Patria, noiembrie 1925 (Anul 7, nr. 237-260)
1925-11-25 / nr. 256
Cluj, Miercuri 25 Noemvrie 1925 DIreCtor: IOAI^^CÄRBICEANU REDA^CȚIA ,«ȘI ROMIÎGISTRAȚIA CLUJ, STRÎ R^VIA MARIA 11 ^anunți AJTROIM TARIF PRIEȘTE ADMNISTRAȚIA ȘI ■AGENȚIILE D^^^LICITATE telefon REDACȚIA: 13-31 U Congresul averescon ținerea trecută s’a întrunit la București în congres membrii partidului poporului, de sub șefia generalului Averescu. S’au perindat la tribună toți doctrinarii acestui partid, pentru a-și desvolta principiile și modalitățile de aplicare. Fostul ministru dl I. Petrovici s’a ocupat cu luptele de clasă, și a adus învinuiri partidului socialist și celui țărănesc, că promovează aceasta luptă. Dl Manoilescu a făcut o serie de asiderațiuni și propuneri asupra impozitelor la noi. Dl Andrei Corteanu a discutat chestiunea bugetului, cerând acomodarea lui cu nevoile reale al țării. In discuția aceasta a intervenit și generalul Averescu, arătând situația precară a ofițerilor, cari primesc actualmente cu 50 și chiar 75 la sută mai puțină soldă în proporție cu valoarea banului, decât înainte de război. Generalul Văleanu, cel care în calitate de ministru al comunicațiilor a încheiat contractul oneros în chestiunea procurării de locomotive a atacat problema căilor ferate, acuzând pe actualul vistiernic dl Vintilă Brătianu, că a întocmit bugete incomplecte, cari nu satisfac lipsuriie instituțiilor Statului. Dl Al. Oteteleșeanu a desbătut chestiunea despăgubirilor de război, arătând, că guvernul actual nu poate rezolva în întregime aceasta problemă — daunele fiind peste 50j miliarde, iar Statul a ieșit sărăcit din război, mai ales, că n’a primit nimic dela foștii inamici. Chestiunea sanitară a fost discutată de dd dr Obreja, dr Ștefan Vaias și dr Piescu, fâcându-se propuneri de reorganizare a Consiliului sanitar superior. In sfârșit ia cuvântul lui, care a citit o moțiune, șeful partid acerând imediata retragere de la putere a guvernului liberal, pentru a face loc, firește — grupării dlui general Averescu. Duminecă a avut loc la „Dacia" o întrunire publică în care s'au repetat doleanțele din moțiune, iar a doua zi, Luni, Șirul s’a prezentat în audiență la Suveran, pentru a face acelaș lucru. * După cum se vede din rezumatul converirilor dela București ale averescani, se lucrează cu multă insistență, dar mai puțină îndemânare la alungarea scaunui puterii a stăpânitorilor ac[uli, pentru a se așeza în el guvernul seralului Averescu. De altcum partida poporului lucrează în aceasta dicție din clipa, când au fost alungați [din scaun, în modul acela puțin demn, care e o caracteristică a atitudinii viollente a liberalilor, prea puțin cuviincioși în raporturile lor cu adversarii. Au luerat — zic — în aceasta direcție, fără o selecționare a mijloacelor de luptă și cazând din umilință în umilință așa. Încât merită cu drept cuvânt epitetul puțin măgulitor de opoziție miluită. Acțiunea averescană suferă de o greșeală capitală. Ea n’a fost nicicând bazată pe realitate. Partidul poporului nu și-a coordonat niciodată intențiile cu starea de fapt a lucrurilor. N'a căutat să-și formeze o linie de conduită, în care faptele să se succeadă în mod progresiv, având fiecare un temei real, pe care să se așeze, ci și a luat de reazim eventuala simpatie și preferință a factorilor constituționali, fără să-și dea seama, că logica și legalitatea nu admit asemenea pacturi. Puterea nu se poate cerși și nu-i iertat să se cerșească de o grupare politică, fără a se izbi caracterul constituțional al guverării și fără a înveli prestigiul grupării ,o atmosferă de umilință și ridicol. Titul general Averescu ne-a oferit înferite rânduri tristul spectacol, de a idea în situații absolut incompatibile cu spiritul de independența, de care trebuie să se lase călăuzit orice partid ,cu pretenții de guvernământ. Cu diferite prilejuri șeful grupării averescune ne-a dovedit, că nu se poate menține pe picioarele proprii, ci are nevoie de sprijinul dlui Brătianu, care într’adevăr îl îmbată cu migdale amare, utilizându-l după plac în realizarea propiilor lui interese.