Patria, noiembrie 1925 (Anul 7, nr. 237-260)

1925-11-25 / nr. 256

­ Cluj, Miercuri 25 Noemvrie 1925 DIreCtor: IOAI^^CÄRBICEANU­­ RED­A^CȚI­A ,«ȘI­ ROMIέGISTR­AȚIA CLUJ, STRÎ R^VIA MARIA 11 ^anunți AJ­TROIM­­ TARIF PRI­EȘTE ADMNISTRAȚIA ȘI ■AGENȚIILE D^^^LICITATE telefon REDACȚIA: 13-31 U Congresul averescon­ ținerea trecută s’a întrunit la Bucu­rești în congres membrii partidului po­­porului, de sub șefia generalului Ave­­rescu. S’au perindat la tribună toți doc­trinarii acestui partid, pentru a-și des­­volta principiile și modalitățile de a­­plicare. Fostul ministru dl I. Petrovici s’a ocupat cu luptele de clasă, și a a­­dus învinuiri partidului socialist și ce­lui țărănesc, că promovează aceasta luptă. Dl Manoilescu a făcut o serie de asiderațiuni și propuneri asupra im­pozitelor la noi. Dl Andrei Corteanu a discutat chestiunea bugetului, cerând a­­comodarea lui cu nevoile reale al țării. In discuția aceasta a intervenit și ge­neralul Averescu, arătând situația pre­cară a ofițerilor, cari primesc actual­mente cu 50 și chiar 75 la sută mai puțină soldă în proporție cu valoarea banului, decât înainte de război. Generalul Văleanu, cel care în cali­tate de ministru al comunicațiilor a în­cheiat contractul oneros în chestiunea procurării de locomotive a atacat pro­blema căilor ferate, acuzând pe actua­lul vistiernic dl Vintilă Brătianu, că a întocmit bugete incomplecte, cari nu satisfac lipsuriie instituțiilor Statului. Dl Al. Oteteleșeanu a desbătut chestiu­nea despăgubirilor de război, arătând, că guvernul actual nu poate rezolva în întregime aceasta problemă — daunele fiind peste 50j miliarde, iar Statul a ieșit sărăcit din război, mai ales, că n’a primit nimic dela foștii inamici. Chestiunea sanitară a fost discutată de dd dr Obreja, dr Ștefan Vaias și dr Pi­escu, fâcându-se propuneri de re­organizare a Consiliului sanitar superior. In sfârșit ia cuvântul lui, care a citit o moțiune, șeful partid a­cerând i­­mediata retragere de la putere a guver­nului liberal, pentru a face loc, firește — grupării dlui general Averescu. Du­minecă a avut loc la „Dacia" o întru­nire publică în care s'au repetat do­leanțele din moțiune, iar a doua zi, Luni, Șirul s’a prezentat în audiență la Suveran, pentru a face acelaș lucru. * După cum se vede din rezumatul con­­veririlor dela București ale averescani­­, se lucrează cu multă insistență, dar mai puțină îndemânare la alungarea­­ scaunui puterii a stăpânitorilor ac­­[uli, pentru a se așeza în el guvernul seralului Averescu. De altcum parti­da poporului lucrează în aceasta di­­cție din clipa, când au fost alungați [din scaun, în modul acela puțin demn, care e o caracteristică a atitudinii vio­­llente a liberalilor, prea puțin cuviincioși în raporturile lor cu adversarii. Au lu­­­­erat — zic — în aceasta direcție, fără o selecționare a mijloacelor de luptă și cazând din umilință în umilință așa. În­cât merită cu drept cuvânt epitetul pu­țin măgulitor de opoziție miluită. Acțiunea averescană suferă de o gre­șeală capitală. Ea n’a fost nici­când bazată pe realitate. Partidul poporului nu și-a coordonat niciodată intențiile cu starea de fapt a lucrurilor. N'a cău­tat să-și formeze o linie de conduită, în care faptele să se succeadă în mod progresiv, având fiecare un temei real, pe care să se așeze, ci și a luat de rea­­zim eventuala simpatie și preferință a factorilor constituționali, fără să-și dea seama, că logica și legalitatea nu ad­mit asemenea pacturi. Puterea nu se poate cerși și nu-i iertat să se cerșea­scă de o grupare politică, fără a se­­ izbi caracterul constituțional al guver­­ării și fără a înveli prestigiul grupării ,o atmosferă de umilință și ridicol. Ti­tul general Averescu ne-a oferit î­n­ferite rânduri tristul spectacol, de a idea în situații absolut incompatibile cu spiritul de independența, de care trebuie să se lase călăuzit orice partid ,cu pretenții de guvernământ. Cu dife­­­rite prilejuri șeful grupării averescune­­ ne-a dovedit, că nu se poate menține pe picioarele proprii, ci are nevoie de sprijinul dlui Brătianu, care într’adevăr îl îmbată cu migdale amare, utilizân­­du-l după plac în realizarea propiilor lui interese.