Patria, iunie 1926 (Anul 8, nr. 115-139)
1926-06-10 / nr. 123
Cluj, Joi 10 »unté 1926 3 JLBI.2?2EMPL,aflat Anii 1111. * Numărul 123 O aniversară — Coruia 1906 — Ruşi 1926 Se decretase de curând activitatea parlamentară a românilor din Ardeal şi Banat. Bărbaţii politici de azi, tinerii de atunci, cari într’o revărsare de energie frânseră pasivitatea decretată de adunările şi comitetul naţional. Îşi dădeau seama că prin participarea la lucrările parlamentului maghiar nuvor reuşi să îmbunătăţească soarta românilor din Ardeal şi Banat, prin constrângerea guvernelor ungureşti la o schimbare de metodă. Dimpotrivă se puteau aştepta, şi se şi aşteptau la Înăsprirea situaţiei politice a românilor de dincoace de Carpaţi. Dar activiştii de atunci, în elanul lor tineresc simţiră câteva adevăruri fundamentale, care au şi rodit mai târziu şi au fost apreciate de Întreg comitetul naţional, care a venit să aprobe pasul făcut de ei. Ei îşi dădură seama, în primul rând că pentru câştigarea drepturile naţionale, pentru realizarea idealului naţional, trăim astfel de vremuri în care e necesară mişcarea, concursul raţiunei întregi, înţeleseră că pentru marea operă politică şi naţională a viitorului e nevoe de educaţia maselor, de coborârea în straturile cele mai largi ale poporului a acestui Ideal şi de pregătirea, in acele straturi a cunoştiinţelor luptătoare. In al doile rând au priceputşi au presimţit marele rol pe care-l va avea nu o mare putere ori alta din Europa în rezolvarea chestiunii minorităţilor etnice. In realizarea statelor naţionale, ci Europa Întreagă. Cei cari au pornit activitatea voiau, deci, să informeze streinătatea asupra chestiunii minorităţilor din monarchia Austro-ungară. Şi cum presa românească nu putea face acest lucru, 11 credeau mai uşor realizat prin activitatea In parlamentul din Budapesta. Poporul,ţăranii şi intelectualii satelor noastre au Îmbrăţişat acum douăzeci şi ceva de ani, cu multă Însufleţim curentul activis. Dovadă că era Înţeles, aşteptat, şi necesar. La cele dintâi alegeri, lumea românească s’a mişcat dela un capăt al Ardealului la altul... Regimul politic s’a Înăsprit; proectele de desnaţionalizare Începură să treacă cu nemiluita parlamentul din Budapesta. Stăpânii, înfricaţi de conştiinţa naţională redeşteptată, de energia vădită, s’au pus pe lucru. Dar naţia noastră ajunsese In câţiva ani o naţie luptătoare, plină de demnitate... Ilegalităţile şi teroarea guvernamentală se lăsară cu tot alaiul asupra circumscripţiilor electorale cu majorităţi româneşti. Era In 1906, la alegerea de deputat din circumscripţia Şomcuta-mare, în Ţara Chioarului candidatul partidului naţional era dl dr Alexandru Vaida- Voivod, urmat şi atunci ca şi azi cu fanatism de massele româneşti din Areal şi Banat, cum au Îndrăgit massele acestea totdeauna pe oamenii dintr’o bucată, neşovăitori, gata la orice jertfă pentru idealul tuturor. Contra-candidatul dlui Vaida era un baron din părţile localul, om care dispunea de bani, de bătăuşi şi de întreg concursul administraţiei. Alegătorii români adunaţi în cete în satele învecinate Şomcutei, porniră desde dimineaţă spre locul de votare, în frunte cu candidatul, vreo două mii, escortaţi de un escadron de husari In fruntea convoiului, pe de laturi, din urmă, soldaţii Îşi zăngăneau armele. Pe alegătorii noştrii i-au pus în tabăra în piaţa