Patria, februarie 1925 (Anul 7, nr. 24-46)

1925-02-01 / nr. 24

I Februarie 1925F Afacerea pașapoartelor continuate de pe pagini Dial HÍ al Siguranta, Deva .C1 aead­at de Stat ne atrage atentia pea asupra reclam­ vnci ca g'a făcut de cizra dl Heibergher, reprezentantul unei agtatii de Tipoare, că i se fac dificulUți de Serviciul de S­gerantă din Deva ca toate ci el lucrează In conformitate cu ministerul. Rig fictll cercetlri In sensul daci a­­ccate­d Noultiti nu ac fac de vreun sab* aliern al df„ In Interes de beneficiu per­­sonal. ‘ Va s| zici un traficant de suflete ro­mânești îndrăznește și se plângi ministe­­rului, adicS dlui Frananovici, ci antorlri. tlifle si fee dificab­ltl (ideei își fac da­toria) si miniatcrul In too $st ordone Si­guranței ai.I tachida, din contri­biniește că fencționarii Siguranței urmiresc bene­ficii personale. Ce si mai adiogim la gcea ati turpi­­tadine? Dar Ineratele nu se opresc aci. O rezoluție neexecutată S­ gtu­ania iși face datoria și trimite pe individ la Parchet. Anchetat, cercetat, do­­vedit ca șarlatan, Parchetul depune pa in­dividul Herbergher. Și după ce instrucț­a a fost gata, pe dosarul traficantului de suflete, priscul procuror din Deva pune u viitoarea rezoluție: .Sa depune sceza pentru infracțiunea previzuit de art. 37 al legii a II. din 1909 ^ se trimite in judecata pentru in­­fractiunile celersite.* Oats: 28 Asgaat 1923. (as) Ghifeafl. Va să zici la 28 Asgust 1923 exoro­­cul Heibergher tovarășul de excrocherie al familiei Vâslidaou este timis nu jude­cați și nici prin azi, adici după un an și șase luni, judecata nu s’a făcut. In schimb a’a ficat ce va, excrocul a fugit «Un tată cu un pașapret eliberat de ministruf de vitrine, edeefi tocmai de tot vatișii lui de excrocheric.* lată o alta parte din fapiele imputate dini Artur Văitoianu. Dar donarul este voluminos și mult mai revoltător.­­ cu toate acestea, în disprețul opiniei publice acest domn mai rimioe tacă pe banca ministerială și opinia publici fl mai tolerează și compare ca autoritate de Stat in timp ce complicii sîi, mai mari sau mai mici sapă din pușcărie printr-o du* dată înglduintă a juetițlei. Iar țapii sapă* șiloii ssinânci to celulele Vl­ireștilor hrana descventilor comuni deși ei nu au altă vini decât ei au executat ordinile su­­periorilor pungaș­­ti adevărul. Un monument lui Eminescu în București — Apel — Să glorificăm pe Mihiii Em­peicn printrina monumaot! Si Impodibim­ Capitala țării ca Iu­­mbavaBl­iei chip da Titan al granulo­romi atac. Iată țiata acestor siste de «ghicitpt­e Oricine și-a simțit In­ma legată te­ndința pocalel lui eterne, ca ritma' etern al mini, oricine se simte revol­tat Ort roș'pat da Ioan'mi­lgathodine față de memoria noastri lui, să c­ niriba'e, ai •ubacris. Otodii-Ti: Rom taia ou are Încă an monument de artă vredaic de cel mai mare și mai nefericit erou «I simțirei ți al esgetărei romănești. B ttfflosl ai ștergem acast ponoi pe cari todeatul l*am meritat Sibscritii. Samele sa primeac la zlatul .Cs Tân­tal* Strada Sarvndir No. 4. Președitele Comitetului­ gaeerilul Traian Mosoia. Vics-oreșrdiBț!: Mhail Sldoverno fl Tins Enacrv'd. Membrii: Cesar Petrisco, Ni­htoi Crane, Pamfil Sa­caru, Adrian Mariu, Lucina Lt. col. Anton Popes­c Ionel Teodoreanu, căpita Nicolau C­­opegen. BBjUmWPI WWWs W WIWI rfgWM Cărți nouă I. MINULESCU: Roșu, gralben și albastru, roman — I. SLA­VICI; Amintiri­­* LI­VIU