Patria, februarie 1926 (Anul 8, nr. 24-46)
1926-02-02 / nr. 24
2 Februarie 1926 (Urmare) Voi schiţa în liniamente generale organizarea făcută în cursul celor 6 ani de când conduc Clinica în elementele sale mai importante. Formarea personalului clinic, didactic şi ştiinţific Când acum 6 ani am luat conducerea Clinicei oftalmologice din Cluj, aceasta nu mai avea nici un asistent. Am făcut atunci la noroc numirea primilor mei asistenţi în persoana primilor postulanţi cari s’au prezentat. Nici unul din aceşti asistenţi nu aveau cunoştinţe nici chiar sumare asupra acestei specialităţi, totalitatea cu excepţia unuia singur, fiind încă studenţi. La apelul meu de muncă devotată şi încordată din acele zile au răspuns însă cu toţii ca un singur om cu un entuziasm şi o râvnă deplină şi în aşa fel că o parte dintre ei au rămas până mai zilele trecute, iar unii sunt încă şi astăzi colaboratori devotaţi unei aceleiaşi cauze. In cursul acestor ultimi 6 ani numărul (Contjiuara pe pagina II-î) regnul vegetal. Sunt arbori cari trăesc peste două mii de ani. La noi în ţară „Gorunul lui Horia“ are 300 ani. In regnul animal de asemenea găsim animale, cari trăesc mai mult ca oamenii. Longevitatea la oameni nu întrece peste 120 ani. O statistică română din 1870 pretinde, că în acea vreme la noi se găseau 150 centenari. Se vorbeşte mereu, că azi oamenii trăesc mai puţin ca altădată. Este inexact. Dimpotrivă, trăiesc adeseori mai mult. Făcând o excursie la rassele preistorice, nu găsim nimic precis. Se pare însă că egiptenii au avut multe cazuri de longevitate. Chinezii de asemenea numără mai mulţi centenari. La români şi greci iarăşi nu sunt rare cazurile de longevitate. Longevitatea e mai mare la femei, ceea ce se explică prin comoditatea şi confortul sexului frumos în viaţa socială de azi. Modul de viaţă şi ocupaţunea influenţează longevitatea în mare măsură. Agricultorii şi preoţii de la sate trăesc mai mult. In familiile domnitoare însă longevitatea este foarte rară, din cauza abuzului de hrană şi băutură. Bogăţia şi sărăcia contribuesc şi ele în mare măsură la lungirea vieţii. Conferenţiarul enumără în urmă câteva categorii de ocupaţiuni şi profesiuni, în ordinea longevităţii membrilor aparţinători unei sau altei profesiuni. Cert este, că acei oameni cari duc o viaţă lipsită de emoţii şi pasiuni, au parte de o viaţă mai lungă. Secretul longevităţii însă nu ştie. Ca încheie, distinsul conferenţiar expune mai multe teorii asupra bătrâneţei, întreţinându-ne câteva minute şi asupra teoriilor lui Steinach şi Woronoff relativ la reîntinerire, a căror experienţe cu grea murnre au dat rezultate frumoase, aceste rezultate însă n’au valoarea de a ne pune în conflict cu natura şi dumnezeirea. Delacrasna, asistenţilor mei a crescut dolar la 7 în raport cu necesităţile mereu crescânde ale Clinicei şi ale învăţământului, iar acestor 6 asistenţi oficiali li s’a adăogat cu timpul prin inclinaţiuni profesionale sau afinităţi ştiinţifice un număr de alţi 4 asistenţi benevoli. Majoritatea asistenţilor din anii anteriori s’au pregătit pentru profesiunea de oculişti practiciani şi se găsesc astăzi răspândiţi ca ocultişti distinşi în întreaga ţara (Timişoara, Tg.