Patria, februarie 1925 (Anul 7, nr. 24-46)
1925-02-01 / nr. 24
I Februarie 1925F Afacerea pașapoartelor continuate de pe pagini Dial HÍ al Siguranta, Deva .C1 aeadat de Stat ne atrage atentia pea asupra reclam vnci ca g'a făcut de cizra dl Heibergher, reprezentantul unei agtatii de Tipoare, că i se fac dificulUți de Serviciul de Sgerantă din Deva ca toate ci el lucrează In conformitate cu ministerul. Rig fictll cercetlri In sensul daci accated Noultiti nu ac fac de vreun sab* aliern al df„ In Interes de beneficiu personal. ‘ Va s| zici un traficant de suflete românești îndrăznește și se plângi ministerului, adicS dlui Frananovici, ci antorlri. tlifle si fee dificabltl (ideei își fac datoria) si miniatcrul In too $st ordone Siguranței ai.I tachida, din contribiniește că fencționarii Siguranței urmiresc beneficii personale. Ce si mai adiogim la gcea ati turpitadine? Dar Ineratele nu se opresc aci. O rezoluție neexecutată S gtuania iși face datoria și trimite pe individ la Parchet. Anchetat, cercetat, dovedit ca șarlatan, Parchetul depune pa individul Herbergher. Și după ce instrucța a fost gata, pe dosarul traficantului de suflete, priscul procuror din Deva pune u viitoarea rezoluție: .Sa depune sceza pentru infracțiunea previzuit de art. 37 al legii a II. din 1909 ^ se trimite in judecata pentru infractiunile celersite.* Oats: 28 Asgaat 1923. (as) Ghifeafl. Va să zici la 28 Asgust 1923 exorocul Heibergher tovarășul de excrocherie al familiei Vâslidaou este timis nu judecați și nici prin azi, adici după un an și șase luni, judecata nu s’a făcut. In schimb a’a ficat ce va, excrocul a fugit «Un tată cu un pașapret eliberat de ministruf de vitrine, edeefi tocmai de tot vatișii lui de excrocheric.* lată o alta parte din fapiele imputate dini Artur Văitoianu. Dar donarul este voluminos și mult mai revoltător. cu toate acestea, în disprețul opiniei publice acest domn mai rimioe tacă pe banca ministerială și opinia publici fl mai tolerează și compare ca autoritate de Stat in timp ce complicii sîi, mai mari sau mai mici sapă din pușcărie printr-o du* dată înglduintă a juetițlei. Iar țapii sapă* șiloii ssinânci to celulele Vlireștilor hrana descventilor comuni deși ei nu au altă vini decât ei au executat ordinile superiorilor pungaști adevărul. Un monument lui Eminescu în București — Apel — Să glorificăm pe Mihiii Empeicn printrina monumaot! Si Impodibim Capitala țării ca IumbavaBliei chip da Titan al granuloromi atac. Iată țiata acestor siste de «ghicitpte Oricine și-a simțit Inma legată tendința pocalel lui eterne, ca ritma' etern al mini, oricine se simte revoltat Ort roș'pat da Ioan'milgathodine față de memoria noastri lui, să c niriba'e, ai •ubacris. Otodii-Ti: Rom taia ou are Încă an monument de artă vredaic de cel mai mare și mai nefericit erou «I simțirei ți al esgetărei romănești. B ttfflosl ai ștergem acast ponoi pe cari todeatul l*am meritat Sibscritii. Samele sa primeac la zlatul .Cs Tântal* Strada Sarvndir No. 4. Președitele Comitetului gaeerilul Traian Mosoia. Vics-oreșrdiBț!: Mhail Sldoverno fl Tins Enacrv'd. Membrii: Cesar Petrisco, Nihtoi Crane, Pamfil Sacaru, Adrian Mariu, Lucina Lt. col. Anton Popesc Ionel Teodoreanu, căpita Nicolau Copegen. BBjUmWPI WWWs W WIWI rfgWM Cărți nouă I. MINULESCU: Roșu, gralben și albastru, roman — I. SLAVICI; Amintiri* LIVIU