Patria, iunie 1926 (Anul 8, nr. 115-139)

1 Iunie 1926 (Continuare de pe pagina I­a­­meni certaţi cu justiţia, pe cari nu nu­mai, că i au aşezat în scaunele comode ale Parlamentului României întregite, dar le-au­ dat mână liberă, pentru a-şi bate joc de marii români, cari au con­dus destinele Ardealului românesc în vremurile de urgie ale trecutului. N’au avut şi liberalii pe Szele al lor în per­soana unui Dragoş, a unui Mihályi Pé­ter, şi a atâtor înstreinaţi, cari n’au a­­vut niciodată nimic comun cu neamul românesc şi cu durerile lui ? Atunci de ce aceasta ieşire la adresa directo­rului organului iredentist dela Braşov, câtă vreme alegerea acestuia nu este decât o zală din lanţul unor păcate ve­chi a căror paternitate o au alţii, o au tocmai cei ce acuză astăzi. S-au creiat precedente urâte mai în­tâi de liberali, cari nu-şi văd bârna din ochiul lor, numai paiul din al altuia. Guvernul actual nu are alt păcat, decât de a fi urmat idoma principiile părinţilor lui sufleteşti. * Dar nu sistemul acesta lipsit de bu­nul simţ al patriotismului ne interesează. Faptul, că un Szele Béla — după ati­tudinea lui trecută — poate ajunge din iredentist incorigibil, să dea astăzi în­drumări politice neamului românesc, nu ne poate surprinde, după atâtea cazuri identice,introduse de alţii. In Parlamentul României întregite au luat loc destui tră­dători nechemaţi şi nime nu s’a atins de persoana şi de trecutul lor. Ceea ce ne miră este faptul, că acest personagiu a luat loc pe lista guvernamentală alături cu unii români ale căror frumoase sen­timente naţionale nu pot fi trase la în­doială. Şi mai mult ne miră faptul, că el a putut fi votat de românii braşoveni şi de comunele româneşti din judeţul Bra­şovului, cari au avut să îndure cea mai prăpăstioasă prigoană din partea auto­rităţilor ungureşti asimuţate de organul scris cu venin al actualului deputat, după retragerea armatelor române în 1916. Nu Szele e de vină, că primeşte în România ,întregită din partea guverne­lor româneşti situaţii avantajate, cari se refuză tuturor ardelenilor cinstiţi, şi buni români în toate vremurile. Trăim într’o epocă, în care se jertfeşte totul de dragul puterii. In care se face o ruşinoasă şcoală politică cu tragice in­­fluenţe asupra tineretului şi cu grave consecinţe pentru viitor. Politicianismul a distrus orice bun simţ atât în viaţa publică, cât şi în cea privată. Toate ramurile de activi­tate se năruie sub puterea distrugătoare a acestui flagel. Cazul Szele este şi el,ca multe altele: indiciul lipsei de demnitate şi de iubire de neam la toţi aceia, cari nu voiesc să accepte cumintele dicton poporal, că lupul îşi schimbă părul, dar năravul lor şi cel ce creşte şarpele la sân, merită să fie muşcat. Un glas răsleţ Atitudinea presei minoritare din Ar­deal, în special a celei ungureşti, în cursul agitaţiei electorale şi a alegeri­lor a fost deadreptul respingătoare. A­­runcând haina democraţiei şi a umani­tarismului, în care ţinea să apară îna­inte, a fost de o desgustătoare slugăr­nicie pentru guvern, mută la toate gro­zăviile electorale, pe care le cunoştea, aplaudând chiar brutalităţile şi încălcă­rile de lege ale jandarmeriei şi admi­­nistraţiunei, azi protectoarea lui Béla Szeke. Dacă mâine aceasta presă va de­clama de nou generoasele principii cu glasul tremurând de ieri, nota va fi falsă şi de sub căciula frigiană vom vedea pururea „kalpag"-ul contelui şo­­vinist, reacţionar, strimt. Cu