oraşului, înconjuraţi de armată şi jandarmi, în vreme ce ai guvernului erau cu tabăra în însăşi curtea localului de vot. Bătăuşi de-al baronului candidat, reuşiră să ducă pe câţiva alegători, cu forţa, în curtea cu tabăra guvernamentală. Organele de siguranţă au Început In tabăra noastră perchiziţia: căutau, cu o încetineală strivitoare, dacă alegătorii n’au arme asupra lor, îi căutau până la piele. Cei aflaţi imuni, la rare intervale, erau duşi la vot. Douăsprezece ceasuri au stat alegătorii nebăuţi şi nemâncaţi în piaţă până le-a venit rândul lor. Dar dimineaţa nădejdiile guvernului se sfărâmară: mai veniau sate Întregi româneşti la vot. Şi atunci de-odată s’a răspândit vestea, că în satul Cornia jandarmii au tras în mulţime şi au omorât doi alegători. Oamenii, porniţi la vot, au fost luaţi cu puterea şi aşezaţi In căruţele grofului să fie duşi la vot. Ei s’au Împotrivit, strigând ci nu vor să fie furată dreptatea românilor. Gloanţele au pornit şi alegătorii n’au mai ajuns la vot. Doi au murit pe loc, alţii au fost răniţi.* Sunt douăzeci de ani între sângeroasele evenimente de la Corina şi intre cele recente din Ruşii Hunedoarei. Atunci oamenii, nu se lăsară să fie furaţî, pentru a nu se fura dreptatea ro-mânilor. Acum alegătorii n’au putut fi înduplecaţi să... nu meargă la vot, nevoind să li se fure dreptatea. Zadarnic li s’a spus. In judeţul lui dr Aurel Vlad, întâiul deputat român activist, în Parlamentul maghiar, zadarnic li s’a spus Nu este votare, întoarceţi-vă acasă! Oamenii ştiau că este, ştiau că jandarmii sunt siliţi sa minţească, pentru ca dreptatea lor să nu izbândească. Şi in 1926 ca şi 1906, ţăranul român din Hunedoara ca şi cel din ţara Chioarului, a spus vorba de deznădejde a românului: „Nu ne lăsăm odată cu capul!“ Nu ne lăsăm dreptatea! Sunt cuvinte care merită glonţul ? Dar din acest strigăt de desnădejde şi ţăranului român ne-am păstrat, în două mii de ani fiinţa raţională, nu prin rostirea lor, într’o supremă încordare s’au născut toate faptele mari ale trecutului ? Dar prin acest „Nu ne lăsăm odată cu capul“, a fost stăvilit şi puroiul german la Siret şi el a biruit la Mărăşeşti! O naţie care poate rosti în deplină calmitate aceasta sentinţă, când vorba de apărarea dreptăţilor celor mifi sfinte, e o naţie înaintea căreia eşti dator să aduci închinăciune, nu să o întimping cu o ploaie de gloanţe. Duşmanul, da, o poate face, dacă e laş. El are tot interesul să amuţească demnitatea unui popor. Dar frate pe frate? Dar un guvern „naţional“? Să amuţeşti însuţi energia care singură te poate mântui pe tine şi o ţar întreagă? Nu eutima nebunie? Ţăranii din Hunedoara au fost chemaţi la exercitarea unui drept de însuşi Capul Statului, când s’au publicat alegerile, de legile existente. Ei au plecat să-şi facă datoria, după cum le spunea conştiinţa lor. Aceeaşi putere de Stat care i-a chemat la datoria cetăţenească, sub amendă, ii opreşte în drum şi nu-i lasă să se apropie de localul de votare. Aceeaşi autoritate românească, naţională! Au fost opriţi şi în judeţul Cluj, şi în Alba, şi în altele. In multe locuri tragedii ca cea din Ruşi au fost evitate cu greu, şi adeseori fiind alungaţi oamenii de la vot, pentru biruinţa unui guvern nenorocit şi slăbănog... Cred stăpânirile vitrege şi antinaţionale că astfel de suprimări sângeroase nu-şi vor da rodul ? 