Patria, decembrie 1924 (Anul 6, nr. 259-278)

1924-12-02 / nr. 259

Cluj, Marți 2 Decemvrie 1924 2 LEI EXEMPLARUL Anul 71. * Numărul 25 IERI ŞI AZI Moravuri vechi în ţară nouă Generalul Alexandru Văitoianu, dovedit ca implicat în afacerea pa­şapoartelor şi depus conform legii în arest preventiv, la dispoziţia in­strucţiei, a fost pus pe picior liber. Mai bine zis i s’a dat voie, sa pă­­răsiască sanatoriul,Elisabeta“ unde era internat, cu aceeaşi elegantă limuzină, în care era obişnuit, să apară înaintea judelui de instrucţie. In acelaş timp ceilalţi doi tova­răşi de escrocherie dd. Filipovici şi Haralamb Georgescu stau şi mai departe In celule separate la Văcă­reşti, apar zilnic la apelul nominal al gardianului şi sunt transportaţi şi mai departe cu duba, ori de câte­­ori instrucţia are nevoie de dânşii. Avem deci în ţaţa noastră două categorii de infractori, pentru ace­laş delict: unii de lux şi alţii obiş­nuiţi, cu toate că textul legii nu cunoaşte aceasta diferenţiare. Ea este de mult îngropată în analele justiţiei medievale. Ori­unde a pătruns o rază cât de slabă de civilizaţie modernă, s’au adoptat principiile umanitare, ba­zate pe egalitatea şi personalizarea pedepselor. Nicăiri, în lumea întreagă nu se va găsi deosebirea de tratament şi diferenţa de sancţiuni, de care se bucură în România întregită o anu­mită categorie de cetăţeni, cari au , rude la Ierusalim, ca să întrebuin­ţăm un termen consacrat. Motivul acestei stări deplorabile este dictatura deghizată de astăzi, care nu are altă origine decât în con­tinuarea celei de ieri. Ori nici­ o dictatură nu-şi poate câştiga popularitate, nici chiar în cazul, când şeful şi promotorul ei o are în mare măsură. Şi o dicta­tură există, din moment, ce legile sunt nesocotite şi înlocuite cu libera dispoziţie a zeilor. In cazul, ce ne preocupă dicta­tura se evidenţiază prin tăierea mer­sului liber al justiţiei. S’a vorbit în diferite rânduri de o retragere a ju­decătorului de Instrucţie. Astăzi se vorbeşte de o demisie a ministrului dreptăţii. Vor urma sau nu aceste demisii, cert este, că nu s’ar fi po­menit de ele, dacă cursul justiţiei n’ar fi fost influenţat. Şi e lesne de crezut acest lucru din moment, ce infractorul este rudă de aproape cu cel mai puternic stâlp al cabinetului actual, şi din moment ce i s-a dat libertatea, câtă vreme ceilalţi tovarăşi sunt ţinuţi încă în celulele de la Văcăreşti. Este însă în interesul ţării men­ţinerea acestei dictaturi? Favori­zează ea în vre-o oarecare măsură tendinţa de unificare şi cimentarea cât mai temeinică a tuturor aşeză­mintelor Statului? Căci dacă ar fi aşa, am socoti-o ca un rău necesar şi cu sentimentul patriotic, care ne-a călăuzit întotdeauna, i-am da tot concursul, de care suntem capabili Cum însă vederile noastre diferă de ale cinstitului guvern tocmai în urma experienţelor ce ne înregistrăm zil­­nic, suntem sil­ii să desaprobăm cu toată energia menţinerea unei dic­taturi, care ne poate fi fatală şi ce­rem cu insistenţă intrarea în lega­litate. * De la lovitura de Stat din Ianuarie 1922 şi până astăzi ilegalităţile se ţin lar­g. Şi e fatal, să fie aşa, din moment, ce însăşi doctrina guvernării libe­rale este bazată pe ilegalitate. O schimbare în bine ar provoca ime­diatul faliment al actualei