* Congresul partidului poporului a fost un nou prilej, de a-i judeca forța după adevărata lui valoare. Convinși de slă­biciunea proprie, doctrinarii partidului s’au ferit ca de foc, să amintească ceva despre trăiniea legăturilor organizației cu massele poporului și Îndeosebi au trecut sub o discretă tăcere succesul electoral Ia alegerile pentru Camerile Agricole, unde după cum se știe, ave­­rescanii abia au biruit in trei județe. Acea faimoasă formulă a verificării conștiințelor indicată ca un stindard al triumfului de acest partid ori de câte ori i se contesta — și cu drept cuvânt — încrederea și sprijinul masselor popu­lare, n’a găsit nici un apărător sau a­­pologist al ei în întreg congresul. In schimb s’a făcut și aci un umil apel la generositatea celor tari, de a aduce la putere pe averescani, singurul partid de ordine, care se impune în împreju­rările grele prin cari trece astăzi țara. Firește, că atmosfera congresului a clo­cotit de ură împotriva partidului țără­nesc, care nutrește principii bolșevice de luptă de clasă și îm­potriva partidu­­lui național nuanța ardeleană ca vederi regionaliste și potrivnic unificării su­fletești, atâta vreme, cât va sta în frun­tea lui un Maniu și un Vaida, cei cari pentru noi, iar nu și pentru dl Goga, au scris la 1 Decemvrie 1918 la Alba­­Iulia, cea mai frumoasă pagină a isto­riei României întregită. Ori­care ar fi atitudinea și rezulta­tele contemplate de gruparea averescană la congresul ei, noi facem o consta­tare bazată pe realitate, pe care o re­comandăm atențiunea celor, cari trăiesc prea mult izolați într’o atmosferă de iluzii: guvernul de mâine nu se va pu­tea menține, decât prin încrederea mas­­selor electorale. Conștiința publică este astăzi atât de trează, încât ea nu mai poate tolera fic­țiuni la cârma țării. Evenimentele, ce se vor precipita cât de curând cu insistență ne vor dovedi, că am avut dreptate. „Congresul“ liberal din județul Alba-de-jos „Viitorul“ publică abia acum un re­­portagiu „detailat" asupra „congresu­lui" partidului liberal din județul Alba. Titula celor trei coloane de reportaj, coloane împodobite cu chipul celor trei miniștri pios... dl Rusu Abrudeanu, — e publicat cu literă mare, dar în repor­taj de „congres" nu se vorbește decât în câteva șire. Noi am publicat un re­portaj despre acest vestit „congres“, de la un corespondent al nostru. Acum iată ce scrie însuși „Viitorul" în cele câteva rânduri: „Prilejul bine­venit" (inaugurarea lucrărilor pentru drumul ce va duce — când va duce­ — în Munții Apuseni N. R.) „de a fi putut avea la serbarea aceasta aproape pe toți membrii partidului național-li­­beral din județ, a adus cu sine (!) or­ganizarea unei scurte ședințe a congre­sului județean în scopul reorganizării sale" Urmează publicarea membrilor comi­tetului, în care au și intrat „aproape toți membrii partidului național liberal din județ“. Corespondentul nostru ne-a scris că intre cei prezenți majoritatea au fost persoane oficiale din județ: prim-pre­­tori, pretori, notari. N­ aflam trecuți și în „comitetul" partidului liberal: prim­­pretori, medici de oraș ori plasă, no­tari. Dintre persoanele „civile", aflăm pe unii cari au fost averescani sub gu­­vernul trecut, ba chiar persoane „ofi­ciale" sub averescani. Corespondentul nostru ne anunță că dintre Trușeni, în satul cărora s’a ținut și „congresul" și banchetul, n’a fost nime afară de doctorul Izsák, care a și fost ales în „delegația permanentă". Și ne mai anunță despre