stru N. D. Chircalisca şl Srătâa* do-1 di Cjjstatea cererii mecanicei a! său, c&ruia îl dădea şl ban! de călătorie, dl ministre al manei!­­*a aprobat cererea ca explicaţia că li dă adastă aprobare, fiindcă 11 ştie că nu face afaceri ca alţi parlamentari ca a temenea cheatii. Dl mialatra Chr­alesm­ i-a nsm­it an de­putat ş­­un­t mii liberi, cari veneau aproape zilni­c ca isteivestit pentru pa­şapoarte. Dl Victor Moldovanu, deputat şi part naţional. Pot afirma şa­ga că ştia de vre­o 50 de parlamentari liberal! cari au făcut alt ceri ca paşapoartele da emigrare şi cari s’ai ocupat ca expor­tul da s­lavi. Dl Smi Bocu, reluând cuvântarea, spune că in ordinea Internă paşaportul e emblema guvernării de azi, a fanio­nului roşi pe care li agta acarul di­sperat în nea^tea cointeresărilor dv. liberala, este lista demarcaţională pe care liberalii o trag pe chesti de ho­­nestitaa publica?, linia rob'Splereană a celor Incoruptibil! contra celor corep­­tibili, este fuga de răspunderea can vine. Către aiegatorii circumscripţiei Dej Scrisoarea candidatului de deputat al Parti­dului Naţional RomAn dr Aurel Dobrescu Iubiţii mei frafii Comitetul partidului national român, in frunte cu marii luptători Irfiu Maria­n! Alexandru Vaida Voevod, m’a trimis lo mijlocul dvoastră să vă rog să mi ale­geţi deputatul dvoastră in D­eta ţării, In locul fostului deputat al Dejului dr Romulus Micşa, a cărui moarte este jelită de toţi oamenii noştri. V n deci Intre dvoastră în numele ve­chiului vostru partid naţional, care din moşi strămoşi ne a apărat limba, legea şi toate drepturile noastre de oameni trudiţi. Vă aduceţi aminte că laulţi fruntaşi ai partidului naţional au căzut mulţi ani de zile la temniţele Valului, Seghedinului şi Clujului, pentrucă îndrâsneau să ceară dela grofii din Budapesta şi Cluj drepturi pen­tru poporul românesc. Astăzi, după ce In­treg neamul românesc s’a unit într’o tară mândru, fruntaşii partidului naţional ar da bucuros odihnă sufletelor şi trupuril­r lor chinuite de atâta luptă şi sbucium. Dar cum pot ei avea odihnă, când vedem cu toţii, că calie cârmuesc de patru ani ţara aceasta, nu cârmuesc cu dreptate şi ome­nie, ci cu destrăbălare şi lăcomie păgână. Atât averescanii, cât şi liberalii s’au a­­runcat ca nişte pes­ri de pradă asupra bogăţiilr acestei ţări Aceste fiinţe cioco­ieşti n’au suflet să Înţeleagă, că,, cu ho­ţiile lor nu se poate Întări ţara românească visată de moşii şi părinţii noştri, ci dim­­potrivă li vor urca toată vi­a». Astăzi, sub domnia acestor corbi ne­sătui, încotro te întorci numai de hoţii auzi şi de permisuri şi de mită şi bacşiş, de jos de la perceptori până sus la Ministere Astăzi, hoţii se plimbi la automobile, iar omul muncitor nu-şi măi poate cârpi lip­surile de toate zilele. Pungaşii se disfâ­­teszţ In toate bunătăţile şi ,iîp .sSrăria de astăzi numai pur aşi! . majî...au, ‘ bani, f' Marile liberala, iar omul rotmndtor şi cin­­etit e sărac tn ţară bogată. Pentru» atâta sărăcie? Pe ntrucâ întreg rodul muncii ţărănimii, vitele, grâiele poamele se vând fără preţ, iar meifa dn fabricele streine se vinde cu preţ înzecit şi însutit. Pentru ca să-ţi îmbraci familia trebue sfi-ţi vinzi boii din jug. O­amenii noştri au ajuns de na şi mai pot da copii la şcoală, că n’au