stăpâniri. Dar noi dorim, şi cu noi împreună toată lumea de bine doreşte o sa­­nare a moravurilor, o îndreptare a stărilor triste în care ne găsim. Do­­rim o întronare a constituţionalis­mului nefalsificat, dorim o înlătu­rare a dictaturii. Conducătorii de a­­stăzi vor trebui să aleagă între bi­nele lor şi acela al ţării, pentru că amândouă în felul cum operează nu le vor putea realiza. Panamaua paşapoartelor şi în spe­cial cazul generalului Văitoianu nu are o aparenţă atât de neînsemnată, după cum se încearcă, să i se dea. El a scormonit multe patimi şi a pro­dus o revoltă generală prin felul, cum este tratat. Cazuri identice au mai fost în blagoslovita Românie dinainte de război. Ba am putea spune, că ele erau atât de dese, încât lumea se obişnuise cu reclama lor, ca mora­lul cu urletul morii. Ceea ce lipsea atunci era spiritul critic de astăzi şi milioanele de ce­tăţeni noui cu o mentalitate deo­sebită, cari au sporit populaţia ţării. Aceşti cetăţeni noui nu se pot aclimatiza cu tratamentul, ce li se aplică, încercarea, de a ne familia­riza cu un sistem urgisit de toată lumea, nu poate decât, să amâne unificarea atât de necesară. Şi spre mâhnirea oricăror buni patrioţi aceasta încercare persistit. Nu se observă nicăiri un început cât de mic de purificare a moravu­rilor. Dimpotrivă. Se cultivă înde­letnicirile rele cu o condamnabilă persistenţă, numai pentru triumful politicei de partid. Aşa este şi azi cum a fost şi ieri. Imoralitate, fals şi minciună. Să fie oare şi mâ­ne la fel ? Panamaua paşapoartelor să presupună ca indi­ciul unei astfel de continuităţi ? Să nădăjduim că nu, pentrucă sunt Încă In ţara aceasta elemente viguroase, cari nu s’au lăsat învinse de ademenirile corupţiei morale, ci-şi păstrează încă intactă curăţe­nia sufletească. Aceste elemente sunt astăzi gru­pate în imul partidului naţional, sin­­gurul salvator al României de mâne. Alegerea din Dej O comunicare a dlui Mihai Popo­­vici ?n Cameră II şedinţa dela 27 Noemvrîs a Camerei dl Mihai Popovici, fost ministru şi depu­tat al partidului national a făcut urmatoa­rea comunicare, la legături cu aluziunile din circumscripţia electorala a Dejului: „In & şl 4 Decemvrie este alegerea de la Dej. Sleirea voinţei eligitorilor se desfă­şoară la toată sălbătăcii. Dl ministru Mo­şoiu şi-a mutat reşedinţa la Dej şi a luat comanda abuzurilor şi a rndicărilor de lege. O­ganele administrative se transformi in a­­genţii electorale şi ţin locul organizaţiei de partid inexistentă. Primarii, notarii sunt a­­meninţaţi cu destituire la a?, că nu v* fi ales candidatul liberal. Primpreîomul B*r­­bosu a fost silit să plece bolnav din pat In judtţ, spre a Intimida şi momi ca fel de fel de promsiuni pe algltori. Pro­mite ştergerea ped*pselor administrative, date cu sentinţă definitivă, diefi se va a­sculta de poruncile guvernul­ui. Nici armata nu este ferită de valul patriei politice şi este din nou scobităţi la arena luptelor de partid. La Cluj arm­ata d­epune din chiar senin rech­ziţionarea automobilului dlui A. Vaida-Voevod, cu ordinul de a se prezenta la Someşfalău, evident pentru ca să îm­piedice acest vh­cul să facă serviciu par­tidului naţional, ba chiar, culmea cinismu­lui, pentru ca tocmai ca acest automobil să facă propagandă pentru partidul liberal numai pomenit. Secretar votului este ame­ninţat din nou, s’au comandat plicuri tran­sparente. Rog pe dl mialetin să ia dispo­ri­tiuni, ca în locul acestor plicuri, să se procure plicuri opace cum cere legea. Nici în ceasul al 12,len nu Încetaţi cu aceasta batjocură, care otriveşte da trei sul de zile viaţa noastră constituţional*. Sper că cel puţin tânărul subsecretar de Stat nu-şi va murdări numele, consfinţind pita­tic*r* tetfel de dispoziţii necinstne.