REBREANU: Trei nuvele. Edltura ^Cultura Națională* Romanul dlui L Minulesen i apinst mal lolli tn »Viața rominească*'« cunoscuta re* Tisti din E totalul debut in prozia poetului .Romanelor pentru mai târziu*. Intr’o convorbire acordați de curândi unei reviste de informa tV și critici literara, dl Minulescu spunea că peste infiata de 40 de ani un om serios numai 8:de poezi*. Adevărul e că majoritatea scriitorilor români din penultima generație, n*au mai produs aproape nimic după acestaf^^vrâsti. Mulți au murit în pragul celor patruzeci de ani de viajă, iar alții, biruti de nevoile vieții, s’au apucat de alte meserii. Dl Minulescu e încă un om plin de vigoare și de simiate, și de aceea cu e mirare că hoUiăndo’Se pentru prod, a intrat de-adreptul latre romancieri. Original ca totdeauna, dl Minulescu iovhini romanul lui Demnezau, care ne-a purtat de grije*, lui Misi Viteazul, care a încercat prima întregire a Neamul lui românesi* și lui Iisuși, care a adus cele ce urmează*. Din dedicație cititorul recunoaște subiectul romanului .Roșu, gal* 3*n și albastru,* e luat dn rzboiul pentru intregirea neamului. Dl Mmulescu a cunoscut multe din peripețiile acestui război: lumea tavălmiștii din vremea tefupului și adăpostului in Moldova, diferitele aspecte ale societății românești, în toate straturile sale puse la fața marelui cataclism ca și a idealului național. Cum mirtaristșie maeși, a așteptat să sa așeze va*lutile ridicate dupi unire, pentru a putea așterne în pace pe iilile.icoane destul de mult criatalizate ie sufletai fiu! Romanul e scris intr’o formă originală, cu multă vervă, cu mult sarcasm. In buni »rta e o aaliii a societății trezită pe neașteptate în mijlocul unei rstumiri generale. Inmla e adeseori usturătoare, aluzia frige. Citiți capitolul: „Heroa trat la Coțofcnești*. Rușii,tovarășii* sunt adeseori admitebil iscoadelor. •Roșui galben și albastru* apărut într'o frumoasă ediție la .Cultura națională. va fi citit cu muic interes și de cei ce au cunoscut frământările din refugiul Moldovei ca de cei cari nu le*au conoscut. Asupra stilului literar ar fi poate de făcut observația ci prea e acela al conversițiăi curunte. Dar același fenomen se observă la aproape toate volumele de faptă minoră și mai ales in romanele tot mai dese. O fi acesta viitorul stl literar?* Noul volum al dial /g Slavlui ,Antill*, cuprinde articole scrise la diferite date despre marile figuri ale literaturii noastre: Efilinescu, Coșbuc și Maiorescu. Creangă, Caligrase, Novelistul și romancierul Slavici i-a cunoscut pe toți aceștia, le a fost prieten și amintirile d sale desuger că avd mărturisiri prețioase pentru biografia acelora și pentru ințelegerea lor. Char In prefață dl Slavici ia apărarea lui Mihail Embescu împotriva unor pripite aprecieri făcute de dl P. Istrati toti’o scrisoare trimisă României june*, publicată in vară, hi .Adevărul literar*, și în care Eminescu era acuzat că s'a mulțumit să dorească doar binele firii sale*. Istă ce acrie dl I. Slavici: .Nu cred, deci, că e ’a lumea aceaala un om care poate dovedi, ci Eoiia«sca n’a luat parte atât la bucurilie cât și la durerile altor popoare, ori că ei, fie Interis, fie prin grain viu a minți, a amăgit, a InșeWt ori ispitit pe cineva să asuprească și să pedreptă|easul în oricice fel pe an, — fie ei chiar dușmani ai poporului român, ori ai săi personal. Pentru dânsul toți oamenii erau deopotrivă, și’n toate clipele vieții lui a ținut să nu-și facă neamul nici de rușine, nici urgisit, ci si-i câștige prin faptele sale simpatii și locrndsre.. .