Patria, septembrie 1925 (Anul 7, nr. 188-211)

1925-09-01 / nr. 188

Oh Biruința partidului național în Ardeal Toate județele cu majorități românești au ales listele opoziției unite Presa din Capitală nu a putut avea știri precise despre rezultatul alegerilor pentru Camerile agricole din Ardeal și Banat până târziu, așa că între rezultatele publicate în primele zile, județele­ din Ardeal nu erau înregistrate. Desigur întârzierea știrilor oficiale asupra rezultatului alegerilor dela noi nu poate fi fără tâlc. Guvernul, văzând majoritățile zdrobi­toare ale opoziției unite din vechiul Regat a socotit că e bine să a­­mâne câteva zile impresia dezastruoasă inevitabilă asupra partizani­lor săi, când se va cunoaște succesul partidului național și țărănesc din întreaga țară. Chiar și presa minoritară de la noi a continuat, zile întregi, să arate problematic triumful opoziției unite, iar în ce prive­ște rezultatul final, ține și acum să scrie că în „vechiul Regat a biruit opoziția unită, iar în Ardeal guvernul.“ E explicabilă și aceasta atitudine a presei minoritare de la noi, în urma cartelului cu guvernul în alegeri, deși aceasta presă era în măsură să cunoască adevăratul rezultat din Ardeal și Banat al alege­rilor pentru Camerile agricole. Acest rezultat a adeverit încă odată că în Ardeal și Banat ale­gătorii români nu cunosc decât un singur partid, pe cel național, vo­tând cu majorități zdrobitoare listele opoziției unite, după înțelegerea înainte stabilită a celor două partide coalizate. Partidul liberal, după terorizări, promisiuni și ilegalități care­ au ținut câteva săptă­mâni de propagandă, nu a putut obține decât câteva mii de voturi în întreg Ardealul și Banatul, biruind numai în județele cu majorități mi­noritare, și numai cu voturile acestor minorități. Alegătorii români în imensă majoritate au stat strânși uniți în ju­rul partidului care-i conduce de atâtea decenii și în care au și azi ca în trecut deplină încredere.­­ După cum în alegerile generale dinainte cu patru ani voința u­­nanimă a Ardealului și Banatului românesc s’a manifestat pentru par­tidul național, și numai falsul electoral a putut da majorități guver­nului, așa s’a manifestat și la alegerile din 25 August aceasta voință pe lângă noi. Și trebue să arătăm că, fiind acum votul OBLIGATOR, în foarte multe județe s’au dat mai multe voturi la alegerile pentru Camerile agricole decât la cele generale, unde votul nu a fost obligator. Pentru a dovedi încă odată adevărul că județele cu majorități românești au vo­tat listele opoziției unite, că un număr cu totul neînsemnat de voturi româ­nești numai au putut fi stoarse pentru listele guvernului, vom face aici o re­capitulare a rezultatelor alegerilor din Ardeal și Banat. Din 22 județe de dincoace de Car­­pați opoziția unită a biruit, cu mari majorități ,în următoarele județe în cari majoritatea alegătorilor sunt români: 1. Alba-de-Jos, 2. Hunedoara, 3. Bi­strița- Năsăud, 4. Turda Arieș, 5. Făgă­raș, 6. Arad,­­ Sălaj, 8. Caraș-Severin, 9. Timiș-Torontal. In județul Treiscaune (10) a biruit lista comună a partidului național și a partidului democrat ma­ghiar. Mai rămân următoarele județe cu ma­jorități românești în care, oficial, a eșit lista liberalo-minoritara, dar în care bi­ruința ele fapt­e a opoziției unite: 1. Cojocna, 2. Solnoc Dobâca, 3. Sibiu, 4. Bihor, 5. Satu mare, 