11 vor vedea când de la un capăt la altul al românismului se va rosti sentinţa îndârjirii finale: „Nu ne lăsăm odată cu capul“. Opriţi de la înmormântare Dl dr Aurel Vlad, marele luptător naţional, care de aproape trei decenii a dat pilda unui rar caracter de cinste, de abnegaţie, de jertfă pentru neam, de intransigenţă naţională, a fost oprit să participe la înmormântarea victimelor din Ruşi. Dsa a avizat de asemenea pe dnii I. Maniu şi Al. Vaida să nu mai meargă în zadar până la Orăştie, căci accesul la groapa celor două jertfiţi pentru dreptate, nu le va fi îngăduit. Măsura aceasta, luată desigur cu avizul celor mari, a revoltat pe toată lumea. Dl dr Aurel Vlad e idolul ţărănimii din extinsul judeţ al Hunedoarei. II cunosc şi copiii mai răsăriţi. Cu atâtea generaţii a dus luptele înverşunate ale trecutului. La el acasă, ce lovitură cumplită i s’a dat, când i s’a luat această libertate elementară de a-şi face ultima datorie către cei ce au luptat sub steagul său! Nu ni s’a dat un astfel de caz nici în era maghiară. Sub „protecţia“ baionetei, şi tot puteai participa la înmormântările victimiior luptelor naţionale. Cum a cutezat stăpânirea românească să ia astfel de măsuri revoltătoare şi adânc umilitoare? Cu ce drept, cu ce scop? S’a temut de... revoluţie ? S’a temut că prezenţa dlui dr Aurel Vlad şi a altor membrii ai partidului ar da îndemn poporului să se răzbune? Nu credem, din simplul motiv că puterea armată din Hunedoara a arătat cum ştie opera. Din partea asta era liniştită, puterea de Stat care azi e în mâna poetului Ardealului. Bănuim cu totul alte intenţii la cei ce i-au oprit pe fruntaşii noştri să meargă la înmormântare. Din comunicatul oficial al guvernului, vedem că se pregăteşte explicarea uciderilor de la Ruşi cu... instigaţia partidului naţional. Nu i-au lăsat pe fruntaşii noştri la înmormântare pentru a avea o dovadă dinainte hotărâtă : „Nu le-am permis să vină, fiindcă ar fi agitat din nou poporul“. Se promit sancţiuni! Dar când s-au aplicat la noi sancţiuni pentru ilegalităţi şi chiar crime electorale? Erorile comisiunei centrale electorale O telegramă a agenţiei „Rador“ ne anunţa ieri că comisiunea electorală centrală, luând în cercetare contestaţia blocului naţional ţărănesc cu privire la totalizarea voturilor şi repartiţia mandatelor în jud. Bihor şi Ialomiţa, a găsit-o întemeiată. Onorata comisiune şi-a recunoscut greşala de a fi scos — fără nici un temeiu —din massa electorală a blocului cele aproape 50.000 voturi obţinute de lista partidului naţional în Bihor şi de a partidului ţărănesc în Ialomiţa, dar a hotărât să lase Camerei sarcina de a decide. Fruntaşii blocului, faţă de această bizară hotărâre a comisiunei electorale centrale au introdus recurs în Casaţie. Chestiunea prezintă, desigur, o importanţă deosebită nu numai din punct de vedere al intereselor blocului naţional-ţărânesc, nedreptăţit prin greşita calculare a voturilor, ci şi sub aspectul general al modului cum se face aplicarea nouii legi electorale, prin interpretări voluntare, putând da loc la greşeli, cum a fost aceea de care ne ocupăm acum. Se ştie că prin omisiunea voturilor obţinute de listele blocului în Bihor şi Ialomiţa, partidele naţional şi ţărănesc au fost lipsite nu numai de cele două mandate care le reveneau de drept ca grupări minoritare în aceste judeţe, ci şi de alte 4 