* Congresul partidului poporului a fost un nou prilej, de a-i judeca forța după adevărata lui valoare. Convinși de slăbiciunea proprie, doctrinarii partidului s’au ferit ca de foc, să amintească ceva despre trăiniea legăturilor organizației cu massele poporului și Îndeosebi au trecut sub o discretă tăcere succesul electoral Ia alegerile pentru Camerile Agricole, unde după cum se știe, averescanii abia au biruit in trei județe. Acea faimoasă formulă a verificării conștiințelor indicată ca un stindard al triumfului de acest partid ori de câte ori i se contesta — și cu drept cuvânt — încrederea și sprijinul masselor populare, n’a găsit nici un apărător sau apologist al ei în întreg congresul. In schimb s’a făcut și aci un umil apel la generositatea celor tari, de a aduce la putere pe averescani, singurul partid de ordine, care se impune în împrejurările grele prin cari trece astăzi țara. Firește, că atmosfera congresului a clocotit de ură împotriva partidului țărănesc, care nutrește principii bolșevice de luptă de clasă și împotriva partidului național nuanța ardeleană ca vederi regionaliste și potrivnic unificării sufletești, atâta vreme, cât va sta în fruntea lui un Maniu și un Vaida, cei cari pentru noi, iar nu și pentru dl Goga, au scris la 1 Decemvrie 1918 la AlbaIulia, cea mai frumoasă pagină a istoriei României întregită. Oricare ar fi atitudinea și rezultatele contemplate de gruparea averescană la congresul ei, noi facem o constatare bazată pe realitate, pe care o recomandăm atențiunea celor, cari trăiesc prea mult izolați într’o atmosferă de iluzii: guvernul de mâine nu se va putea menține, decât prin încrederea masselor electorale. Conștiința publică este astăzi atât de trează, încât ea nu mai poate tolera ficțiuni la cârma țării. Evenimentele, ce se vor precipita cât de curând cu insistență ne vor dovedi, că am avut dreptate. „Congresul“ liberal din județul Alba-de-jos „Viitorul“ publică abia acum un reportagiu „detailat" asupra „congresului" partidului liberal din județul Alba. Titula celor trei coloane de reportaj, coloane împodobite cu chipul celor trei miniștri pios... dl Rusu Abrudeanu, — e publicat cu literă mare, dar în reportaj de „congres" nu se vorbește decât în câteva șire. Noi am publicat un reportaj despre acest vestit „congres“, de la un corespondent al nostru. Acum iată ce scrie însuși „Viitorul" în cele câteva rânduri: „Prilejul binevenit" (inaugurarea lucrărilor pentru drumul ce va duce — când va duce — în Munții Apuseni N. R.) „de a fi putut avea la serbarea aceasta aproape pe toți membrii partidului național-liberal din județ, a adus cu sine (!) organizarea unei scurte ședințe a congresului județean în scopul reorganizării sale" Urmează publicarea membrilor comitetului, în care au și intrat „aproape toți membrii partidului național liberal din județ“. Corespondentul nostru ne-a scris că intre cei prezenți majoritatea au fost persoane oficiale din județ: prim-pretori, pretori, notari. N aflam trecuți și în „comitetul" partidului liberal: primpretori, medici de oraș ori plasă, notari. Dintre persoanele „civile", aflăm pe unii cari au fost averescani sub guvernul trecut, ba chiar persoane „oficiale" sub averescani. Corespondentul nostru ne anunță că dintre Trușeni, în satul cărora s’a ținut și „congresul" și banchetul, n’a fost nime afară de doctorul Izsák, care a și fost ales în „delegația permanentă". Și ne mai anunță despre niște fonduri în legătură cu