6. Maramureș. Dar în aceste județe situația reală a rezultatului se prezintă in model ur­mător : In județul Cojocna lista liberalo-ma­­ghiar­ă a întrunit 5710 votări, a noastră 4902, deci 808 voturi majoritate pen­tru guvern. Dar în acest județ au ră­mas fără să voteze (trecând orele 8) opt comune naționaliste cu 1200 alegă­tori, lăsate anume la urmă pentru a nu st­oca biruința liberală. Astfel în jude­țul Cojocna în realitate a biruit lista noastră. Tot asemea s’au petrecut lucrurile în județul Solnoc-Dobâca, care totdeauna a fost naționalist. Pe lângă faptul, că s’a operat cu urnele la secția Lăpușul­ Unguresc, —­ altfel n’ar fi fost înde­­părtat de-acolo bărbatul nostru de în­credere, numai în secția de votare D,și au rămas fără să ajungă la vot, deși alegătorii așteptaseră toată ziua, nu mai puțin de 18 comune (zi, optspre­zece). Au fost lăsate la urmă știindu-se că vor vota toate cu noi. Deci încă un județ cu majorități ro­mânești în care în realitate am învins noi. Al treilea județ: Sibiul Voturi ro­mânești pentru partidul național 4125 ; voturi săsești 4125, românești 889 = 5014 pentru liberal). Români n’au venit la vot 1401 ; au votat cu partidul național 4125, cu li­beralii 889. Din două comune n’au a­­juns la vot. Alegători sași s’au prezen­tat 2065, cari au dat în toal 4125 vo­turi, cei prezenți votând cu procură și pentru cei absenți. Dintr’o comună românească, unde la sfatul notarului, au venit cu procură și unii alegători români, procura nu li s’a luat în considerare, și nu au fost admiși la vot. Astfel în județul Sibiu lista partidu­lui național a învins în realitate cu o majoritate de 1171 voturi, luând în con­siderare voturile exprimate de alegăto­rii prezenți. 1 In județul cu majorități românești. Bihor, lista opoziției unite a fost respinsă, așa că nici nu poate fi vorbă de nici o biruință a listei liberale-maghiare, f­ind aceasta singură. Am publicat în ziar o corespondență din Beiuș în care se arată care ar fi fost rezultatul dacă lista noastră ar fi fost admisă : din 1000 voturi 700 au fost nimicite, fiind expri­mate împotriva listei liberale. Al cincelea județ cu majorități ro­mânești unde a eșit lista­­ liberalo-mi­­noritară " Satul-Mare. Pentru a înțe­lege rezultatul e de ajuns să pomenim că din întreg acest extins județ, cu țărani bine situați materialicește, n’au fost luați pe listele de votare decât 700 (zi, șapte sute) de alegători ro­mâni, ceilalți minoritari. In sfârșit, Maramureșul: vom pu­blica o dare de seamă amănunțită din care se va vedea ce tovărășii s’au fă­cut aici și cu ce metode s’a făcut ale­gerea. E o rușine națională pentru re­gimul liberal ("care se zice și nați­onal !). In toate aceste 6 județe cu majori­tăți românești în realitate a biruit par­tidul național. Mai luând în considerare că în două județe, Târnava mare și Târnava mică opoziția unită a rămas fără listă de candidare din cauză că niu s-a știut schimbarea termenului de prezentare (14 August în loc de 17 cum se sta­bilise), unde eșirea listei guvernamen­tale nu poate fi socotită ca o biruință, lista liberalo-minoritară a învins în ur­mătoarele trei județe Brașov, Ciuc, Mureș-Turda. La atâta se reduce întreaga învin­gere reală a guvernului coalizat cu mi­noritățile în Ardeal. Dar și în aceste 3 județe pe lângă câte ilegalități! La Brașov și Mureș-Turda sate întregi cu voturi pentru noi n'au