-Mureş, Deva, Mociu, Cernăuţi, Craiova, Constanţa, etc.). La concursul de medic primar pentru oftalmologia din Braşov (cel mai mare din ţară) singurul declarat vacant după război a reuşit de asemenea unul dintre cei mai vechi şi mai distinşi elevi ai Clinicei mele, dl dr Iosif Paşcariu. Regret chiar, că toate celelalte puţine locuri de medici primari oculişti ce există în Ardeal au fost atribuite după unire fără conces unor medici de origină streină, nedându-se astfel elementului românesc băştinaş nici înăcar posibilitatea să-şi valorifice ştiinţa şi capacitatea ce realmente le posedă. Asistenţii mei actuali nu sunt numai colaboratori ai Clinicei, ci iau o parte activă atât la învăţământ, cât şi la activitatea ştiinţifică a Clinicei. În chipul acesta, acei dintre ei cari simt inclinaţiuni vădite ştiinţifice şi didactice au posibilitatea să şi re cultive, spre a alcătui acel stat-major ştiinţific, care dă de obicei prestigiul şi strălucirea Clinicei în care lucrează. In repetate rânduri aceşti asistenţi au fost detaşaţi in diferite centre provinciale pentru combaterea de epidemii oculare şi cu deosebire în şcoli. O atracţiune specială a exercitat Clinica mea asupra studenţilor medicomilitari, dintre cari o parte îmi sunt nu numai cei mai străluciţi colaboratori ştiinţifici, dar şi cele mai distinse elemente ale facultăţii noastre de medicină. Având în vedere că cunoştinţele oftalmologice joacă în medicina militară un rol extrem de important, cu deosebire pentru executarea profilaxiei boalelor contagioase oculare, am privit totdeauna cu o deosebită simpatie afluenţa studenţilor militari spre Clinica mea. Amenajarea interioară a Clinicei După cum am spus deja, dispoziţia interioară a Clinicei era foarte defectuoasă din câteva puncte de vedere importante. Pentru acel motiv am creat chiar de la început o a 2-a sala de operaţii pentru intervenţiile septice, am instalat o staţiune de deparazitare a bolnavilor înainte de primirea lor în Conică, am amenajat aparte o sală de consultaţiuni gratuite, am creat un laborator de optică pe care l-a înzestrat cu o parte din aparatele şi instrumentele optice moderne cele mai uzuale şi am îmbogăţit aparatura electrică şi Instrumentară şi sălilor de operaţii. Majoritatea acestor creaţiuni şi ameliorări am reuşit să o realizez graţie bugetului mai substanţial pe care Clinica l-a obţinut în primul său an de funcţionare cu concursul Consiliului Dirigent. Bugetele ulterioare au devenit însă din ce în ce mai insuficiente, încât astăzi trebue să executăm adevărate jonglerii pentru a face onorabil faţă pe de-o parte cerinţelor noui ale Clinicei, iar pe de altă parte necesităţilor pe care le creiază întreţinerea vechiului material. Organizarea laboratoarelor Laboratoriile sunt în întregime creaţiunea conducerei româneşti a clinicei. Ele ne servesc pe de o parte pentru precizarea de diagnostic a bolnavilor clinicei, iar pe de altă parte şi pe o scară foarte întinsă, pentru executarea cercetărilor ştiinţifice originale pe care colaboratorii clinicei le publică necontenit de 6 ani, atât în revistele predicale din ţară cât şi în cele din străinătate. Am creiat astfel următoarele secţiuni: de anatomie patologică, de bacteriologie- serologie, de biochimie, de cercetări experientale pe animale, de fotografie şi desemn, pe lângă cari am înfiinţat o crescătorie de animale mici de laborator şi o alta pentru animalele mai mari. Este bine înţeles că lipsurile cu cari luptăm în toate aceste secţiuni de laborator sunt apreciabile, iar multe din lucrările noastre ştiinţifice executate în aceste condiţiuni dificile, devin adevărate tururi de forţă de economie. Nu trebue să se uite însă de către cei cari cer şi aşteaptă atât de mult dela conducerea noastră că ştiinţa se creiază cu bani şi că bunăvoinţa cea mai înflăcărată, perseverenţă cea mai încăpăţînată şi tencitatea cea mai dârzi tot pot fi la urma urmelor p. Ici şi pe celo înghenunchiate prin mizeria lipsurilor de tot felul. Ar fi o nerozie incomensurală şi o completă lipsă de stimă pentru capacitatea creatoare a poporului nostru să ni se mai obiecteze şi astăzi acelora dintre noi cari dorim cu tot preţul să ucrăm, cu fraza cu care un vechi şi dispărut ministru de instrucţie a răspuns odată maestrului meu prof. Stănculescu, atunci câid acesta i-a solicitat un buget mai omenesc pentru laboratorul clinicei sale: „dragă doctor, înţeleg să se facă ştiiţă în Franţa, Anglia, Germania, dar la noi, ce idee!