banchetul. des pentru a împiedica întrunirile politice ale partidelor din opoziție; avem jandarmi rurali, pe cari „exigențele“ electorale ale dvui Ionel Brătianu i-au transformat în agenți electorali; și avem în fine un vast aparat diplomatic gras retribuit, al cărui rost este tocmai de a tranșa incidentele eventuale cu celelalte State, pe cale diplomatică. Nu suntem, desigur, nici împotriva ajutorului, pe care națiunea „armată" lar putea da în împrejurări grave celorlalți factori ai apărărei naționale și ai menținerei ordinei în interior. In acest caz însă, inițiativa nu trebue lăsată la liberul arbitru al fiecărui cetățean, dar mai ales acest ajutor nu poate fi condiționat de recompensele materiale, pe cari le promite prefectul Durostorului. Noi nu suntem în stare de război cu comitagii bulgari, iar legea excepțională a stărei de asediu nu poate fi aplicată decât prin organele prevăzute in dispozițiunile ei speciale. Cetățeanul singur, tentat de premiul ce i se oferă pentru capul unui cornitagiu sau al unui bandit, poate greși involuntar sau cu bună știință, dând din proprie inițiativă această justiție unui om inocent. Și apoi legiunile penale ale țării nu prevăd pedeapsa cu moartea pentru bandiții, pe cari ordonanța prefectului Pacerea îi lasă la aprecierea unei justiții nouă, administrată de fiecare cetățean în parte. Dar în afară de aceste considerațiuni de ordin juridic, credem că ordonanța unui prefect Pucerea poate strica mult în educația cetățenilor județului său pentru caripsa proclamă asasinatul drept o virtute ce merită recompensată Pașnicii cetățeni ai acestei țări nu pot fi transformați în călăi, oricât de vinovați ar fi aceia pentru al căror cap se pune premiul de 10 mii lei. Armata organizată este singura în drept a face asemenea execuții ordonate și nu pentru premii, ci din necesitatea apărării naționale. De curând Ministerul de Interne a dat un ordin prin care interzice ziarelor de a acorda premii cetitorilor săi; în locul acestora este bine oare să se introducă premii pentru omucidere ? Ce zice di ministru de externe? 10 mii lei de cap de bandit o bizară ordonanță a unui prefect Dl Tașcu Pacerea prefectul Durostorului a dat de curând o ordonanță privitoare la măsurile ce trebuiesc luate împotriva atacurilor și incursiunilor pe teritoriul românesc ale bandelor de comitagii bulgari. Partea finală a acestei ordonanțe are următorul cuprins: „Toți acei cari vor împușca un bandit sau un comitagiu armat vor fi recompensați cu suma de 10.000 lei de fiecare cap de bandit ori comitagiu." Dacă n’am fi siguri de autenticitatea acestui text, am crede că este la mijloc o farsă. Și iată de ce: Nepunând la îndoială sentimentele patriotice ale unui prefect de Durostor, înțelegem dorința dsale de a lua măsuri cât mai active pentru a feri populația românească de la granița dobrogeană de atacurile bandelor bulgărești. Noi înșine am cerut în atâtea rânduri guvernului luarea unor astfel de măsuri, dar niciodată nu ne-a trecut prin minte că acțiunea de reprimare a atacurilor unor bandiți organizați va fi lăsată în grija și la inițiativa locuitorilor din partea locului. Avem armată permanentă, de ale cărei servicii guvernul se folosește foarte SL.E1 BXBM JPnAFt UJL Declarațiile dlui N. Iorga In legătură cu conflictul dintre Statul român și Comisia europeană a Dunării In ședința Camerei de la 20 Noemvrie, dl Duca a răspuns, făcând câteva precizări, unor întrebări în legătură cu ancheta streinilor în România și conflictul dintre Statul român și Comisiunea europeană dunăreană. La această a doua chestiune dl Neculae Iorga a făcut in numele partidului național următoarele importante declarațiuni: „De președinte, am lăsat pe dl ministru de externe să termine și nu voi vorbi întâi de chestiunea cu