ajuns la vot! In județul Odorhei a eșit lista ma­­ghiară-averescană. Iată situația reală a rezultatului ale­gerilor pentru Camerilor agricole în Ardeal și Banat . Guvernul a suferit o rușinoasă înfrângere, averescanii nu s-au arătat pe nicăiri (700 voturi la Deva) iar minoritarii strigă din răsputeri că numai ei au salvat lista liberală de la o totală înfrângere. Și­ au dreptate. Ce-ar fi făcut, de pildă la Sibiu, cu 889 voturi pe lângă 4125 ale noastre? Dar în Brașov și Ciuc fără voturile săsești și secuiești ? Astfel învingerea opoziției unite ră­mâne desăvârșită și în Ardeal, ca în tot cuprinsul țării. Trăiască alegătorii noștri! Trăiască partidul național! Trăiască opoziția unită! Suveranii români la Ravena Ravena.­­ Suveranii români au vi­zitat orașul incognito. Copiii au oferit fiori Reginei, care a mulțumit emoțio­nată; primirea familiei regale a fost foarte cordială. a­LEI EXEMPL B TIL * Nu­mărul 188 In zilele de 29 și 30 August micul orășel Reghin a îmbrăcat haina de săr­bătoare, spre a primi pe oaspeți­­— veniți aci să sărbătorească activitatea de un an a „Astrei“ și memoria ador doui fruntași ai națiunei, baronul Vasile Popp și Visarion Roman. Ca și în trecut adunarea generală a „Asocia­ți­unei pentru literatura română și cul­tura poporului român“ a fost și anul acesta un prilej de mare și înălțătoare manifestațiune a românilor de pe întreg cuprinsul Ardealului. încă din ajun au început să sosească oaspeți din cele mai îndepărtate colțuri ale Ardealului, precum și delegații tu­turor despărțâmintelor. Comitetul local al „Astrei“ a luat din timp măsuri pentru înc­artiruirea oaspeților în hoteluri și în case parti­culare. Trenurile sosesc pline. Cu tre­nul de Vineri seara la ora 7 sosește și I. P. S. Mitropolitul dr Suciu, care este primit în gară de toți membrii depar­­­tamentului și un public numeros. La­­ coborârea din vagon I. P. S. Mitr­istul este salutat de protopoul bisei unite din Reghin. Prea Cucernicul rinte Ariton Popa și de di dr Eul Nicoară directorii­ despărțământului cal al „Astrei“. Inait Prea Sfințitul mulțumește pentru călduroasa primi­re i se face, amintind de im­portan adunărei din anul acesta. Cu acelaș tren sosesc dl Vasile Gol­diș și numeroși delegați și oaspeți din Ardeal. Dela gară I. P. S. S. Mitropolitul Blajului și ceilalți oaspeți au fost con­duși în oraș, formându-se un lung cor­tegiu în trăsuri, în frunte cu trăsura Mitropolitului. La ora 9 a avut loc în grădina res­taurantului „Truța“ din centrul orașului tradiționala seară de cunoștință. N­e-am gândit să ținem aci adunarea­ r­erală a „Astrei“ spre a lua exem­­­ de la viața neuitatului fost prezi­­t al Asociațiunei. D e altfel „Astra“ a avut, are și va­i și de aci înainte buna datină de­spreiuna serbările sale cu ale bise­­, pentru că a fost convinsă că nu se­­ propaga cultura adevărată fără ică. Numai prin cultură și lumină ne vom întări și sper că ceea ce a fost până acum va fi și în viitor și „Asociația“ nu se va despărți de biserică. Omul la multe lucruri bune se poate gândi, dar ca să aibă convingerea de a se jertfi nu poate izbuti fără credință. Cristos a murit pentru noi și datori suntem și noi a ne jertfi pentru seme­nii noștri. El ne-a dat pilda, pe care trebue s’o urmăm. Singură legea creștinească ridică pe I­om și îi înalță sufletul, pregătindu-l pentru sacrificiu. De aceea, cu convingerea că „Aso­ciațiunea“ va rămâne și pe viitor ceea ce a fost până acum, implor binecuvânta­­­rea Cerului, și aci înaintea umbrei lu­i Vasile Popp noi cei de azi să merger­e căile arătate de el. Să depunem oina de noastre de recunoștință și să n­in pe Dumnezeu să ne dea aici bă,­­ de talia acestuia, aducându-ne to­­una aminte cu drag de el“. Cuvântarea înaltului Prelat a fo uitată cu mult interes și pietate c­eaga asistență.