Patria, ianuarie 1925 (Anul 7, nr. 1-23)

1925-01-01 / nr. 1

W W W 1 Ianuarie 1925 mrVadul comercial­ ­ Constanare de 5« pagina l­a) cl*la fi proprietarai «raitei s?h««ă «alt ■ [UNK] la .­es mai mare pads în arlInUa tar.­ Pastra c’ae ta het tagea vada?* Dragat pantra toți cetățenii țării, tari suot comercianți. Slaaaldlmissi, dl viața comercish­ al is fo&rtetaîra­w­ bani a­fftrl­ noutta'și mai ales la nonila teritorii ale Roajâaii! «si« aproape ex «Iszir la mâinile straisitor 9! tommzi fortlreațe lor de rezistență. Si ne clă­tim prin legii pripite, nechstaate 9! incomplete sa periclităm înltate*sie vi­tale *]® neamulat. Nu p­ligem, ci na ave» comerț sațiooal, ci popas afla flusutră la orașa eriu năpăd­tă da streini. Totuși stgiaî­­torii noștri seteau­ prin depășiții ciu­­date strecurate la lagi la loc *i favo­rita«« întărirea e­scaeatel*! românesc la orașe, par­d laadiss tind, a se peni de-acarmiziiäi acsetet accesu­li! Im­­parioase. Căci îsfcr’adavstr 1« tartk&m ct «a«®« urmărefta proiectul de iage al vadarul comercial, cind «mite prind** plai, ci numai o categorii de negustori, an­ame cei ve­chi, vor tsenapsia de pre­­vederile legii. PirnmoHo»! acestei proiect de kg* l­ebeste ți șties ei a­­devăratul comerț româneacu­rate îni for­­mația ac și aceasta f :m&ț: >■"<§ trebuie favorizați și «pirați, burnițai taremiat de atgnatori rotatei, ce ateu «id"cat și se mai ridică pe id pe colo cer «sprijini ga­" 'iî»!l5r: |H! Nl H « ■ . . M­ică aoalat comerț român, d­a - mul v&ida «sta apărat de kg! prote­jare, iar cel doi pas retraj dificilă concurență ți la discrația proprietarilor streini de tiamol, a­gea și interes*!* românești. Comercianții român­i din nousle teri­torii ai* România!, mai ala» rat coal, de dopi război, dl la ««ama. Protec­­tata lege a vacid­a! comercial­ii preg­ă­­trște o lovituri Concapati ia spirit In­guit da căită, sa nu are la vadere ma­rele lateral al conservirii și dasodorli «semsom­ia­ românesc la viața econo* mică și comer­cialit a țării si dacă s­­cast proiect va deveni legi, vom tar»­­giatra odată mai mait pățise «oîldt** dine s gaversanților scînați față ca la» {tresele romă damilal In acaste teritorii Și vom asista la en trist spectacol, cind vom ve dea organizații m­anciare conști­ da eh-marea lor românească, rom este Bun­a Centrală pentru sud« •trie și comerț din Cluj, cari p<­ia jertfa bluest) și îndemnări morale Intaazi 91­e»e asft ex­ite­nț* de camrrdast­ romiul în raoast lor și tot stand legiuitori ro­mâni, cari la loc aitacar»spre astfel de oiratare, se parai seacă prin dispozițiile legale dăunătoare adevăratelor interes« ale neamului. Dar «si nu anticipăm, poate se va re­veni și se va îndrepta rial, a evirs se» muire din vrea* era necesară. Te­odor Bozețmu­l comercial? .2. ■ÉKÉMÉP de La 1 lansare 1925 tatii la vigoare la Austria, ordonant» despre tatroda­­«cîea­s!stem­e­ i­ sca monetar, adecă valata no*a a șilingului. Ga var 8*1 austriac a ficși vara tre­ceți o Încărcare, ds­i tatrodace șilin­gul, ta local corosn ®! devaluate, Li Vien a în anele pfstvife, piațaî istris esti acum indicat h­a cai lift noal­a lot­a, ascotind seca mii coroina an lUlag. Gt­cahrea dispi s­ataHjHi no* monetar esi*, dapă ram sa vede, de­și*! de simpli, căci deci ștergam dala pretai mirfei patra sarari căpătăm pre­ia! mi*fel exprimat la filing. Mosati­r­a din Vie­na a ș! batst aatftvara și lingi de argint ca ao ttîîa d* Moaatele acest* de as șilitg la argint, egal* ca zsca «ei! coroana hârtia aa diagăîat­inii din cirrahția* dspi as timp toarta slut Cea mai mare parte Cronica economică Valuta nouă austriacă inginer TEODOR