mandate în restul ţării, ce li se cuveneau pe baza procentualităţii, potrivit massei electorale sporite cu voturile din Bihor şi Ialomiţa. Uşurinţa cu care s’a procedat în calcularea voturilor şi repartiţia mandatelor este surprinzătoare, dată fiind compoziţia comisiunei electorale centrale, de la care ne puteam aştepta la cea mai strictă aplicare a legei. Greşeala ei, însă, este agravată de hotărârea ce a luat, lăsând pe seama Camerei corectarea repartiţiei mandatelor de deputaţi. Camera majoritară, nu prezintă nici o garanţie de obiectivitate şi nici chiar competinţa legală de a modifica hotărârile comisiunei electorale centrale. Potrivit legei electorale Camera nu are dreptul a se pronunţa decât asupra validării nouilor aleşi. Iată de ce socotim că greşit a hotărât această comisiune şi că înalta curte de casaţie va trebui să stabilească printr’o jurisprudenţă calea ce trebue de urmat în cazurile când se comit erori în calcularea maselor electorale şi repartiţia mandatelor fiecărei grupări politice, cari întrunesc minimum 2 la sută din totalul voturilor exprimate pe întreaga ţară. Legea electorală prevede in mod expres ca lucrările comisiunei centrale să nu dureze mai mult de opt zile de la data alegerilor. De astădată, însă, comisiunea a depăşit acest termen şi totuş a greşit. Lucrând pe bază de interpretări, cari pot fi susceptibile de discuţiuni contradictatorii, comisiunea electorală centrală ar trebui să ţină şedinţe cu participarea delegaţilor diferitelor grupări, cari să aibă dreptul a-şi susţine punctul lor de vedere, lămurind pe membrii comisiunei înainte de publicarea rezultatului în Monitorul Oficial. Situaţia creiată prin greşita încredere a comisiunei electorală este destul de delicată. Celor 6 dintre deputaţii grupării majoritare, proclamaţi aleşi in locurile cari de drept revin blocului naţional-ţărănesc, vor trebui să li se anuleze mandatele. NOTE Premiile naţionale Anul acesta s’au dat numai două : cel de proză şi cel de poezie. Atâtea şi fuseseră înfiinţate acum trei ani, când s’a dat întâi oară răsplată naţională celor cari contribue mai mult ca oricine, la îmbogăţirea sufletească a unui neam. Anul trecut li se mai adăugase un premiu, tot de una sută mii Iei, pentru critică Anul acesta a fost şters, şi, mărturisim că economia bugetară nu o aflăm îndreptăţită pentru ştergerea lui. Ori, poate, partidul dela putere, n’a avut pentru acest premiu, un candidat al său? Premiul de proză s’a dat anul acesta îl lui Ion Gorun, şi răsplata o credem binemeritată, după cum am fi crezut-o, anul trecut, pentru celalalt prozator ardelean din vechea generaţie de scriitori, Ion Slavici. Ion Gorun e dintre puţinii scriitori români pe care vrâsta nu i-a putut înfrânge. De aproape patruzeci de ani numele lui l-am putut întâlni în toate revistele. Un scriitor care s’a apropiat mereu de înţelesul vieţii, şi nu l-a văzut superficial, ci s’a coborât mereu în adâncurile lui tainice. Sincer, serios, sobru, tragic adeseori, concentrat, iată caracteristicele scrisului premiatului de azi. Moţ de origină, din familia marilor luptători din Munţii Apuseni, dârz şi visător în,,aceeaşi vreme, Ion Gorun a scris şi versuri bune, a tradus admirabil pe Faust. Dar viaţa întreagă a fost urmărit de blestemul celor mai mulţi scriitori românipentru a putea să-şi câştige existenţa a trebui să-şi macine