“ Şi totuşi regretatul meu maestru nu a pierdut niciodată nădejdea în vremuri mai bune, iar eu nu voi înceta o clipă să nu fiu alături de gândul atât de mângâiat al bunului meu maestru. îngrijirea bolnavilor de ochi Constat în primul rând că numărul bolnavilor cari se prezintă astăzi la consultaţiile clinicei şi sunt ospitalizaţi în cursul unui an este mult superior epocei maghiare. Numărul bolnavilor se urcă de altfel progresiv an cu an. Este sigur că o mare parte din aceasta clientelă era înainte tributară Budapestei, dar este iarăşi sigur că Bucovina şi Moldova furnizează şi ele o clientelă pe care Clinica oftalmologică a Clujului nu o avea înainte de era românească. Aceasta afluenţă este cu deosebire accentuată în timpul lunilor de primăvară şi toamnă, când paturile clinicei devin insuficiente pentru marele număr al solicitatorilor. Insuficienţa paturilor se resimte de altfel tot cursul anului în secţia sa de boale oculare contagioase (trahom, etc.) Aceasta împrejurare m’a îndemnat în numeroase rânduri să mă adresez în anii anteriori Direcţiei sanitare regionale pentru crearea unui dispensar sau a unui centru pentru tratarea trahomatoşilor, cari nu pot fi ospitalizaţi în clinică. In urma inzistenţelor noastre am reuşit să facem să funcţioneze acum 3 ani timp de câteva luni de vară o secţiune de trahom pentru bărbaţi la spitalul de izolare pe care comuna Cluj îl posedă în apropierea gărei. Prin neprevederea ulterioară bugetară acest centru care era condus de 2 dintre asistenţii mei şi aducea reale servicii a fost desfiinţat. Crearea din nou a unei asemenea secţiuni ar umpie insă un gol puternic simţit de toţi trahomatoşi Ardealului. In legătură cu aceasta chestiune este şi aceea a măritei clinicei aciuate, deoarece în însăşi planul său de constituire s’a prevăzut o aripă care acum lipseşte şi căreia totuşi în grădina clinicei i s’a rezervat un Io, înadins Aceasta aripă ridicată ar rezolva în parte problema ospitalizărei trahomatorilor de Ardeal şi ar constitui şi un important centru pentru studiul didactic şi ştiinţifice al trahomului. In fine îa legatură cu aceiaşi chestiune aş crede absolut necesar ca pe lângă fiecare centru spitalicesc provincial mai mare să se înfiinţeze cel puţin câte un dispensar, dacă nu chiar câte o mică secţie ecutistică completă. Polul acestor mici secţiuni ar fi totuşi considerabil atât pentru executarea reală a unei bune profilaţii a boliilor contagioase oculare, cât şi pentru tratarea la timp a acestoi boale cari de ceie mai multe ori sosesc la tratament cu întârziere din cauza depărtărei mari de centrele mari ocu- ristice. învăţământul oftamologiei Constă într’o parte clinică şi alta de aplicaţiuni practice. învăţământul clinic este totd’auna însoţit de demonstrarea a câtor mai mulţi şi variaţi bolnavi, de prezentarea de planşe, fotografii orginale, de piese macro şi microscopice, plăci radiografice, etc. Cu bogatul material de fotografii, piese microscopice, microdesenuri, corpi străini intraoculari, etc., am alcătuit colecţii cari vor face parte din muzeul Clinicei pa care îl voi organiza când împrejurări bugetare mai prielnice