privire la care l-am întrerupt și aș putea să mă dispensez chiar de a vorbi de dânsa îndată ce di ministru de externe însuși a declarat, că nu înțelege să trezească o chestiune destul de elucidată, pentru ca o aluziune în cuvântarea dsale, să nu fie în stare a o trezi. Voi începe cu ceia ce ați afirmat la sfârșit, ca un principiu de Stat, că nu admiteți cu nici un chip, ca, Comisiunea dunăreană să-și întindă autoritatea mai departe decât punctul la care a oprit-o opozațiunea hotărâtă a tuturor partidelor românești. (Aplauze.) Și vă pot asigura că partidul din care fac parte, va fi tot așa de hotărât ori de câte ori se va pune această chestiune, cât de hotărâți vă arătați d-voastră, acum. Ni s’au știrbit destul din drepturile noastre, în ceia ce privește Dunărea, pentru ca să nu avem decedat nimic. (Aplauze.) Dar dacă este în putința Comisiunei dunărene să facă două lucruri: să deschidă din nou posibilitățile noastre de export, care pentru un moment sunt atât de îngustate, și pe de altă parte, să pună de acord ființa sa cu principiile pe care nu le-am proclamat noi, ci acei chiar care se leagă și la care se plânge Comisiunea dunăreană, atunci Comisiunea dunăreană va avea prin munca sa și prin acordul său cu principiile timpului, dreptul de a exista. Dar eu nu văd nici întâia posibilitate, nici a doua. Iar în ceea ce priveștem scriitura actului prin care credeți că suveranitatea României este știrbită, vă opun rectificarea care s’a adus în spiritul timpului nostru însăși ideei de suveranitate, in momentul când toate interesele tuturor Statelor sunt mult mai strâns legate decât înainte, ideea metafizică de suveranitate pe care o apără nu numai patriotismul ci și o supărare personală. Ideea aceasta nu mai poate ființa, nu mai putem să o proclamăm în fața lumii (nlante pe băncie opoziței unite). Iar dacă este vorba de măsură pe care distră o întitulați „știrbire“, pe care o refuz absolut de a o considera astfel, fiindcă nu este decât din partea noastră recunoașterea că suntem supuși și noi ca și ori și cine conștiinții morale a timpului nostru, chemată să ne judece pe toți, dacă este vorba de actul de atunci, mă onorează de a fi fost unul dintre aceia care din toate puterile am stăruit să se încheie un act, care fără să ne păgubească, a împiedecat crima de a rupe legăturile dintre noi și aliații noștri și de a lăsa drepturile noastre asupra provinciilor unite, în aer, sub garanța singurelor baionete ale armatei noastre (apriuze pe băncile opoziției unite). Partid politic sau Asociație națională? — Cu prilejul adunării de Sâmbătă a L. A. N. C. — Dl A. C. Cuza a început o intensă propagandă în Ardeal. Valea Someșului a fost mai întâi cercetată de conducerea Ligii apărării național creștine. Sâmbăta trecută s’au sfințit steaguri și s’au ținut cuvântări și la Cluj, de unde propagandiștii și-au luat drumul spre Ciucea. .La adunările ținute la Năsăud și Bistrița a ajuns în contradicție însuși dl Cuza când a spus în aceeaș vreme că Liga nu e un partid politic, dar că, în cazul când vor ajunge la putere, vor guverna prin decrete legi, etc. La Cluj contradicția s’a produs între declarațiile unui orator, care, potrivit statutelor Ligii, a spus că Liga nu e un partid politic, ci o asociație, o înfrățire românească și creștină, și dl A. C. Cuza, care a susținut că Liga e un partid politic, întrucât are un program bine fixat și în politica internă și în cea externă. Credem că dl A. Cuza e mai îndreptățit să-i dea Ligii interpretarea autentică. Și, în afară de declarațiile sale, oricine a putut să vadă de la primul moment că o acțiune care are de scop realizări politice și sociale interne și externe, nu poate fi decât o acțiune politică. Intr’un Stat constituțional nu există alt mijloc prin care se poate