niște fon­duri în legătură cu banchetul. des pentru a împiedica întrunirile po­litice ale partidelor din opoziție; avem jandarmi rurali, pe cari „exigențele“ electorale ale dvui Ionel Brătianu i-au transformat în agenți electorali; și a­­vem în fine un vast aparat diplomatic gras retribuit, al cărui rost este tocmai de a tranșa incidentele eventuale cu ce­lelalte State, pe cale diplomatică. Nu suntem, de­sigur, nici împotriva ajutorului, pe care națiunea „armată" lar putea da în împrejurări grave ce­lorlalți factori ai apărărei naționale și ai menținerei ordinei în interior. In a­­cest caz însă, inițiativa nu trebue lăsată la liberul arbitru al fiecărui cetățean, dar mai ales acest ajutor nu poate fi condi­ționat de recompensele materiale, pe cari le promite prefectul Durostorului. Noi nu suntem în stare de război cu comitagii bulgari­, iar legea excepțio­nală a stărei de asediu nu poate fi aplicată decât prin organele prevăzute in dispozițiunile ei speciale. Cetățeanul singur, tentat de premiul ce i se oferă pentru capul unui corni­tagiu sau al unui bandit, poate greși involuntar sau cu bună știință, dând din proprie inițiativă această justiție unui om inocent. Și apoi legiunile pe­nale ale țării nu prevăd pedeapsa cu moartea pentru bandiții, pe cari ordo­nanța prefectului Pacerea îi lasă la a­­precierea unei justiții nouă, administrată de fiecare cetățean în parte. Dar în afară de aceste considerațiuni de ordin juridic, credem că ordonanța unui prefect Pucerea poate strica mult în educația cetățenilor județului său pentru cari­psa proclamă asasinatul drept o virtute ce merită recompensată Pașnicii cetățeni ai acestei țări nu pot fi transformați în călăi, oricât de vino­vați ar fi aceia pentru al căror cap se pune premiul de 10 mii lei. Armata or­ganizată este singura în drept a face ase­menea execuții ordonate și nu pentru pre­mii, ci din necesitatea apărării naționale. De curând Ministerul de Interne a dat un ordin prin care interzice ziare­lor de a acorda premii cetitorilor săi; în locul acestora este bine oare să se in­troducă premii pentru omucidere ? Ce zice di ministru de externe? 10 mii lei de cap de bandit o bizară ordonanță a unui prefect Dl Tașcu Pacerea prefectul Du­­rostorului a dat de curând o ordonanță privitoare la măsurile ce trebuiesc luate împotriva atacurilor și incursiunilor pe teritoriul românesc ale bandelor de co­­mitagii bulgari. Partea finală a acestei ordonanțe are următorul cuprins: „Toți acei cari vor împușca un bandit sau un comitagiu armat vor fi recompensați cu suma de 10.000 lei de fiecare cap de bandit ori co­­mitagiu." Dacă n’am fi siguri de autenticita­tea acestui text, am crede că este la mijloc o farsă. Și iată de ce: Nepu­­nând la îndoială sentimentele patriotice ale unui prefect de Durostor, înțelegem dorința dsale de a lua măsuri cât mai active pentru a feri populația româ­nească de la granița dobrogeană de ata­curile bandelor bulgărești. Noi înșine am cerut în atâtea rânduri guvernului luarea unor astfel de măsuri, dar nici­odată nu ne-a trecut prin minte că ac­­țiun­ea de reprimare a atacurilor unor bandiți organizați va fi lăsată în grija și la inițiativa locuitorilor din partea locului. Avem armată permanentă, de ale că­rei servicii guvernul se folosește foarte S­L.E1 BXBM JPnAFt UJL Declarațiile dlui N. Iorga In legătură cu conflictul dintre Statul român și Comisia euro­peană a Dunării In ședința Camerei de la 20 Noem­vrie, dl Duca a răspuns, făcând câteva precizări, unor întrebări în legătură cu ancheta streinilor în România și con­flictul dintre Statul român și Com­isiu­nea europeană dunăreană. La această a doua chestiune dl Neculae Iorga a făcut in numele partidului național ur­mătoarele importante declarațiuni: „D­e președinte, am lăsat pe dl ministru de externe să termine și nu voi vorbi