­­a urmă se deschid ușile cavoului, care se depun câteva coroane din tea „Astrei“, a familiei etc. Dela Deschiderea adunărei Dela biserică întreaga asistență a­­n grup la sal­a de spectacole a Hotelului orășenesc unde se țin desba­­terile adunărei generale a „Astrei“. La ora 11 și jumătate sala este com­plect plină. Sunt de față oaspeții so­siți din diferitele orașe ale Ardealului, delegații despărțâmintelor și un nume­ros public din Reghin. In asistență notăm pe dnil: Prof. Maior, Ion Lapedatu deputat, Maior prefectul Târgu Mureșului, dr Sever Dan, dr Cădere, dr Voicu Nițescu, prof. Ghidionescu, prof. Dragomir, Șt. Me­­teș, prof. Ghibu, T. Brediceanu, Adrian Popescu deputat, general Anastasiu, dr Aurel Dobrescu, N. Bogdan (Cluj), E­­mil Isac, pr. Etie Dăianu, prof. Borza, prof. Grințescu, dr I. Coltor, Horia Petra Petrescu, dr Beu, Vescan, etc. Din Bucovina prof. Gheorghiu și Buga. Din basarabia dinl. Pan Halippa, pă- Timuș, dna Goldiș, Canonic Ma­ Gh. Popp deputat, Vlaicu, pr. protop. Roșeanu, I. Clopoțel, ing.­­u­ Cherei, Sânpetreanu (Mediaș) r Aciu, M. Șerban, dr Vlad, (Sibiiu), Zaharia Bârsan, dr Ne- Comșa (Sibiiu).V­­asile Goldiș președintele „As­­irimit cu aplauze la foc sa trf­­ivând la dreapta pe I. P. S. Mi­tul dr Suciu, împreună cu ceilalți fi ai comitetului central și ai des­­antului din Reghin. Dl Vasile Goldiș deschide adunarea pronunțând următorul discurs: Mante si­ ölti ale „A stre­“ Reghin Adunarea generală a „Asociația.... pentru literatura română și cultura poporului român“ — Comem­orarea baronului Vasile P­opp și Visa non Roman - Ale­gerea nou­u­ comitet al „Astrei“ Parastas pentru pomenirea osrerafui Vaslie Popp Sâmbătă dimineața s’a oficiat litur­gia la ambele biserici românești din Reghin, în prezența oaspeților, autori­tăților și unui numeros public local. La biserica greco-catolică oficiază I P. S. S. Mitropolitul Blajului de Suciu a­­sistat de protopopul din localitate și de 6 preoți din Reghin și din Blaj. Răs­­pusurile sunt date de corul meseriașilor din loc. In curtea acestei biserici, care a fost clădită între anii TSOT­—lâni de Petru Maior, se află Cavoul baronului Ladis­­lau Popp, a cărui comemorare se săr­bătorește azi. Cu acest prilej despărțământul local al „Astrei“ a pus pe zidul locașului în care se păstrează osemintele neuitatului ei fost prezident o placă de marmură comemorativă, cu următoarea inscripție în aur: După terminarea serviciului divin b­serica greco-catolică, urmează în el oficiarea unui parastas pentru porni­rea baronului Vasile Popp. La ora I. P. S. S. Mitropolitul și clerul jos rortea bisericei și lângă cavoul foști­iJ rizident al „Asociațiunei" se ofici această poasă slujbă de pomenire, în prezența dlui Vasile Goldiș, prezi­dentul de astăzi al „Asociației“, a ce­lorlalți membrii din comitetul central și local, precum și a unui numeros public. La sfârși­ul parastasului I. P. S. S. Mitropolitul Blajului ține o scurtă