ajunge la astfel de realizări, decât partidul politic. Singur el, ajungând la putere, e în măsură să poată realiza programul acelor realizări. De aceea în mod firesc dl Cuza a trebuit să arate că vrea să ajungă la putere, și a arătat programul său de guvernare atât în politica internă cât și externă. Se pare bine că în sfârșit dl Cuza a arătat adevăratul rost al Ligii Apărării N. C. Noiam fost printre cei dintâi cari am afirmat caracterul de partid politic al dlui Cuza. Știm că după pacea dela București s’a mai întemeiat, la Iași, o astfel de asociație sub numele de „Liga poporului" in frunte cu dl general Averescu. Aceasta s’a schimbat de asemenea în partid politic, partidul poporului, care a și guvernat, și încă abătându-se fundamental de la programul Ligei, care se rezuma în răspunderile războiului. Dar că dl Cuza are dreptate și nu statutele Ligii Apărării N. C. se vede limpede și din atitudinea șefului noului partid față de celelalte partide politice. Atacul constant și vehement Împotriva partidului național și al celui țărănesc pe de-o parte, iar pe de alta cruțarea liberalilor și a averescanilor, arată s simpatiile noului partid, explică și bunăvoința guvernului față de propaganda dlui Cuza. Că e un partid politic care vrea să guverneze se vede iarăși din declarațiile dlui Cuza, că va guverna cu decrete legi, ceea ce, pe față, încă n’a afirmat nici un partid politic românesc, n’a avut și nu are un astfel de program, deși guvernarea prin decrete legi a fost aplicată de liberali, iar dictatura deghizată se aplică azi de ei, și e poftită pentru mâine de averescani. Un partid politic mai mult, iată ce este Liga diui Cuza, după însăși precizările sale. Am ținut să încrestâm acest fapt, pentru ca populația din Ardeal să nu fie indusă în eroare. Ca orice partid politic, Liga îi va pune candidați pentru deputăție, își are de pe acum designați prefecții și toți slujbașii etc. Liberalii văd cu ochi buni o eventuală nouă sfărimițare a forțelor națiunii. Cât mai multe partide e ceea ce se convine tot mai mult. Și încă partide care să nu poată conlucra. Dl Cuza, la Cluj, a arătat și care e politica externă a partidului său. Nici un amestec extern în afacerile noastre interne, fie chiar din partea Ligii Națiunilor, Ba dsa va opri pe aceasta din urmă să se amestece în trebile interne ale altor țări, cum ar fi de pildă readucerea Habsburgilor pe tronul Ungariei și al Austriei. Afirmația e. senzațională, și se resimte de vizita dini Caza la Budapesta. Nu știm ce impresie va fi făcut această declarație a sa între membrii și aderenții Ligii dsale. Dar știm că e în contradicție cu întreaga politică externă de până azi a României, a Micei Antante, și că va îl și în viitor. Numai de Averescu mai făcuse o declarație asemănătoare, în contradicție cu sentimentul general românesc. Habeani sua fata libelli! Un nou partid politic pleacă la luptă cu blagoslovire liberală. Viitorul va arăta dacă suntem greșiți In aprecierile noastre sau ba. ANUL VII % NUMĂR 256 REDACTOR RASPUNZAT MIHAIL EM. PRObIu ABONAMENTUL 1 PE UN AN . . . . ȘI PE JUMĂTATE AN . FI PE UN SFERT DE AN LUI LUNAR.......................... IN STREINATATE: PE UN AN .... 2001 PE JUMĂTATE AN. .1000 Ziaristica ardeleană — Conferința dlui prof. univ. I. Lupaș la Orăștie — Orăștie, 23/XI 1925. Sâmbătă în 21 c. s’a început la Orăștie seria conferințelor organizate de „Extensiunea Universitară" din Cluj In colaborare cu „Astra". Conducătorii despărțământului Orăștie ai „Astrei* și-au exprimat dorința, ca această serie să fie inaugurată prin dl prof. univ. Lupaș ca o conferință despre ziaristica românească din Ardeal. Răspunzând acestei învitațiuni, dl Lupaș a sosit Sâmbătă la Orăștie și a ținut în aula noului liceu „Aurel Vlaicu" o conferință instructivă