întâi de chestiunea cu privire la care l-am întrerupt și aș putea să mă dispen­sez chiar de a vorbi de dânsa îndată ce di ministru de externe însuși a declarat, că nu înțelege să trezească o chestiune des­tul de elucidată, pentru ca o aluziune în cu­vântarea dsale, să nu fie în stare a o trezi. Voi începe cu ceia ce ați afirmat la sfârșit, ca un principiu de Stat, că nu ad­­miteți cu nici un chip, ca, Comisiunea du­năreană să-și întindă autoritatea mai de­parte decât punctul la care a oprit-o opo­­zațiunea hotărâtă a tuturor partidelor ro­mânești. (Aplauze.) Și vă pot asigura că partidul din care fac parte, va fi tot așa de hotărât ori de câte ori se va pune această chestiune, cât de hotărâți vă ară­tați d-voastră, acum. Ni s’au știrbit destul din drepturile noastre, în ceia ce privește Dunărea, pentru ca să nu avem de­cedat nimic. (Aplauze.) Dar dacă este în putința Comisiunei dunărene să facă două lucruri: să deschidă din nou posibilitățile noastre de export, care pentru un moment sunt atât de îngustate, și pe de altă parte, să pună de acord ființa sa cu principiile pe care nu le-am proclamat noi, ci acei chiar care se leagă și la care se plânge Comi­siunea dunăreană, atunci Comisiunea du­năreană va avea prin munca sa și prin acordul său cu principiile timpului, drep­tul de a exista. Dar eu nu văd nici întâia posibilitate, nici a doua. Iar în ceea ce privește­m scriitura actului prin care credeți că suveranitatea Româ­niei este știrbită, vă opun rectificarea care s’a adus în spiritul timpului nostru însăși ideei de suveranitate, in momentul când toate interesele tuturor Statelor sunt mult mai strâns legate decât înainte, ideea metafizică de suveranitate pe care o apără nu numai patriotismul ci și o su­părare personală. Ideea aceasta nu mai poate ființa, nu mai putem să o procla­măm în fața lumii (­­n­lante pe bănci­e opo­­ziț­ei unite). Iar dacă este vorba de măsură pe care distră o întitulați „știrbire“, pe care o re­fuz absolut de a o considera astfel, fiindcă nu este decât din partea noastră recu­noașterea că suntem supuși și noi ca și ori și cine conștiinții morale a timpului nostru, chemată să ne judece pe toți, dacă este vorba de actul de atunci, mă onorează de a fi fost unul dintre aceia care din toate puterile am stăruit să se încheie un act, care fără să ne păgu­bească, a împiedecat crima de a rupe le­găturile dintre noi și aliații noștri și de a lăsa drepturile noastre asupra provincii­lor unite, în aer, sub garanța singurelor baionete ale armatei noastre (apriuze pe băncile opoziției unite). Partid politic sau Asociație națională? — Cu prilejul adunării de Sâmbătă a L. A. N. C. — Dl A. C. Cuza a început o intensă propagandă în Ardeal. Valea Som­eșu­­lui a fost mai întâi cercetată de con­ducerea Ligii apărării național creștine. Sâmbăta trecută s’au sfințit steaguri și s’au ținut cuvântări și la Cluj, de unde propagandiștii și-au luat drumul spre Ciucea. .La adunările ținute la Năsăud și Bis­trița a ajuns în contradicție însuși dl Cuza când a spus în aceeaș vreme că Liga nu e un partid politic, dar că, în cazul când vor ajunge la putere, vor guverna prin decrete legi, etc. La Cluj contradicția s’a produs în­tre declarațiile unui orator, care, po­trivit statutelor Ligii, a spus că Liga nu e un partid politic, ci o asociație, o înfrățire românească și creștină, și dl A. C. Cuza, care a susținut că Liga e un partid politic, întrucât are un program bine fixat și în politica in­ternă și în cea externă. Credem că dl A. Cuza e mai îndrep­tățit să-i dea Ligii interpretarea auten­tică. Și, în afară de declarațiile sale, ori­cine a putut să vadă de la primul moment că o acțiune care are de scop realizări politice și sociale interne și externe, nu poate fi decât o acțiune politică. Intr’un Stat constituțional nu există alt mijloc prin