atât mai bin­e ne pare, că în a­­cest jazz-band putem semnala un mo­dest glas cinstit. Ziarul unguresc din Zălau, „Szilâgy­­ság“ în ultimul său număr comentând alegerile din Sălaj, scrie despre parti­dul naţional următoarele: „Atitudinea unitară a românilor din judeţ a dovedit o conştiinţă tot atât de înaltă. Au persistat pe lângă credinţa lor politică veche şi acum în timpul greu al opoziţiei,­­ ceea ce dovedeşte nu nu­mai o constantă linie de conduită din partea lor, ci mai ales arată, că acest popor nu părăseşte pe vechii lui con­ducători,— în care nu şi-au pierdut credinţa în cursul valurilor vremilor, fi­indcă aceia au servit interesele neamu­lui lor cu cinste şi cu perfectă desin­­teresare — nu­­ părăseşte, nici atunci când reprezentanţii puterii îl asaltează cu nesfârşite promisiuni ispititoare. Aici, în judeţul Sălaj, partidul naţio­nal a repurtat o învingere surprinzător de mare, o învingere, care în relaţie generală poate nu are importanţă co­vârşitoare, însă îşi are însemnătatea sa mare, fiindcă a dovedit, că poporul ro­mân din Sălaj persită credincios pe lângă partidul naţional, şi fără îndo­ială, că şi în viitor va persista.“ Strângem mâna Confratelui unguresc din Sălaj, şi dorim, să nu fie prea a­­spru pedepsit de stăpâni pentru aceasta scăpată vorbă cinstită._______________ 2 Cum s-au făcut alegerile în judeţul Turda Elevii de liceu electorii profesorilor — „Most ismét magyar világ van“ —­­Românii arestaţi, iar ungurii favorizaţi — Iredentistul Horváth Béla şi Ovidiu Gritta persecută pe românii ardeleni — „Să vorbim numai ungureşte“ — Ce este acela „vot, secret“ — Pluto­nierul Suciu travestit face propagandă — „Éljen Horthy“ — Dela corespondentul nostru — Imora­itatea electorală a guvernului averescan a întrecut în actualele ale­geri, orice limite. Partizanii generalu­lui cu cioc de vară, nu s'au sfiit de a introduce patima și ura politică chiar în şcolile noastre secundar. Profesorii liceului din Turda, vreme de 2 săptâ­mâni au părăsit catedra, plecând în propagandă guvernamentală la sate. La campania deşănţată fiecare dintre ei, erau însoţiţi de câte 2—4 elevi, cari aveau rolul de a împărţi manifeste a­­verescane, şi de a le rupe pe cele o­­poziţioniste. Tristă educaţie. Nefericită generaţie al cărei viitor este în mâinile unor asemenea profesori. Ideia naţională a ajuns azi un simplu decor al oficialităţilor, iar în campania electorală o sinistră bătaie de joc a tuturor electorilor guvernului. Prefectul din Turda, Ovidiu Gritta cutreera satele ungureşti, agitând pe unguri împotriva românilor ardeleni. Şoviniştii unguri n’au întârziat să-şi a­­rate ura de răzbunare faţă de „valahii cari le-au „cutropit ţara“ şi au înce­put să facă denunţuri contra românilor, cari fără nici o cercetare, au fost are­staţi de către acest prefect, al abuzu­rilor de tot felul. Astfel au fost ares­taţi românii, Filiu Vancea şi Iuliu Mar­tin din Vereşmort, Aron Păcurariu din Gligoreşti, Ioan Pintea, Anton Opinca şi Aron Talea din Gălud şi alţii a că­ror nume ne scapă. Românii arestaţi au fost purtaţi din post în post, şi graţie căpitanului de jandarmi, n’au fost admişi la votare, numai să se facă pe placul iredenti­stului Horváth Béla, cel mai tiran a­­supritor al românilor. „Most ismét magyar világ van“ Cutezanţa ungurilor, încurajată de autorităţile româneşti, a mers până la inconştienţă. Când ţăranii români, jigniţi in demnitatea lor naţională au protestat contra