ascultată de numerosul public cu atențiune încordată și cu mult folos. Conferențiarul a zugrăvit în mod obiectiv împrejurările politice, sociale, culturale și economice in cari a luat ființă și s’a desvoltat ziaristica românească la Ardeal. Cele dintâi încercări în această direcție s’au făcut la 1879 de cătră profesorul Universității din Cluj, Ioan Pinariu-Molnár, fiul protopopului „Ioan Tunsu" din Sadu. Ele nu au putut da însă rezultate durabile, fiind împiedecate de curentul reacțiunii politice trezit de revoluția franceză. Nici încercările lui Teodor Racoce dela 1817 n’au fost mai norocoase. „Biblioteca Românească" (1821 și 1829-34) a lui Zaharia Karkaleki, precum și „Foaia Duminecii", redactată la Brașov de I. Barac cu sprijinul bănesc al neguțătorului Radu Orghidan n’au fost sprijinite îndeajuns. Ca adevărate organe ale presei periodice din Ardeal trebue considerate „Gazeta Transilvaniei" (1838) și „Telegraful Român" (1853), cari au apărut fără întrerupere și au îndrumat opinia publică ardeleană în mod hotărâtor. Ele sunt, în zilele noastre, cele mai vechi ziare din tot cuprinsul României întregite. Atențiune deosebită merită și „Organul laminării" transformat apoi in „Organul Național" redactat de Timoteiu Cipariu, „Federațiunea" lui Alexandru Roman, „Albina" lui Vichentie Babeș, „Tribuna" lui Slavici, „Tribuna Poporului", „Dreptatea" dela Timișoara, „Drapelul" dela Lugoj, „Lupta" dela Budapesta, „Tribuna* și „Românul* dela Arad. Toate aceste ziare au apărat tradițiile românești genuine și au luptat cu entuziasm pentru progresul politic, cultural și economic al românilor ardeleni. Intre ziarele politice de colorit guvernamental unguresc au fost menționate ziarele redactate de Sigismund Pop: „Amicul Poporului" (1848), „Democrația" (1849), și „Concordia" (1861), apoi „Viitorul" de la Budapesta (1883— 1885), care a încercat zadarnic să înființeze un partid politic al românilor moderați, spre a surpa influența hotărâtoare și solidaritatea partidului național. La începutul secolului XX guvernele maghiare de la Budapesta au găsit câteva condeie simbriișe, cu ajutorul cărora au încercat, iarăș zadarnic, să strecoare în casa românilor ardeleni ziare guvernamentale ca „Ungaria" lui Moldovan, ca „Severinul" lui Burdia, „Deșteptarea" lui Sulică-Vlaicu sau „Lumina" lui Seghescu-Șalazinschi. Ziarele acestea au fost consecvent boicotate de toată suflarea românească. Numai ziariștii — apostoli și mucenici au reușit să câștige încrederea poporului român din Ardeal indrumând pe căile virtuții cugetarea și simțirea lui. Unul din cei de față De la Asociațiunea „Astra“ în ședința comitetului central, din 20 Noemvrie delegații „Muzeului militar național“, din general Rosetti, președ. consiliului de conducere a „Muzeului militar național" și prof. Moisil, au salutat „Astra" în numele consiliului „Muzeului militar" și au oferit colaborarea acestei instituții cu Muzeele, cari sunt înființate de „Astra" și cari se vor înființa. Comitetul central a primit cu bucurie, unanim, această ofertă și a hotărât colaborarea în timpul apropiat. „Astra" va recerea consiliul Muzeului național să desemneze un delegat în comitetul central al ei și tot astfel în comitetele despărțămintelor județene. Comitetul central va înștiința mai apoi comitetele despărțâmintelor referitor la delegați, despre felul de colaborare, etc. Calendarul „Astrei“ se expediază zilnic la despărțăminte. Va atârna de la destoinicia propagandiștilor, ca acest calendar,care arată ce a prestat „Astra" și planurile ei pentru viitor, să se răspândească în toate ținuturile românești. E de dorit ca „Ziua Astrei“ din 1 Decemvrie să aducă societății noastre culturale cât mai multe contribuții benevole. Cheta este încuviințată din partea Ministerului Muncii. La