“ .Vorbind despre »atreviătite* și despre »cei ce eu îndrăgit streinii*, Emi* neam avea in vedere numai pe cei cari or* tr’un zel ori într’altul ne împiedecau in dezvoltarea potrivită cu fiica poporului roman și cu tradițiunile lui culturale, ori prin felul lor de a viețgi coborau nivelu moral și cel intelectual în mijlocul popoporului romton. Amintirile dlui I. Savici despre marile figuri dispărute ale literaturii noastre, sunt extrem de interesante, chiar dacă nu ți sunt necunoscute. Numai ledtindu le iți dai seama toti dragoste te leagă și acum de viata lor apusă de mult, de Întâmplările acestor vieți zbuciumate. Inel odată verifică adevărul că nn Inzidar ziiesc la lume oamenii deosebit dot sți da la naturi. Ci, pe lângă operile lor, rămâne vatorinnd o mistică legituii suflettasci, de iubire, de adorare, pentru cei cari au un merit rei!a creșterea sufletului nostru. Nouă, ardelenilor, deosebit de simpatic ne este capitolul Coșbuc la Tribuna, din care cunoaștem novilanul intra cele literare ale poetului țărănimd. Coșbuc avea, ca început, la Tfibsdia 60 fl. salar pe lună și avea datoria, de formă, să noteze preturile de pe piața de bucate. Dl I. Slavici venea la redacție dela ceasurile cinci dimineața și corecteze corespondente sosite din provincie. .Bușbuc venea deodată cu mine* scrie dl Slavici. »N’avea nevoe s’o faci: preturile nu le lua din plați, ci din ziarele germane din localitate, cari le primeau de la poliție. Știind insă ei vin ea, se socotea dator să vină și el. Nesvând apoi altă treabă aduna de prin reviste și de prin ziare streine ,varietăți interesante, pe cari publicul te ccita cu multă piloare.. .Treesaa adsseoHana dipSalta mai melte zUe firi să ne apaiiexn ceva. Cind te lat&apla lasă să ne pornim la vorbi, nu mai Sfârșeam. Că sune adsci și s! In boala de <»te an a oferit Ed Desa și Caragiale, cărd intrai ce ai o vorbit despre destinat de tehnică iusrari, na-i mai sta nici soams, nici aste, nici somn, se pierdea ca dessăvârsire al Innș! pe tine.* Aiatindu-i chiar Slavici la corectarea corespondenței din provincie, spaceai ,imi face mo ti plăcere, căci mult Învăț, fiind corecturi, o a ogari greșali In ceea ce privești alegerea, intrebB<ntarei ori așezarea vorbelor, te in miarnai mai bine decit toate gamaticele si toate cursurile de atiiiatici*, Volostar ciai I- Slavici te va atre* casa, credemi to toate familiile în cari Utart tara români are vacolile .Trei nuvele* de L. Rebriana editara .Căii. națională* retipărește ba* cifiie: .Catastrofa, Iig Șril, dzertor și Hrra morții* d'n vo ameis anterioare ale autorului. Sânt trei savile aieati, cart daa măsera taiesti’ai de prozitor s dki L. Rebrean», care și-a câstgi« «n loc de frunte în Uteratsra noBBixa mai nouă, mai ales dda apariția romanului aăn lorl. In cele trei lavere găsim ítna și amănondtă analiză pathologică in serni usor evenimente din război. Vomnmal 9 franto a editat, și prin prețul la roite fi la fodrentea tuturor. Cionkar IN JURUL MIȘCĂRILOR STUDENȚEȘTI Primiri din partea ‘Acțiunei Românești‘* cu rugămintea de-a publica următorul comunicat: •Conduce,ea »Acțiunea Românești“ este de plină cunoștință a nedreptății, care s’a adus studențimei române din Iași. Atentatul îndreptat contra profesorului Cuza a solidarizat într-un protest energic cea mai mare parte a profesorilor universitari, să se solidarizeze și studențimea contra judecății monstruoase a Senatului universitar din Iași. Aceasta solidaritate să însemne: Urăște și studiu în universitate, mișcare și luptă națională afară de universitate, acest principiu au solidaritatea întregului neam. Studențimea va duce la izbândă lupta, dacă va respecta universitatea, creerul națiunei. Dacă se paralizează acest organ important, națiunea intră te agonie! Studențimea s’a angajat la o luptă națională extrauniversitară după ce a realizat, ce a dorit !a universitate. Dacă studențimea ar reveni la tulburări in universitate, ar forma cel mai mare obstacol în evoluția mișcării naționale, care este în plin mers. Studențimea română conștientă nu poate să comită aceasta crimă. Comitetul central al Acțiunei Românești desaprobă cele petrecute în ziua de 30 Ianuarie de incinta universității și își ține de o datorie patriotică, ca să atragă atenția studențimei asupra urmărilor nefaste, ce rezultă din o mișcare violentă universitară. Ca sincer prietin și adânc înțelegător a luptei studențești, cere solidaritate în doua principii: liniște în universitate și lupta pe căile legale afară de universitate. In acelaș timp pune te vedere membrilor aderenți din sinul studențimei, că este hotărât a pune In aplicare cu cea mai mare severitate regulamentul față de aceia, cari binecunoscând părerea conducerei, accentuată cu atâtea ocazii, se dedau la fapte, cari sunt egale cu disordine și nesubordonanță. Comitetul central este hotărât a proceda energic față de acei membrii, cari comit acte, ce vin în contradicție cu principiile călăuzitoare din statutele Acțiunei românești. Comitetul central al Acțiunei Românești. Intriinirea studenților la Universitate Se știe ci tnsinte ca câteva zil« atudențmift intraultă patsdahul Igând cunoștința despre elimina ca alor 57 de studenți dela Universiatea dn lași, a hotărât ai redact« zabouiaiiori*protest* pe care să-1 Înainteze Univardin IfiȘ și Ministcf Unui instracționel poblice. Mimoriel iscălit de cel p atru președinți ai societicilor pe feculisti și trimit Univeraltisti din liși și aia lateralul instructionsl le tersina cb aTertismentul .cA da i la termen de trei zile na sa va ancheta cizii dels Lșî și namal apoi să ai decidă, semnatarii acelar memoriB nu vor răspântie de cele ce vor urma. Drept rapons la acest memoria Senatul universitar din Cluj ia ziua de 27 ianuirle aduce la solicșinea studentimei, că Universitatea din Cluj neavând nici un drept de in nafxtiune In afacerile interne ale altei Universaiți, care ea stadeațlmei, nu poate fi satisfăcuti. Tot prin aceea adretl aduce la cunoștița stadearmei, darea in judecata copiii et dincipioare a celor patru președinți ai societăților pe facultiți, amuatari ai memoriilor. Da acele natsle d'n urmă el a produs o flerbsre mare Intre studanții de la Cimnici. In seara da 29 lanuarie la reprezentația de seară a Teatralai Național ermulțamlili au aruncat da prin bilioane manifeate, prin cari »atadeoții «eștici» 'erau convocați la o ședință la ei la IV. a Universității, unde ai-și risare noua lor