teroarea ungurilor aceştia au re­plicat cu îngâmfarea lor caracteristică: „fogd be a szádat, mert most ismét magyar világ van“. (Prinde-ţi de gură, căci acum din nou este aici ţară ungu­rească). Iredentistul Horváth Béla dis­punea de puteri absolute şi când un român îndrăznea să-şi reclame şi el dreptul în ţara lui, îi răspundea cu su­perioritate cinică: „Ţine-ţi gura, dacă vrei să dormi acasă". Acest Horváth Béla a fost secretar comunal, dar nu a fost dispus să depună jurământul de fidelitate faţă de „Statul valah“, iar azi este „Dzeul maghiarilor“ din judeţul Turda, devenit prin concursul direct al dlui Ovidiu Gritta şi arbitrul situaţiei politice româneşti din judeţul amintit. Toate acestea, în al optulea an al unirei, comandant al jandarmeriei fiind generalul Ştefănescu, iar ministru de interne „Goga Oktavián a magyar ba­rát“ ! Numai unguri pretutindeni La secţia de votare Vinţul de sus, nu se auzeau decât vorbe ungureşti. Jude­cătorul Budovsky, care de altfel este ungur, agenţii şi bărbaţii de încredere ai guvernului, jandarmi ca Szilágyi Mi­hály, ba chiar şi locotenentul care poartă uniforma românească, n’au vorbit in localul secţiei de votare decât numai ungureşte, limba românească fiind a­bandonată pentru „reuşita“ guvernului. In preziua a­gerilor pentru Cameră, jandarmii însoţiţi de câte un grup de 10—15 electori s’au prezentat în satele „naţionaliste“ terorizând populaţia, iar în 25 an', toate intrările în Vinţul de sus au fost barate de armată şi agen­ţii guvernului, neîngâduind Intrarea de­cât acelor alegători, cari dovedeau prin tinicheaua cu figura generalului, că sunt guvernamentali. Ceilalţi au fost „inter­naţi“ la târgul de vite de la gară. Poliţişti travestiţi în ţărani Bărbaţii noştri de încredere erau a­­restaţi, iar agenţii guvernului, pedago­gul Oniga, Stăniloiu, plutonerii jandarmi Suciu din Cucerdea şi Teodor Mură­­şinu din Vinţ în frunte cu Horvá­t Béla t ironizau pe alegătorii în modul cel mai îngrozitor. La această ceată de bătăuşi s’au mai adăogat opt sergenţi de stradă din Turda, îmbrăcaţi în haine ţărăneşti, cari forţau lumea să voteze „steaua“ generalului pers­onar. E de prisos să mai spunem, că la toată aceasta pacoste s’a mai adăogat şi infamia, ca satele româneşti să nu fie admise la votare, decât în urmă, dar şi atunci parţial numai. Treizeci de ţărani din Vinţ au fost arestaţi de către plutonierul jandarm T. Murăşanu şi numai la intervenţia ener­gică a părintelui Căpălneanu au fost eliberaţi. Delegatul averescan, desfăcea toate buletinele de votare şi cine să dove­dea, că n’a votat steau (şi era foarte mare numărul acelora) era bătut şi a-­­meninţat cu pedeapsă pecuniară. Gheretele erau puse în faţa ferestre­­■ lor, agenţii guvernului putând da indif­i­caţii sigure pentru „stea“.­­ Satele Găluci şi­­Gligoreşti au stit­­ în câmp toată ziua până la orele 3­­ din noapte, când au fost admise la vo­­­­tare. Ardeleanul e conştiu de datoria sa Cu toate acestea ţăranul român, a stat acolo nemâncat şi nebăut o zi şi o noapte, dându-şi votul pentru parti­dul naţioal. N’a existat teroare şi fă­­găduiala grasă şi seducătoare, care să-l abată pe românul ardelean dela calea adevărului. Au fost momente într’adevâr de o impresionantă perseveranţă, care ne în­­gădue să Întrezărim în zarea nu prea îndepărtată, o viaţă cetăţeneasca mai românească şi o guvernare cinstit fă­cută. Când ameninţările n’au avut rezulta­tul dorit, plutonierul jandarm Suciu