forţele creatoare în gazetăria ucigătoare de nervi şi de idealuri Nu ştiu alţii, dar cel ce scrie aceste raiduri era înduioşat până la lacrimi când vedeam că un scriitor la vrâsta lui Ion Gorun e silit să facă încă şi azi gazetărie Premiul de proză l-a luat poetul Topârceanu de la Iaşi, de origină tot un ardelean. Anul trecut a fost premiat alt poet ieşan, dl Codreanu. Dl Topârceanu e cunoscut îndeosebi cetitorilor revistei „Voinţa Românească“ Talent real, talent frumos, neîntrecut în vervă. Redactează azi revista „Lumea“ din Iaşi. Cele două tabere Un colaborator al ziarului „Cuvântul“ publică sub titlul „De la alegerile din Ardeal. Aspect şi frământări“, câteva observări preţioase de la o secţie de votare de pe Târnave. Ne permitem să reproducem partea finală din acest foileton iscălit Radu Roată: „in sala primăriei e marele consiliu de judecată. Magistratul şi asistenţii cari vor cumpăni succesele şi înfrângerile fuptei. Alături, la capete de masă. Statele majore ale oştilor beligerante. Un tânăr intelectual bucureştean cu haina impecabilă şi cu fruntea încreţită. Sub boltiturile ei se întreved frământări de revoltă şi de ciudă greu stăpânită. E politicianul proaspăt şi subţire, care, venit pentru întâiaşi dată în Ardeal la campanie de biruinţă uşoară, nu poate să înţeleagă cum se găseşte aici în opoziţie cu tabăra românească. Tânărul combatant politic de pe malurile Dâmboviţei îşi vede opăcite porţile unui „mare viitor“ în dârzenia implacabilă a fraţilor săi de la Târnave. La celalalt cap de masă e contracandidatul său, un advocat ardelean dintre aceia cari au ales pe Maniu la Vinţ, când alegerile se comandau de beliduci ca Tisza şi Jeszemzky. Figură ovală, blândă şi molâie, ale cărui frământări sufleteşti nu sunt trădate de nici o cută, de nici o scânteie fulgerătoare. Pare mai degrabă un om care a fost târât fără voie la o măsurare dureroasă şi lugubră. La un moment dat ciocnirea, duelul individul intre cei doi şefi de taberi e inevitabil. Izbucneşte tinerelul bucureştean cu buza crispată: — Ruşine şi ocară să luptaţi voi, românii, împotriva noastră, cari v’am eliberat de jugul împilatorilor voştri de veacuri ! Asta-i lupta lui Andrei Bathori în contra sfântului Voevod Mihai cel Brav dela Şelimbăr! Advocatul blajin dela celălalt colţ de masă zâmbeşte cu amărăciune, îşi ia rivalul de subsuori cu delicateţă şi-l conduce la geamul prin care razele soarelui ce apune arunca un zmoc de de raze galbene şi triste : : — Uite, domnule coleg, taberele noastre! Eu sunt numai expresia acelui popor conştient şi bun, care prin suferinţi ca ale lui Horia şi Iancu nu poate uita şi nu poate să se mintă. Vor trebui să mai treacă încă generaţii, până când lăncerii lui Axente şi al papii Vlăduţ de la Aţintis vor putea să meargă de subsuori cu „chienteşii“ lui Bem, ori cu deţinătorii privilegiilor medievale. Dumneata, prin o sfâşietoare ironie a sorţii, te găseşti azi, aici, în fruntea taberii acelora de colo zechea săcuiască şi cu cizma saxonă!“ Noul guvern în Polonia Bartel a format guvernul luând preşedenția şi comunicațiile, iar Pilsudsky războiul. Pentru victimele din judeţul Hunedoara La colecta deschisă de ziarul „Paria“ pentru ajutoarea victimelor barbariei dela Ruşi au mai subscris : Suma din urmă . . 18600 Lei O societate anonimă română din Ardeal . . 