FILIPESCU a șiilagalul de argint a frecut în Ce­hoslovacia. Dapft această experiență «aplicată, guvernul esardac gătește totuși nece­sar sfi introd­a­că acest sistem apa mo­netar în Austoia, incepând ca Anal non. Prin ordonanța despre noua va­rstă se Introduc In Austria armu­garele monede: Ca bază «*a 2«at șilingul, că care egal ca­sa unei coroane de aur, »d’est an șiling este egal ca 021172086 grame sar. Așadirft din as k­logram­ aar carat «e vor­bit* p’cae (monede), la valoare de 4723­2 șilingi. După ve­­ch’al i­stem monetar de aer «autriac, din 2 Aagnat 1892 s’as bitet dritr’an kilogram­ier carat 328 piese de zece coroane. Title loeator coroana aar era deci greutatea aarurni «int tatr'o piesă ust­rase coroane ara 3­04878 g­ame, iar greutataa totali a piesei era de 338753 gram». Greatațile pieselor de 20 coroani­ erau In proporție. Așadar si depă aiate­­mul vechia monetar valora an klogram aar carat 3280 coroane. Dacă trimirțim numiral 47232 ca numărul 3230, «tsnei ressiri namural 144. Ca alte cavinte 100 corcans aar Sânt egala ca 144 șiii­gi, res*. «la carosaft aar eata eg «îl cs 144 șiling, ata an șiling est* agai c* 0*694 co­roana a«r. Dspi sistem ti non monetar se vor bate de d in Vima, din an kilogram aar carat 47 282 pisse da 100 șilingi, reap, d n sn kilogra» aer monetar «e vor bata 42 588 piese de 100 șilingi. SUtema­ non monetar prevede bate­rea pieselor de 100 și de 25 șilingi de aer. Celelalte monede diviaicmr» ae vor bate din a­gint,­­naă ca aa tela de **•/«!» *(apîo?pe egal la tu­ls mo­nedei,de Jaminia florin din an 1775), dec!­na ca șilingar din vara trecută. Pentru plăți mărunte vor »er­vi ple­tele de argint, isaă numai până la o iarnă de 50 șilingi (fu argint). Celelalte plese divizionare vor fi de nichil și bronz și a­ce­ste te vor primi la plată numai, până la «ama de 5 șilingi. Cantitatea pieselor ds argint, cari se vor bate dsprt sâtemul non monetar, cete socotiți dspi numărul locuitori­lor. Cota socotită pe an locuitor cen­tra manei* ds argint «sta 10 șilingi «­ cota p*ntru sacastsi* de nichel și broscă este de * șiling­. Prin sistemul cos­mo-Star Maatstac va crește deci circula­ția valutai ta Asatela ca 465 milioane coroane, Ktmasi pao aa var,sta, nara Austria ptia aerat non s’itam mosetar vi ajunge la o stabilire a valutei •petr­ecs. Dia­r«le mat sa» arătat» se vede, ei Austria prin «tátimul nou monetar în­curcă o măsură rădicată da patra zaro, dela valuta coroanelor cu cars forțat. Așa dată, începând dela 1 Ianuarie 1925 filiegul «strife va arta următoarea va­­loan: 1 Dolar ss* 7*1066 șilingi, 1 font atan­os = 34*588 șilingi, 1 franc (Uu, zlot) aur =­­ 37 șiling, 1 marcă aur ~ 1*693 șiling, 1 florin­ olandez. — 2 857 șidegi, 1 coroană (cehă, ungară) aur si 1*44 șiling. Sistemul nou monetar austriac n'a ac­­ceptat desi principiul. Introdus in Italia (și acceptat și în România) a dat* monede divizion*.’« d* nichel și aluminiu, un loc de bilete de bancă cu cura forțat. In scurt timp sa va cunoaște, dacă problema monometalizmului întrodusă in Austria va aduce acele foloase, la cari se gândește guvernul austriac. Amintim, că oameni specialiști de seamă au propus pentru simplificarea valutei noi, și st­radă în sistemul vechiu a coroanelor hârtie numai trei zero, in jos de patru zero. Nu este exclus, că si monede!