REBREANU: Trei nuvele. Edltura ^Cultura Națională*­ Romanul dlui L Minulesen i apinst mal lolli tn »Viața rominească*'« cunoscuta re* Tisti din E totalul debut in prozi­a poetului .Romanelor pentru mai târziu*. Intr’o convorbire acordați de curândi unei reviste de informa tV și critici literara, dl Minulescu spunea că peste infiata de 40 de ani un om serios nu­mai 8:de poezi*. Adevărul e că majoritatea scriitorilor ro­mâni din penultima generație, n*au mai produs aproape nimic după acestaf^^vrâsti. Mulți au murit în pragul celor patruzeci de ani de viajă, iar alții, biruti de nevoile vieții, s’au apucat de alte meserii. Dl Mi­­nulescu e încă un om plin de vigoare și de sim­iate, și de aceea cu e mirare că hoUiăndo’Se pentru prod, a intrat de-a­­dreptul latre romancieri. Original ca totdeauna, dl Minulescu iovhini romanul lui­­ Demnezau, care ne-a purtat de grije*, lui­­ Misi Viteazul, care a încercat prima întregire a­­ Neamul lui românesi* și lui Iisuși, care a adu­s cele ce urmează*. Din dedicație cititorul recunoaște subiectul romanului .Roșu, gal* 3*n și albastru,* e luat dn r­zboiul pen­­tru intregirea neamului. Dl Mmulescu a cunoscut multe din peripețiile acestui răz­­boi: lumea tavălmiștii din vremea tefu­­pului și adăpostului in Moldova, diferitele aspecte ale societății românești, în toate straturile sale puse la fața marelui cata­­clism­ ca și a idealului național. Cum mir­­taristșie m­aeși, a așteptat să sa așeze va*­lutile ridicate dupi unire, pentru a putea așterne în pace pe iil­ile.icoane destul de mult criatalizate ie sufletai fiu! Romanul e scris intr’o form­ă originală, cu multă vervă, cu mult sarcasm. In buni »rta e o aaliii a societății trezită pe ne­așteptate în mijlocul unei r­stumiri gene­rale. Inmla e adeseori usturătoare, aluzia frige. Citiți capitolul: „Heroa trat la Coțo­­fcnești*. Rușii,­­tovarășii* sunt adeseori adm­itebil iscoadelor. •Roșui galben și albastru* apărut într'o frumoasă ediție la .Cultura națio­nală. va fi citit cu muic interes și de cei ce au cunoscut frământările din refu­giul Moldovei ca­­ de cei cari nu le*au conoscut. Asupra stilului literar ar fi poate de făcut observația ci prea e acela al conversițiăi curunte. Dar același fenomen se observă la aproape toate volumele de faptă mi­­noră și mai ales in roma­­nele tot mai dese. O fi acesta viitorul stl literar?* Noul volum­ al dial /g Slavlui ,A­­n­­till*, cuprinde articole scrise la diferite date despre marile figuri ale literaturii noastre: Efilinescu, Coșbuc și Maiorescu. Creangă, Caligrase, Novelistul și ro­­mancierul Slavici i-a cunoscut pe toți aceștia, le a fost prieten și amintirile d sale desuger că avd­ mărturisiri prețioase pen­­tru biografia acelora și pentru ințelegerea lor. Ch­ar In prefață dl Slavici ia apă­rarea lui Mihail Emb­escu împotriva unor pripite aprecieri făcute de dl P. Istrati toti’o scrisoare trimisă­­ României june*, publicată in vară, hi .Adevărul literar*, și în care Em­inescu era acuzat că­­ s'a mul­țumit să dorească doar binele firii sale*. Istă ce acrie dl I. Slavici: .Nu cred, deci, că e ’a lumea acea­­ala un om care poate dovedi, ci­ Eoii­­a«sca n’a luat parte atât la bucurilie cât și la durerile altor popoare, ori că ei, fie In­teris, fie prin grain viu a minți, a amăgit, a InșeWt ori ispitit pe cineva să asuprească și să pedreptă|easul în ori­ci­ce fel pe an, — fie ei chiar dușmani ai poporului român, ori ai săi personal. Pentru dânsul toți oamenii erau deopotrivă, și’n toate clipele vieții lui a ținut să nu-și facă neamul nici de rușine, nici urgisit, ci si-i câștige prin faptele sale simpatii și locrndsre.. .