ne va permite aceasta. Acest material îmi va servi pe de altă parte pentru publicarea unui tratat românesc de oftalmologie pe care îl posed în manuscris şi pe care speram s- o pot publica în editura Universităţei noastre dar care nu poate vedea încă lumina tiparului din lipsă d fonduri disponibile. Învăţământul practic consistă în lucrări de optică aplicată, în tratamente, demonstraţii de operaţii şi operaţii făcute de însăşi student pe ochi de animale. Un student care a urmat cu asidultate aceste cursuri făcute cu o fuanţată tendinţă practică poate cu siguranţă să facă faţă practicei oftalmologie zilnice chiar fără a fi specialist. Pentru a completa cadrul învăţământului oftalmologie ţin să amintesc că în anii anteriori am făcut la cererea Direcţiunei Sanitare Regionale cursuri speciale de trachomi pentru medici de circumscripţie, caii apoi au fost utilizaţi în acest scop în diverse centre infectate de trachom. Activitatea ştiinţifică a Clinicei In cursul celor 6 ani de când conduc Clinica atât eu cât şi asistenţii mei am dovedit necontenit o preocupare de cercetări ştiinţifice, ale căror rezultate le-am publicat atât în periodicele medicale româneşti cât şi în cele streine, unde au fost cu deosebire remarcate. Corespondenţa ştiinţifică cu maeştrii oftalmologiei streine din Franţa, Italia, Austria dovedesc, că activitatea noastră este binecunoscută acolo. Citaţii elogioase din concepţiile şi lucrările noastre personale referitoare mai ales la trachom, cataracta şi tuberculoza oculară se găsesc astăzi in cărţile clasice ale unor autori cu autoritate cum sunt Calmette, Morax, Terrien, Axenfeld etc. In urma cercetărilor mele personale am fost ales membru al Societăţei franceze de oftalmologie de la Paris şi pentru acelaşi motiv figurez în comitetul colaboratorilor revistei franceze „Annale d’oculistique.“ Actualmente mă ocup cu studii experimentale referitoare la biochimia cristalinului şi la inespaţie vegetativă a ochiului, sudii pe cari le fac în colaborare cu distinşii mei elevi dr P. Vancea şi dr. Bendescu. Alături de mine actualii şi foştii mei elevi: Miler, Paşcariu, Glăvan, Popovici, Chindler, Vlancea, Michăescu şi Tempea au făcut comunicări la diferite societăţi ştiinţifice elene şi bucureştene, la Soc de Biologie, etc, şi au publicat în tot cursul acestor 6 ani numeroase lucrări clinice şi experimentale atât în revistele din ţară cât şi din streinătate. Toate aceste lucrări au fost totdeauna referate cu elogii în revistele streine şi contribuesc an cu an la mărirea patrimoniului ştiinţific românesc al clinicei ce o conduc şi la ridicarea prestigiului său nu numai în ţară, ci şi în streinătate. Munca continuă care s’a depus şi care continuă să se depună de tot personalul clinicii atât pe terenl îngrijirei bolnavilor cât şi pe terenul senin al ştiinţei am speranţa că va face ca în curând să iasă la iveală acel „suflet“ al Clinice oftalmologice din Cluj de care am vorbt la început și să o facă să se ridice astfel cu un prestigiu pe care nu l a cunoscut încă din anonimatul în care împrejurările stâpânirei trecute o aruncaseră. C. I. C. ■aimiiwiiii i'iFUMiiiiif iRyniiMiLiiWirrii iiitiiiniiNiimmm ~ r n ~ Anchetele noastre De vorbă cu dl. prof. D. Michail şeful Clinicei oftalmologice Organizarea Clinicei — Colaboratorii — îngrijirea bolnavilor — Chestiunea învăţământului — Activitatea ştenţifică Reforma învăţământului secundar (Urmare şi sfârşit) Se cere nu o menţinere a a liceului real, ci o preferinţă a lui pe următoarele motive: a) Liceul real este o şcoală de cultură generală; b) Uceul clasic pus în concurenţă