« noi să dispară din cfrentație, precum au dispărut șilingi de argînt­ « e opt « O întrebare rân­d to achiziționa Auî da, a * , de «nue își v* necesar pentru întroducerea sistemului in monetar, Austria n’are da prezant o producțiune de aur, iar răscumpărarea aurului după prețul parității lumii și a argint fiu­ după prețul plați­ da la Londra, prin monetaria dein Viana. In împrejurările de acum, nu credem, că vor putea acoperi trebuințele cari rezultă din Introducerea sistemului nou monetar sus amintit. E*tt insă cert. Ca o mare parte a aurului pradat in mi­nele din Transilvania va lua drumul spre Vierul. De aceea atragem de asum atențiunea guvernului nostru, a achizi­ționa aurul produs la noi în țard, prin r­ecumpărare ca un preț, care să difere foarte puțin de pretul parității lumii (6S5 dolari pentru un kilogram aer curat), care aur tnbue adunat la Monetări Statului, care tnbue înființată și până la organizarea acestei monetarii, tnbue depus la Banca Națională a țării. Greșeala, de a lăsa, să se speculeze aurul din minele noastre, prin comercianți ne­cinstiți și contrabandiști s’i răzbunat In­­tr’atât, Încât aurul nostru sa strânge un­ comerț cu un preț redus, pentru vânzarea pe piața, din Praga și Viena. De -adi înainte aurul nostru va lua însă direcția spre Viena. Ca unul, care am fost directorul sef "1 dalai de posnsonagiu in Austria peste douăzeci ani și care am contribuit la sta­tistica valutei (aurului și argintului) in fosta monarhie aestro ungari și la răs­cumpărarea aurului la Monetar]« din Viena, mă simt in fina obligat, să atrag atențiu­nea chial ministru de finanțe, dk calea pe care o urmăm de la unire încoace. In che­stia valutară, este o cale greșită și ca pa­triot voesc să contribui prin cunoștințele mele la sunarea răului și Îmbunătățirea valutei noastre mult depreciate. Gaj, 28 Decembrie 1924. Cronica teatrală­­ „Năzdrăvăniile Divorțului“ Comedie In 3 acte de A. Bisson­i None omntară a Teatretal Națion#­ reprazelisti Marți seara, a clplit ca un râs sunătos, tumultor, asta erecta j colului S’a râs ca latrimi. Întreaga re­­­prezentația a fost ca o bine răcot ;­toare: a dea^rțit și franțâe cele nis­­tagândarate, a im­prăginit “pe traU ca a«*ir­adierii« nicaaurilor tilnici arătat loc­ odată cu­ fond de nai*­­vitat* și de bunătate simpli e In fier «are avî­ et omeasac. Ca 2a pltsile lui Mollière, am avut din bou trp f­ile. .­•i­araix «5 f­­ ’ !*»­♦ aceeași naivitate cu ș copiii. Comedia lui Blsron *e broder?! pe­ un îndrăcit comic de s­tuație, iar pa «etna teatrulul nostru piesa a ta’i Ja­* citi ca mare vervi, Jocul artișt­lor m foat la înălțime. Henri Duval, c­ositor si difi drrgoati la Diana, după doi ani de căsătoria aC range 1* d vo*ț d­n pricina soacrei «ay­­dan Bonivard, o fostă dansnitoare, car­e e prototipal soacre or ta terorizarea ș­o­­ferilor- Daval ae îosoari ca Gabriel ficat­ul dnvalel Bourgancns, ears, i­lota acuta, pleacă la bfif, unde ae d­ar «p­rește ca despărțita Diana, fosta soție­­ g­atretal afta* Daval se trezește de > dați ci are de soacri pe fosta lui nevastă, il»s vechea lui soacră, dsa Bosivard, D J sn*r»t vrea și f gi de­ setsi, d.r­l.j vin* în aju­tor vechea soacră cari nu-l țutea «­­feri pe goal g aere de trân, vască divorțai, și Diana ca mama al piesei cu tiuitul Champeaux, care to­­vește mei de­tasii pe Diana. incarcătarb­o ce aaac din această acțiune produc caeac* autorul num­i te pe drept cavănî „Năndrivinici* Di» r­­tului*. Dl Neamța Ottonei în Davii, bărba­­tul torturat da Soacră, ne-a dat un tip da­ns comic superior, redând ce mi atrie stările de spirit desperate la car«*­), «dac n zdrst veniile div jițului. Dna Na­­­talia Ste­dnessa Io soacra Benivard, > (Continuare de pe partea ș­i traduceri a bibliei, făcute tot din tra­duceri­­ Biblia românească cea mare, testa­mentul vechiu și nou, are o vechime de 236 ani. S’a tipărit în românește mai intâiti la anul 1688, în București. Testamentul