8000 „ Şi străinii dau La Ilia în judeţul Hunedoara, s’a făcut o colectă la care a contribuit toată lumea, fără deosebire de naţionalitate. Iată lista: Subscripţia la Ilia Dr. Ştefan Razvan deputat, Lei 500, Nicolae Bogdan înv. dir. 300, Iosif Pernicek compt. 200, Petre Cure funcţionar 100, dr. L. Rapaport advocat 100, Nicolae Oprean funcţ. penz. 100, Maxim Zomoniţa casar 20, Rosenthal Imre brutar 40, Mihai Marian corn. 40, Mozes Ionif 50, Reisner Mauriţiu 20, Olariu Romulus 2, Klein Rudolf 3, Klein Hugo propr. Gurasada 50, Klopot Andor comerciant 100, Goro Francisc proprietar 100 Dr Korányi Samoilă medic 100, Baar Desideriu compt. 40, N. N. 40, N. N. 10, Sándor Ludovic 20, Váradi Eugen comerciant 60, Datca Dumitru notar 30, X. Y. 10, P. A. Portasse agronom 20, Prof. I. Cernetz 20, Holtzinger Francisc 20, Prof. Frida Harth 40, Maria Kiss cassieră 20, Ecaterina Purgea cond. grăd. 40, N. N. 40, Eugen Ringler cond. cale f. 20, loan Iuga proprietar Bretea 100, Prof. Tr. A. Dumbrava Ilia 100, Romul Vasiu notar Lapoşnic 30, preotul Em. Şuiaga Lapişnic 30, Mihai Crişan zugrav Ilia 20. Au mai subscris pe diferite liste: Fonciera.......................... 10 000 „ Banii, ce se vor aduna din toate părţile că se trimită deadreptul la banca „Ardeleana“ din Orăştie. Gh. Pădurean Cluj . . 100 „ Ing. Aurel Mureşan . 500 „ Dr Paul Boilă ... 100 „ Dr Victor Petean . . 200 „ Dr Livius Pop . . . 1000 „ Gavrilă Onişor . . . 200 „ Adrian Oţoiu ■ . . 1000 „ Total . . 29700 Lei Prof. Mironescu senator de Hunedora . . . 50.000 lei Dr Aurel Vlad . . . 10.000 „ Banca „Ardeleana* (O- răștie).......................... 20.000 „ Banca „Agrară“ . . . 30.000 „ Forestiera..................... 10.000 „ Oricât aşi încerca să pun frâu patimilor, cari întunecă hotărârile, ce trebue să se ia în împrejurări grele, nu pot să nu insist asupra cauzelor, cari au provocat asasinatul de la Ruşi, şi asupra răspunderii care apasă chinuitor asupra vinovaţilor. Trebue să o fac aceasta, pentru că sălbătăcia nu încetează. Ancheta oficială continuă să o facă autorii asasinatului!!! Ancheta continuă să se facă cu aceleași mijloace, cu cari s’a făcut asasinatul!!! Primul procuror Nemaipomenit! Aflu, din izvor sigur, că prim-procurorul Ghiţeanu, care anchetează... a dat el însuşi ordine, înainte de alegeri, jandarmilor, să asigure reuşita guvernului, cu orice mijloace! Acum îmi explic declaraţia făcută de el, când cu autopsia victimelor, că »nu se pertracteazăă cu ţăranii , ţăranii se împuşcă !“ Acest prim-procuror trebue să fie scos din justiţie! El este nu numai un sadist, ci şi un vulgar speculator, ca să nu zic un „apostol“ trimis în provincii. Iată dovada : In plasa Orăştie şi Ilia au fost arestaţi câţiva ţărani fruntaşi din fiecare comună, în preajma alegerilor. Unii dintre ei au reclamat cazul la prim-procurorul Ghiţeanu din Deva. Prim-procurorul i-a sfătuit să se adreseze advocatului Cristea, fost procuror. Acesta încassa 2000—4000 lei de cap, şi arestaţii scăpau din închisoare, numaidecât. Ciudat. „Pertractarea“ nu e pentru ţărani. Pertractarea este un privilegiu al „domnilor“. Prefectul Mi-ar plăcea să nu fie adevărat, că dl Petru Groza a zis după alegerile pentru Cameră: „Am să tai şi să spânzur. Am să trimit în Basarabia pe toţi judecătorii ardeleni. Dar nu pot să sufer ruşinea, ce ne-a ajuns.