“ Teroarea electorală la Dej Campania împotriva d­lui di* Aurel Dobrescu — Ofensiva dlui mini­stru Moşoiu — Cea mai crâncenă bătălie a generalului — Coborâ­rea prestigiului ministerial şi desiluzia marilor mase ţărăneşti Corespondentul nostru din Dej ne tri­mite cele mai nouă amănunte din cam­pania electorală din circems­ripţia D­juluţ. Se vede că alegerea de aici e o iirecţie de onoare şi mai ales de prestgiu pent. .» dl general Mir­şoim, prez­­entul „organiza­rei­­­berale“ din judeţul S­­aoc-D­oftee. Chestie de prestigiu şi pentru a elege pe candidatul liberal dl Victor Mha­­i, şi pentru a susţine pa actualul prefect, care a ajuns în grav conflict cu toată lumea din judeţ, lată amănuntele corespondenţu­lei nostru asupra celor mai noul eveni­mente din ofensiva dlui Moşoiu. Primirea candidaturii dlui dr. Aurel Dobreş­u Am raportat la timp, că partidul liberal, agenentui dini Moşoiu, a pus pe acelaşi ţărani cari au iscălit lista de candidst mo­n­dial Dobrescu s’o iscălească şi pe aceea a candidatului liberal. Era întâia încercare pentru respingerea candidaturii noastre. Dar candidatul nostru avea pregătite şi alte liste de candidare între cari una cu peste SO iscălituri, din care fiind essaptignate vr’o 18 ia­­­lit­ari, tot au rămas peste nu­mărul de SO previzat în lege, Dl dr Aurel Dobrescu fiind pitic de la alte alegeri unde a fost cendidat şi i s'a respins candidetura, s’a prezentat cu acta care excludeau şi pretenţiile cete de abinete Invocate in alegerile intuit pentru respingerea candidaturilor Pentru a se vede aceste pretexte mulţumită cărora mu­ţi candid­ţi de­*!­opostiel nu au fost lăsaţi să candideze, transcriu aici cele două acte oficiale prezentate ds de Do­bna­­u­Certificatul dela primăria Braşov Nr. 24,052/924, data 14 Noemvrie 1921. :Noi pimarul oraşalul Braşov certificăm prin aceasta of. Io*, că dl Aurel Dobrescu la vârât* de 39 ani, domiciliat IU B­aşov Tirgul G­ârnel Nr. 5 : 1. Nu este pus sub interdicţiune (cura­te!*). 2. Ne sufere de demenţă. 3. Nu este declarat în stare de fali­ment. 4. Nu beneficiază de ajutor filantropic. 5 Nu este condamnat pentru creme şi delicte. 6. Nu este condamnat la pierderea drep­turilor politice. 7. N’a luptat şi n’a uneltit contra pu­terii armate române. 8. Nu ţine nici singur nici prin alte persoane casă de prostituţie sau casă de joc de noroc." Braşov, ia 14 Nov. 1924. Pentru primar Schnei. Se ştie că la textul legii electorale pentru Ardeal lucrurile înşirate mai sus constitue acte de indemnitate pentru a pu­tea fi cineva deputat. Nimănui nu l-a fre­cat tuşă prin minte, până la ultimele ale­geri generale, să ceară atestate oficiale dela candidaţi prin cari s* adeverească că nu suferă de nici una din infirmity­ţila de mai sus. La alegerile generale se şile, au fost respinse multe candidaturi pe motivul