cu cel real şi cel clasic modern (o formă mixtă uzitată în vechiul regat) a fost cu totul eliminat, din cauză că învăţământul clasic nici nu satisface nevoile prezente ale societăţii, nici nu are rădăcini în tradiţia culturii noastre, (?) cum are în apus, de pildă în Franţa. (Facem şi aici rezervele noastre întemeiate pe cultura dată întregului românism de vechea şcoală latinistă a Blajului, întemeiată încă pe la mijlocul veacului al XVIII). Să ni se ierte aceste scurte intervenţii, cari nu sunt altceva, decât mici licăriri ale unui entusiasm bazat pe legăturile sufleteşti ale trecutului şi cari nu au şi nici nu voim să le acordăm forţa unor elemente de convingere. Specialiştii pot să intre in discuţie cu programul Consiliului profesoral, cu atât mai mult cu cât acest program este accesibil unor păreri contrarii. Şi fiindcă ne-am angajat să lămurim numai conţinutul fără intervenţii contrarii— pacatul este al slăbiciunii omeneşti — vom continua. In susţinerea şcoalei secundare cu caracter de cultură generală ni se dă reforma din 1902 a învăţământului secundar din Franţa, datorită specialistului Leygues, care a triumfat împotriva clasicului Leon Bourgeois şi partizanilor teoriei sale. In Franţa şi astăzi situaţia este favorabilă învăţământului modern şi realist, fecventat de marea majoritate a elevilor. Universitatea şi pregătirea profesorilor secundari. O reformă necesară In acest capitol ni se arată dispoziţiile art. 159 din antepoiectul amintit de lege, care spune: „învăţământul normal superior are de scop de a forma pe membrii corpului didactic necesari învăţământului secundar. Pregătirea acestui corp didactic se face în institute pedagogice şi în şcoalele normale superioare. Se prevăd în anteproect două categorii de profesori secundari. Unii cu calificaţie pentru gimnazii (liceu inferior) şi alţii pentru licee. Pentru formarea acestor profesori se înfiinţează independente de Universitate două noui aşezăminte culturale : institutele pedagogice şi soatele normale superioare Şi aceasta pentru că facultăţile noastre, de ştiinţe şi de litere au funţionat până în prezent în condiţii puţin satisfăcătoare. Autorul înşiră pe cele mai importane: a) Lipsa de mijloace materiale. b) Lipsa de catedre, ci de cursuri. Exemplu: Timp de 35 de ani n’a existat o catedră de limba şi literatura română. c) Confuziunea de funcţiuni, sau mai precis lipsa de specialşti pentru anumite materii. d) Lipsa de armonizare a cursurilor. Adecă în joc de program oficial un program personal al fiecărui profesor. e) Propunerea de materii inutile. Faţă de aceste neajunsuri se propune : 1. Să se facă deosebire între diversele catedre şi cursuri universitare ale facultăţilor de litere şi de ştiinţe, tratându se materiile în mod suficient şi aprofundat din punct de vedere ştiiţific. 2. Să se înfiinţeze un an preparator la Universitate în locul anului reredus din durata învăţământului. 3. Candidaţii de profesor să primească instrucţunea şi educaţia pedagogică în seminariile pedagogice universitare. 4. Să se înfiinţeze cursuri de specializare ştiinţifică. 5. Să se întreţină pe cheltuială Statului cursuri obligatori chiar şi în cazuri de lipsă de auditoriu Civilizaţia şi culturi pretinde o continuitate a cursurilor în care vor pătrunde generaţiile doritoare de lumină atunci când ele se vor ivi. Este o condiţie inexorabilă mai ales la noi într’o ţară plină de analfabeţi. Rolul gimnaziului şi pregătirea profesorilor pentru gimnazi. Este nevoie să se creieze institute pedagogice universitare pentru prepararea profesorilor secundari cu calificaţie pentru gimnazii.