Patria, ianuarie 1925 (Anul 7, nr. 1-23)
1925-01-01 / nr. 1
W W W 1 Ianuarie 1925 mrVadul comercial Constanare de 5« pagina la) cl*la fi proprietarai «raitei s?h««ă «alt ■ [UNK] la .es mai mare pads în arlInUa tar. Pastra c’ae ta het tagea vada?* Dragat pantra toți cetățenii țării, tari suot comercianți. Slaaaldlmissi, dl viața comercish al is fo&rtetaîraw bani afftrl noutta'și mai ales la nonila teritorii ale Roajâaii! «si« aproape ex «Iszir la mâinile straisitor 9! tommzi fortlreațe lor de rezistență. Si ne clătim prin legii pripite, nechstaate 9! incomplete sa periclităm înltate*sie vitale *]® neamulat. Nu pligem, ci na ave» comerț sațiooal, ci popas afla flusutră la orașa eriu năpădtă da streini. Totuși stgiaîtorii noștri seteau prin depășiții ciudate strecurate la lagi la loc *i favorita«« întărirea escaeatel*! românesc la orașe, pard laadiss tind, a se peni de-acarmiziiäi acsetet accesuli! Imparioase. Căci îsfcr’adavstr 1« tartk&m ct «a«®« urmărefta proiectul de iage al vadarul comercial, cind «mite prind** plai, ci numai o categorii de negustori, aname cei vechi, vor tsenapsia de prevederile legii. PirnmoHo»! acestei proiect de kg* lebeste ți șties ei adevăratul comerț româneacurate îni formația ac și aceasta f :m&ț: >■"<§ trebuie favorizați și «pirați, burnițai taremiat de atgnatori rotatei, ce ateu «id"cat și se mai ridică pe id pe colo cer «sprijini ga" 'iî»!l5r: |H! Nl H « ■ . . Mică aoalat comerț român, da - mul v&ida «sta apărat de kg! protejare, iar cel doi pas retraj dificilă concurență ți la discrația proprietarilor streini de tiamol, agea și interes*!* românești. Comercianții români din nousle teritorii ai* România!, mai ala» rat coal, de dopi război, dl la ««ama. Protectata lege a vacida! comercialii pregătrște o lovituri Concapati ia spirit Inguit da căită, sa nu are la vadere marele lateral al conservirii și dasodorli «semsomia românesc la viața econo* mică și comercialit a țării si dacă scast proiect va deveni legi, vom tar»giatra odată mai mait pățise «oîldt** dine s gaversanților scînați față ca la» {tresele romă damilal In acaste teritorii Și vom asista la en trist spectacol, cind vom ve dea organizații manciare conști da eh-marea lor românească, rom este Buna Centrală pentru sud« •trie și comerț din Cluj, cari p<ia jertfa bluest) și îndemnări morale Intaazi 91e»e asft exitenț* de camrrdast romiul în raoast lor și tot stand legiuitori români, cari la loc aitacar»spre astfel de oiratare, se parai seacă prin dispozițiile legale dăunătoare adevăratelor interes« ale neamului. Dar «si nu anticipăm, poate se va reveni și se va îndrepta rial, a evirs se» muire din vrea* era necesară. Teodor Bozețmul comercial? .2. ■ÉKÉMÉP de La 1 lansare 1925 tatii la vigoare la Austria, ordonant» despre tatroda«cîeas!steme i sca monetar, adecă valata no*a a șilingului. Ga var 8*1 austriac a ficși vara treceți o Încărcare, dsi tatrodace șilingul, ta local corosn ®! devaluate, Li Vien a în anele pfstvife, piațaî istris esti acum indicat ha cai lift noala lota, ascotind seca mii coroina an lUlag. Gtcahrea dispi sataHjHi no* monetar esi*, dapă ram sa vede, deși*! de simpli, căci deci ștergam dala pretai mirfei patra sarari căpătăm preia! mi*fel exprimat la filing. Mosatira din Viena a ș! batst aatftvara și lingi de argint ca ao ttîîa d* Moaatele acest* de as șilitg la argint, egal* ca zsca «ei! coroana hârtia aa diagăîatinii din cirrahția* dspi as timp toarta slut Cea mai mare parte Cronica economică Valuta nouă austriacă inginer TEODOR FILIPESCU a șiilagalul de