de unde mai scoate miile ce îi­ se cer la tot pasul mirile prea grele şi fără dreptate ne tm­ping pe porftmişul sărăciei şi a desnă­dej­del. Ş! pentm ca ba­josura docoimii să fie deplină, liberalii nu s’au sf­at să fa­că chiar tâlhăriile cele mai mari: au furat peste noapte voturile oamenilor, pentru ca să s­­poată tinea la putere iar prin agronomi şi consi­leri agricoli au dosit in cele mai multe părţi bucăţica de pământ, pe care după lege trebuia s’o importă după drep­tate, Iar păduri comunale şi păşuni n’au dat după cum cere legea, rob’ţi alegători ! Acest jaf la averea obştească, pe care îl săvârşise liberalii, face ca cetăţeni! din toate părţile ţării, din Sătmar până în Do­­brogea şi din Banat până în Basarabia să ceară grabnica plecare a liberalilor dela cârma ţării şi venirea partidului naţional. Tot mai limpede vid şi ceti («aii din ve­chia! R gat, stat de ştorşi de domniile ciocoieşti, că numa! o cârmuire cuminte şi cinstită a partidului naţional poate scoate ţira din tina în care a fost târâtă de li­berali. Cetăţenii din toate părţile României văd că am ajuns de râsul lumii şi leul a aj­es mai slab decât leva bulgărească şi dinarul sârbesc. Ochii tuturora sunt s­tudiţi în zilele de 3 şi 4 Decembre asupra dvoastră, a ale­gătorilor din cercul Dejului. Ştiu că pe plaiurile astea n’au fost şi nu simt nici urme de liberali. Dar vă rog să ne aju­taţi cu toţii să apărăm urnele de Mierii de noapte ai liberalilor. Unde­­ veţi prinde să-i loviţi la mir cum li se cuvine tuturor tâlharilor. Să formăm cete de paznici în toate secţiile de votare, pentru ca mânile sporeste ale hoţilor de urne să nu se mai poată atinge de cel mai sfânt drept al dvoastre, cum s’au atins de voturile ste­gătorilor mei din Arpaşul de jos şi Som­­esia-Mare, unde mî-au furat mii de votri şi m’au învins cu majoritate de 17 voturi. Numai piindu-vă voturile veţi putea avea un apărător bun In Statut ţinit. Eu, fraţilor, nu viu cu ispite şi făglă­dacii. Eu la toată viaţi mea am preţuit pe cel ce nu figădueşte, ci împlineşte, iar nu pe cel ce ligădueşte şi eu împlineşte Eu, ca un cinstit ostaş al partidului na­ţional, vota lupta din toate puterile mele ca să vi se facă dreptate: dreptate la împăr­ţirea pământului, a pi­durilor şi păşunilor, dreptate din partea toturor derogătoriilor, dreptate la împărţirea bunătăţilor şi a sar­cinilor de pe pământul pe care o locuim. Dreptate şi bunăstare pentru omul cinstit şi mnadtor, temniţă şi luarea averilor pen­tru toţi pungaşii şi h­oţii! Veniţi deci cu toţii la votare şi spriji­niţi cu votul vostru lupta uriaşe şi cinstită pe care o dă partidul naţional pentru des­­cătuşarea României Noul, — şi Dumnezeu ne va ajuta să vşim din greutăţile de azi şi ne va duce la izbândă, primiţi cu toţii o caldă strângere de mână drill al dvoastre devotat, de A­ml Dobrescu, candidatul partidului naţional pentru cercul de deputat al Dejului. Dej, 20 Noembre 1924. Turneul Teatrului Naţional în Ardeal Iniţiativa t­eatrului Naţional din Cluj, de a organiza turneuri periodice în toate oraşele Ardealului, răspunde unei reale necesităţi artistice şi culturale în viaţa românească a acestei provincii. Cu a­­ceiaşi distribuţie ca şi pe scena din Cluj, spectacolele Teatrului Naţional au ma­rele avantaj faţă