care se poate ajunge la astfel de realizări, decât partidul poli­tic. Singur el, ajungând la putere, e în măsură să poată realiza programul acelor realizări. De aceea în mod firesc dl Cuza a trebuit să arate că vrea să ajungă la putere, și a arătat programul său de guvernare atât în politica internă cât și externă. Se pare bine că în sfârșit dl Cuza a arătat adevăratul rost al Ligii Apă­rării N. C. Noi­am­ fost printre cei din­tâi cari am afirmat caracterul de partid politic al dlui Cuza. Știm că după pacea dela București s’a mai întemeiat, la Iași, o astfel de asociație sub numele de „Liga poporu­lui" in frunte cu dl general Averescu. Aceasta s’a schimbat de­ asemenea în partid politic, partidul poporului, care a și guvernat, și încă abătându-se fun­damental de la programul Ligei, care se rezuma în răspunderile războiului. Dar că dl Cuza are dreptate și nu statutele Ligii Apărării N. C. se vede limpede și din atitudinea șefului noului partid față de celelalte partide politice. Atacul constant și vehement Împotriva partidului național și al celui țărănesc pe de-o parte, iar pe de alta cruțarea liberalilor și a averescanilor, arată s simpatiile noului partid, explică și bună­voința guvernului față de propaganda dlui Cuza. Că e un partid politic care vrea să guverneze se vede iarăși din declara­țiile dlui Cuza, că va guverna cu decrete legi, ceea ce, pe față, încă n’a afirmat nici un partid politic românesc, n’a a­­vut și nu are un astfel de program, deși guvernarea prin decrete legi a fost aplicată de liberali, iar dictatura de­ghizată se aplică azi de ei, și e poftită pentru mâine de averescani. Un partid politic mai mult, iată ce este Liga diui Cuza, după însăși preci­zările sale. Am ținut să încrestâm acest fapt, pentru ca populația din Ardeal să nu fie indusă în eroare. Ca orice par­tid politic, Liga îi va pune candidați pentru deputăție, își are de pe acum designați prefecții și toți slujbașii etc. Liberalii văd cu ochi buni o eventuală nouă sfărimițare a forțelor națiunii. Cât mai multe partide e ceea ce se convine tot mai mult. Și încă partide care să nu poată conlucra. Dl Cuza, la Cluj, a arătat și care e politica externă a partidului său. Nici un amestec extern în afacerile noastre interne, fie chiar din partea Ligii Na­țiunilor, Ba dsa va opri pe aceasta din urmă să se amestece în trebile interne ale altor țări, cum ar fi de­­ pildă readuce­rea Habsburgilor pe tronul Ungariei și al Austriei. Afirmația e­. senzațională, și se re­simte de vizita dini Caza la Budapesta. Nu știm ce impresie va fi făcut această declarație a sa între membrii și aderenții Ligii dsale. Dar știm că e în contradicție cu întreaga politică externă de până azi a României, a Micei An­tante, și că va îl și în viitor. Numai de Averescu mai făcuse o declarație ase­mănătoare, în contradicție cu sentimen­tul general românesc. Habeani sua fata libelli! Un nou par­tid politic pleacă la luptă cu blagoslo­vire liberală. Viitorul va arăta dacă sun­tem greșiți In aprecierile noastre sau ba. ANUL VII % NUMĂR 256 REDACTOR RASPUNZAT MIHAIL EM. PRObIu ABONAMENTUL 1 PE UN AN . . . . Ș­I PE JUMĂTATE AN . F­I PE UN SFERT DE AN LUI LUNAR.......................... IN STREINATATE: PE UN AN .... 2001­ PE JUMĂTATE AN. .1000 Ziaristica ardeleană — Conferința dlui prof. univ. I. Lupaș la Orăștie — Orăștie, 23/XI 1925. Sâmbătă în 21 c. s’a început la O­­răștie seria conferințelor organizate de „Extensiunea Universitară" din Cluj In colaborare cu „Astra". Conducătorii despărțământului Orăștie ai „Astrei* și-au exprimat dorința, ca această se­rie să fie inaugurată prin dl prof. univ. Lupaș ca o conferință despre ziaristica românească din Ardeal. Răspunzând acestei învitațiuni, dl Lupaș a sosit Sâmbătă la Orăștie și a ținut în aula noului liceu „Aurel Vlaicu" o conferință instructivă