argint a frecut în Cehoslovacia. Dapft această experiență «aplicată, guvernul esardac gătește totuși necesar sfi introdacă acest sistem apa monetar în Austoia, incepând ca Anal non. Prin ordonanța despre noua varstă se Introduc In Austria armugarele monede: Ca bază «*a 2«at șilingul, că care egal casa unei coroane de aur, »d’est an șiling este egal ca 021172086 grame sar. Așadirft din as klogram aar carat «e vorbit* p’cae (monede), la valoare de 47232 șilingi. După vech’al istem monetar de aer «autriac, din 2 Aagnat 1892 s’as bitet dritr’an kilogramier carat 328 piese de zece coroane. Title loeator coroana aar era deci greutatea aarurni «int tatr'o piesă ustrase coroane ara 304878 game, iar greutataa totali a piesei era de 338753 gram». Greatațile pieselor de 20 coroani erau In proporție. Așadar si depă aiatemul vechia monetar valora an klogram aar carat 3280 coroane. Dacă trimirțim numiral 47232 ca numărul 3230, «tsnei ressiri namural 144. Ca alte cavinte 100 corcans aar Sânt egala ca 144 șiiigi, res*. «la carosaft aar eata eg «îl cs 144 șiling, ata an șiling est* agai c* 0*694 coroana a«r. Dspi sistem ti non monetar se vor bate de d in Vima, din an kilogram aar carat 47 282 pisse da 100 șilingi, reap, d n sn kilogra» aer monetar «e vor bata 42 588 piese de 100 șilingi. SUtema non monetar prevede baterea pieselor de 100 și de 25 șilingi de aer. Celelalte monede diviaicmr» ae vor bate din agint,naă ca aa tela de **•/«!» *(apîo?pe egal la tuls monedei,de Jaminia florin din an 1775), dec!na ca șilingar din vara trecută. Pentru plăți mărunte vor »ervi pletele de argint, isaă numai până la o iarnă de 50 șilingi (fu argint). Celelalte plese divizionare vor fi de nichil și bronz și aceste te vor primi la plată numai, până la «ama de 5 șilingi. Cantitatea pieselor ds argint, cari se vor bate dsprt sâtemul non monetar, cete socotiți dspi numărul locuitorilor. Cota socotită pe an locuitor centra manei* ds argint «sta 10 șilingi « cota p*ntru sacastsi* de nichel și broscă este de * șiling. Prin sistemul cosmo-Star Maatstac va crește deci circulația valutai ta Asatela ca 465 milioane coroane, Ktmasi pao aa var,sta, nara Austria ptia aerat non s’itam mosetar vi ajunge la o stabilire a valutei •petrecs. Diar«le mat sa» arătat» se vede, ei Austria prin «tátimul nou monetar încurcă o măsură rădicată da patra zaro, dela valuta coroanelor cu cars forțat. Așa dată, începând dela 1 Ianuarie 1925 filiegul «strife va arta următoarea valoan: 1 Dolar ss* 7*1066 șilingi, 1 font atanos = 34*588 șilingi, 1 franc (Uu, zlot) aur = 37 șiling, 1 marcă aur ~ 1*693 șiling, 1 florin olandez. — 2 857 șidegi, 1 coroană (cehă, ungară) aur si 1*44 șiling. Sistemul nou monetar austriac n'a acceptat desi principiul. Introdus in Italia (și acceptat și în România) a dat* monede divizion*.’« d* nichel și aluminiu, un loc de bilete de bancă cu cura forțat. In scurt timp sa va cunoaște, dacă problema monometalizmului întrodusă in Austria va aduce acele foloase, la cari se gândește guvernul austriac. Amintim, că oameni specialiști de seamă au propus pentru simplificarea valutei noi, și stradă în sistemul vechiu a coroanelor hârtie numai trei zero, in jos de patru zero. Nu este exclus, că si monede!