nou însă a fost tradus și tipărit cu­ 40 de ani mai înainte, la anul 1648, în Bolgradul Ardealului, sub Mitropolitul Simeon Ștefan. Traduce­rea s’a făcut din limba greacă și sla­vonă, căci până atunci aceste biblii erau folosite în bisericile românești de pretutindenea. Traducătorii în românește ai bibliei și-au dat bine seama de lu­crarea cu facerea căreia au fost încre­dințați. Ei au știut bine, că au să facă un lucru mare, un lucru­ sfânt, și de aceea și-au dat toate silințele, ca să dee poporului român o biblie conți­nătoare cu originalul și înțăleasă de toți. Și au fost norocoși la muncă,­­pentru că au creat și turnat în biblie o limbă, care nu era a Ardealului, a Munteniei sau a Moldovei, ci a tuturor Românilor, limba poporului român de pretutindenea din toate țările. Cu tot dreptul aduce deci marele Șaguna, în prefața bibliei tipărită de el în anii 1856—1858, următorul frumos omagiu traducătorilor primei biblii românești: — „înaltă trebue să fi fost cugeta­rea, adâncă mintea, ferbinte credința, adevărată iubirea lor cătră Dumnezeu și națiune, când au dăruit ei nației un astfel de odor! Sănătoasă și coaptă a fost și cunoștința ce au avut-o ei de­spre lipsa poporului românesc de acea­sta sfântă carte, și pentru aceea au și îmbrăcat traducerea lor în veștmântul limbei aceleia care să fie ințăleasă de toți Românii de pretutindenea. Cuvin­tele streine, mai anevoie de înțeles, s’au păstrat numai acolo unde le-au ținut și traducătorii altor neamuri și unde nu s’au putut suplini prin cuvinte vii românești; dar dintr’alte limbi,limba acestei cărți nu e făcută, ci luată chiar din gura poporului, și așa traducăto­rul nu e decât un răsunet, nu numai al limbii, ci al simțirii și peste tot al chipului cugetării poporului. Cu tot dreptul se poate numi cea dintâi bi­blie, nu a Românilor din Ardeal ori din Țara Românească, ori de aiurea, ci cea dintâi biblie a poporului româ­nesc întreg, cel dintâi glas obștesc cu care să roagă acest popor Părintelui din ceriuri”. Dar cu toate, că primii traducători ai bibliei românești au făcut o lucrare atât de perfectă și vrednică de toată­­ lauda, cred că nu se retrage nimic«­1 din meritele lor cele m­ari prin con­statarea că pentru zilele noastre, bi­­­blia dată de ei poporului român, nu mai corespunde în măsura în cari a corespuns­ea zilelor în cari s’a făcut prima ei traducere. Ea trebue revizuită­­ și îndreptată, lucru pe care îl admite și Șaguna, spunând mai departe în prefața bibliei sale, că inovațiile și în­dreptările făcute mai târziu în biblie, le-ar fi făcut și traducătorii cei dintâi înșiși, dar „ei nu au avut lipsă a în­drepta, fiindcă pe vremi­le lor a fost bine și desăvârșit așa!" Limba Tibiiei " trebue însă îndreptată din când ii ’ când, pentru­ că, scrie Șaguna: j­­nba­­ noastră e pom viu, care în toată pr­­­i­măvara se schimbă, ramurile bătrâne și fără ,suc se uscă , cad, nulările ti­nere ies și cresc, frunza veștejești 1 se scutură, dar alta nouă curăm­ împodobește; toate ale lui se tec ș se *' prefac, numai trupina rămâne t '.una aceeași /“ Va să zică și ta biț jtn‘­pina, fondul are să rămână ir podoaba externă, îmbrăcăm: *t.-> .if . poate fi schimba! fost adorabili. Prezentarea sa în cos­tum da balet, psalm a­­l fotografiei! a prodat o ex­plozie de vesd'«. Foarte drăguț! dșoara M r­a ®, în rolul Dia­ne!, — sieg­urai mai serios din întreaga piesă. Alin­area da acela al Gabriele!, a doua soție a lui Duval, rol jucat ce «mită delicateță și dal­ella de dos S lvla ! pesca Modo*. Dl Stănescu-Parso ne-a dat prileju! și patern admira Iară odatăt adâiefi naturaleță a jocului săc atât de artistic Și așa de mult S’mpar tize* de putalcnl teatrulul nostru. Doi! Cot it Simi­­nessa ai Al. Glbsilcon ca f­dilile Mioara Hodoș și At. Rally au pomplet : artistic reprezentația, m­area in acasă a fost chiatra cele n­bsesoa­re și mai cu gest eracjife d­e hate am vazat in ultima t­i­mp pe li te­re­ni ooatra. 