“ .Vorbind despre »atreviătite* și de­spre »cei ce­ eu îndrăgit streinii*, Emi* neam avea in vedere numai pe cei cari or* tr’un zel ori într’altul ne împiedecau in dezvoltarea potrivită cu fiica poporului ro­man și cu tradițiunile lui culturale, ori prin felul lor de a viețgi coborau nivelu moral și cel intelectual în mijlocul popo­­porului romton. Amintirile dlui I. S­avici despre marile figuri dispărute ale literaturii noastre, sunt extrem de interesante, chiar dacă nu ți sunt necunoscute. Numai ledtindu le iți dai seama toti dragoste te leagă și acum de viata lor apusă de mult, de Întâmplă­­rile acestor vieți­­ zbuciumate. Inel odată verifică adevărul că nn Inzidar ziiesc la lume oamenii deosebit dot sți da la naturi. Ci, pe lângă operile lor, rămâne vatori­­nnd o mistică legituii suflettasci, de iu­bire, de adorare, pentru cei cari au un merit rei!­a creșterea sufletului nostru. Nouă, ardelenilor, deosebit de simpatic ne este capitolul­­ Coșbuc la Tribuna, din care cunoaștem novi­lanul intra cele lite­rare ale poetului țărănimd. Coșbuc avea, ca început, la Tfibsdia 60 fl. salar pe lună și avea datoria, de formă, să noteze preturile de pe piața de bucate. Dl I. Slavici venea la redacție dela ceasurile cinci dimineața și corecteze co­­respondente­ sosite din provincie. .Bușbuc venea deodată cu mine* scrie dl Slavici. »N’avea nevoe s’o faci: pretu­rile nu le lua din plați, ci din ziarele germane din localitate, cari le primeau de la poliție. Știind insă ei vin ea, se socotea dator să vină și el. Nesvând apoi altă treabă aduna de prin reviste și de prin ziare streine ,varietăți­ interesante, pe cari publicul te ccita cu multă piloare.. .Treesaa adsseoH­ana dipSalta mai melte zUe firi să ne apaiiexn ceva. Cind te lat&apla lasă să ne pornim la vorbi, nu mai Sfârșeam. Că sune a­­dsci și s! In boala de <»te an a oferit Ed­­ Des­a și Caragiale, cărd intrai ce ai­­ o vorbit despre­­ destinat de tehnică iu­srari, na-i mai sta nici soams, nici aste, nici somn, se pierdea ca dessăvâr­sire al Innș! pe tine.* Aiatindu-i chiar Slavici la corectarea corespondenței din provincie, spaceai ,imi face mo ti plăcere, căci mult În­văț, fi­ind corecturi, o a ogari gre­­șali In ceea ce privești alegerea, intre­­bB<ntarei ori așezarea vorbelor, te in miarnai mai bine decit toate g­ama­ticele si toate cursurile de atiiiatici*, Volostar ciai I- Slavici te va atre* casa, credemi to toate familiile în cari Utart tara români are va­coli­­le .Trei nuvele*­ de L. Rebriana e­­ditara .Căii. națională* retipărește ba* cifiie: .Catastrofa, Iig Ș­ril, d­zertor și Hrra morții* d'n vo ameis anterioare ale autorului. Sânt trei savile aieati, cart daa măsera taiesti’ai de prozitor s dki L. Rebrean», care și-a câst­gi« «n loc de frunte în Uteratsra noBBixa mai nouă, mai ales dda apariția ro­­manului aăn lorl. In cele trei lavere găsim ítna și a­­mănond­tă analiză pathologică in serni usor evenimente din război. Vomnmal 9 franto a editat, și prin prețul la­ roite fi la fodrentea tuturor. Cionkar IN JURUL MIȘCĂRILOR STUDENȚEȘTI Primiri din partea ‘Acțiunei Ro­­mânești‘* cu rugămintea de-a pu­blica următorul comunicat: •Conduce,ea »Acțiunea Româ­­nești“ este de plină cunoștință a nedreptății, care s’a adus studenți­­mei române din Iași. Atentatul în­dreptat contra profesorului Cuza a solidarizat într-un protest energic cea mai mare parte a profesorilor universitari, să se solidarizeze și studențimea contra judecății mon­struoase a Senatului universitar din Iași. Aceasta solidaritate să însemne: Urăște și studiu în universitate, mișcare și luptă națională afară de universitate, acest principiu au solidaritatea întregului neam. Studențimea va duce la izbândă lupta, dacă va respecta universita­tea, creerul națiunei. Dacă se para­­lizează acest organ important, na­țiunea intră te agonie! Studențimea s’a angajat la o luptă națională extrauniversitară după ce a realizat, ce a dorit !a universitate. Dacă stu­dențimea ar reveni la tulburări in universitate, ar forma cel mai mare obstacol în evoluția mișcării națio­nale, care este în plin mers. Stu­dențimea română conștientă nu poate să comită aceasta crimă. Comitetul central al Acțiunei Ro­mânești desaprobă cele petrecute în ziua de 30 Ianuarie de incinta uni­versității și își ține de­ o datorie pa­triotică, ca să atragă atenția studen­­țimei asupra urmărilor nefaste, ce rezultă din o mișcare violentă uni­versitară. Ca sincer prietin și adânc înțelegător a luptei studențești, cere solidaritate în doua principii: li­niște în universitate și lupta pe căile legale afară de universitate. In acelaș timp pune te vedere mem­brilor aderenți din sinul studenți­­mei, că este hotărât a pune In apli­care cu cea mai mare severitate re­gulamentul față de aceia, cari bine­­cunoscând părerea conducerei, ac­centuată cu atâtea ocazii, se dedau la fapte, cari sunt egale cu disordine și nesubordonanță. Comitetul cen­tral este hotărât a proceda energic față de acei membrii, cari comit acte, ce vin în contradicție cu principiile călăuzitoare din statutele­­ Acțiunei românești. Comitetul central al Acțiunei Românești. Intriinirea studenților la Universitate Se știe ci tnsinte ca câteva zil« atu­denț­mift intraultă pa­tsd­ah­u­l Igând cunoștința despre elim­ina ca alor 57 de studenți dela Universiatea d­n lași, a hotărât ai redact« za­bo­­uiaiiori*­­protest* pe care să-1 Înainteze Univar­­din IfiȘ­ și Ministcf Unui instrac­­ționel poblice. Mimoriel iscălit de cel p atru președinți ai societicilor pe fecul­­isti și trimit Univeraltisti din liși și aia lateralul instructionsl le tersina cb aTertismentul .cA da­ i la term­en de trei zile na sa va ancheta cizii dels Lșî și nam­al apoi să ai decidă, sem­natarii acelar mem­oriB nu vor răspântie de cele ce vor urma­. Drept r­apons la acest memoria Senatul universitar din Cluj ia ziua de 27 ianuirle aduce la solicș­inea studentimei, că Universitatea din Cluj neavând nici un drept de in nafxtiune In afacerile interne ale altei Univers­aiți, care ea stadeațlmei, nu poate fi satisfăcuti. Tot prin aceea a­­dretl aduce la cunoșt­ița stadear­mei, darea in judecata copiii et dincipioare a celor patru președinți ai societăților pe facultiți, a­muatari ai memoriilor. Da acele­­ n­atsle d'n urmă el a pro­dus o flerbsre mare Intre studanții de la Cim­nici. In seara da 29 lanuarie la reprezentația de seară a Teatralai Na­țional ermulțamlili au aruncat da prin bilioane manifeate, prin cari »atadeoții «eștici» 'erau convocați la o ședință la ei la IV. a Universității, unde ai-și risare noua lor atitudine