« noi să dispară din cfrentație, precum au dispărut șilingi de argînt « e opt « O întrebare rând to achiziționa Auî da, a * , de «nue își v* necesar pentru întroducerea sistemului in monetar, Austria n’are da prezant o producțiune de aur, iar răscumpărarea aurului după prețul parității lumii și a argint fiu după prețul plați da la Londra, prin monetaria dein Viana. In împrejurările de acum, nu credem, că vor putea acoperi trebuințele cari rezultă din Introducerea sistemului nou monetar sus amintit. E*tt insă cert. Ca o mare parte a aurului pradat in minele din Transilvania va lua drumul spre Vierul. De aceea atragem de asum atențiunea guvernului nostru, a achiziționa aurul produs la noi în țard, prin recumpărare ca un preț, care să difere foarte puțin de pretul parității lumii (6S5 dolari pentru un kilogram aer curat), care aur tnbue adunat la Monetări Statului, care tnbue înființată și până la organizarea acestei monetarii, tnbue depus la Banca Națională a țării. Greșeala, de a lăsa, să se speculeze aurul din minele noastre, prin comercianți necinstiți și contrabandiști s’i răzbunat Intr’atât, Încât aurul nostru sa strânge un comerț cu un preț redus, pentru vânzarea pe piața, din Praga și Viena. De -adi înainte aurul nostru va lua însă direcția spre Viena. Ca unul, care am fost directorul sef "1 dalai de posnsonagiu in Austria peste douăzeci ani și care am contribuit la statistica valutei (aurului și argintului) in fosta monarhie aestro ungari și la răscumpărarea aurului la Monetar]« din Viena, mă simt in fina obligat, să atrag atențiunea chial ministru de finanțe, dk calea pe care o urmăm de la unire încoace. In chestia valutară, este o cale greșită și ca patriot voesc să contribui prin cunoștințele mele la sunarea răului și Îmbunătățirea valutei noastre mult depreciate. Gaj, 28 Decembrie 1924. Cronica teatrală „Năzdrăvăniile Divorțului“ Comedie In 3 acte de A. Bissoni None omntară a Teatretal Națion# reprazelisti Marți seara, a clplit ca un râs sunătos, tumultor, asta erecta j colului S’a râs ca latrimi. Întreaga reprezentația a fost ca o bine răcot ;toare: a dea^rțit și franțâe cele nistagândarate, a imprăginit “pe traU ca a«*iradierii« nicaaurilor tilnici arătat loc odată cu fond de nai*vitat* și de bunătate simpli e In fier «are avî et omeasac. Ca 2a pltsile lui Mollière, am avut din bou trp file. .•iaraix «5 f ’ !*»♦ aceeași naivitate cu ș copiii. Comedia lui Blsron *e broder?! pe un îndrăcit comic de stuație, iar pa «etna teatrulul nostru piesa a ta’i Ja* citi ca mare vervi, Jocul artiștlor m foat la înălțime. Henri Duval, cositor si difi drrgoati la Diana, după doi ani de căsătoria aC range 1* d vo*ț dn pricina soacrei «aydan Bonivard, o fostă dansnitoare, care e prototipal soacre or ta terorizarea șoferilor- Daval ae îosoari ca Gabriel ficatul dnvalel Bourgancns, ears, ilota acuta, pleacă la bfif, unde ae dar «prește ca despărțita Diana, fosta soție gatretal afta* Daval se trezește de > dați ci are de soacri pe fosta lui nevastă, il»s vechea lui soacră, dsa Bosivard, D J sn*r»t vrea și f gi de setsi, d.rl.j vin* în ajutor vechea soacră cari nu-l țutea «feri pe goal g aere de trân, vască divorțai, și Diana ca mama al piesei cu tiuitul Champeaux, care tovește mei detasii pe Diana. incarcătarbo ce aaac din această acțiune produc caeac* autorul numi te pe drept cavănî „Năndrivinici* Di» rtului*. Dl Neamța Ottonei în Davii, bărbatul torturat da Soacră, ne-a dat un tip dans comic superior, redând ce mi atrie stările de spirit desperate la car«*), «dac n zdrst veniile div jițului. Dna Natalia Stednessa Io soacra Benivard, > (Continuare de pe partea și traduceri a bibliei, făcute tot din traduceri Biblia românească cea mare, testamentul vechiu și nou, are o vechime de 236 ani. S’a tipărit în românește mai intâiti la anul 1688, în București. Testamentul nou însă