Şi pentru că e vorba de formarea profesorilor, să căutăm în primul rând o formaţiune cât posibil mai mică a şcolii, aşa cum se cere de pildă în şcolile germanice aşa numita Einheitsschule, chiar contrar unor tradiţii medievale. Rostul diferenţierii în şcoale primare, superioare, civile medii, reale, clasice etc, pare că a apus. În ce priveşte pregătirea profesorilor consiliul opinează, că nu este necesară o specializare a profesorilor pentru clasele inferioare. Specializarea îşi are rostul ei numai în clasele superioare şi în universităţi, lucru destul de evident. Organizarea învăţământului secundar practic şi aplicat Este o invoaţie a anteproiectului de lege, care urmăreşte două scopuri: 1. Să dea pregătirea teoretică şi practică necesară practicării de către absolvenţii şcoalei a unei anumite îndeletniciri practice. Să dea o cultură generală teoretică, care să permită absolventului şcoalei să-şi continue studiile în şcoli de rai imediat superior. Sistemul acesta — spune Consiliul — se va izbi de mari dificultăţi, de aceea se cere: 1) Să se tindă şi la educaţia inteligenţii şi la formarea caracterului elevilor, prin pătrunderea în învăţământ a spiritului filozofic şi a metodei ştiinţifice. Se cere deci pentru atingerea scopului acestor şcoale practice. a) Să se renunţe la cultura generală enciclopedică asemănătoare liceului teoretic. b) Să se mărească durata studiilor cel puţin la unele secţiuni de specialitate, industriali de pildă sun mai bine. 1) Sâ se acorde o largă variaţie a duratei studiilor liceului aplicat (curs superior) de exemplu dela 3-5 ani după secţiu. 2) Să se creeze în cursul superior secţii pentru formarea de măeştrii lucrători specialişti. (A se vedea soaia francează dictată le’Dumoutin şi şcoala modernă engleză Nota Red.) 3) Să se scoată unele materii nepractice pentru învăţământul profesional. 4) Să se formeze technicieni conductori. 5) Să se permită elementelor distinse continuitatea în şcolile speciale superioare. Importanţa socială a învăţământului secundar Este de observat sub acest titlu, că tânăra noastră democraţie alcătuită în primul rând dintr’o masă compactă ţărănească nu poate fi deplin stabilită, din moment, ce nu există o pregătire culturală necesară. Elita politică şi intelectuală e formată aproape numai din elemente naţionale româneşti. Cea economică în mare parte din elemente minoritare, care formează şi clasa mijlocie, in astfel de condiţiuni, unde nivelarea forţelor economice şi naţionale nu este realizată, nu se poate concepe nici creerea unei şcoli ideale. Temeiul învăţământului este deci condiţionat de o cât mai perfectă alcătuire sub raport unitar a societăţii noastre. Cei cu răspundere pentru viitor să înţeleagă deci, că e necesară pentru conducerea ţării şi pentru promovarea progresului ei cultural de cunoaşterea temeinică şi înţelegătoare a trecutului şi a prezentului, precum şi de o prevedere înţeleaptă pătrunsă de sentimentul răspunderii. Am schiţat aci, fără pretenţia logicei şi a unei minuţioase corectitâţi expunerile consiliului profesoral al facultăţii de litere şi ştiinţe referitoare la reforma învăţământului secundar. Incomplete aşa cum sunt aceste expuneri pot totuşi da o îndrumare oarecare pe urmele intenţiilor contemplate. I 2 Cetiţi „Informaţiuni“ în pagina IV-a PALAIS DE DANSE ALEX. BRENNER. — Cafeneaua PALACE INTRAREA LIBERĂ CHETA NU ESTE IN LUNA FEBRUARIE VINE In întreaga Europa a avut succes enorm KOLA-JAZZ-BAND şi debutând cu un program de dansuri deosebit de atractive. După program dans pentru onor. public. — Beuturi de prima calitate, mâncări