cu­vântare, relevând meritele celui a cărui amintire se sărbătorește, odată cu adu­narea „Astrei la Reghin". ZIUA­­. „Basilius L. lib. Baro Popp Natus 5 Ianuarii 1819 Mortuus 17 Febr. 1875 Virtute et labore „Astra“ la comemorarea din 29 i­gust 1925“. Bar. VASILE L. POPP Prezidentul „Asociațiimii“ dela 1867—187^ Cuvântarea I. P. S. S. Nitraplitului „ Ne am adunat aci — începe I. P. S. S. Mitropolitul — la adunarea gene­rală a Asociațiunei și se cuvine să ne în­trebăm de ce intențiuni au fost călău­ziți conducătorii ei, când au hotărât acest mic orășel, ca loc de adunare în anul acesta. Poate pentru că Reghinul este un colț răzleț al țării unde nu s’a putut dezvolta în voie conștiința ro­mânească ? Nu. Căci aci a trăit neuita­tul Petru Maior și nu este nevoe astăzi de trezirea conștiinței naționale, care de mult s’a îndeplinit. Mai degrabă cred că ne-am adunat aci ca să ne inspirăm dela­­ cel de-al doilea prezident, al „Asociațiunei“, care se odihnește aci și să prindem din pilda lui curaj și noui puteri pentru viitor. Aceasta cred că a fost ceea ce în primul­ rând a determinat Asociațiunea a-și ține adunarea în acest an la Reghin unde odihnește neuitatul baron Vasile Popp. Fecior de preot din Cluj, acest mare român și luminat membru al bisericei a studiat la Cluj și la Viena, mergând la Blaj ca profesor, unde însă nu a ră­mas decât un an. Om corect și cu o cultură serioasă, mare iubitor de neam, a ajuns la cea mai înaltă treaptă fiind vice-guverna­­torul Ardealului, baronul Vasile Popp a avut toate virtuțile și însușirile­ ce­lor aleși. Niciodată nu și-a uitat de nația lui și comemorarea celor 150 de ani de la moartea lui trebue să fie pen­tru noi un moment de pioasă recu­noscută, iar viața lui e pildă. Azi când toate se precupețesc, când războiul a scos la suprafață atâtea slă­biciuni, noi, cari voim să îndrumăm po­porul pe calea binelui și a muncei. Vorbirea dl­­. V. Goldiș Onorată adunare generală: „Astăzi se împlinesc 50 de ani, cre jcând pe acest scaun prezidial vicepreșe­dintele de atunci al Asociațiunei noastre Iacob Bologa în cuvântul său de deschide­re către adunarea generală, plângând lUÚUl |/i­v.InT • MON­A Popp spunea: Să credem, că adormitul no­stru frate preaiubit a dispărut dintre noi numai materialmente, însă spiritual­mente, cu nobilul său suflet va fi pu­rurea cu noi și între noi.... cuvintele lui ne vor îndruma, faptele lui ne vor atrage spre promovarea adevăratului no­stru interes comun, spre perfecționarea românilor omnilaterală, iar noi îi vom păstra și-i vom propaga dulcea memo­rie din generațiune în generațiune“. Iată astăzi, onorată adunare generală, cu pioasă aducere aminte împlinind promisiunea dată de pe acest scaun acum­ 50 de ani dovedim, că distinsu­lui președinte al Asociațiunei noastre, care a fost Baronul Vasile Popp, i-am păstrat și-i p­opagăm dulcea memorie din generațiune în generațiune și recu­noaștem, că cuvintele lui ne-au îndem­nat, faptele lui ne-au atras spre promo­varea adevăratului nostru interes co­mun, spre pe­fecționarea românilor. Născut din familie preoțească Vasile Popp face liceul, cursul filiosofic și drepturile la Cluj. Cum însă în acele vremi românii nu puteau înainta pe ca­riera civilă fără a-și renega națiunea, tânărul Popp prefera să între în teologie absolvindu-o la Viena. Ca mulți alți luceferi ai neamului nostru încă foarte tânăr ajunse