ascultată de numerosul public cu atențiune încor­dată și cu mult folos. Conferențiarul a zugrăvit în mod obiectiv împrejurările politice, sociale, culturale și economice in cari a luat ființă și s’a desvoltat ziaristica românească la Ardeal. Cele dintâi încercări în această direcție s’au făcut la 1879 de cătră profesorul U­­niversității din Cluj, Ioan Pinariu-Mol­nár, fiul protopopului „Ioan Tunsu" din Sadu. Ele nu au putut da însă rezul­tate durabile, fiind împiedecate de cu­rentul reacțiunii politice trezit de revo­luția franceză. Nici încercările lui Teo­dor Racoce dela 1817 n’au fost mai norocoase. „Biblioteca Românească" (1821 și 1829-34) a lui Zaharia Kar­­­kaleki, precum și „Foaia Duminecii", redactată la Brașov de I. Barac cu sprijinul bănesc al neguțătorului Radu Orghidan n’au fost sprijinite în­deajuns. Ca adevărate organe ale presei perio­dice din Ardeal trebue considerate „Ga­zeta Transilvaniei" (1838) și „Telegra­ful Român" (1853), cari au apărut fără întrerupere și au îndrumat opinia pu­blică ardeleană în mod hotărâtor. Ele sunt, în zilele noastre, cele mai vechi ziare din tot cuprinsul României în­tregite. Atențiune deosebită merită și „Or­ganul laminării" transformat apoi in „Organul Național" redactat de Timo­­teiu Cipariu, „Federațiunea" lui Ale­xandru Roman, „Albina" lui Vichentie Babeș, „Tribuna" lui Slavici, „Tribuna Poporului", „Dreptatea" dela Timișoara, „Drapelul" dela Lugoj, „Lupta" dela Budapesta, „Tribuna* și „Românul* dela Arad. Toate aceste ziare au apă­rat tradițiile românești genuine și au luptat cu entuziasm pentru progresul politic, cultural și economic al români­lor ardeleni. Intre ziarele politice de colorit gu­vernamental unguresc au fost mențio­nate ziarele redactate de Sigismund Pop: „Amicul Poporului" (1848), „De­mocrația" (1849), și „Concordia" (1861), apoi „Viitorul" de la Budapesta (1883— 1885), care a încercat zadarnic să în­ființeze un partid politic al românilor moderați, spre a surpa influența hotă­râtoare și solidaritatea partidului națio­nal. La începutul secolului XX guver­nele maghiare de la Budapesta au găsit câteva condeie simbriișe, cu ajutorul cărora au încercat, iarăș zadarnic, să strecoare în casa românilor ardeleni ziare guvernamentale ca „Ungaria" lui Moldovan, ca „Severinul" lui Burdia, „Deșteptarea" lui Sulică-Vlaicu sau „Lu­mina" lui Seghescu-Șalazinschi. Ziarele acestea au fost consecvent boicotate de toată suflarea românească. Numai ziariștii — apostoli și mucenici au reu­șit să câștige încrederea poporului ro­mân din Ardeal indrumând pe căile virtuții cugetarea și simțirea lui. Unul din cei de­­ față De la Asociațiunea „Astra“ în ședința comitetului central, din 20 Noemvrie delegații „Muzeului militar național“, din­ general Rosetti, președ. consiliului de conducere a „Muzeului militar național" și prof. Moisil, au sa­lutat „Astra" în numele consiliului „Mu­zeului militar" și au oferit colaborarea acestei instituții cu Muzeele, cari sunt înființate de „Astra" și cari se vor în­ființa. Comitetul central a primit cu bucurie, unanim, această ofertă și a hotărât co­laborarea în timpul apropiat. „Astra" va recerea consiliul Muzeului național să desemneze un delegat în comitetul central al ei și tot astfel în comitetele despărțămintelor județene. Comitetul central va înștiința mai apoi comitetele despărțâmintelor referitor la delegați, despre felul de colaborare, etc. Calendarul „Astrei“ se expediază zil­nic la despărțăminte. Va atârna de la destoinicia propagandiștilor, ca acest calendar,­care arată ce a prestat „A­­stra" și planurile ei pentru viitor, să se răspândească în toate ținuturile ro­mânești. E de dorit ca „Ziua Astrei“ din 1 Decemvrie să aducă societății noastre culturale cât mai multe contribuții be­nevole. Cheta este încuviințată din par­tea Ministerului Muncii. La