reci şi calde. începutul la ora 10 fix. |H2 1-2 | Deschis până la ora 3 dini. | S’a deschis din nou pantofăria CHIORBAN în str. Memorandului No. 22 în casi in.t. „Ardealul“ Execută ghetele cele mai moderne şi ortopedice, cu preţuri reduse. Publicaţie. Tribunalul Cluj publică, că prin deciziunea 5371—54 din 25 ianuarie 1926 a dispus încetarea procedurei de concordat forţat în afară de faliment contra debitorului Herman Gratz concordat din Cluj, procedură deschisă cu deciziunea 5371 din 16 Octombrie 1924 şi a emis declaraţia în stare defaliment a numitului debitor. Cluj, la 26 Ianuarie 1926. ss. L. C. Decuseară, judecător. ________Tribunalul Cluj.___ No. Conf. 5372—42/1924 Secţia l-a c. e Publicaţie. Tribunalul Cluj publică, că prin deciziunea No. 5372—41 din 25 Ianuarie a dispus încetarea proceduei de concordat forţat în afară de fălimit contra debitoarei soţia lui Herman Gratz loc. în Cluj, procedură deschisă cu deciziunea No. 5372 din 29 Octomvrie 1924. Cluj, la 26 Ianuarie, 1926. şi. L. C. Decuseară, judecător. Consilul Oraşului Cluj No. 693 926 construile Oraşul Cluj va da în chirie pe timp de 3 ani şi pe cale de licitaţie publică cu oferie în scris măcelăria oficială de lângă abatorul public. Licitaţia se va ţinea în ziua de 2 Martie 1926 ora 10 a. m. înaintea consiliului orăşănesc sala de şedinţă în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în art. 72—83 din legea asupra contabilităţii publice. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea în biroul Abatorului public, Cluj, la 29 Ianuarie 1926. Utalea, 30 îi primar „Grănicerul“ Societate cooperativă de păduri Ilva Mare judeţul Năsăud Vinde imediat circa 4000 m. c. molid şi brad depozitat la calea ferată forestiere în Ilva mare; circa 6000 m. c. brad şi molin adus la gara Rodna Veche precum şi 7000 m. c. fag şi 7000 m. c. brad şi molin în picioare în pădurea Cârţibaru 10 Km. depărtare de Rodna veche. Doritorii se vor adresa: inginer Mandache Rodna Veche, județul Năsăud. 44*1—1 PATRIA zi mantale de toamnă şi de iarnă pentru femei model de Paris şi Viena au sosit la firmaDiamantstein (visa-vis) de Poşta principală Calea Regele Ferdinand 25. Se pot vedea fără obligament de a cumpără No. 242—1926. Publicaţie de licitaţie In baza autorizaţiei cuprinse în procesul verbal dresat cu Nrul de mai sus, aduc la cunoştinţă generală, că Hermann Gratz, firmă înregistrată din Cluj, va vinde în sensul art. 351, al C. Corn, pe lângă intervenţia mea în licitaţie publică, 144 buc. tablouri pictate în uleu şi acuarele, toate pictate de pictor renumiţi, în valoare de evaluare totală de 493.400 Lei, — precum şi 14 buc. mobile antice, ca ganituri de salon, paturi, comode, vitrine, etc. în valoarea de evaluare de 154.200 Lei, cu acelaş preţ de strigare, din dauna şi la pericolul lui Francisc Roth, comerciant de obiecte artistice din Cernăuţi, cumpărător tardiv în recepţie şi plată, — în Subsolul localului de prăvălie a firmei Hertrun Gratz, Cluj, Piaţa Unirei Nr. 8,, în zilele de 4 şi 5 Februarie 1926, între 4—7 p. m. Picturile şi mobilele se vor vinde fiecare bucată în parte şi amatorii vor fi obligaţi înaintea începerii licitaţiei a depune în numerar 100% din preţul de strigare drept radiu. Cumpărătorii sunt obligaţi a plăti preţul de cumpărarare împreună cu 1% taxă de cumpărare şi 1° 10 taxă de lux imediat în numerar. Cluj, la 30 Ianuarie 1926. Dr. Laurențiu Nestor R. M. c. l— notar public. ________Tribunalul Cluj. No. 53715511924. DISTOL vindecă Gălbeaza Oilor şi Vitelor De vânzare la Farmacii Depozit pentru Ardeal, Succ. lui Francisc Gergely Chir, Piaţa Unirii 21.