atitudine in arma celor In âmplata. Se pro ectana asame declarai «a anal greve de eimpacta pantra afectanți eliminați. Aseară la orei« 6 atadenții ■’aa idunat la calvarele Uoivaiestitli, dl BăueBe pro-rector al Universității, le-a carezat că inească nu fați Univeral- La Ieșire din Universiata așa de sultă de la intrarea de mijloc a’a stricat cempieet. Au fost deținuți vr’o douăzi da statinți cari dopi ligitimare a>,toți el berați t Con Unoere pci^tie pasta* U Dar nu observ după distanta ta care fii cărțatis mea de la Kbi, că ești presbt ln cel mai înalt grad presbit. Lentila ochiului cita e încep să se turiească binișor. Asta înacinneazi, să te îngijești (Un vreme O, nu I fatmos din partea arab >ă mi ti^N.* .Ajurseaem d cu tot atăt de turtit ca d lentila ochiului, și pe deasupra ca totul rușinat, de a fi obosit de încrederea unui prieten așa de bun. Orice voi bl m-ar fi purit bine pentru a ieși din biurcit.;ră Cu toate acestea n’am avut oszia, să zic cava, pentru că Ir'&Intea och'tor mi se așeză un apamt, și îeante, de a-mi veni infire aUa fi fost măsurată forța vederii, așa, că a fost adusă la iuțeală și dovada științifică a minciunii azie. Mamjral 2314* ne adresă buiănul tati'nofon autentativ către aecrezitul său, care până ^cam a făcut 1% un șoarece, așa incit aproape, că aici nu l-am observat prezența. Abia primi ordinul și tânărul scoase la iveală o cutie lată, pe care o pusese josta intrare, și început desface inaintea DiMoi mei orbiți un 1*1 da eventull fără sfârșit in care erau așizate anul peste total ochiuri scopitoare de stidi, și cărei reflex netinișt t amplu odaia fie vibrațiunea unor lumini dansatoare. Rimisesem mut la fața acelei sene, complet istovit din cauza definitivei Infiăn grii, ce am îndurat-o. M’am predat deci planuri pe viață sau moarte. Inglinistul meu benefăctor Insi, a renunțat, si uzeze de victoria reportată. Ei mă trata ca pe o fiintă firi vată și-mi a^ăst nas o pereche de ochelari, fără a pierde o vorbă. Și ce să vezi minunra: puteam ceti firi nici o greutate în broseriea Ezevir. Licerile smt apărată acum extrem de clare. Ceata, ce mi se pusese pe ochi de câțiva vreme Începu a dispărea. Intr'adevir rămăsesem adult așa. Încât nu mi-am putut ascunde mulțumirea. Binefăcătorul meu a fost și el extrem de mulțumit, dar dintrino sentiment de orgoliu nu ffi*a silit, să simt și eu acest triumf..Sticlele sunt attice în felul lor*, grăies; ,le-am lucrat cu mina mea. jumătate din vla^ am pierdut.o calculând binin «devărată și convexitatea Ientuta. Sticlele sunt Imapreciabi k, pentru că nu ebasesi Ochiul, ca *Hcle. .Este o descoperire unici Uentă de mine și trebuie că mărturisesc fără exagrate, că meritul de binefăcător ai omenire. Recunoștința dfale pentru servicini, ce ți Eam făcut va fi tot mai niste cu cât vor înainta anii. Pot • spun cu Irndea ridicați, dl n’ai să uiți niciodatl pe domnul M yet*. Intr’adevăr, că blstămatul ista dă omul a făcut un serviciu mre, așa facât nu m-am putut ascunde satisfacția. .Acum tribale și te părisesc*, rosti el gribil „Bine, că ești mulțumit cu mine, mai mult nu-mi trebuie. Sunt silit să trec pe colonela! să*! fac o operație. Mă așteaptă*. Ar fi fost cu adevărat egoism, si lfsc pe colonelul J. să aștepte. Dl Miver, care nu.