de cele organizate de diferitele trupe din Bucureşti, de a se prezenta cu un ansamblu bine închegat şi mai ales cu preţuri excepţional de reduse. Publicul românesc din Ardeal a putut aprecia valoarea acestor spectacole, cu prilejul turneului din vara trecută, când echipa Teatrului Naţional a dat o serie de 20 reprezentaţii în Ardeal, fiind pre­tutindeni primite cu simpatie. .Fără a fi subvenţionate de Ministerul artelor, turneurile Teatrului Naţional se fac, cu mari sacrificii, ţinând seamă mai ales de bugetul destul de insufi­cient cu care lucrează acest teatru chiar pentru realizările scentece din Cluj. Este, de­sigur, om atât mai mare me­ritul atât a organizatorilor cât şi al­­artiştilor, pe care numai dragostea pu­blicului îi răsplăteşte pentru munca şi talentul lor. Prima serie de reprezentaţii începe astazi. Se vor da 4 spectacole la Arad, Oradea-Mare, Tărgul-Mureş şi Turda, cu­­Vlor­ea de tăm­ăi f &*, care este un succes al stagiunei actuale. Nu ne tuduim că şi de as­tă iată ar­tiştii vor fi primiţi cu aceiaşi simpatie de publicul românesc din cele patru oraşe şi că noua izbândă va fi o dreaptă Încurajare pentru viitoarele turneuri, pe cari Teatrul Naţional şi-a propus a le organiza un intreg Ardealul. De altfel ar fi de dorit ca la iniţi­tiva direcţiunei Teatrului, la contribuţia va­loroasă a artiştilor şi la simpatia pu­blicului să se alăture in cât de mică măsură sprijinul Ministerului de arte, înlesnind astfel succesul cât mai deplin al acestei opere de cultură şi artă pe care Teatrul Naţional o întreprnde in Ardeal. Legi excepţionale Reprimarea infracţiuni­­lor contra ordinei Legăturile cu asociaţiunile streine (Urmare). Se va pedepsi ca închisoare corec­­ţională dels 5—10 snl, cu amendă del« 5000-10000 lei şi cu Interdiction«» coracţională, faptul de a latra in L gi­rară cu vre o persasnfi silo asociaţi ana din streinătate tn scop»! da a primi ajutoare de orice fel pentru pregăti­ea revoluţiunei comnen­te sau pentru schim­barea prin m­jloace teroriste a ord nei acteale d­e Stat, precum şi faptul a­­ju­orărel sau d '»»n rei de tnrmbru »1 vreunei »so­luţiozi din e renăut?, c»rl *r avra de serp să lapte rta »c leaşi mij'oace la contra Inst'taț nn lor sl or~ dn»i de Stat In Romtn­a. Orice provoc--j une directă adretafft m utărilor, in icopal de s-l înd părți dsia Îndatoririle lor Qu­fsssti se va pe­­d?p«l cu în;h!»o*re dela 3—6 ani, a­­mendă dela 2000—10000 lei și cu interdicţhne corecţională. Ciad provo­­caţia mea va fi adresată persona­ului serviciilor Indispensabile apăr&rei na­ţionale aaa ordinei publice va fi de 1—2 ani şi amsodl dela 1000—5000. Aceeaşi pedeapsă se va pronunţa şi In contra acelora, care prin aceleaşi mijloace vor provoca direct la comi­terea ds acte cu e.op da a micşora producţionaa de a impiedica rrp ra­­rea, iau transportarea materialului ne­­estar apărftrei mtonale Biu la d atra­­gerea acestui rmterUl. In cazurile de mal bus d­a că calpa­­bilul eate fon fon r public eau siariat al Statuia!, judeţehl aaa comunei se v« «pitea maximum pedtpaelor stabilite în acele articole» Oricine va fabrica sau strânge, va transporta sta procura In mod clande­stin sau fără sutprisiune a»ms de loz, explozibiie sau msnlţiad­ de orice fel, (Continuare pe pagina IH)

Next