“ Mi-ar plăcea să nu fie adevărat, fiindcă dl Groza trebuie să joace alte roluri. In orice caz mi-e suspect, că fostul prim-pretor Petru Popa, vestitul hoț de urne de la Deva, a fost rechemat in postul din care a fost destituit pentru motive nu tocmai lăudabile.... iar prefectul Câmpian, înlocuit cu sub-prefectul Candrea. Sub-prefectul Candrea este o veche cunoştinţă a noastră, înainte de război, sub unguri, era prim-pretor la Brad. In alegerea protopopului Demian, la Brad, a ţinut pe alegătorii români ,trei zile şi trei nopţi in ger şi zăpadă, fără adăpost. Nu numai atât, când banul român Ioan Cutean, negustor în Brad, pusese niște cuptoare în stradă, ca să se mai încălzească alegătorii, dl Candrea a distrus cuptoarele... Ii place să se joace cu focul, ca fiecărui sadist. Deasemeni a rămas de pomană zelul prim-pretorelui Candrea, de a prigoni tricolorul românesc, sub unguri. Din ordinele lui Candrea, jandarmii maghiari rupeau tricolorul de pe brâul fetelor. In comuna Rovina, flăcăii au luat la goană pe jandarmi. Puţin a lipsit să fie vărsare de sânge. N’am avut dreptate, să zic „ca sub unguri ?“ Căpitanul Morar „Apostolii“ de dincolo — oamenii de omenie, veniţi de peste munţi, nu şi-au zis niciodată „apostoli!!!“ — îşi găsesc, aci, la noi, pretorieni de o egală valoare. Despre cei mari, voi vorbi altădată. Despre unii din cei mici — căpitanul Morar, — am spus în corespondenţele anterioare, tot ce aveam de spus. El nu-şi poate stăpânii poftele sadiste nici In faţa mormintelor abia închise. El tae şi spânzură prin satele agitate, „pacificându-le"... Morar acesta este un normalist neisprăvit. Ca atâţa alţii, neputându-şi termina cariera, trăeşte din a face orice servicii îl cer puternicii zilei. Goga Instrucţia de a împiedeca pe alegători dela votare s’a dat din Ministerul de interne. Aceasta a fost strategia specială — deşi nu originală — a dlui Goga. Guvernul ţinea să câştige alegerile judeţene cu ori ce preţ In Hunedoara. La Binţinţi s’au rupt podurile de către autorităţi. Alegătorii au trecut prin apă. La Baia-de-Criş cordoanele de jandarmi au tras focuri in aer. Alegătorii s’au dus totuşi înainte. La Balşa, un notar şi un sublocotenent, au pretextat că alegătorii suntContinnaco pe pagina JJ»*1 Ancheta noastră la Ruşi Cine sunt ucigaşii? — Sadismul M. S. Regele la Cluj — Recepţia de la Automobil Club — După cum am anunţat în numărul de aseară, M. S. Regele a sosit ln Cluj cu tren social la ora 10.25 dimieaţă. De la gară Suveranul a plecat Însoţit de A. S. R. Principele Nicolae la sediul Automobil-clubului regional Cluj, din strada Regina Maria, unde a avut loc o recepţie. După facerea prezentării I. M. S. Regele s-a întreţinut câteva momente cu reprezentanţii autorităţilor locale. Printre cei de faţă se afla şi dl prof. Mihail Şerban, membru în comitetul executiv al partidului naţional din Ardeal şi Banat, pe care Suveranul II cunoaştea încă dinaintea războiului, cu prilejul premierii de către Academia Română a lucrării sale despre „ExpropriereM. R. Regele a binevoit să se întreţie timp îndelungat de dl prof. Mihail Şerban interesându-Se ca diferite chestiuni în legătură cu viaţa provinciilor de dincoace de Carpaţi. La ora 1 şi jumătate M. S. Regele a plecat la Cercul militar unde a avut loc un banchet, iar după amiază a asistat la oncursul de coaste. La ora 10 noaptea cu un tren special a plecat spre Bucureşti. Rep.