in arma ce­lor In âmplata. Se pro ectana asame declarai «a anal greve de eimpacta pan­­tra afectanț­i eliminați. Aseară la orei« 6 atadenții ■’aa­ idu­­nat la calvarele Uoivaiestitli, dl Bă­­ueB­e pro-rector al Universității, le-a carez­at că inească nu fați Univeral- La Ieșire din Universiata așa de sultă de la intrarea de mijloc a’a stri­cat cempieet. Au fost deținuți vr’o douăzi­­ da sta­­tinți cari dopi ligitimare a>,toți el berați t Con Unoere pci^tie pasta* U Dar nu observ după distanta ta care fii cărțatis mea de la­­ Kbi, că ești presbt ln cel mai înalt grad presbit. Lentila ochiu­lui cita­ e încep să se turiească binișor. Asta înacinneazi, să te îngi­jești (Un vreme O, nu I fatmos din partea arab­ >ă mi ti^N­.* .Ajurseaem d cu tot atăt de turtit ca d lentila ochiului, și pe deasupra ca to­tul rușinat, de a fi obosit de încrederea unui prieten așa de bun. Orice voi bl m­-ar fi pu­rit bine pentru a ieși din b­iurcit.;ră Cu toate acestea n’am avut o­­szia, să zic cava, pentru că Ir'&Intea och'tor mi se așeză un apamt, și îea­nte, de a-mi veni infire aUa fi fost măsurată forța vederii, așa, că a fost adusă la iuțeală și dovada știin­­­țifică a minciunii azie. M­amjral 2314* ne adresă bu­iănul tati'no­fon auten­tativ către aecrezitul său, care până ^­cam a făcut 1% un șoarece, așa incit aproape, că aici nu l-am obser­vat prezența. Abia primi ordinul și tânărul scoase la iveală o cutie lată, pe care o pusese jos­ta intrare, și începu­t desface inaintea DiMoi mei orbiți un 1*1 da eventull fără sfârșit in care erau așizate anul peste to­tal ochiuri scopitoare de stidi, și cărei reflex netinișt t amplu odaia fie vibrațiunea unor lumini dansatoare. Rimisesem mut la fața acel­ei s­ene, complet istovit din cauza definitivei Infiăn grii, ce am îndurat-o. M’am predat deci planuri pe viață sau moarte. Inglinistul meu benefăc­tor Insi, a renunțat, si uzeze de victoria reportată. Ei mă trata ca pe o fiintă firi v­ată și-mi a^ăst nas o pereche de ochelari, fără a pierde o vorbă. Și ce să vezi minunra: puteam ceti firi nici o greutate în brose­­riea E­zevir. Licerile smt apărată acum ex­trem de clare. Ceata, ce mi se pusese pe ochi de câțiva vreme Începu a dispărea. Intr'adevir rămăsesem adult așa. Încât nu mi-am putut ascunde mulțumirea. Binefă­cătorul meu a fost și el extrem de mul­­țumi­t, dar dintrino sentiment de orgoliu nu ffi*a silit, să simt și eu acest triumf.­.Sticlele sunt attice în felul lor*, grăi­es; ,le-am lucrat cu mina mea. jumă­­tate din vla^ am pierdut.o calculând bi­­nin «devărată și convexitatea Ientu­ta. Sti­clele sunt Imapreciabi k, pentru că nu eba­­sesi Ochiul, ca *Hcle. .Este o descoperire unici­ Uentă de mine și trebuie că mărturisesc fără exa­­g­rate, că meri­­tu­l de binefăcător ai omenire­. Recunoștința dfale pentru ser­­vicini, ce ți Eam­ făcut va fi tot mai niste cu­ cât vor înainta anii. Pot •­ spun cu Irnd­ea ridicați, dl n’ai să uiți niciodatl pe domnul M­ yet*. Intr’adevăr, că blstămatul ista dă om­ul a făcut un serviciu mre, așa facât nu m­-am putut ascunde satisfacția. .Acum tribale și te părisesc*, rosti el gribil „Bine, că ești mulțumit cu mine, mai mult nu-mi trebuie. Sunt silit să trec pe­­ colonela! să*! fac o operație. Mă așteaptă*. Ar fi fost cu adevărat egoism, si­ lfsc pe colonelul J. să aștepte. Dl Miver, care nu.