că nu au produs astfel de acte, precum şi din motivul că nu aveau bilet de alegtor , deşi mulţi care nu le aveau au fost depu­taţi la două sesiuni. Certificatul Parchetului Tribunalului din Braşov Dl D­obressu a pr­zentat şi cert­ficatul Tribunalului din Braş­ov de­ uimitorul en­oriaş : „Noi, primul procuror al Tribunalului Braşov certificăm prin prezenta o* contra dlui dr Aurel Derbies­cu, dr profesiune me­­die, de contesiane gr. cat., şi actualmente domiciliat în Braşov nu-S per.diete la Tribuna­l Braşov nici o cauză penală, de orice natură ar fi a easts, asemenea c& .rostra shsn micului domn nici Tribunalul Braşov şi după conştiinţa noastră nici un alt Tribunal n’a pronunţat vr’o pedeapsă neexecutată sau executată numai în partr. D­eoţ r*,e am eliberat susnumitului domn Certificatul de faţă spre a se servi de dân­sul la obţinerea unui permis de armă» Braşov, la 17 Ian. 1924 " .Priraprocuror Piipovlcta. Condamnarea unei publicaţii pentru calomnie, şi darea în judecată a ziarului „înfrăţirea* pentru acelaşi lucru Venindu-i la cunoştinţă dlui dr A. Do­­briaşu de un articol calomnios al ziarului din Cluj „Infrăţirea* apărut într’un număr recent, dea­n s-a declarat: „Pentru aceltşi calomnii murdara am dat In judecată revista mT m­axiStră* ein Cleij, prin dl adv. dr . Namiş, şi re dactorul responsabil sl dini Goga a fost condamnat la amendă de 3000 Lei pen­tru calomnie Sentinţa a fost confirmată şi tn forul al doilea, şi acum paloram­etorul a tosinUt recurs la al treilea for, unde nu poate avea decât aceeaşi soarte, „împotriva calomniilor din .Intrăţiaa* am Instremat ps dmi dr Emil BUţ­egan ş dr S... Nemeş si pornească acelaşi proces la numele meu". E de notat cl agen|ii liberali încep sa iătaaa.ă In propagând* aceste colon­i­i murdare, Împotriva lor dl Dobrescu va lua aceltsl mfsuil, Ofensiva dini Moşoiu Dl general Moşoiu aduc.âadu-şl aminte de vrem]!« când era Ia comunicaţii si-a înstelat wh­itwL general la vagonul', ml tasted­al din gara Dej O locomotivă mn. cilzeşte z ua noapte« v* ginul dlui gene­­ral, şl ce mal şti, poate ferbe şl vre-o oda cu sarmale, căci sunt patm zile de sad o venit din Bucureşi, şl osls cu sar­­male adusă de scasl se va fi isprăvit. D sa şl-a pus in gând sl-1 scoată cu orice preţ pe candidatul liberal, — preţul tn cestul ultim va fi fartol de urne, d­e pin* la zilele de votare se lucreze* deo­camdată pe socoteala Statului. D-sa a ve­nit ino­­njurat de o întreaga cest* de depu­tafi liberali, și pent'* marea oferea­lă a adus 12 automobile de ale Statului. 14* câteva pe cari le-au pătat inden­­tilca: 1. Un Oppel de 48 Hp. dela Oradea- Mare. 2 Un F/at de 2i Hp. Nr. 100 din Deva, del* oficiu edil 3. Un Fist de 25 H.­ Nr. 1418, Bu­­cerești. 4 Un Deimer de 08 Hp. 6 d­in Bu­cu­ești. 5 Un Po­d Nr. 30 Turda dela Servi­ciul edilitar. 6. Ua Wall, Cluj. 7. O mas nă dela Satu Mare (a pre­fecturi .) 8 O altă maș'nă tot dela Sate.Mare. 9. Un Ford Nr. 40, Cluj, cu care se nu­miră căpitanul de jandarmi Veliciu Teodor. 