a fost tradus și tipărit cu 40 de ani mai înainte, la anul 1648, în Bolgradul Ardealului, sub Mitropolitul Simeon Ștefan. Traducerea s’a făcut din limba greacă și slavonă, căci până atunci aceste biblii erau folosite în bisericile românești de pretutindenea. Traducătorii în românește ai bibliei și-au dat bine seama de lucrarea cu facerea căreia au fost încredințați. Ei au știut bine, că au să facă un lucru mare, un lucru sfânt, și de aceea și-au dat toate silințele, ca să dee poporului român o biblie conținătoare cu originalul și înțăleasă de toți. Și au fost norocoși la muncă,pentru că au creat și turnat în biblie o limbă, care nu era a Ardealului, a Munteniei sau a Moldovei, ci a tuturor Românilor, limba poporului român de pretutindenea din toate țările. Cu tot dreptul aduce deci marele Șaguna, în prefața bibliei tipărită de el în anii 1856—1858, următorul frumos omagiu traducătorilor primei biblii românești: — „înaltă trebue să fi fost cugetarea, adâncă mintea, ferbinte credința, adevărată iubirea lor cătră Dumnezeu și națiune, când au dăruit ei nației un astfel de odor! Sănătoasă și coaptă a fost și cunoștința ce au avut-o ei despre lipsa poporului românesc de aceasta sfântă carte, și pentru aceea au și îmbrăcat traducerea lor în veștmântul limbei aceleia care să fie ințăleasă de toți Românii de pretutindenea. Cuvintele streine, mai anevoie de înțeles, s’au păstrat numai acolo unde le-au ținut și traducătorii altor neamuri și unde nu s’au putut suplini prin cuvinte vii românești; dar dintr’alte limbi,limba acestei cărți nu e făcută, ci luată chiar din gura poporului, și așa traducătorul nu e decât un răsunet, nu numai al limbii, ci al simțirii și peste tot al chipului cugetării poporului. Cu tot dreptul se poate numi cea dintâi biblie, nu a Românilor din Ardeal ori din Țara Românească, ori de aiurea, ci cea dintâi biblie a poporului românesc întreg, cel dintâi glas obștesc cu care să roagă acest popor Părintelui din ceriuri”. Dar cu toate, că primii traducători ai bibliei românești au făcut o lucrare atât de perfectă și vrednică de toată lauda, cred că nu se retrage nimic«1 din meritele lor cele mari prin constatarea că pentru zilele noastre, biblia dată de ei poporului român, nu mai corespunde în măsura în cari a corespunsea zilelor în cari s’a făcut prima ei traducere. Ea trebue revizuită și îndreptată, lucru pe care îl admite și Șaguna, spunând mai departe în prefața bibliei sale, că inovațiile și îndreptările făcute mai târziu în biblie, le-ar fi făcut și traducătorii cei dintâi înșiși, dar „ei nu au avut lipsă a îndrepta, fiindcă pe vremile lor a fost bine și desăvârșit așa!" Limba Tibiiei " trebue însă îndreptată din când ii ’ când, pentru că, scrie Șaguna: jnba noastră e pom viu, care în toată primăvara se schimbă, ramurile bătrâne și fără ,suc se uscă , cad, nulările tinere ies și cresc, frunza veștejești 1 se scutură, dar alta nouă curăm împodobește; toate ale lui se tec ș se *' prefac, numai trupina rămâne t '.una aceeași /“ Va să zică și ta biț jtn‘pina, fondul are să rămână ir podoaba externă, îmbrăcăm: *t.-> .if . poate fi schimba! fost adorabili. Prezentarea sa în costum da balet, psalm al fotografiei! a prodat o explozie de vesd'«. Foarte drăguț! dșoara M ra ®, în rolul Diane!, — siegurai mai serios din întreaga piesă. Alinarea da acela al Gabriele!, a doua soție a lui Duval, rol jucat ce «mită delicateță și dalella de dos S lvla ! pesca Modo*. Dl Stănescu-Parso ne-a dat prileju! și patern admira Iară odatăt adâiefi naturaleță a jocului săc atât de artistic Și așa de mult S’mpar tize* de putalcnl teatrulul nostru. Doi! Cot it Siminessa ai Al. Glbsilcon ca fdilile Mioara Hodoș și At. Rally au pomplet : artistic reprezentația, marea in acasă a fost chiatra cele nbsesoare și mai cu gest eracjife de hate am vazat in ultima timp pe li tereni ooatra. 