s’a travestit la haine ţărănoi şi strecu­­rându-se între ţărani, a făcut propa­gandă averescană. La Senat şi mai mare teroare Nu trebue să mai spunem, că la a­­legerea pentru Senat a fost o şi mai sălbatică teroare, iredentistul Horváth şi comunistul Takács culre erau satele cu automobilul prefecturei, vestind pre-I tutindeni „învingerea“ guvernului. In satele româneşti se vestea amânarea alegerilor pentru Duminecă, iar când ţăranii au aflat de inducerea in eroare, au pornit spre secţia de votare. In mar­ginea satului însă au fost opriţi de că­tre jandarmi şi agenţi şi „selecţionaţi“ după metoda obişnuită. Cel cu tinicheaua, a fost admis, iar opoziţionistul recalc intrat, pălmuit , neadmis la votare. Satele, Soludu, Gligoreşti şi Sân- Martin n’au fost îngăduite de Ioc la votare. In schimb satele ungureşti au fost transportate la votare cu maşina pre­fecturei şi a marelui proprietar ungur Felszegi. Preşedintele partidului naţional părintele Căpălneanu a fost oprit să intre în Vinţ. Când totuşi a putut stră­bate, a găsit la urnă pe primarul din Vinţ Lota, şi crişmarul Neveli­s Cari „lucrau“ cu nişte buletine. Sunt bănuieli întemeiate, că numiţii agenţi au „votat“ din răsputeri înainte de sigilarea urnei. Notarul din Măhaeni, a tratat pe alegătorii din Dumbrăeni cu băutură cumpărându le şi 35 kg pâine. După aceasta li s’au dat buletine de votare ştampilate. Oamenii turmentaţi în felul acesta vrând-nevrând au votat „steaua“. Târanii, asistenţi ai partidului naţio­nal­ Filip din Gligoreşti şi Ambrozie Pescat din Vereşmort, văzând ilegalită­ţile ce se săvârşesc cu concursul tacit al preşedintelui, au părăsit secţia de votare. Părintele Căpălneanu a fost menţinut arestat până la terminare votării. Ţăranii unguri au plecat acasă into­nând cântece patriotice ungureşti şi strigând: „Éljen Horthy“. * Aşa s’au făcut alegerile „libere“ şi „româneşti“ în anul 1926 sub dl Octavian Goga! IHFORHATIUHI Către organizaţiile judeţene Toate organizaţiile judetene ale partidului naţional din Ar­deal şi Bănat unde listele par­tidului naţional n’au atins ma­joritate, sunt rugate să pregă­tească şi sa prezinte fără a­­mânare la locurile în drept con­testaţiile legale invocând şi do­vedind în ele toate abuzurile şi ilegalităţile săvârşite. Despre aceasta se va face detailat raport conducerii cen­trale a partidului din Cluj. Biroul central al partidului naţional Doui nevrednici. La secţia de votare Bonţida locote­nentul Ignat, de la inf. a îndrăznit să lovească pe părintele Murăşan, un bă­trân venerabil de 80 de ani, arestăndu-l şi excortându-l. Deasemeni au fost bru­talizaţi alegătorii din comunele Jucuri Dârja, Corpadea, Luna, Dobăca. Acelaş ofiţer în complicitate cu jude­cătorul Albert Sándor, au împrăştiat cu baioneta pe alegătorii din comunele Feleac, Someşeni, Nicoreni, Dezmir, Pata Rit, Cara şi altele. In contra amânduror acestora s’a făcut denunţ la parchet şi la comanda­ment. Pe cât de admirabilă a fost atitudi­nea magistraturei şi armatei, pe atât de triste sunt aceste câteva cazuri izo­late, pe care însăşi magistratura şi ar­mata le reprobă. Vom reveni, mâine. — Noua compoziţie a Camerei. Zia­rele din Bucureşti au publicat în numărul de ieri un tablou relativ la compunerea Camerei şi Senatului. Datele apărute nu sunt exacte şi se desmint. Compoziţia Parlamentului se va cunoaște abia pe­ste câteva zile. — Supărarea dlui Brătianu. Că­derea dlui Ionel Brătianu la alegerile din