10. Un auto Stell al prefecturii din Dej. Acestea le-am putut identifica. Mai sunt două şi se spans că se mai aşteaptă și altele. Se pare că între atâtea automobila ale guvernului nu avea loc să alege pe dru­murile satelor din circumscripţie şi auto­mobilul cu care umbla candidatul nostru, a difel văd. dr Ş­or­ban. Rechiziţionări şi pedepse pen­tru automobilele noastre Pentru propaganda noastră aveam în perspectivă doua automobile, unul al dlui Al. Vaida, altul al doamnei văduvi dr Şorban, soţia neuitatului nostru luptător din Dej dr Vil. Şuban. Automobilul dlui Va’da a fost rechi­ziţonat tac* pe teritorul oraşului Guj aşa n’a ajuns în cirumscrîpţ­e, iar pe d-na vnd. dr. Şorban poliţia din Dej s­e­ deose-o­ea 45.000 lei pentrucă auto­mobilul d-nale circula cu prea mare iu­ţeai*. Aş» c* d-na dr Şorban a fost con strânsă să cu nu l mai poată împrumuta Jandarmii dlui general Dl general Moşoiu a impunat satele cu jandarm! aduşi de pola MiZ­­ şl d n Ba* sarsbla, nea­vând, se vede, încredere In cei localnici. Şi pă,âoda I prea puţin câţi a adus, a mai tel g aliat la O ad a-M ir d pă alta. Mare mirare ar li s* nu na reez'm cu vestitul maior Mihai, electoral principal al guvernului. Dar se spune c* Jandarmii venifl din B-­­Rirabla s* uită cu m­irere la jur şi spun: „Aici înjfi-1 bine, dar sfi vedeţi voi cc-i în B-sarebla*. Dl Moşoiu să vtda c* nu se încrede nici In armată, di aceea face să plouă j­ndarmi peste jandarmi în circumscript­a Dijului. Nu lipsesc din nici o comună. Io unele sunt şi câte 50. Cum se vede mare desfăşurare de forţe de luptăl Muncitorii şi dl general Dl Moşiiu s’a lăudat mereu că-i are un palm* pe muncitorii de la ateliere C. F. din Dej. Ci că le-a făcut mari servicii. Dar vorbind cu mai mulţi muncitori ei ne-au spus: „Dl general Işi aduse aminte de noi numai când sunt al­geri. ‘Când am trecut de la C­ F. someştie la St4, am cerut prin delegaţii noştri şi cu toţi parlamentarii din judeţ să ne egaleze salariile. Dl gene* ral numai tras de mâneci a vrut al pri messe* delegaţia, iar cere I­« noastre drept? n’au fast Implin te de­ftt dup* vr o jum* tete de an. Dlui se vedn că a uitri, noi ies* nu*. Promisiunile dlui general Dl general Moşoiu face promsiuni mă­reţe. P­ nt-M roiuri şl reparaţia lor a pro* mia 280 000 pentru şcoli a te leg-aflat s« spta« la Bucureşti la Ministerul Imrinaţiu­­nil publice după 800 000 S« Înţelege toate promisiun­le sunt n mat pentru circum­scripţia Dej, deşi aceleaşi mizrril sunt tn tCtreg jud­.ţdl. S’au mal făcut „darafi" pentru biserici şi şcoli la diferite sate. D.ntr’o comuni Cisei unde II s’au fă­cut promisiuni au venit ţăranii după bani, 15.000 lei. Vinni dimineaţa la Dej, dar n’au găsit pe nins­e prefecturi, lat cen­­ctidatul liberal le-s spus ! Si ved«» total cu cine veţi vots. Cum face administraţia propaganda electorala Ne gus­m prin comunele de secţii bf­r­baţi de încredere pentru partidul liberal, autorităţile au spus foştilor noştri bărbaţi da încredere: „Până acum aţi fost bl­baţi de lacre­dere. Legea spune că tot voi tebue să rămâneţi şi scaun, pentru paridul dee putere. Vedeţi că ale vos*tr­e au fost până acum ţidarile albe. Şi ele acum sunt ale liberalilor.