3s datorezi» ehill Strinescu-Pap». Suntem siguri ci cciseda «Năzdră ventile d.vortala.* va ținea multă vreme afișul T«atic­us din Cisj. Poate intra și la rețuitoriul mattaeniSlor penim d­om­­me. Cronicar. 909 1S 02 i'âlării­e de piele atât de plăcute și practice sunt bune j șî cu prețuri ade­vărate numai la dna A. Fehér, Cluj, * Str. Memorandului 21, (Reduta) | Dacă doriți a cumpăra MOBILE de lu­>mn, ?ter și bronz In prims Cilil*i­„și­­ PIANE S&Ân rft p«ră râu de tin drum la TÂR­­G <I ®­ M.­iliș 8* vedeți alelierete aran­­jBÎc Cu mobilă a fabricei SZÉKELY și RETI Fabrica de­ mobile ardeleană, Societate Anonimă, Târgu-Mureș. Aici își pot procu­a tâmplarii cel mai «vantagios placajul de lemne necesar. »2­­75 FRAȚII GUTERMANI Cilul, Str. Avram Iancu 18 s Atelier special pentru apa­rate ortopedice și pentru tot felul de bandaje me­­dicale. En gros și după măsură.­ ­ _______ftailnlf Mori.a fl. A. ÍCS7 «« 13— FOTOGRAFUL GÂRDi și-a deschis atelierul admirabil aranjat In Strada Șaguna Nr. 20 vis-a'Vis de atelierul vechiu, Salon încălzit permanent pentru foto­grafiat până la orele 7 seara. PATRIA ÎNTREPRINDEREA de INSTALATIUNI ELEC­TRICE A ORAȘULUI CLUJ ATAȘATA UZINELOR ELECTRICI, CLUJ, CALEA REG. FERDINAND 30. EXECUTĂ: Instalațiuni electrice de înaltă și joasă tensiune pentru iluminat și forță metrică, montări de tot felul­ de motoare, transforma­toare și aparate electrice rebo­­binaj și reparați­uni în mod ra­dical. Stațiune specială: de veri­ficat contoare electrice care se și repară și instalează din nou. DEPOZIT DE LĂMPI ELECTRICE, MATERIAL DE­ INSTALATIUNI, PIESE DE SCHIMB, T C. ETC, ETC. PLANURI, PROECTE, OFERTE ȘI DEVIZE EFEC­TUATE DE SPECIALIST­, LA CERERE. îC51 1-3 Cele mai elegante ghete din materialul cel mai bun se efectuează la FERENCZI pantofar de lux, Cluj, Strada Muzeului |­ftwiT­ii-Eii­-Yirriiiirr^rrtrr­ i­­rwi«mT­iiini«ff­irr -----------------‘^^m­iiinna Mii Tiitiii»mm Depozitul de mobile al Micilor Industriași Arădani Arad, Strada Eminescu Nr. 41. Este cel mai ieftin izvor în România pt. pro­curare de mobile, nemijlocit de la produceri, unde se află cu prețurile cele mai convenabile și în con­­fecțiune de prima calitate: prânzîtoare, dormitoare, aranja­ment pentru birouri, camere de fetițe și pentru bucătărie. Convingeți-vă Cea mai bună ciocolată, Cele mai bune bonboane, Cele mai frumoase fabricate. Nu Vă lăsați seduși de publicațiuni armonioase! ț :"r ~ ' " ’ ' " ............. "* " r-re-rrnti^. ^ Convingeți-Vă despre călită­ ^ tea distins de bună a berilor | DREHER HAQGENMACHER DACIA *! extra de iarnă și $ , BAVARIA *| — mail dublu — ___________________ _____________ Fijocco 818 ISM 15- 1* Costume, Raglane, Utstere Szántó și Komlós CUD, Piața Unirii 41, Arad, Satu-Hare Gratu­i, fără orice cheltuială­­ va puteți convinge, ce minunat, vă curăță intestinele, cum va reîmprospătează sănătatea;­­și cum vă înviorează trupul gus­toasa ciocolată ce curăță sângele. 1 KORROL 1 • Primiți cu totul gratuit o doză­ de prolă, dacă Va comunicați j adresa la laboratorul 1 Grayer_«5IEA*«, în Timișoara.! Mg. ziarul IK­p A­I* R­I A * GHETE, calități bune durabile! M­­are asortiment la magazinul „ELITE“ Culea Regele F­erdinand Nr.66, (vis-a-vis de Siguranță) Prețuri foarte reduse!!! Consumarea motoarelori „ASîiâ84 este minimală

Next