București, a provocat o adâncă mi­rare în cercurile politice. Se afirmă că fostul prim-ministru nu-și va lua nici locul de senator de drept. — Deschiderea Parlamentului. Deschiderea Parlamentului a fost fixată definitiv pentru ziua de 25 iunie. Se­siunea va dura o lună de zile, Suve­ranul amânând plecarea în streinatate cu 2 săptămâni. — Totalizarea voturilor. Comisia centrală lucrează la totalizarea fiecărei s°cţii, după procesele verbale sosite din întreagă ţara stabilind coeficientul şi procentul fiecărui judeţ.­­ Comitetul local al Societăţii Or­todoxă Naţională a Femeilor Române anunţă, că la tragerea loteriei din 30 Maiu, făcută în prezenţa unui delegat al prefect, poliţiei şi al unui delegat al prefect,a judeţului, a câştigat tabloul 1 dl Ştefan Meteş cu nrul 175 şi tabloul 2, dşoara Tanţi Cr­ă­ciune­scu, cu nrul 487 Biruinţa partidului naţional la alegerile Camerilor agricole pentru Senat leui a avut loc alegerea de se­nator al Camerelor agricole din Ardeal. Când datul partidului na­ţional dl dl Vaier Moldovan înt­u­­nind 79 de voturi faţă de 61 voturi a candidatului liberal dl Martinovici şi cele 40 ale candidatului cartelului Averescu-minoritar dl Schazer. Ast­fel dl dr Vaier Mroldovan a fost ales senator al Camerelor agricole din Ardeal şi Banat. — Alegerea de la Camerele de Comerţ. La alegerea de senator a Ca­merelor de Industrie şi Comerţ au fost aleşi pentru secţia comercială dl Ionel Comşa, candidatul opoziţiei, iar pentru secţia industrială dl Ştefan Mărcuş, preşedintele Camerei de Comerţ din Arad. Candidatul guvernului, dl Feren­­czy, n’a întrunit decât un mic număr de voturi. — Producţia de sfârşit de an a Conservatorului din Cluj. Duminecă, 30 Mai 1926 a avut loc producţia de sfârşit de an a Conservatorului de mu­zică din Cluj. Şi această producţie a dovedit că Conservatorul nostru se bu­cură de o bună conducere, că profesorii lucrează cu devotament și pricepere, și intre elevii acestui Conservator sunt mari talente, ce vor face fala neamului nostru. Programul s’a început cu o suită de Haendel bine executată de dra P Nicolescu (anul II. al clasei de pian a drei E. Fotino). A urmat apoi, la rând, Dreptate de Stressemann declamată cu mult talent şi emoţionant de dra M. Zaharia (anul al II. al clasei de Z. Bâr­san) . O arie din opera Samson şi Da­­lila care a găsit o interpretare frumoasă la dra E. Breban (absolventa clasei de cânt a duel Lia Pop). Prevedem tinerei artiste, care posedă o voce calda, pu­ternică şi bine lucrată de contraltă, un viitor fnimos, Warum? şi Aufschwung de Schuman corect redate de dra M. Sabo (anul al III-Iea a clas-.i de plana drei A. Voileanu), dra Sabo lesă pentru prima dată la producţiile Conservato­rului, se pare un element ce făgădueşte. Toccata] şi fuga în re­m­nor de Bach executată la pian de dşoara M. Ghiulea (anul VI al clasei dnei C. Deac). Dşoara M. Ghiulea este o artistă la pian, per­sonală şi de mare temperament. Due­tul din Lakmé de Delibes executat cu nu­anţe delicate ş­i în frumos ansamblu de ds­ele I. Secoşianu şi M. Bănescu (ambele an IV al cla­si de cânt adini Lui Pop). Partea întâia a Concertului în dominor de Bethoven executat de dra V. Stroia (an V. c­. Dra A. Voileanu) şi d­e p­tf. A. Voileanu, s’a bucurat iarăşi de o in­terpretare frurto­să. P­oducţia s’a în­cheiat cu Nebuniale amoroase de Reg­­nard în cate­drele E. Munteanu, F. Pipoş şi dl­­. Fătăianu, dar in special prima, au deved­t minunate