lucru cu toții, pentru cultură! In 21 Noemvrie a ținut în sala cea mare a prefecturii Sibiiu o conferință, în cadrele „Astrei" și ale „Asoc. profesorilor secundari români“,, dl procuror Ilie Lungulescu. Tema aleasă: „Prin moarte, cucerinid eternitatea." A doua zi, 22 Noemvrie, tot acolo, a vorbit dl prof. la Academia teologică andreiană dr Gh. Christescu, despre: „Autocrația instinctului și socializarea valorilor morale”. Dacă întâiul orator a analizat ideia nemuririi în toate manifestațiile sufletului omenesc, arătând cum religiile toate, cei mai mari filosofi, cei mai mari artiști, cei mai mari savanți susțin nemurirea și dacă al doilea orator a tratat despre ideia nemuririi și orânduirii vieții omenești, a măsurat acestui postulat, amândoi au căutat să dea lozinci sănătoase, atrăgând atenția publică asupra grelelor crize morale prin care trece societatea actuală. Conferințele au fost ascultate cu încordată atenție și aplauzele au adeverit cât de mult ține publicul sibian la acești doi oratori din mijlocul său. Tot în 21 Noemvrie s’a inaugurat în comuna Porcești localul Cooperativei. Noul vice președinte al despărțământului Sibiu, di dr Ionașiu, a ținut să aducă salutul „Astrei“, a vorbit despre misiunea acestei societăți și despre primejdia alcoolismului, iar administratorul despărțământului, dl Noșoiu, a vorbit despre cooperative. Pentru viitorul apropiat pregătește despărțământul Sibiu o serie de conferințe la sate, cu un cor al teologilor și altul al școalei normale, apoi conferințe rostite de dnii Mihail Dragomirescu. Al. Tzigara-Samurcaș și D. Gusti; publicarea de buletine pentru popor și pentru intelectuali. Aviz celorlalte despărțăminte — spre o emulație cinstită. _______ Scrisori dîn Baia-Mare O nouă capitală de județ Baia-Mare. — Trecui și eu prin Baia- Mare, acum, toamna târzie. Neguri pe creștete de dealuri, puțină umezeală, puțin frig ,însă, destul de plăcut. Rămnesc după o zi de primăvară, de vară aici. Avui, însă, noroc de altă frumsețe. Să văd toată inteligența locală, la un ceaiu gustat și plătit generos in folosul darurilor de Crăciun ale elevilor germani. Lume tânără, sănătoasă, prea frumușică. Este un element de înaintare, ce mi-a lăsat o bună impresie. Toți sunt veseli că județul se mută aici, fugind din evreescul Satu-Mare. Va fi altă înaintare? te poți întreba, fiind vorba de: prefecți, sub pr., pretori etc. Să sperăm că va fi alta ! Bune, mari lucruri a săvârșit aici P. prof. Breban. Acum se gândește la o bibliotecă românească publică. Autori români, puteți trimite de pe acum câte o carte luminătoare spre Nordul țării, pe adresa dsale, sau și a unei Iepure, care conduce patriotic o reuniune a femeilor române. Din restul neromânesc am putut vedea o expoziție de pictură, a două artiste, dintre cari una încă nu o înțeleg că portretul ei nu trebuia să lipsească dintre frumusețile de pe păreți. Scurt și sincer. La Baia-Mare sunt posibilități de înflorire, care trebuesc ferite numai de un anume duh rău, pe care proxima schimbare de guvern II va mătura’n vânt, credem, sperăm, ne rugăm. _______ D. Grav conflict între Iugoslavia și Vatican Belgrad. Intre Jugoslavia și Vatican a isbucnit un serios conflict din cauza neînțelegerii asupra administrărei institutului iugoslav „Hieronymus" din Roma. Organul Vaticanului „Observatore Romano" conținând aprecieri defavorabile ministrului iugoslav pe lângă Vatican, acesta a sosit la Belgrad, cerându-și rechemarea. Vaticanul de asemenea a refuzat să accepte pe însărcinatul de afaceri al guvernului iugoslav. Știrea a produs mare senzație în toată Iugoslavia. Guvernul a fost interpelat în Parlament, dl Nincici va răspunde Vineri. Guvernul iugoslav a adresat o notă Vaticanului, exprimându și punctul de vedere in aceasta chestiune.