“ Se’nţelege ci bărbaţii noştri de Încre­dere nu s’au pretat acts,el manoperi. Mulţi primari, notari, plutonieri de jsn­da­ral au f ost suspend*)t temporal din oficiu, pe vremea alegerilor, neavându-se destul* ... Încredere ia el. De Viteji toate școlile de Stat au luat V3Conto peotra a (I Salele m­cd­he așa c» part dai nostru s* nu albi unde fiu» adunare. P­atriile asemenea sunt închise pertru ai noștri. Adunările noastre enunțat« sunt per­mise numai pa lângă cea mal *Utcte obiemrc a o­ amint. Sunt fixa'« rână si mint tel*. De plldl dela ora 10‘48~d­‘30 tn cutare sat Iar daci ajjrgi cu dni ori zece minute mal târziu­­ m a mii ov trd n să nu mal permit* sub nici o con­­dţiune ţlperea adunării. Păţanii deale diul Moşoiu Dl Moşoiu, ministru al ţării fac« p» agentul electoral al guvernului, coborând nimbul unui post atât de înalt şi slăbind încred­rea poporului faţă de autoritatea ministerială şi a Statului. Poporul nu poate înţelege cum un ministru se poate preta la astfel de propagandă. Poporul crede guvernul cu mult mai sus decât să se amestece direct in astfel de lucruri. In comuna CttS hrioara dl Moşoiu vor­bea alegătorilor făcând promisiuni. Din­tre ascultători doi l’au Întrerupt spunând că nu mai cred la făgldueli. Ca pedeapsă dl general a ordonat ca cei doi ţărani Urian Ion şi Mflnăsturean DavrilA tă­­ind pe cfwtura a lor, anal, doi­­ celalalt 3 Jandarmi cât vor ţinea ale­gerile. Ca la batae ! Dl Moşoiu se va fi cre­zut pa front! La Sthirdrghdă din întâmplare mai avem şcoală confesional*. Adunarea noa­stră a fost fixat* atei pe Sâmbăta trecută. Sosind candidatul nostru cu ceva mai târziu, jandarmii n’au voit sft mai lase a se ţinea adunarea. Au ajung s* as dea o’din „încărcaţi arma*. Poporul Ins* a fost calm şi a pretins cuviincios a*-i lasa pe candidat şi însoţitori a* ţin* vor­birile. Dl Moşoiu şi preoţime« Tot in Sânmarghita la întrunirea liberala vorbind dl Mo­şota şi întrebat de alegâtori de ce nu i se dă pământ ds* a spus: „Să vă dăm dintr'al părintelui !“ Părintele protopop Smvin, parohul lo­­r lui, un om foarte respe­tat de s­teni şi cunos­ut tn judeţul Întreg ca un preot la culmea chemării, şi un om de psifsct# cinste, a răspuns: mA*n 2?te J'jghâre de los. D'id­-I* ! Acţiunea de învrăjbire între săteni şi preotul lor, afirmată de un ministru al târii a produs o consternare generală în mulţime. Toţii ss IntreabS: Cum poats vorbi aşa un ministru al ţării ? Dari! dlui Moşoiu refuzat La Cusdriosra dl Moşoiu a promis îa adunare 8.000 iei „dintr’al său* pentru școală. Popon­­ a răspuns : „Nu ne trebue că nu ne vindem." Iar ua țăran « adaugat: „A­ cre s*nUm na fonait din pântecele mamei noastre." I fa Jchitul de jos și îa U’garaf 9 adunarea dial Moşoiu n’au dvenit decil jandarmii și membri primăriei. I fa Retrag Duminecă seara birai tobl prin comună. Cine ştie ce i se va li spui dobastlul la primărie, dar el a înţeles şi striga în pliţl la meciul următor: I „Mâine la nos* ceasuri vine dl miniştrii Mogoiu. Şi cei cari au capotat şi cri cari n’au căpâtat să vie cu toţii la prii­mărie." (Sa vide d­­e vorba de pământ)] Ordin să ese la pădurea Ls Clean Giurgeşti oamenii aveau fixaţii ziua de 29 Nuembrie pentru a eşi la i­M Că Ut­o' p iaurt! pentru Umoc d- foc dl iarQ4. Terminul era de mult hotarat, I Candidatu! nostru avea sa tină civil tarts de program în comune L 28 Noi Terminul aprobat de autor d­fi. I Căm­ colo ce n A vezi? Noa t a ici 28 Njv. p-‘la orrb­. 