calităţi de comedie. Cer. Cumpăr aur-argint platină zdrobită şi obiecte antiche cu cel mai mare preţ de zi I­O­AN RAŢIU, bijutier CLUJ, Piaţa Unirii No. 18 Primăria Municipiului Cluj Nr. 7250/1926 cotis. ANUNŢ Se aduce la cunoştinţă generală, că în ziua de 24 Iulie a. c. ora 10 a. m. se va ţinea licitaţiunea publică înaintea Delegaţiunei Permanente, sala de şedinţă a Primăriei, conform dispoziţiunilor prevăzute de art. 70 —80 din Legea asupra con­abilităţii Publice pentru cumpărarea alor 4200 (patrumiidouăsute) metri steri lemne de foc. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea zilnic între orele 10—12 în localul biroului Silvic camera 35, edificiul Primăriei, Cluj, la 16 Maiu 1926. Pt. primar:­ Vas­ie C. Osvadă. 48 1—1 Secretar: Moga. Primăria Municipiului Cluj Nr. 7451/1926 cons. ANUNŢ Se aduce la cunoştinţă generală, că în ziua 18 Iunie a c. ora 10 a. m. se va ţinea licitaţiune publică înaintea Delegaţiunei Perma­nente, sala de şedinţe a Primăriei, conform dispoziţiunilor prevăzute de art. 70—80 din legea asupra contabilităţii pub­ice, pentru trans­portarea alor 5570 metri si­ lemne de foc exploatate în diferite pă­duri ale oraşului. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea zilnic între orele 10—12 în localul biroului şi vie camera Nr. 35 edit. Primăriei, Cluj, la 16 Maiu 1925. Pr. primar: Vasile C. Osvadă. 46 1—1 Secretar: Moga. Primăria Municipiului Cluj Str. 8066/1926 cons. ANUNŢ Municipiul Cluj cumpără pe cale de licitaţie publică cu oferte înscris şi sigilate furajele necesare pentru animalele oraşului şi anume: 35 (Treizecişincinci) vagoane fân 11 (Unsprezece) vagoane paie şi 11 (Unsprezece) vagoane ovăs. Licitaţia se va ţinea în ziua de 24 Iulie 1926 ora 11 a. m. în sala de şedinţe a Primăriei, înaintea Delegaţiunei permanente Co­munale în conformitate cu art. 70—80 din legea contabilităţii publice. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea în Biroul din Calea Tra­­ian Nr. 19, Cluj, la 13 Maiu 1926 Pr. primar: Vasile C. Osvadă. 471—1 Secretar: Moga. Celuloză de pachetat reprezentanţa şi depozit Hartig&Hienz CLUJ Telefon 4—93­­6 r. p. 1 Maşini de scris Reprezentanţa fabricei de maşini de scris Ideal & Erika din Saxo­nia. Maşini de scris, nou­ şi folosite, tot felul de recvizite de birou şi necesarii pentru ma­şini de scris, precum şi mobi­­bilier de birou, se află perma­nent în depozit. Atelier spe­cial pentru reparaţii! Antoniu Finkler, Cluj, Str. Regina Maria. 9. Cereţi oferte! MOTOARE reparate prin fabrică, se pot imediat livra: 18.30 şi 55 C. P. de gajarac, 30.50 C. P. de Diesel, 18.20 C. P. de motorină, 25 C. P. Locomobil de benzină, 16 C. P. motor de benzină. Furnizăm din depozitul nostru ma­şini originale şi transformate pe trac­tor fabricat Hoffherr de 8—10—12 C. P. FRAŢII FRIEDRICH, fabrică de maşini şi topitorie de fontă TIMIŞOARA. 36—50 Wien Paris London Noutăţile modei de primăvară: mantale, haine, bluze, — se află la Magazinul VENUS Cluj, Str. Memorandului 13. Mantale, ficonul cel mai modern, se află pe preţul de la 1600 Lei în sus. Secţie specială de măsură. Preţuri ieftine. Serviciu prompt. necesităţile pt. activii de muzică vi­ le puteţi procura mai ieftin 10AN Király magazia de articole pentru muzică şi papetărie, Cluj Piaţa Unirii 15, la §£T l a LUX se află din nou! Fabrica de bere Turda S. A. Hermes 9— PATRIA Mai ieftin vopseşte, curăţă „UNIO“ Cal. Reg. Ferdinand 133. Sucursale: s£ Telefon 877

Next