și Ioate jobenul din cap, 1­ atiosc cu dreapta mar^nile un semn de naunt, arătă spoi perechea de ochelari de pe mată­ri zise desinteresat fi flegmatic. .Face nrunta 40 de franci.. .Cam Qi și poți inchipol din S^a ceva* ? replicai eu, recâștigând a-mi­­ i­odaü pu­terii« pierdute. »Dt« ceri cel puțin prețul îndoit.* i»Te rog nicio enervare*, grăi liniștit dl Msger. .Nimeni nu știe mai bine ca mine, făz mi costi o­chelarii, pentru cl eu 11 laaez singur singerel, mi ’nțetagi ? Nu m’sm așteptat dela dti si te cerți Cu mine pentmn fleac de nimica. Cu mine, este ți’am ficat un serviciu, un serviciu .. .* Dl Miyet n’a sfârșit freza. Fără îndo­­iali, că sgârcenia mea i-a pricinuit o adâncă durere și desigur, că m’a cruțat numai de mită, tac­acte» m’am rușinat singur de purtarea «ca. £ 1 lua atitudi­­nea unui binefăcitor jignU și zise ușor printre baze. »Di-mi repede 30 ne banei și ail duc.* Din ziua aceea am iscapiți ia va­i do­­mnti­ Trebuie să măti miseac cu acest prilej, că maa târziu am inlosuit o tab­lă de la o fielată dlui Meyer Ogmal cu doi franci ? OI semikor, pt cart vi persacutl toată lumea, care Am­an ar putea 'să vă l­imiteze vreodată ? ' • äTRIä ■ 4!MuwuHrnwsl^.1u:.*urűdD-la^vluftu)«lyv;l’MuaNtmtnm^F')S!l(tllMlHlllU(lllUIlumtlliUIUllillUunluuNílunlll'WUllllI(l[ra[I)Hll^MU'<f|l!;!lrIníl|f||!lUllM --------------------------------------TTÎ=: Lampa optică „EFER” cu oglindă optică de metal este cea mai bună 1­80Vo economic la curent și are o lumină mai clară . Este introdusă cu cel mai bun rezul­tat in cele mai multe cinematografe. Se poate manipula foarte ușor și poate fi aplicată oricărui aparat. Bețișoare speciale de cărbune pentru lămpi optice se află permanent în depozit. CEREȚI OFERTE DE LA BIROUL DE TEHNICĂ CINEMATOGRAFICĂ 1. BASIL­ECie. Timișoara 1., Strada Griselînl 1. Telefon: 12^33. Aranjamente complecte pentru cine­ma. Reparațiuni de aparate. Dacă doriți a cumpăra MOBILE d­e lemn, Her și bronș în prima estimat« fi PIANE să nu vă pari rău de m­­ânua la TÂR­­GU-MUR]^ să vedem­ atelierele aran­jate în mobilă a fabricai SZÉKELY și RETI Fabrică de mobile ardeleană, Societate Anonimă, Tirgu-Mureș. Aici iși pot procura tâmplarii cel mai avantagios placanul de lemne necesar. INTREBUINȚAȚI NUMAI .. BA­resii CHEAG „SCHWEIZER“, UWine garantată. folOOOO. Nu se strică. Se Întrebuințează de top produrătexii de caș mai de seamă. Se poate comanda in sticle de 1 kg.î­­n cane de tinichea de 5 kg., pre­cum și în baloane de 50 kg. FABRICA CHIMICĂ EGGER & Co. CLUJ 1 » 1­­­ 1 FOTOGRAFII FINE NUMAI «• LA îS FOTO REMBRANDT STR. ȘAGUNA 18, >4 E. L. Bordan și R. Perelle­n SPECIAUSTI LA FOTOGRAFAREA FA­ ib BRICELOR ȘI UZINELOR: " ............ id^'ííi-­La expoziția zoologică de țân­ă ți­nută în Qur în luna Septem­ne anul 1924 decorat cu medalie de aur. Cu b­rețul unui jumătate kgr. de lână sau wnni kipr. de brânză. Va puteți mântui oile de prănădire. DISTOL se m­anipulează simplu și vin­decă cu siguranță. Se vinde în Drogueria Succesorii lui FRANCISC GERGELY CLUJ, PIAȚA UNIRE Nr. 21. Drogueria Deatrayer S. A., Timișoara. Drogueria Krafft și Herbert, Brașov. Farmacia Dávid János, Târgul-Mureș, Dragneria ,Apollo* Sttefan Farkas, Oradea - Mare.__________­­ Mare târg de ciorapi ia firma BLATT Ciorapii cei mai buni îi găsiți numai l­a BLATT Cluj, Piața Unirei 13. Au sosit noutăți și de toalete de seara de bal la mare magazin pen­tru speciali­tăți de mode CLUJ, C. Reg. Ferdinand 5 ❖ Telefon: 4--79. %%

Next