și Ioate jobenul din cap, 1 atiosc cu dreapta mar^nile un semn de naunt, arătă spoi perechea de ochelari de pe matări zise desinteresat fi flegmatic. .Face nrunta 40 de franci.. .Cam Qi și poți inchipol din S^a ceva* ? replicai eu, recâștigând a-mi iodaü puterii« pierdute. »Dt« ceri cel puțin prețul îndoit.* i»Te rog nicio enervare*, grăi liniștit dl Msger. .Nimeni nu știe mai bine ca mine, făz mi costi ochelarii, pentru cl eu 11 laaez singur singerel, mi ’nțetagi ? Nu m’sm așteptat dela dti si te cerți Cu mine pentmn fleac de nimica. Cu mine, este ți’am ficat un serviciu, un serviciu .. .* Dl Miyet n’a sfârșit freza. Fără îndoiali, că sgârcenia mea i-a pricinuit o adâncă durere și desigur, că m’a cruțat numai de mită, tacacte» m’am rușinat singur de purtarea «ca. £ 1 lua atitudinea unui binefăcitor jignU și zise ușor printre baze. »Di-mi repede 30 ne banei și ail duc.* Din ziua aceea am iscapiți ia vai domnti Trebuie să măti miseac cu acest prilej, că maa târziu am inlosuit o tablă de la o fielată dlui Meyer Ogmal cu doi franci ? OI semikor, pt cart vi persacutl toată lumea, care Aman ar putea 'să vă limiteze vreodată ? ' • äTRIä ■ 4!MuwuHrnwsl^.1u:.*urűdD-la^vluftu)«lyv;l’MuaNtmtnm^F')S!l(tllMlHlllU(lllUIlumtlliUIUllillUunluuNílunlll'WUllllI(l[ra[I)Hll^MU'<f|l!;!lrIníl|f||!lUllM --------------------------------------TTÎ=: Lampa optică „EFER” cu oglindă optică de metal este cea mai bună 180Vo economic la curent și are o lumină mai clară . Este introdusă cu cel mai bun rezultat in cele mai multe cinematografe. Se poate manipula foarte ușor și poate fi aplicată oricărui aparat. Bețișoare speciale de cărbune pentru lămpi optice se află permanent în depozit. CEREȚI OFERTE DE LA BIROUL DE TEHNICĂ CINEMATOGRAFICĂ 1. BASILECie. Timișoara 1., Strada Griselînl 1. Telefon: 12^33. Aranjamente complecte pentru cinema. Reparațiuni de aparate. Dacă doriți a cumpăra MOBILE de lemn, Her și bronș în prima estimat« fi PIANE să nu vă pari rău de mânua la TÂRGU-MUR]^ să vedem atelierele aranjate în mobilă a fabricai SZÉKELY și RETI Fabrică de mobile ardeleană, Societate Anonimă, Tirgu-Mureș. Aici iși pot procura tâmplarii cel mai avantagios placanul de lemne necesar. INTREBUINȚAȚI NUMAI .. BAresii CHEAG „SCHWEIZER“, UWine garantată. folOOOO. Nu se strică. Se Întrebuințează de top produrătexii de caș mai de seamă. Se poate comanda in sticle de 1 kg.în cane de tinichea de 5 kg., precum și în baloane de 50 kg. FABRICA CHIMICĂ EGGER & Co. CLUJ 1 » 1 1 FOTOGRAFII FINE NUMAI «• LA îS FOTO REMBRANDT STR. ȘAGUNA 18, >4 E. L. Bordan și R. Perellen SPECIAUSTI LA FOTOGRAFAREA FA ib BRICELOR ȘI UZINELOR: " ............ id^'ííi-La expoziția zoologică de țână ținută în Qur în luna Septemne anul 1924 decorat cu medalie de aur. Cu brețul unui jumătate kgr. de lână sau wnni kipr. de brânză. Va puteți mântui oile de prănădire. DISTOL se manipulează simplu și vindecă cu siguranță. Se vinde în Drogueria Succesorii lui FRANCISC GERGELY CLUJ, PIAȚA UNIRE Nr. 21. Drogueria Deatrayer S. A., Timișoara. Drogueria Krafft și Herbert, Brașov. Farmacia Dávid János, Târgul-Mureș, Dragneria ,Apollo* Sttefan Farkas, Oradea - Mare.__________ Mare târg de ciorapi ia firma BLATT Ciorapii cei mai buni îi găsiți numai la BLATT Cluj, Piața Unirei 13. Au sosit noutăți și de toalete de seara de bal la mare magazin pentru specialități de mode CLUJ, C. Reg. Ferdinand 5 ❖ Telefon: 4--79. %%