3s datorezi» ehill Strinescu-Pap». Suntem siguri ci cciseda «Năzdră ventile d.vortala.* va ținea multă vreme afișul T«aticus din Cisj. Poate intra și la rețuitoriul mattaeniSlor penim domme. Cronicar. 909 1S 02 i'âlăriie de piele atât de plăcute și practice sunt bune j șî cu prețuri adevărate numai la dna A. Fehér, Cluj, * Str. Memorandului 21, (Reduta) | Dacă doriți a cumpăra MOBILE de lu>mn, ?ter și bronz In prims Cilil*i„și PIANE S&Ân rft p«ră râu de tin drum la TÂRG <I ® M.iliș 8* vedeți alelierete aranjBÎc Cu mobilă a fabricei SZÉKELY și RETI Fabrica de mobile ardeleană, Societate Anonimă, Târgu-Mureș. Aici își pot procua tâmplarii cel mai «vantagios placajul de lemne necesar. »275 FRAȚII GUTERMANI Cilul, Str. Avram Iancu 18 s Atelier special pentru aparate ortopedice și pentru tot felul de bandaje medicale. En gros și după măsură. _______ftailnlf Mori.a fl. A. ÍCS7 «« 13— FOTOGRAFUL GÂRDi și-a deschis atelierul admirabil aranjat In Strada Șaguna Nr. 20 vis-a'Vis de atelierul vechiu, Salon încălzit permanent pentru fotografiat până la orele 7 seara. PATRIA ÎNTREPRINDEREA de INSTALATIUNI ELECTRICE A ORAȘULUI CLUJ ATAȘATA UZINELOR ELECTRICI, CLUJ, CALEA REG. FERDINAND 30. EXECUTĂ: Instalațiuni electrice de înaltă și joasă tensiune pentru iluminat și forță metrică, montări de tot felul de motoare, transformatoare și aparate electrice rebobinaj și reparațiuni în mod radical. Stațiune specială: de verificat contoare electrice care se și repară și instalează din nou. DEPOZIT DE LĂMPI ELECTRICE, MATERIAL DE INSTALATIUNI, PIESE DE SCHIMB, T C. ETC, ETC. PLANURI, PROECTE, OFERTE ȘI DEVIZE EFECTUATE DE SPECIALIST, LA CERERE. îC51 1-3 Cele mai elegante ghete din materialul cel mai bun se efectuează la FERENCZI pantofar de lux, Cluj, Strada Muzeului |ftwiTii-Eii-Yirriiiirr^rrtrr irwi«mTiiini«ffirr -----------------‘^^miiinna Mii Tiitiii»mm Depozitul de mobile al Micilor Industriași Arădani Arad, Strada Eminescu Nr. 41. Este cel mai ieftin izvor în România pt. procurare de mobile, nemijlocit de la produceri, unde se află cu prețurile cele mai convenabile și în confecțiune de prima calitate: prânzîtoare, dormitoare, aranjament pentru birouri, camere de fetițe și pentru bucătărie. Convingeți-vă Cea mai bună ciocolată, Cele mai bune bonboane, Cele mai frumoase fabricate. Nu Vă lăsați seduși de publicațiuni armonioase! ț :"r ~ ' " ’ ' " ............. "* " r-re-rrnti^. ^ Convingeți-Vă despre călită ^ tea distins de bună a berilor | DREHER HAQGENMACHER DACIA *! extra de iarnă și $ , BAVARIA *| — mail dublu — ___________________ _____________ Fijocco 818 ISM 15- 1* Costume, Raglane, Utstere Szántó și Komlós CUD, Piața Unirii 41, Arad, Satu-Hare Gratui, fără orice cheltuială va puteți convinge, ce minunat, vă curăță intestinele, cum va reîmprospătează sănătatea;și cum vă înviorează trupul gustoasa ciocolată ce curăță sângele. 1 KORROL 1 • Primiți cu totul gratuit o doză de prolă, dacă Va comunicați j adresa la laboratorul 1 Grayer_«5IEA*«, în Timișoara.! Mg. ziarul IKp AI* RI A * GHETE, calități bune durabile! Mare asortiment la magazinul „ELITE“ Culea Regele Ferdinand Nr.66, (vis-a-vis de Siguranță) Prețuri foarte reduse!!! Consumarea motoarelori „ASîiâ84 este minimală