4 a inceput *0 batM aba In sat. Doboşarul dădea uimitoare;! porunci: ■ „Toţi oamenii td­ese la pădure din almaid, că se deschide tăiatul cu o zii mal de vreme ! Intenţia ordinului ars evidentă: când n. sosi candidata! n «t­u în sat, «I nu maî găsdaa fi pe ni««, ear ponor d n’a eţii ■a văd­ite, sdeefl s’a pregătit da pădure, tor cu să urhe ne mă a a­i așteptat­ă că a venit candidatul nost­u cu tn­­tot'torli Ijsi, sd asculte vo­b’rl­e. Când oamenii noștri au rjui« în co­mună s’au mirat văzând pe oameni tn gru­­puri mari cu securile pe mâni. Au înţe­ Ies lază la curând dragostea în care-i a­­ştepta poporul. Propaganda noastră in ziua de D m ne a Sâmbătă seara au sosit la Dej mai mulţi deputaţi a! partidului naţional. De mai înainte erau la circumscriptie dan­ dr L. Mefa senator, păr B .fiu senator, dr A. I A4 tn deputat, dr iile Lazar. Au sosit ] Sâmbăta, dali dr Bnil HiVtPonu depu- j tat, Ion Agâ-blemn/:, Qhtă Piß, Sent * 1 * 3 * * 6 7 * 9 10 D n, Victor M­ottan, deputatt. S’au format doua e­hlpe pentru ziua ds Duminecă. Dali Gh Pop si­­ AgS'biceanu au porait rr n Cuzdriosra prin c­omunele cânâ la Reteag. Iar candidatul D­or­c­u, toapte de dan­ dr E Haţtegsnu, dr . Dan, dr D. Mao şi Victor Mantisa au pornit prin satele unde erau fix­te adunări pen­tru Dumineci. Ameninţăr Ie prefect lil­e In toate comunei« oamenii au fost a- I meninţaţi de prefctul judeţului ci nu vor I dpăta temni de foc din pădurile ex- I proprtate pentru comute părsâ dmă a­­egtri și celcc nu vor vota pe când ditai liberal nu vor capata torna aceasm nici an lemn d* foc. Amenta tarea acessti e d'etre cel* mal grav», fiindcă oamenii sunt fără lemne, și Urna s’a pus cu ger mare din bună vreme. Tot prefectul judeţului ameninţi pe oa­meni că etice nu vor vota cu candida­tul guvernului nu­mai ca ce căuta pe la autoritate, orice năcazuri vor avea. Uşile autorităţilor le vor fi închise. Iată ca propagandă face tatălui funcţio­nar al judeţului. Partidul naţional a ţinut Duminecă adu­­năm­ la pigâffftl si Chinte­­i, unde jan­darmii eu facut tot ce au f putut să cu ne late să ţinem adunarea, deşi era Întreg poporul adunat Şcoala de Stat au în­­ch­s-o şi n’am voit să ne lase să Intrăm tn sală. Ni-am dus la şcoala contest nală şi ne-au oprit şi acolo al int­ăm. Popo­rul a fost adâac agitat de aceste oprelişti şi a pretins ai se ţină adunarea In şcoală, care e a Ini-Adunfirile au fost extraordinar de bine cercetate. Asemenea mare şl foarte reuşită adu­nare s’a ţnut la M­­oja şl în comuna Roplean, unde poporul aştepta in mari grupuri pe străzi. La Câjâc« aştepta ăstui întreg sosirea oamenilor noştri, J­adarmii­­ au risip­t şi numai după două ore di penraeturi cu el, am putut ţinea adunarea. Le întoarcere ne-a aşteptri­­­t poporul din Căteni, seara pe la 10 ore, cerând cu insistenţi sa ţinem adunre şi acolo, şi spunând că toate estei; din jur sunt cu partidul naţional. Au ţesut pretat­odenea frumoase şi la»­minătoare cuvântări! dad dr. A. Dobrusca, dr. Em. Halliganu, dr. D. Mao, S. Dao, dr. V. M­ottan. Inm­fletirea pentru partidul nostru este extraordinar de mare. Coresp. Concluzii Asupra acestor fapte vom stărui la nu­mărul d« mâine al c­arului. Aci ţineai el spunem an sing« lucru: FtM cum te face propaganda din par­tea adversară, eu deseilicsrea «nul mlnl­­, strei ps terenul de luptă, contribuc în mare măsură li distrugerea prestigiului Statului român. Se la • un adevărat bolşevism d BUS, pentru care Intreg g .ve­nul se­tul­­ responsabil.

Next