lucru cu toții, pentru cultură! In 21 Noemvrie a ținut în sala cea mare a prefecturii Sibiiu o conferință, în cadrele „Astrei" și ale „Asoc. pro­fesorilor secundari români“,, dl procu­ror Ilie Lungulescu. Tema aleasă: „Prin moarte, cucerinid eternitatea." A doua zi, 22 Noemvrie, tot acolo, a vorbit dl prof. la Academia teologică andreiană dr Gh. Christescu, despre: „Au­tocrația instinctului și socializarea va­lorilor morale”. Dacă întâiul orator a analizat ideia nemuririi în toate manifestațiile sufle­tului omenesc, arătând cum religiile toate, cei mai mari filosofi, cei mai mari artiști, cei mai mari savanți sus­țin nemurirea și dacă al doilea orator a tratat despre ideia nemuririi și orân­duirii vieții omenești, a măsurat acestui postulat, amândoi au căutat să dea lo­zinci sănătoase, atrăgând atenția pu­blică asupra grelelor crize morale prin care trece societatea actuală. Conferin­țele au fost ascultate cu încordată aten­ție și aplauzele au adeverit cât de mult ține publicul sibian la acești doi oratori din mijlocul său. Tot în 21 Noemvrie s’a inaugurat în comuna Porcești localul Cooperativei. Noul vice președinte al despărțământu­lui Sibiu, di dr Ionașiu, a ținut să a­­ducă salutul „Astrei“, a vorbit despre misiunea acestei societăți și despre pri­mejdia alcoolismului, iar administratorul despărțământului, dl Noșoiu, a vorbit despre cooperative. Pentru viitorul apropiat pregătește despărțământul Sibiu o serie de confe­rințe la sate, cu un cor al teologilor și altul al școalei normale, apoi confe­rințe rostite de dnii Mihail Dragomi­­rescu. Al. Tzigara-Samurcaș și D. Gusti; publicarea de buletine pentru popor și pentru intelectuali. Aviz celor­lalte despărțăminte — spre o emulație cinstită. _______ Scrisori dîn­ Baia-Mare O nouă capitală de județ Baia-Mare. — Trecui și eu prin Baia- Mare, acum, toamna târzie. Neguri pe creștete de dealuri, puțină umezeală, puțin frig ,­însă, destul de plăcut. Răm­­nesc după o zi de primăvară, de vară aici. Avui, însă, noroc de altă frum­­sețe. Să văd toată inteligența locală, la un ceaiu gustat și plătit generos in fo­losul darurilor de Crăciun ale elevilor germani. Lume tânără, sănătoasă, prea frumușică. Este un element de înain­tare, ce mi-a lăsat o bună impresie. Toți sunt veseli că județul se mută aici, fugind din evreescul Satu-Mare. Va fi altă înaintare? te poți întreba, fiind vorba de: prefecți, sub­ pr., pre­tori etc. Să sperăm că va fi alta ! Bune, mari lucruri a săvârșit aici P. prof. Breban. Acum se gândește la o bi­bliotecă românească publică. Autori ro­mâni, puteți trimite de pe acum câte o carte luminătoare spre Nordul țării, pe adresa dsale, sau și a unei Iepure, care conduce patriotic o reuniune a femeilor române. Din restul neromânesc am pu­tut vedea o expoziție de pictură, a două artiste, dintre cari una încă nu o în­țeleg că portretul ei nu trebuia să lip­sească dintre frumusețile de pe păreți. Scurt și sincer. La Baia-Mare sunt posibilități de înflorire, care trebuesc ferite numai de un anume duh rău, pe care proxima schimbare de guvern II va mătura’n vânt, credem, sperăm, ne rugăm. _______ D. Grav conflict între Iugoslavia și Vatican Belgrad.­­ Intre Jugoslavia și Va­tican a isbucnit un serios conflict din cauza neînțelegerii asupra administrărei institutului iugoslav „Hieronymus" din Roma. Organul Vaticanului „Observa­­tore Romano" conținând aprecieri de­favorabile ministrului iugoslav pe lângă Vatican, acesta a sosit la Belgrad, ce­­rându-și rechemarea. Vaticanul de ase­menea a refuzat să accepte pe însăr­cinatul de afaceri al guvernului iugo­slav. Știrea a produs mare senzație în toată Iugoslavia. Guvernul a fost in­terpelat în Parlament, dl Nincici va răspunde Vineri. Guvernul iugoslav a adresat o notă Vaticanului, exprimân­­du și punctul de vedere in aceasta chestiune.

Next