profesor la școalele de Dumnezeu binecuvântate ale Blajului. Soarta în curând îi oferi prilejul să desvălească nobleță și firmitatea carac­terului său. Pe o chestie de ordin na­țional ivindu-se un conflict cu episco­pul de atunci al Blajului, profesorul Vasile Popp dimpreună cu alți câțiva colegi și cu 16 clerici părăsesc Blajul, mai bucuros „iau lumea în cap“ cum spune Grigore Silași în elogiul său la parastasul ținut aici în această locali­tate la înmormântarea din 23 Februa­rie 1875, decât să-și renege sentimen­tele lor naționale. Vasile Popp se înscrie cancelist la Tabla regească din Târgul-Mureș și după 3 ani era advocat în­­ Reghin, unde îl ajunse anul furtunos 1848. După stingerea revoluției, crezând că se apropie vremuri de dreptate pentru români și voind să slujească această dreptate, Vasile Popp întră pe cariera administrației, apoi a magistraturei ur­când repede scaa ierarhică: comisar administrativ, consilier de tribunal, consilier de secțiune în Ministerul Jus­tiție, consilier în cancelaria transilvană din Viena, vicepreședinte al guvernului ardelean, președinte al tribunalului su­prem din Ardeal, care mai apoi în 1859 s-a unit cu Tabla zisă septem­vrială din Budapesta, formând înalta Curte ungară de casație sau Curia regească și atunci Vaslie Popp fu numit preșe­dinte de­ secție la această Ca ie, unde a funcționat până la moarte. In anul 1872 monarhul l-a înălțat la rangul de Baron. In tot timpul aceasta însă Vasile Popp urmărea ca nețărmurită dragoste viața națiunei române din Ardeal și lua parte la toate manifestările ei cu cuvântul, cu fapta și cu sacrificiul. Sufletul lui era tot mai îngrijorat de soartea acestei națiuni văzând cum se schimbă viața publică în monarhia habsburgilor și cum politica de asu­prire națională a ungurilor devine pro­gram de guvernământ în Regatul Unga­riei, în care se contopise acum Ardea­lul fără voia și asentimentul națiunii române. In fața tendințelor tot mai vădite ale guvernelor din Budapesta românii ardeleni se înșiruie tot mai strâns în jurul cetățuei lor, care era „Asociațiunea transilvană pentru litera­tura și cultura poporului român.“ In anul 1867 aceasta Asociațiune îl alege de președinte al său pe Vasile Popp, care poartă până la moartea sa a­­ceasta înaltă demnitate, dar și prea grea sarcină. Cu cât ochii lui, cari pătrundeau mai ușor decât alții culisele vieții de Stat, vedeau cu groază vrăjmașele por­niri împotriva națiunei române, cu atât mai mult Asociațiunea i se părea sin­gurul scut de apărare a ființei noastre. „Suntem restrânși singuri numai la a­­ceastă Asociațiune“ — spunea el în cuvântul său de deschidere către adu­narea generală din Năsăud în 1870, iar­ în anul 1874 prezidând adunarea generală din Deva el constată, că­ ideea înființării Asociațiunii transilvane române nu numai e măreață, dar pe aceea trebuie s’o considerăm ca o in­­spirațiune divină purceasă din îngrijirea părintească de a ou da perirei un po­por ales“. La sfârșitul acestei adunări mulțumind pentru realegerea sa de pre­ședinte numește Asociațiunea, între circumstrările critice de azi micul pa­­ladiu al naționalității noastre în astă patrie. De la Deva se întoarce la Budapesta cu sufletul apăsat, își pierduse orice iluzie. „Am desperat de a mai vedea triumfând dreptatea și nici nu-mi vine că mă mai întorc în Transilvania“ — Continuare pe pagina 11-a) —

Next